Page 70 - Drumul_socialismului_1973_04

' ■. a^:.La ^wn^jiaawraBnBafcg-aMi
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 685 ® SIMBĂTĂ 21 APRILIE 1973
Knñsrmimmsfesstt&ssi - ■y.WTWH?yyw’«r
rr? wnrsassanBBTT
Producţia materială primeşte noi

In activitatea sa, comi­
tetul orăşenesc obişnuia
să-şi planifice analizarea valenţe de calitate şi eficienţă
unor situaţii cu referiri Ia
sarcinile reieşite din toate
«LEELE U FATA LOCWJ- tem. Incepînd cu acest tri­ Zilele trecute a avut loc a- rele uzinei lucrează 15 cerce­ rea ritmică a producţiei, realizarea pe fiecare maşină,
hotăririle
cîte
le
cunoaş­
mestru, ne-am orientat ca dunarea activului de partid tători. De asemenea, la ora creşterea nivelului calitativ instalaţie, loc de muncă şi
fiecare analiză să se facă de la Uzina chimică Orăştie, actuală, într-un singur com­ al acesteia. Va trebui să se schimb a cantităţilor de pro­
MIJLDC DE PERFECŢIONARE în lumina unei singure ho- care a dezbătut modul în ca­ partiment se omologhează preîntîmpine folosirea perso­ duse programate, ou tehni­
res­
tărîri, dar temeinic, cu fi­
prescripţiilor
produsele, se întocmesc teh­
pentru
lu­
pectarea
nalului
existent
nalitate. Pentru aceasta, re se înfăptuiesc măsurile a- nologiile, se programează, se crări inutile, să fie reduse la ce şi a normelor de calitate,
doptate de Plenara C.C. al
am extras conţinutul ho­ P.C.R. din 28 februarie — 2 lansează producţia, se urmă­ strictul necesar formulele, precum şi a consumurilor
A ACTIVITĂIII 08RANIZAT0RICE tărîrilor C. C. al P.C.R., martie a.c. şi de Decretul reşte realizarea planului şi se diversele raporturi, să se eli­ specifice.
şi
precum
ale
Comitetului
de
Stat
judeţean de partid (ale că­ Consiliului normelor privind întocmesc normele de mun­ mine hîrtiile de prisos, asi- In cadru] adunării a fost
totodată,
condiţii
gurîndu-se,
că şi de protecţia muncii, fa­
unitare
stabilirea
nece­
subliniată
pregnant
Organele şi organizaţiile nostru municipal fac anali­ execuţie şi asigurarea con­ ror prevederi vizează şi de structură pentru unităţile ţă de 4 compartimente cîte ca datele şi informaţiile ce sitatea intensificării şi muncii
de partid din judeţ se pre­ ze pe compartimente, se diţiilor de muncă şi de via­ a c t i v i t a t e a organizaţiei economice, precum şi sarci­ existau înainte pentru aceas­ privesc realizarea indicatori­ politice a organelor şi orga­
ocupă tot mai intens — în consfătuiesc cu comuniştii, ţă pentru salariaţi. noastre orăşeneşti) şi, de­ nile ce revin organizaţiilor de tă activitate. Pe întreprinde­ lor cantitativi şi calitativi ai nizaţiilor de partid din uzi­
lumina hotărîrilor plenare­ cu oamenii muncii, dîndu-le — Se poate vorbi, folo­ sigur, hotărîrilor proprii partid, organelor colective de re numărul de şefi de com­ planului să se execute în nă, astfel îneît comuniştii,
lor C.C. al P.C.R. din no­ posibilitatea să ridice mult sind această practică, de o din ultimii ani. Am întoc­ conducere pentru buna orga­ partimente s-a redus de la timp util şi cu maximum de
iembrie anul trecut şi din mai multe probleme decît creştere calitativă a muncii mit acest îndreptar nu nizare şi desfăşurare a mun­ 28 la 18, ceea ce va duce la exactitate. Peste 130 de sala­ toţi salariaţii să înţeleagă pe
