Page 66 - Drumul_socialismului_1973_04

S3aBB£5?2
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 684 © VINERI 20 APRILIE 1973

Colectivul de muncă STKAIANH Pilii CHEAMĂ IUI ffi
de la secţia de alimen­
Intervenţia a fost promptă, efectele tare a C.S. Hunedoara
din
oţelăriilor
cadrul
a trimis oţclarilor în
această lună, peste pre­
au început să se arate vederi, 13 000 tone fier
vechi şarjat. Media de
fler vechi pe tona de
material încărcat a
Ultima edifie a gazetei zate In anul 1972, prin apli­ Ion Mathe în legătură cu cut, operativ, simţită pre­ crescut în mod simţi­ emiîiii
de perete ,,Minerul" demon­ carea unei inovaţii a lui captarea apei la lucrările de zenţa. Chiar alături de ga­ tor, atingînd în aceas-
strează, o dată în plus, că Ludovic Niedermaier şi Pe­ perforare pe înclinare, omo­ zetă, la loc vizibil au fost
organizaţiile de partid şi de tru Vărgatu, se cifrează la logată în anul 1969 şi a- afişate planurile tematice Succesul revoluţiei din 1849, generalul Bem se a- învrăjbirea popoarelor între
sindicat de la exploatarea 72 000 lei, iar prin aplica­ plicată cu rezultate bune, a de inovaţii pe anul 1973, 13000 ione Transilvania era condiţionat, dresa populaţiei transilvăne­ ele".
minieră Petrila folosesc cu rea inovaţiei lui Andrei fost, aşa cum se arată şi în ale minei Petrila şi Centra­ în mod imperios, de unirea ne astfel: „Unguri, saşi şi ro­ Categoric în convingerile
pricepere organul lor de Cosma şl Teodor Blag, la titlu, abandonată, ca şi no­ lei cărbunelui Petroşani. De lier veehS într-un front comun de luptă mâni I Intindeţi-vă frăţeşte sale democrate este şi Geor-
presă în impulsionarea ac­ 42 000 lei. Din păcate, însă, ta sugestiv intitulată „In asemenea, cu cîteva zile a tuturor naţionalităţilor îm­ mîinile unii altora, puneţi ca­ ge Bariţiu. Făcînd numeroase
tivităţii colectivului. întrea­ din 27 inovaţii au fost a- loc să fie ajutat, un om a în urmă a fost organizată pilate din imperiul habsbur- păt neînţelegerilor naţionale apeluri lâ înţelegerea între
ga ediţie (ca dealtfel şi e- la mină o consfătuire a i- gic. Pentru înfăptuirea aces­ şi în faţa voastră se va des­ naţiunea română şi cea ma­
diţiile anterioare) este axa­ novatorilor şi raţionalizato- tă perioadă, numai Ia tui ideal, o seamă de oameni chide un viitor fericit". In- ghiară, revoluţionarul tran­
tă pe o singură idee, de im­ Din experienţa gazetelor de perete rilor care au dezbătut, îm­ O.S.M. 2 — 3500 to­ înaintaţi, români, maghiari, cercînd să răscoale pe româ­ silvănean socotea vinovată
portanţă majoră în contex­ preună cu factorii compe­ ne. germani, polonezi etc., au de­ nii din Moldova şi Ţara Ro­ de nedreptăţile ce existau în
— Toate aceste rea­
tul preocupărilor actuale ale tenţi, lipsurile existente, lizări — no spunea, pus mari eforturi în timpul mânească şi să unească în Transilvania, aristocraţia şi
minei : dezvoltarea mişcării plicate numai 11. De ce ? problemele creării unui cli­ printre altele, maistrul revoluţiei. armata sa şi trupele condu­ nu poporul maghiar, umilit
de invenţii şi inovaţii ca Din materialul referitor la fost jignit" întregesc şi în­ mat fertil creaţiei tehnice, Inflăcăratul revoluţionar se de Avram Iancu, Bem a şi exploatat la fel ca cel ro­
factor de seamă în creşte­ „marii absenţi“, cum carac­ tăresc cu exemple convin­ modalităţile concrete de Remus Gostian, preşe­ Nicolae Bălcescu, înţelegînd pătruns cu armata revoluţio­ mân. Intr-o polemică cu un
rea eficienţei economice. gătoare aceste răspunsuri dintele comitetului sin­ în mod just problema rela­ nară în Moldova şi a dat o ziarist, Bariţiu spunea : „Cine
terizează gazeta comisia in­ care denotă că la mina Pe­ sprijinire şi valorificare dicatului pe secţie — au ţiilor dintre diferitele popoa­ este naţia maghiară ? 300 do
