Page 69 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 69
U C Ţ i
Proletari din toate fărlle, unifl-vă|
„Leninismul, Învăţătură veşnic vie“
Ieri după-amiază, sala evocat viaţa, activitatea şi
„Arta" din Deva a găzduit opera lui Vladimir Ilici Le
o manifestare închinată a- nin, dascălul care a dezvol
niversării a 103 ani de la tat şi aplicat creator mar
naşterea lui Vladimir Ilici xismul în condiţiile epocii
Lenin. imperialismului şi ale tre
Organizată de Comitetul cerii omenirii de la capita
municipal Deva al P.C.R., lism la socialism, întemeie
în colaborare cu Comitetul torul Partidului Comunist al
judeţean pentru cultură şi Uniunii Sovietice, omul ca
educaţie socialistă, confe re a condus masele popu
rinţa publică de ieri s-a lare din Rusia In lupta pen
bucurat de o caldă audien tru instaurarea primului
tă. Cu acest prilej, tovară stat socialist din istorie.
şul Petru Stoican, preşedin Manifestarea de la sala
tele Comitetului judeţean „Arta" s-a încheiat cu fil
pentru cultură şi educaţie mul „Orologiul Kremlinu
socialistă, a susţinut expu
nerea „Leninismul, Învăţă lui", producţie în culori a
tură veşnic vie", In care a studiourilor sovietice.
ANUL XXV Nr. 5 665 SIMBATA 21 APRILIE 1973 4 PAGINI » 30 BANI
Plenara Consiliului judeţean
r
OAMENII MUNCH HUNEPORENI Sâptâmina primâverii — prilej pentru educaţie fizică şi sport
Ieri, in sala festivă a Li trenori, instructori sportivi,
ÎNTÎMPINĂ ZIUA DE 1 MAI de manifestare a hârniciei ceului pedagogic din Deva, sportivi fruntaşi, alţi invi
s-au desfăşurat lucrările ple
taţi.
La
narei Consiliului judeţean participat lucrările plenarei au
Constan
tovarăşii
şi destoiniciei pioniereşti pentru educaţie fizică şi tin Dumitrescu, secretar al
sport, în care au fost dezbă
CU REZULTATE DE PRESTIGIU tute activitatea consiliului Comitetului judeţean Hune
doara al P.C.R., Ion Şiclo-
în anul trecut şi în primul
In perioada 2C r-2i' apri ziasm la lucrările de plan rea, în continuare, a lucră trimestru al anului acesta, van, vicepreşedinte al Consi
lie, prima săptămînă a tri tare şi îngrijire a pomilor rilor de pichetat, sortat şi precum şi sarcinile ce revin liului Naţional pentru Edu
mestrului III, se desfăşoară fructiferi din livezile C.A.P., fasonat material săditor. unităţilor şi organizaţiilor caţie Fizică şi Sport, Mircea
Toate acţiunile din „Săp-
birou
al
Pe panoul de onoare una dintre cele mai îndră din curţile şcolilor şi de pc tămîna primăverii" trebuie sportive din judeţ, în lumina Lucaciu, membru judeţean de
marginea şoselelor.
lui
acţiuni
Comitetului
pioniereşti
gite
Plenarei
Hotârîrii
al
C.C.
„Săptămînă primăverii". Consiliul judeţean al Or să fie caracterizate de o te P.C.R. cu privire la dezvol partid, şef de secţie la Comi
Insuşindu-şi chemarea lei de-a doua decade a Această acţiune de tradi ganizaţiei pionierilor, îm meinică organizare, să s< tarea continuă a educaţiei tetul judeţean de partid, alţi
se
inflâcâratâ la întrecere a lunii aprilie : E.M. Petri- ţie, concretizară in fiecare preună cu Inspectoratul ju stabilească concret obiecti fizice şi sportului. membri ai biroului Comite
minerilor de la Dîlja şi la, cu o realizare de an prin lucrări de plantare deţean şcolar, a luat mă vele şi sarcinile pe grupe, tului judeţean de partid.