febnlai'ie—martie a.c. — de ar putea face în şedinţe şi organizatorice, de sporirea pentru a prevedea „prin cii în noile condiţii. o mai riguroasă urmărire a riaţi T.E.S.A. — aşa cum s-a deplin semnificaţia măsurilor
perfecţionarea muncii orga­ îi ajută efectiv să le re­ eficienţei ei ? rotaţie" tematica analizelor sarcinilor de producţie. desprins din lucrările adună­ luate de conducerea partidu­
nizatorice, pentru a-i ridica zolve. — Se poate. Oamenii sînt sau a problemelor pe care In cadrul dezbaterii s-a lui şi statului nostru, să mi­
conţinutul şi eficienţa. Pe Apoi, prin analizele la puşi în situaţia şi ajutaţi reliefat că măsurile luate i- liteze neabătut pentru îm­
această linie se înscrie şi faţa locului, avem posibi­ să întocmească materiale lustrează consecvenţa cu care bunătăţirea activităţii econo­
practica secretariatelor co­ litatea să investigăm reali­ mai bune, de conţinut. In Fiecare partidul nostru Urmăreşte a- mice şi sociale Aceasta im­
mitetelor municipale de par­ tatea nu doar după date, şedinţă se intră direct în plicarea în viaţă a hotărîri- pune ca fiecare comunist, fie­
tid Deva şi Petroşani de a după hîrtii şi situaţii. Orga­ discuţii, pentru că materia­ . lor Conferinţei Naţionale din care om al muncii să dove­
organiza unele analize la nele ce urmează să fie ana­ lele au fost studiate, din problemă- iulie 1972, că ele izvorăsc Pozitiv este faptul că în rii activului de partid — au dească iniţiativă, spirit crea­
faţa locului, în întreprin­ lizate sînt anunţate din timp, de către toţi partici­ din cunoaşterea realităţilor cadrul dezbaterilor s-a sub­ fost trecuţi în sfera produc­ tor, dăruire în muncă, dem­
deri şi pe şantiere. timp, ceea ce le ajută să panţii. In acest fel li se privită în lumina concrete din economie şi răs­ liniat mai ales ceea ce tre­ tivă. De pregătirea lor se o- nitate şi echitate socialistă,
Amănuntele, cerinţele ca­ întreprindă unele acţiuni. poate solicita să vină cu cît pund necesităţii obiective de buie făcut In continuare. Tre­ cupă acum cei mai buni să-şi facă pe deplin datoria.
re au determinat acest mod Pentru că, în fond, analize­ mai multe propuneri, cu so­ a se asigura o conducere şti­ cerea specialiştilor în activi­ muncitori ; sînt organizate Adunarea activului de par­
de lucru şi unele probleme le nu se fac doar pentru a luţii pentru rezolvarea sar­ unei hotărlri inţifică, dinamică şi suplă la tatea de cercetare şi proiec­ cursuri de calificare. Este tid a adoptat un plan de mă­
de eficienţă, ne-au fost re­ descoperi nişte greşeli sau cinilor şi, totodată, creşte toate nivelurile economiei, tare — au subliniat unii vor­ necesar ca în continuare, dar suri concrete, care să asigu­
levate de tovarăşul Aron rămîneri în urmă. răspunderea comuniştilor soluţionarea cît mai operati­ bitori — se va resimţi fără neîntîrziat, să se asigure or­ re îndeplinirea sarcinilor de
Coleer, prim-secretar al Co­ — Desigur, se mai fac şe­ din organele alese pentru le urmărim, ci pentru a vă şi în bune condiţii a pro­ îndoială in promovarea teh­ ganizarea riguroasă a activi­
mitetului municipal Deva al dinţe de secretariat şi la îndeplinirea exemplară â examina o anumită stare blemelor complexe pe care le nicii şi tehnologiilor moder­ tăţii în toate compartimente­ producţie asumate pe acest