Sub titlul generic „O ginerilor şi tehnicienilor, trila mişcarea de invenţii şi deplină a eforturilor depu­ făcut posibil ca planul proclamaţie la Tîrgu Ocna. membri ai dietei sau 3,5 mi­
mişcare care nu mişcă" sînt serviciul tehnologic şi inovaţii nu se bucură de se de, inovatorii şi raţiona- să fie depăşit cu 3 la re în cadrul revoluţiei din Situaţia din Ungaria şi Tran­ lioane maghiari curaţi, tot io­
şi
consemnate opiniile colecti­ serviciul mecanic, aflăm sprijinul necesar. lizatorii minei pentru ridi­ sută, productivitatea Transilvania primăvara Ungaria, silvania l-a silit Insă să se bagi şi sclavi ai cîtorva ti­
pleacă,
anului
în
vului de redacţie pe baza răspunsul la această între­ carea nivelului tehnic al muncii cu 3,7 la sută, 1849, în Ungaria, spre a pu­ retragă. Conducătorul oştilor ţără­ rani, tot de o condiţie cu ro­
constatărilor prilejuite de bare prin însuşi cuvîntul u- In aceeaşi ordine de idei, procesului de producţie şi iar economiile Ia pre­ tea mijloci o înţelegere şi a- mânii ?“.
un raid-anchetă efectuat cu nor inovatori de prestigiu. gazeta întreabă : „Este oare creşterea eficienţei econo­ ţul de cost au ajuns la lianţă Intre Moldova, Ţara neşti române din Munţii A-
de
români
la
admisibil ca nici după a-
Deputaţii
ajutorul magnetofonului, In L. Niedermaier: „De mulţi tîta timp de la începu­ mice. 56 000 Iei. Românească, Transilvania şi Dieta din Ungaria — Eftimie
rîndul inovatorilor, inventa­ ani inovatorii nu sînt con­ tul anului să nu se afi­ Ramîne de văzut cum O contribuţie deose­ Ungaria. El avea viziunea u- Murgu, Aloisiu Vlad, Alexan­
torilor şi raţionalizatorilor, sultaţi şi nu sînt ajutaţi şeze planul tematic de ino­ va... mişca în continuare bită Ia realizarea aces­ nor noi raporturi între state, dru Buda, Ioan Dragoş ş.a. —
precum şi al unor factori cînd solicită celor compe­ vaţii pe anul 1973 ? Este mişcarea inovatorilor şi ra­ tui succes au adus-o co­ pornind de la convingerea că s-au străduit şi ei să asigure
de răspundere. Intr-o notă tenţi sprijin". T. Blag: „Ar normal ca în decurs de doi ţionalizatorilor de la mina muniştii Alexandru An­ în locul unei Ungarii bazată drepturi naţionale românilor
publicată în deschiderea e- trebui să se sugereze ino­ ani să nu se organizeze o Petrila după această cate­ gliei, Dumitru Petre. „pe forţă, invazie şi cuceri­ prin promovarea unei strînsc
diţiei cititorul găseşte date vatorilor ce teme să abor­ gorică intervenţie a gazetei Tiberiu Ignat, Andrei re" se va crea o confedera­ alianţe cu revoluţionarii ma­
interesante în legătură cu deze. Acest lucru nu se fa­ consfătuire cu inovatorii ?". de perete. In ce ne priveş­ Modiga, Alexandru Ma­ ţie a popoarelor, bazată pe ghiari. Pentru ideile nobile
valoarea gîndlrii tehnice. ce". însemnarea „Invenţie Primele efecte ale inter­ te, sîntem optimişti... te, Ioan Mirică şi alţii- independenţă şi egală îndrep­ ale unirii frăţeşti a popoa­
Sînt exemple luate chiar de abandonată", în care se dez­ venţiei prompte, categorice tăţire între popoare libere. relor asuprite în lupta anti-
VASILE GRIGORAŞ
Ia mină : economiile reali­ văluie faptul că invenţia lui a gazetei de perete şi-au fă- M. CRISTIAN corespondent Profund patriot, Bălcescu n-a habsburgică, şi-au jertfit via­
renunţat la postulatul egali­ ţa numeroşi revoluţionari ma­
tăţii politice a naţiunii ro­ ghiari sau germani, printre
mâne din Transilvania cu care amintim pe Petofi San-
naţiunea maghiară _ şi nici la puseni, Avram Iancu, a încli­ dor, Mihaly Tancsies, Laszlo
nat încă dc la începutul des­
ideea ca românii din Transil­
Realizări de virf în toate vania, Moldova şi Ţara Ro­ făşurării evenimentelor revo­ Anton Kurz, Mnximilian
Teleki, Stephan Ludwig Roth,
luţionare din Ungaria, spre o
mânească să fie uniţi într-o
Moltke şi alţii.