a personalului tehnico- 107,6 la sută, E.M. Paro- şi îngrijire a pomilor, ame suri, prin intermediul con detaşamente şi unităţi orga- Au fost prezenţi membrii La primul punct al ordi
ingineresc din cadrul şeni, cu 104,2 la sută, najarea şi întreţinerea spa siliilor comunale, orăşeneşti consiliului, reprezentanţi ai nii de zi, tovarăşul Mircea
Centralei cărbunelui Pe E.M. Lonea, cu 103,8 la ţiilor şi zonelor verzi, a în şi municipale ale Organiza GLIGOR HAŞA organelor şi organizaţiilor de Biriş a prezentat o cuprin
troşani, adresată cu oca sută şi E.M. Uricani, cu ceput, de fapt, în vacanţa ţiei pionierilor şi conduce masă şi obşteşti, întreprinde zătoare informare asupra
zia adunării activului de 101 la sută. de primăvară cu „Săptămî- preşedintele Consiliului rilor şi instituţiilor cu atri modului în care au acţionat,
partid din sâptâmina Lista ar putea conti na sădirii şi îngrijirii pomi rilor de şcoli în vederea judeţean Hunedoara buţii în domeniul sportului, în perioada analizată, orga-
trecută, colectivele ex nua. Important este că lor", cînd mii de pionieri mobilizării pionierilor la ac al Organizaţiei pionierilor directori de şcoli, profesori
ploatărilor miniere şi pre majoritatea exploatărilor şi şcolari, alături de vîrst- ţiunile de plantare şi îngri de educaţie fizică, preşedinţi
paraţilor de cărbune din miniere din Valea Jiului nici, au participat cu entu jire a pomilor, la efectua- (Continuare In pag. o 3-a) de cluburi şi asociaţii, an (Continuare In paa. a 2-a)
Valea Jiului obţin suc şi-au onorat ritmic în a-
cese deosebite in cinstea ceastă lună obligaţiile de
plan.
zilei de 1 Mal. Pe pa
2000 tone laminate noul de onoare ol între ŞT. KONYICSKA
cerii, la loc de cinste se tehnician, Centrala SEMĂNATUL PORUMBULUI
peste plan află, acum, la sfirşitul ce cărbunelui Petroşani
HUNEDOARA. Munci
torii, maiştrii şi inginerii
din cadrul uzinei lami
noare, de la C.S. Hu Minerii de ia Cerfej au
nedoara, desfăşoară o O lucrare urgenta care necesita :
susţinută întrecere pen
tru suplimentarea realiză îndeplinit pianul pe 4 luni
rilor in cinstea zilei de
1 Mai. In acest scop, se CERTEJ. Muncind cu eforturi sporite pentru a intimpi-
depun eforturi pentru na cu realizări cit mai mari sărbătoarea internaţională a t Trecerea cu toate forjele, fără tărăgănări, la semănat în toate
creşterea indicilor inten oamenilor muncii, colectivul Exploatării miniere Certej a
sivi şi extensivi de utili îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 4 luni.
zare, prin aprovizionarea Din calculele estimative rezultă că pină la 1 Mai, mun
ritmică cu lingouri şi se citorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul acestei unităţi unităţile agricole e Folosirea din plin a fiecărei ore bune de lucru
mifabricate, întreţinerea vor realiza o producţie marfă suplimentară în valoare de *
corectă a agregatelor, e- peste 800 000 lei.
liminarea opririlor acci Acest remarcabil succes se datoreşte îndeosebi or şi a fiecărei maşini de semănat
dentale. ganizării superioare a procesului de producţie şi fo
Ca urmare, in această losirii cu randament sporit a utilajelor şi timpului de lu
lună, colectivele de la cru, fapt concretizat in creşterea productivităţii muncii
toate cele 8 laminoare valorice pe salariat cu 22 la sută fată de prevederi. Ca Bobinaloarea Alice Costinaş, Cînd majoritatea Unii aşteaptă să se
au depăşit sarcinile la zi rezultat al acţiunilor întreprinse pe linia sporirii eficien din cadrul atelierului meca
U.U.M.