ţ) P.C.R., într-o recentă con­ sediu. Ce se are în vedere sarcinilor ce le au pentru de lucruri în lumina hotă- ridică ritmurile înalte de ne, perfecţionarea organizării, le, delimitarea precisă a atri­ an, crearea tuturOr condiţi­
vorbire. cînd se programează aseme­ că trebuie ca personal — rîrii care stabileşte sarci­ creştere a producţiei mate­ înnoirea şi modernizarea pro­ buţiilor şi obligaţiilor de ser­ ilor pentru înfăptuirea pre­
— Ce aţi urmărit şi ur­ nea analize în întreprinderi nu numai prin secretar sau nile cele mai specifice în riale, sporirea eficienţei eco­ ducţiei, ridicarea calităţii viciu ale fiecărui salariat în vederilor cincinalului înainte
măriţi, în primul rîntl, prin şi pe şantiere ? director — să informeze de acel domeniu. nomice în actuala etapă de produselor, valorificarea su­ parte, astfel incit timpul de de termen. Valoros este fap­
efectuarea unor şedinţe de — Asemenea analize le felul cum au muncit. Aşa, de exemplu, în ca­ dezvoltare a ţării. perioară a materiilor prime lucru şi forţele existente să tul că participanţii la adu­
analiză la faţa locului ? facem în unităţile şi orga­ drul plenarei de comitet Semnificativ, din acest şi materialelor, sporirea pro­ fie folosite integral. Trebuie narea activului de partid, a-
— Principalul obiect al nizaţiile care trebuie aju­ Aş vrea să subliniez că se va analiza preocuparea punct de vedere, este, aşa ductivităţii muncii, creşterea luate, de asemenea, măsuri nalizînd posibilităţile exis­
analizelor în secretariat îl tate mai mult, unde se ridi­ în lunile cînd au avut loc organelor şi organizaţiilor cum dealtfel s-a arătat în eficienţei activităţii economi­ tente, au hotărît să dea în a-
constituie stilul şi metodele că probleme mai complexe. analizele de secretariat la de partid şi a comitetelor cadrul dezbaterii, situaţia ce a uzinei. Bilanţul activită­ pentru reducerea la strictul
de muncă ale organizaţiilor Aceasta a fost şi va fi linia. I.M.C. (I.P.B.) sau autoba­ oamenilor muncii de la din cadrul uzinei. Aici exis­ ţii economice din această u- necesar a timpului afectat de cest an peste plan o producţie
de partid şi de masă, co­ In luna februarie, de exem­ ză- s-a renunţat la plena­ I.M.M.K., „Marmura", în­ tau anumite compartimente nitate pe primul trimestru al maiştri, tehnicieni, ingineri globală însumînd 10 000 000
mitetelor oamenilor muncii, plu, am făcut o analiză de rele comitetelor respective, treprinderea de industria­ în care unui conducător îi rer acestui an este fructuos. în­ pentru lucrări de birou, sar­ lei, cu 3 000 000 lei mai mult
cum acţionează pentru înde­ secretariat la I.M.C. Deva pentru că au participat toţi lizare a laptelui şi consi­ venea un număr mic de decît prevedea angajamentul
plinirea sarcinilor politice, (pe atunci I.P.B.), privind factorii şi nu mai erau ne­ liului popular, pentru da­ subordonaţi. Au fost chiar treprinderea şi-a realizat sar­ cina principală a acestora fi­
economice sau sociale. Să conducerea activităţii eco- cesare noi şedinţe. rea în funcţiune a inves­ cazuri de şefi de birouri ca­ cinile la toţi indicatorii. In ind de a organiza, îndruma iniţial.