cu
înţelegere
revo­
guvernul
ţară liberă şi independentă.
La 18/30 mai 1849, el cere, luţionar maghiar. Unui apel Unirea deplină a forţelor
trimis la 21 iunie 1849 de că­
printr-o scrisoare trimisă mi­ tre Simonfiy Iozsef, coman­ revoluţionare ale naţiunilor
asuprite nu s-a putut realiza
nistrului de externe al Un­
isto­
împrejurărilor
datorită
compart pridocţiei gariei, permisiunea de a or­ dantul de brigadă al armatei rice, limitelor inerente acelor
se
care
maghiare,
arăta
în
ganiza o legiune sub drapel
timpuri.
că : „românii şi ungurii au
român, care să colaboreze cu
a
Mari
neajunsuri
adus
cea
armatele
strînsă
mai
frăţie“,
ghiare. revoluţionare ma­ neapărată trebuinţă de Avram luptei comune a naţionalită­
In iunie 1849, apare la Pes­ Iancu răspunde: „...între voi ţilor dezbinarea dintre ele.
(Urmare din pag. 1) a granulaţiei şi bazicităţii a- diversificarea sortimentală, e- ta, cu concursul lui Bălces­ şi noi, armele niciodată nu ..Ceea ce a contribuit la slă­
glomeratului. La oţelării ne liminarea din livrări a lami­ cu, ziarul „Democraţia", care pot hotărî... firea ne-a aşezat birea revoluţiei în Transil­
reduse sub normele planifica­ orientăm spre generalizarea natelor cu grad redus de milita, de asemenea, pentru într-o patrie ca împreună să vania — arăta tovarăşul
te, din care la cocs cu cel tehnologiei de insuflare in­ prelucrare sau valoare mică, colaborarea româno-maghia- asudăm cultivînd-o, împreu­ Nicolae Ccauşescu — a fost
puţin 5 kg pe tona de fon­ tensivă a oxigenului, iar la prin măsurile de prospectare ră. nă să gustăm dulceaţa fruc­ şl faptul că unii conducători
tă. Prin aceasta, considerăm laminoare, unde preconizăm şi extindere a pieţelor ex­ La 2/14 iulie, cînd deja tru­ telor ei- Pe noi ne-au răs­ ai mişcării, atit români, cît
că reducerea cheltuielilor la un spor de producţie de cel terne, vom asigura o creşte­ pele ţariste intraseră pe te­ culat nerecunoaşterea naţio­ şi maghiari, n-au înţeles a-
inia de lei producţie marfă puţin 86 000 tone, vom mări re a preţurilor medii la ex­ ritoriul Ungariei, se semnea­ nalităţii politice, tiraniile şi pelul la lupta comună făcută
cu peste 28 lei, cît a fost In timpul efectiv de funcţionare port cu 3—5 la sută faţă de ză la Seghedin înţelegerea barbariile feudalilor şi aris­ de cei mai consecvenţi revo­
martie, va fi menţinută, în cu 50 ore la laminorul „800“ plan. româno-maghiară, emigraţia tocraţilor transilvăneni ma­ luţionari din rîndurile lor,
aşa fel Incît să sporim vo­ şi cu 30 ore la celelalte la­ In strînsă legătură cu ce­ română fiind reprezentată de ghiari, pe care poporul în a- necesitatea imperioasă a u-
lumul economiilor şi benefi­ minoare. le de mai sus, stau în preocu­ Bălcescu şi Bolliac, iar gu­ ceastă epocă nu le-a mal pu­ nirii într-un front comun îm­
ciilor suplimentare. Ridicarea nivelului tehnic parea noastră îmbunătăţirea vernul maghiar de Kossuth. tut suferi". potriva imperiului habsbur-