e-
cu aproape 2 000 tone ţei economice, cheltuielile planificate la 1 000 lei produc- nic al reboblnarea Petroşani, mo
unui
xecută
laminate. Cele mai im ţie-marfă au fost reduse in primul trimestru al anului cu tor. De S ani este fruntaşă munceşte cu hărnicie... mai „îndrepte vremea“
portante depăşiri se înre peste 47 lei, realizîndu-se pe această cale însemnate e- în întrecere, fiind mult a-
de
preciată
gistrează la laminoarele vul în care lucrează. întreg colecti
„800", „650" şi de pro conomii la preţul de cost. , Insăminţarea porumbului laţii pentru ierbicidat şi ad Aceasta e justificarea spe consiliu aşteaptă să se mai
fil« mijlocii şi benzi.-* 1 .. ..... i Foto: VIRGIL ONOIU trebuie să se desfăşoare din ministrarea ~ îngrăşămintelor cialiştilor din unităţile agri „îndrepte vremea". Preşedin
plin, folosindu-se cu maxi chimice concomitent cu se cole socialiste aparţinînd tele consiliului intercoopera
mum de randament toate mănatul porumbului, pre consiliilor intercooperatiste tist Simeria, tovarăşul Ion
maşinile din dotarea secţi cum şi 5, maşini 2 S.P.C. 2. Simeria şi Deva. Deşi condi Bugnaru, spunea că mai sînt
ilor de mecanizare, în toate de făcut arături pe o supra
"1 — unităţile agricole socialiste. Se realizează o viteză medie ţiile climatice sînt la fel de faţă de 60 ha şi s-au pregă
Desfăşurarea în ritmuri «♦ i Orice reţinere, avînd în ve zilnică la semănat de 180 ha. favorabile, iar insăminţarea tit pentru semănat 1 000 ha
înalte a producţiei de bu 0 datorie de »are a fieci dere condiţiile climatice fa In acest fel, vom reuşi ca in, porumbului nu mai îngăduie din cele 1 244 planificate.
nuri materiale impune, pe ii vorabile. uu-şi are nici o jus nici un fel de amînare, spe Dînşii şi-au propus să termi
lingă alte necesităţi, pen tificare. Toate tractoarele şi ne această lucrare în zece zi
tru creşterea eficienţei în - maşinile trebuie folosite in (Continuare in pag. a 2-a) cialiştii din unităţile acestui le. Intenţiile sînt bune, dar
tregii activităţi, şi utiliza schimburi prelungite la exe neonorate încă de fapte. O
rea raţională a capacităţi cutarea lucrărilor de pregă reţinere nejustificată se in-
lor de transport din tire a terenului şi semănatul tîlneşte la inginerii şefi
dotarea unităţilor econo porumbului — lucrări la or în unităţile agricole socialiste din Gheorghe Filip, C.A.P. Sime
mice. Aceasta presupu dinea zilei pe agenda de ria, Sergiu Sbuchea, C.A.P.
ne, pe de O parte, în lucru a oamenilor muncii de cadrul consiliilor intercooperatiste Brad, Bobîlna, Ioan Igna, C.A.P.
treţinerea corespunzătoare pe ogoare. Turdaş, Cornel Tărăpoancă,
a parcului de maşini, eli Un exemplu bun In această liia, Orăştie, Dobra, Geoagiu, Hunedoara, C.A.P. Hărău, Ioan Barbu,
minarea stagnărilor la în- privinţă ii constituie consi C.A.P. Deva, Mircea Onea,
cărcare-descărcare şi a C.A.P. Sîntandrei şi alţii.