— Atît angajamentul pe şi calitativ al producţiei — activităţii economico-finan- Alături de Nicolae Bălces­ Aceleaşi idei privind nece­ gic : dezbinarea lor a uşurat
luna în curs cît mal ales ne­ obiectiv primordial pentru ciare, reducerea mai accen­ cu, generalul revoluţionar po­ sitatea solidarităţii tuturor sarcina roaeţiunii de a înă­
cesitatea ca pină la finele a- noi — o vom realiza îndeo­ tuată a cheltuielilor materia­ lonez Iosef Bem căuta din forţelor revoluţionare într-un buşi revoluţia, de a împiedi­
nului să se realizeze progre­ sebi prin perfecţionarea a 6 le. Numai în acest an, pe răsputeri să transforme lupta front unitar le-au susţinut şi ca înfăptuirea revcndicări'or
se deosebite în îndeplinirea tehnologii generale la oţelă- seama reducerii consumurilor pentru independenţă a revo­ alţi fruntaşi români, maghiari comune ale maselor munci­
exemplară a sarcinilor de rii şi laminoare, îmbunătăţi­ specifice, vom economisi cel luţiei maghiare într-o masi­ sau germani. Astfel, poetul toare fără deosebire de naţio­
plan impun o valorificare rea proceselor de elaborare, puţin 1 000 tone cocs, 1000 vă ridicare la luptă pentru Cezar Bolliac lansa un apel nalitate“.
deplină şl eficientă a marilor turnare şi' laminare a oţelu­ tone metal şi 1 000 tone re­ eliberarea popoarelor din către românii transilvăneni, Strădaniile do a uni pe ro­
rezerve existente în combi­ rilor pentru autovehicule, fractare. răsăritul Europei, incluzînd în în primul număr al ziarului mânii, maghiarii şi genmmii
nat. Cum acţionaţi în acest ţevi de cazane şi utilaj chi­ Desigur, măsurile şi acţiu­ această mişcare şi pe polo­ ..Expatriatul", apărut la Bra­ din Transilvania şi pe româ­
sens 7 mic, creşterea cu 70 la sută, nile noastre vizează şi orga­ nezi. şov, în martie 1849. In apel nii din Moldova şi Ţara Ro­
— Programul pa care l-am faţă de anul trecut, a gradu­ nizarea , superioară a pro­ In decembrie 1848, Bem, se arăta : .........Astăzi este o sin­ mânească sub acelaşi steag
alcătuit împreună cu comite­ lui de prelucrare şi finisare ducţiei şi a muncii, ridica­ după ce ocupă Clujul, lan­ gură luptă în toată Europa, al luptei, pentru eliberarea
tul de partid îmbrăţişează a suprafeţelor laminatelor, a- rea calificării cadrelor', per­ sează de aici o proclamaţie este lupta între libertate şi socială şi naţională constituie
în care declară că n-a venit
o Înălţătoare tradiţie n înfră­
tiranie, între popoare şl di­
toate laturile perfecţionării similarea de noi mărci de o- fecţionarea sistemului de or­ Reglorul montor Gheorghe Matka, din cadrul secţiei me­ să asuprească populaţia din nastii. Dinastiile îşi dau mi­ ţirii popoarelor.
activităţii combinatului. Din ţeluri, astfel ca în acest an ganizare şi conducere, în trologic de la U.U.M. Petroşani, discuta cu ucenicul Vaslle Brea- Transilvania, ci să combată na din toate părţile spre a-şi
băn despre caracteristicile unui regulator de presiune.
acest ansamblu cred că tre­ să satisfacem toate cererile spiritul noilor structurări din Foto: VIRGIL, ONOIU despotismul. propti tronurile ce se surpă, Prof. MIRCEA VALEA
buie să evidenţiez cîteva mă­ beneficiarilor cu metal cu ca­ combinat. In acest context şi Intr-o nouă proclamaţie şi toată speranţa ce le-a mai director al Muzeului
suri esenţiale. Pentru creşte­ racteristici superioare. Pe a- avînd la bază activitatea ne­ dată la Braşov, în martie rămas este neînţelegerea şi judeţean Hunedoara-D:;va
rea producţiei, prin folosirea ceastă linie se înscrie şi în­ obosită desfăşurată de orga­
mai bună a capacităţilor, la tocmirea unui studiu pînă la nizaţiile noastre de partid,
uzina cocsochimică avem în finele cincinalului care pre­ munca entuziastă şi respon­
vedere funcţionarea la para­ vede, printre altele, asimila­ sabilă a tuturor siderurgişti- Diversificarea produselor-în
metrii normali a bateriilor rea a 25 mărci de oţeluri şi lor, putem afirma că realiză­
nr. 3 şi 2, pînă la intrarea 10 tipodimensiuni de lamina­ rile de vîrf ce ni le propunem Din programul festivalului
lor în reparaţii capitale. La te, generalizarea utilizării pînă la 1 Mai vor fi mereu centrul preocupărilor
uzina furnale—aglomerare prafului exoterm original şi consolidate şi dezvoltate, ast­
urmărim respectarea riguroa­ finalizarea cercetărilor pri­ fel ca la finele acestui an
să a tehnologiilor, introduce­ vind crearea unui nou tip de hotărîtor pentru îndeplinirea întregu colectiv Mureş, pe marginea ta“
rea insuflării gazului me­ combustibil metalurgic. cincinalului înainte de ter­ 11
tan, oxigenului şi păcurii, Fără îndoială că ridicarea men combinatul hunedorean (Urmare din pag. 1) tice, elemente prefabricate
funcţionarea la capacitate a tehnicităţii va influenţa po­ să-şi păstreze rolul de frun­ pentru construcţiile agro­ ILIA. In cadrul manifestărilor ce se Dintre evenimentele festivalului, con­
staţiei de sortare a minereu­ zitiv şi activitatea de ex­ te ce-1 deţine în mecanismul fabricate din beton preeom- zootehnice şi altele. Pînă la desfăşoară în această săptămînă la Ilia, semnăm deschiderea la căminul cultural
rilor şi menţinerea constantă port. In acest domeniu, prin industriei româneşti. primat într-o gamă sorti­ finele anului vom mai asi­ cu prilejul ediţiei a II-a a festivalului a unei expoziţiii de artă populară, pre­
mentală variată. In acelaşi mila elemente prefabricate cultural-artistic „Mureş, pe marginea ta,“ cum şi spectacolul „Sus cortina la ceta­
timp s-au finalizat şi o se­ pentru construcţiile de lo­ în sala de şedinţe a consiliului popular te" prezentat de Teatrul de estradă din
rie de măsuri pentru diver­ cuinţe, de hale industriale comunal a avut loc o dezbatere cu te­ Deva.
sificarea producţiei. şi de locuinţe proprietate ma : „Unităţile agricole socialiste de pe 1 f.yri, la amiază, în sala cinemato­
“PRQlDOdTlĂ PfKlTRU EXPORT—LA TIMP,: — Despre ce sortimente personală, din beton celu­ raza comunei Ilia luptă pentru realiza­ grafului „Lumina", noua promoţie dc şo­
este vorba ? lar autoclavizat. rea integrală a sarcinilor din planul de feri profesionişti s-a întîlnit cu lt. col.
Primele cantităţi de pre­
Numai în acest an s-au
CU ÎNALTE performanţe CALITATIVE asimilat tehnologiile de fa­ fabricate din noile sorti­ producţie pe anul 1973". Corciu Tom a, din cadrul Inspectoratului
:
interne. Tema
dezbaterii
judeţean
de
bricare a 12 sortimente mente intrate în fabricaţie Au luat parte numeroşi preşedinţi, in­ „Răspundere, exigenţă, disciplină — atri­
noi, printre care aş aminti au fost expediate spre şan­ gineri agronomi şi ţărani cooperatori bute esenţiale ale celui căruia i s-a în
stîlpi speciali pentru hale tierele din Tîrgovişte, Reşi­ fruntaşi aparţinînd C.A.P.-urilor din co­ credinţa! volanul". Au rulat apoi film'-
PRICEPEREA SI HĂRNICIA RIDICĂ industriale, grinzi speciale ţa, Bucureşti, Timişoara şi mună. documentare.
pentru construcţiile energe-
din alte oraşe ale ţării.