transporturilor neraţionale, liul intercooperatist Orăştie. Căian şi fermele i.A.S. se lucrează cu Nici în unităţile din cadrul
Valorificarea superioară a secţia de tîmplărie din însămînţeze cu porumb 2 287 toate forţele la semănatul porumbului consiliilor semănatul intercooperatiste
iar pe de altă parte, în- Cine trece pe lingă Aici, sînt planificate să se
Haţeg şi Toteşti nu s-a de
această
suprafaţă
Din
ha.
strada Eminescu, a I.I.L.
marat
porumbului,
Deva, are in faţă. Ia
pregătite
semănat
„Pene“ ia prima vedere, un pei s-au arat 2 000 ha şi au fost Conducerile unităţilor agricole aşa cum s-a făcut in multe
pentru
a-
din fermele I.A.S. din aceas
proape 1 000 ha. Celelalte pe
dezolant.
saj
de
Zeci
tă zonă.
ste 1 000 ha se află în dife
metri cubi de plăci a-
pregătire.
de
In
La C.A.P. Spini este o si
gospodărirea deşeurilor din mase plastice glomerate, fitorolem- rite stadii consiliului intercoo socialiste şi specialiştii din cadrul tuaţie cu totul ieşită din co
unităţile
noase şi cherestea, în-
tr-o gamă diversă, sînt peratist Orăştie, ne spunea consiiiilor intercooperatiste Simeria mun. Aici, deşi sînt destina
Ca în orice loc de muncă, o instalaţie de topire a de stivuite (uneori la în- ing. Viorel Balota, preşedin te pentru porumb numai 89
autovehiculelor şi mai ales acolo unde se şeurilor. Lunar recuperăm în tîmplare)... sub cerul li tele acestui organism — lu şl Oeva aşteaptă o „vreme mal bună“ ha, nu s-au arat pină acum
crăm cu 7 semănători S.P.C. 6
decît 19. Se pune întrebarea
jur de 600 kilograme. In la
produc
lucruri
fine,
un
cu
grad de precizie ridicat, sînt boratorul secţiei am organi ber. Apa din precipita care stnt echipate cu insta ce s-a făcut de la începutul
ţii a pătruns adine în
semnalate şi deşeuri. La sec zat o activitate de cercetare anului şi pină acum ? Orice
cadrarea strictă in norme ţia de mase plastice a I.I.L. bine pusă la punct. S-a sta justificare nu rezistă in faţa
le de consum — la carbu Deva s-a luat hotărîrea ca bilit chiar o metodă origina Depozit... fără realităţii. Comitetul comunal
ranţi, lubrifianţi etc. — acestea, să fie folosite efici lă privind solidificarea pas de partid şi Consiliul popu
aspect subliniat cu deose ent, recurgîndu-se la recupe tei obţinute prin topire. Ne acoperiş lar comunal Turdaş, consiliul
bită pregnanţă în recenta rarea lor. străduim să realizăm o ga intercooperatist şi S.M.A. Si
plenară a C.C. al P.C.R. Mai Intîi să vedem ce s-a mă cît mai variată de sti meria, trebuie să concentreze
Preocupările din acest făcut în acest sens în secţia plex colorat folosit la obţi materialele depozitate aici tractoarele care se eli
domeniu au constituit şi li- de injecţie. Toate resturile nerea nasturilor. aici şi a degradat o berează de la alte unităţi
niile-cheie ale unei acţiuni din polistiren rezultate de la Metoda de lucru este sim- bună parte din ele. pentru a se executa cit mai
tle control întreprinse re injecţia nasturilor, capacelor plă, dar aduce secţiei impor — Mobila nu mai urgent arăturile şi lucrările
cent de către Direcţia te de tot felul, şi alte aseme tante venituri in fiecare lu are o calitate corespun de pregătire a terenului.