PRESTKIUL EXTERN AL UNITĂŢII P.-S 6-tiBSSiMEBaByBiäÜÄk
La întreprinderea de in­ calitate, dovadă că maşinile- din tablă şi profile care se C A M P A N I A A G R I C O L A P E R R i M A
dustrie locală Orăştie, un unelte în care se montează expediază beneficiarilor ex­
set de hidranţi finisaţi şi im­ au mare căutare la export. terni. Meşterii cărora li s-a în­
pregnaţi, avînd o ţinută co­ Intr-adevăr, subansamblele credinţat producţia pentru ex­
mercială ireproşabilă, este pentru freze şi strunguri sînt port sînt lăcătuşii Petru Stoi­
gata pentru a pleca spre be­ realizate la performanţe ri­ ca şi Gheorghe Urîtoiu, su­
neficiarii externi. Maistrul dicate. Este un titlu de mîn- dorii Ion Roşia, Ion Andreoiu lerbicidarea porumbului - mijloc eficace
Alexandru Scurtu ţine să a- drie pentru muncitorii de la şi Traian Şendrescu. Recent,
precieze i turnătorie şi, în mai mare s-a organizat un flux tehno­
— Oamenii din turnătorie măsură, pentru cei de la logic pentru producţia de pentru obţinerea de recolte sporite
se întrec pe sine atunci cînd prelucrări mecanice şi mon­ armături uşoare necesare con­
au de format, turnat şi fini­ taj. Strungarii Ion Dugaciu, strucţiei de locuinţe. Acest
sat produse la export. In mod Cornel Cormoş şi Ion Mora­ nou tip de produse se reali­
deosebit, muncitorii Ilie O* ru, Silviu Floran de la ma­ zează în cadrul unui pro­ Utilizarea produselor cu curgerea unei distanţe de port şi apoi la alimentarea pentru ca rîndul de plante
colişan, Cornel Rujoi, Ion şinile de danturat sau recti­ gram internaţional de coope­ acţiune ierbicidă în cultura cca 100 m, după care se ve­ rezervorului maşinii. Impor­ să cadă exact la mijlocul
Moraru şi Mihai Henih, îm­ ficatorul Laurean Teodorescu rare pe termen lung. Mais­ porumbului prezintă o im­ rifică ce cantitate s-a consu­ tant este să se ţină seama benzii Dacă din anumite mo­
preună cu formaţiile lor asi­ — toţi meseriaşi de primă trul Nicolae Ţeghe, care con­ portanţă deosebită datorită mat. Succesul tratamentului de faptul că numai în condi­ tive nu s-a efectuat trata­
gură o respectare strictă a clasă — execută prelucrări de duce acest nou flux se mîn- suprafeţelor mari pe care se depinde nemijlocit de unifor­ ţiile unui teren bine nivelat mentul cu ierbicid triazinic
fiecărei faze a procesului mare complexitate, ireproşa­ dreşte cu armăturile fabrica­ cultivă această plantă şi nu­ mitatea de repartizare a so­ şi mărunţii, ierbicidul poate concomitent cu semănatul sau
tehnologic, producînd piese bile din punct de vedere ca­ ţiei. El afirmă : meroaselor lucrări necesare luţiei. Pentru verificare, sub ajunge uniform pe toată su­ imediat după semănat, pre­ (Urmare din pag. 1)
de înaltă calitate, apreciate litativ, Datorită lor, la ca­ — Faptul că lucrăm în pentru menţinerea ei în fiecare duză se pune un vas prafaţa tratată. cum şi In cazul cînd după
pozitiv de firmele străine. pătul liniilor de montaj cooperare cu firme străine stare curată. Concurenţa şi prin deschiderea circuitu­ Doza ce sc aplică se sta­ porumb urmează să se seme­ fel şi eşalonarea judicioasă a
Datorită acestui lucru, noi capurile verticale pentru fre­ este o dovadă a prestigiului buruienilor la porumb este lui soluţiei către duze se bileşte în funcţie de gradul ne grîu, se poate efectua tra­ recoltatului. Deoarece timpul
am sporit şi diversificat ga­ ze, precum şi reductoarele se pe care marca întreprinderii mult mai evidentă ca la lasă pompa să lucreze un a- de îmburuienare a terenului, tamentul pe vegetaţie. Pen­ este mult înaintat, nu mai
ma produselor exportate. La prezintă drept lucrări de noastre îl are în străinătate. culturile ce se seamănă des. numit timp. Se măsoară so­ de predominarea unor buru­ tru a obţine rezultate bune, sînt motive de tărăgănare a
ora actuală fabricăm 4 ti­ înaltă tehnicitate. Este un prestigiu pe care Dacă buruienile nu sînt dis­ luţia din fiecare vas şi se ieni mai rezistente la iorbi- trebuie ca tratamentul să se semănatului, recuperării în-
puri de hidranţi şi 2 tipuri In întrecere cu cei de la ne străduim să-l ridicăm cît truse la timp, se înregistrea­ stabilesc duzele care debitea­ cidele triazinice, de modul de facă numai după ce porum­ tîrzierilor fiindu-i subordona­
de rame cu grătare. In plus. prelucrări, muncitorii de la mai sus, prin priceperea şi ză scăderi substanţiale de re­ ză o cantitate mai mare sau administrare (în benzi sau pe bul are 4-5 frunze, să se facă te toate eforturile.
conlucrăm cu celelalte secţii confecţii metalice ţin să-şi hărnicia noastră, să ne adu­ coltă sau chiar compromite­ mai redusă decît media. Aces­ toată suprafaţa), de momen­ numai pe timp frumos. De­ Referindu-se la stadiul lu­
la realizarea capului vertical aducă şi ei contribuţia la cem contribuţia la dezvolta­ rea culturii. tea se înlocuiesc cu altele şi tul aplicării şi de concentra­ oarece între timp au răsărit crărilor agricole de sezon, în
şi plăcii de bază pentru fre­ creşterea volumului de ex­ rea exportului, la creşterea Din sortimentul bogat de se efectuează un nou control. ţia-în substanţă activă a ier­ şi mare parte din buruieni, adunarea organizaţiei de par­
ze, capace şi picioare pentru port. Ei au asimilat şi intro­ resurselor de valută ale ţării. substanţe chimice pentru Stabilirea înălţimii de lu­ bicidului. Astfel, ierbicidul se va folosi în combinaţie de tid de la ferma din Călan a
strunguri, carcase pentru re­ dus în fabricaţie grinzi, viro- combaterea buruienilor, în cru a duzelor se execută pe Gesaprim 50 dacă se aplică Gesaprim sau Argesin, plus I.A.S. Haţeg, tovarăşii Nico­
dactoare. Ele sînt de bună le, conuri şi alte confecţii AL. VALERIU condiţiile zonei noastre, ier- un teren fără vegetaţie, pen­ în benzi, se va da în doză Diclordon sodic. Doza reco­ lae Marta, Silviu Boldor, şi
bicidul pe bază de Atrazin tru a se vedea urma lăsată de 3-4 kg la ha, iar pe toată mandată este de 4-5 kg la ha, mecanizatorul Ion Hădăreanu
s-a dovedit cel mai valoros. de soluţia debitată. In cazul suprafaţa în doză de 9—10 Gesaprim 50 sau 3-4 kg Ar­ afirmau că toţi comuniştii
Avînd în vedere că efica­ că aplicarea ierbicidului se kg la ha. Ierbicidul Argezin gezin — 75 plus 1,5 kg Di­ de aici sînt hotărîţi să nu
efort
Ritmicitatea li citatea tratamentului depin­ va face localizat în benzi, 75 se va da în benzi în doză clordon sodic la ha. precupeţească nici un grabnică
pentru
recuperarea
de 2—2,5 kg la ha, iar pe
de in mare măsură de o se­
Dacă rămîn unele buruieni
urma trebuie să fie de cca.