ritorială de control şi re nea repere sînt strînse, mă nă. Beneficiile suplimentare zătoare — ne spunea Altfel, în ritmul în care se
vizie nr. 9 Deva la unele cinate, topite, iar materialul obţinute anual numai la a- Francisc Joc, tîmplar. lucrează în prezent nu se
unităţi economice hunedo- obţinut refolosit. Anual, aici ceastă activitate se ridică la Una e să foloseşti lemn pot termina pină la sfîrşi-
rene. se recuperează granule de po 300 000 lei. Colectivul de uscat la fabricarea mo tul lunii, perioadă care con
Evident, marea majorita muncă care lucrează aici a bilei, şi alta cînd aces stituie epoca optimă de se
te a întreprinderilor care listiren în valoare de 90 000 avut în vedere ca, prin ace ta este umed. mănat, nici măcar arăturile.
posedă parcuri auto folo lei din care, dacă s-ar pre laşi procedeu, să folosească Acest lucru îl ştiu şl Situaţia întîlnită în unită
sesc raţional maşinile, pu lucra numai capacele de la şi deşeurile de la alte unităţi beneficiarii mobilei fă ţile consiliilor intercooperatis
ţind să-şi satisfacă sfera sticlele pentru detergenţi, s-ar cute la I.I.L. Deva.
de atribuţiuni proprii, pre similare din ţară. Cînd o aduci acasă este te Simeria şi Deva. nu mai
cum şi diverse activităţi obţine o producţie In valoa Iată deci cum printr-o va frumoasă, dar nu peste poate fi tolerată. Direcţia
de cooperare. Insă lucruri re de 250 000 lei. lorificare superioară a unor mult timp, după usca generală agricolă a indicat
le nu se prezintă peste tot In curtea secţiei există o deşeuri, care acum cîţiva ani re, te trezeşti cu o gră ca In toate unităţile să se
mare cantitate de deşeuri din erau inutilizabile, se obţin madă de plăci şi placa treacă masiv la semănatul
PETRE POPA je, care nu mai sînt
stiplex. Vreo 6 tone. Cum
şef de serviciu la Direcţia în prezent importante veni bune de nimic. porumbului. Acest lucru tre
teritorială de control vor fi valorificate ? Aflăm turi. Preocupări în acest Conducerea întreprin buie să-l facă de îndată şi
şi revizie nr. 9 Deva amănunte de La tovarăşul sens vor fi şi in continuare derii, in noua el struc specialiştii din unităţile vi
Dante Negpiţă, şeful secţiei. la I.I.L. Deva. tură, a promis că va C.A.P. Berlu. Mecanizatorul Aurel Arghiţan. lucrează cu mu lt spor la semănatul porumbului. zate. Orice tărăgănare se
(Continuare in pag. a 2-a) — Prin forte proprii şi lua măsuri. Folosind ou randament sporit maşina de semănat, el depăşeşte zilnic norma stabilită. poate solda numai cu pier-
prin colaborare am executat C. DUMITRU deri.
„BIBLIOTECA SINDICA PENTRU „LUNA CURĂ tofi cu feţe de box, ou precum şi NOI CONSTRUCŢII ZO s-a creat din dorinţa de nala precipitaţii slabe si
feţe
perforate,
Cocs economisit TULUI LA... GRUPA ŢENIEI" o bogată gamă de sanda OTEHNICE IN I.A.S. lucru şt soţiilor muncito •se de ploaie. Vintul
a 11 se crea posibilităţi de
formă de ploaie şi ave
s
SINDICALA" Zilele acestea au fost di le — pentru bărbaţi; pan Ţinînd seama de dez rilor forestieri din parche sulla potrivit cu unele i
tofi şi sandale cu feţe de
tele exploatării.