rie de factori dependenţi de 30 cm, iar în cazul aplicării toată suprafaţa în doză de nedistruse, în special din gru­ a întîrzierilor. Ferma are
(Urmare din pag. 1) vagoane pentru expedierea obţinem o depăşire a planu­ cei ce execută lucrarea, tre­ pe toată suprafaţa, urmele 6—6,5 kg la ha. Limita su­ pa celor perene ca: pălămi- prevăzut să însămînţezc 150
ha cu porumb pentru siloz,
produselor, iar împreună cu lui de export de cel puţin 10 buie să se cunoască cît mai de la două duze învecinate perioară va fi folosită în caz da, volbura sau susaiul, tre­
rele de exploatare şi indus­ întreprinderile specializate de la sută. Este demn de men­ bine tehnologia de lucru şi să se acopere pe cca 4—5 de îmburuienare mai mare. buie să se intervină fie cu din care pe circa 30 ha nu
s-a putut intra cu tractoare­
să se respecte o serie de mă­
trializare, dar mai cu seamă comerţ exterior ne preocu­ ţionat că realizările supli­ suri. cm. Respectarea presiunii şi Tratamentul pe toată supra­ praşila mecanică fie cu o le la efectuarea arăturilor. In
la Orăştie, Baia de Criş, Hu­ păm să găsim noi debuşee şi mentare la relaţia devize li­ Dintre acestea, deosebit de vitezei stabilite reprezintă faţa cu ierbicid pe bază de praşilă marţială pentru a următoarele zile, cu cele 7
Atrazin la porumb poate fi
nedoara şi Dobra. să încheiem contracte în bere însumează 700 000 lei importantă este verificarea doi parametri foarte impor­ efectuat în mai multe perioa­ menţine cultura curată. Da­ tractoare se va finaliza însă
tanţi în succesul deplin al ac­
In paralel cu cele arătate, plus, mai ales pentru produ­ valută, cu perspectiva de a maşinii de aplicat ierbicidc. ţiunii. de. Cu rezultate practic ega­ torită dozei mai mici de ier­ şi această lucrare.
bicid triazinic, reziduurile ca­
se urmăreşte zilnic — de la sele la care conjunctura pre­ creşte la un milion. Aceste înainte de a introduce ma­ le de combatere a buruieni­ re rămîn în sol sint reduse şi încadrarea însămlnţării po­
nivelul şefului de brigadă ţurilor este cea mai favora­ rezultate, precum şi sarcinile şina în lucru, se va verifica Apa ce se foloseşte trebuie lor se poate aplica ierbicidul se poate semăna griul ca rumbului în epoca optimă
pînă la conducerea întreprin­ bilă. ce ne revin pînă la finele ce cantitate debitează maşi­ să fie absolut limpede, lipsi­ fie înainte de semănat, fie plantă postmergătoare. constituie obiectivul a cărui
derii — modul cum se rea­ Asigurarea unei ritmicităţi anului, ne îndeamnă să stă­ na pe unitatea de suprafaţă tă de orice fel de impurităţi, concomitent cu semănatul, fie materializare necesită o bună
lizează fiecare sortiment, o- bune în producţie şi livrare ruim în îndeplinirea exem­ în regim de lucru, respectiv pentru a nu înfunda filtrele după semănat. Ing. MIHAI GUJA Organizare a muncii şi folo­
norarea fiecărui contract. In ne-a dat posibilitatea să de­ plară a planului de export, la viteza şi presiunea cu care şi duzele. Tn acest scop, se Tratamentul localizat în sirea cu randament maxim a
ce ne priveşte, intervenim cu vansăm expedierea produse­ în realizarea şi livrarea rit­ va lucra în cîmp. Proba sc cere să fie filtrată de două benzi pe rîndul de porumb cercetător principal semănătorilor în toate ferme­
operativitate pentru asigura­ lor la beneficiarii externi. mică a produselor forestiere face prin umplerea rezervo­ ori — o dată la intrarea în nu se poate efcctila decît la Staţiunea experimentală le întreprinderilor agricole
rea la timp a necesarului de Estimăm ca pînă la 1 Mai să pe nieţele externe. rului maşinii cu apă şi par­ cisternă sau vasul de trans­ concomitent cu semănatul, Geoagiu de stat.