rijate de către I.C.R.M. box, lac, velur şi imitaţie voltarea şeptclului, în a- tensificări din sud-est
CĂLAN. Angajat plenar în realizarea exemplară a La grupa sindicală nr. 1 spre unităţile de desface reptilă, sandale tip papuc cest an la ferma din Riu sud. Temperaturile mir
sarcinilor de plan, colectivul Uzinei „Victoria" Căian fo radiatoare, de la turnăto re, 4 tone de detergenţi, — toate pentru femei : Bărbat a I.A.S. Haţeg s-a RESTAURANT IN LOCAL mc vor fi cuprinse înt
1 şi 5 grade, iar maxime
unui
construirea
loseşte o gamă largă de căi şi mijloace pentru economisi ria 1 a Uzinei „Victoria" 6,8 tone sodă calcinată şi sandale „Buffo", pantofi prevăzut zootehnic pentru NOU LA CRIŞCIOR între 10 şi 16 grade.
cSlan, a avut loc o atrac
cu feţe de lac, box şi tex
alte articole de strictă ne
complex
rea cît mai multor materii prime şi materiale în scopul tivă acţiune cu cartea be cesitate în această perioa tile pentru copii. 390 vaci şi 145 capete ti In comuna Crlşcior se
sporirii producţiei industriale şi creşterii eficienţei econo letristică, intitulată : „Bi dă a „Lunii curăţeniei“, neret bovin, iar Ia ferma va deschide în zilele ur Pentru următoarei«
blioteca sindicatului la... care este luna aprilie. PENTRU AMATORII din Lăpuşnic a I.A.S.
restaurant
al
mice. Astfel, pe primul trimestru a.c., în cadrul secţiei grupa sindicală“. Aduna Mintia- un grajd pentru mătoare un de consum. două zile
cooperaţiei
furnale au fost economisite 52 tone cocs, ca urmare a re rea grupei sindicale nr. 1 ÎNCĂLŢĂMINTE de DE TENIS 124 vaci cu lapte. Lucră Clădirii noi in care se va
ducerii consumului specific de cocs metalurgic în produce a lost precedată de un rile de construcţie a noi deschide restaurantul i se Vreme schimbătoare, <
„moment literar“, în ca SEZON PENTRU Asociaţia sportivă „Mi lor obiective au început
ultimele
variabil,
prezent
rea fentei, printr-o funcţionare la scară constantă a fur drul căruia s-au prezen nerul“ Lupeni pune la in ambele ferme. fac in — curăţenie şi cerul Local vor tempor:
„retuşuri“
căd<
noros.
nalelor şi folosirea în proporţie mai ridicată a minereului tat citeva dintre cele mai TOATE VIRSTELE dispoziţia iubitorilor teni montarea firmei. precipitaţii sub formă t
îndrăgite opere ale litera sului de masă din oraş o
sortat în încărcătură. turii române. După adu In magazinele de spe sală dotată cu patru mese PENTRU SOŢIILE ploi slabe şi averse t
ploaie. Vintul va sufla pi
Acţiunea de economisire va continua şi în viitor, la narea grupei sindicale, cialitate din Judeţ au so de tenis şi tot materialul FORESTIERILOR VREMEA trivlt cu unele intensif
cote tot mai înalte, fapt ce va duce la micşorarea efortu majoritatea participanţilor sit şi continuă să soseas necesar. Sala, amenajată cări locale din sud-es
încălţămin
articole
că
de
de
exploa
In
sectorul
lui financiar şi material al ţării în acest domeniu. s-au abătut din drum pc te pentru sezonul de pri- în cadrul clubului sindica tare a lemnului din Gră Pentru 24 ore Temperaturile minime vt
la bibliotecă, făcind să măvară-vară, pentru băr telor, stă la dispoziţia a- diştea de Munte s-a în fi cuprinse intre 2 şi
Vreme
cu
schimbătoare
C. STANISLAV crească simţitor numărul baţi, femei şi copil. Iată matorllor in fiecare zi, »- fiinţat o secţie de con cerul variabil, temporar grade Iar cele maxime Ir
corespondent voluntor cititorilor. şl citeva sortimente: pan fără de luni. fecţionat lădlţe. Unitatea noros. Local se vor sem tre 10 şt 15 grade.