chemăm în faţa secretaria­ nomico-sociale şi politico- — Metoda folosită are a- tiţiilor pe 1973, potrivit ho- re aveau în subordine doar perioada respectivă planul şi sprijini muncitorii pentru GH. VASILE
tului doar pe secretarul de educative în scopul înfăp­ plirabilitate şi în activita­ tărîrii conferinţei orăşe­ un singur salariat. Aceasta a producţiei globale şi cel al
partid, al U.T.C., preşedin­ tuirii sarcinilor reieşite din tea altor organe ? neşti de partid, iar în şe­ dus la o fărîmiţare a com­ producţiei marfă a fost în­
tele sindicatului sau direc­ hotăririle organelor supe­ — Această practică se a- dinţe de birou, procesul partimentelor, la îngreunarea deplinit în proporţie de 104 i
torul nu am făcut mare lu­ rioare şi din propriile hotă- plică şi în activitatea birou­ instructiv - educativ din la sută, iar cel al producţiei
cru. Ei ne prezintă o infor­ rîri. In luna martie secre­ lui comitetului orăşenesc al şcoli (prin prisma docu­ transmiterii sarcinilor. marfă vindută şi încasată — Plenara Consiliului judeţean
mare, noi le spunem unele tariatul nostru s-a deplasat U.T.C., şi avem în vedere mentelor Plenarei C.C. al Noua structură organizato­ în proporţie de 110 la sută.
lucruri, le transmitem une­ la autobaza I.T.A., unde generalizarea ei la consiliul P.C.R. din noiembrie 1971), rică a întreprinderii, după Dar mai există — aşa cum
le sarcini, unele critici şi, s-au analizat formele şi me­ municipal al sindicatelor, la sau situaţia îndeplinirii cum au arătat în cuvîntul se sublinia tn cadrul adună­
plecînd de la şedinţă, păs­ todele folosite pe linia mun­ comitetele de partid, cu or­ sarcinilor de export la lor comuniştii Eugen Oancea, rii de activ — şi unele ră­ pentru educaţie fizică şi sport
trează unele observaţii doar cii politico-educative pentru ganizaţii de bază disper­ „Marmura" şi problemele Petre Dumitru, Carol Grun- mîneri în urmă la diferite
pentru ei. întărirea disciplinei de par­ sate. Dealtfel, munca orga­ educaţiei tineretului (în wald şi alţii, înlătură o serie produse din polietilenă şi
Deplasîndu-ne jos, lărgim tid şi de stat. Spre sfîrşitul nizatorică este susceptibilă spiritul măsurilor adoptate de neajunsuri şi, ceea ce es­ polistiren. In cadrul adunării (Urmare din pag. 1) lor hotărîri şi a programului
cadrul analizei ; la ea par­ acestei luni se va face o la o permanentă îmbunătă­ de biroul şi secretariatul te mai important, apropie de activ s-a arătat că este adoptat, pentru continua
ticipă întregul comitet de analiză la Chişcădaga asu­ ţire, modernizare, de a ieşi Comitetului judeţean de foarte mult funcţiile de con­ necesar să se acţioneze în nizaţiile sportive din judeţ dezvoltare a educaţiei fizice
partid respectiv, toţi facto­ pra modului cum acţionea­ cu hotărîre din anumite partid). ducere de producţie. In pre­ continuare pentru rezolvarea pentru progresul mişcării şi sportului în judeţul Hune­
rii de răspundere. Prin a- ză organizaţiile de partid şi ,,tipare" considerate ani de IOAN IRIM1E zent, 26 de specialişti au fost integrală a problemelor lega­ sportive hunedorene, insis- doara.
ceasta, se îmbină şi con­ conducerile şantierelor care zile imuabile. secretarul Comitetului încadraţi în activitatea de te de folosirea deplină a ma­ tîndu-se cu precădere asupra Plenara a adoptat şi unele
trolul cu ajutorul la faţa lo­ cooperează la construcţia orăşenesc de partid proiectare, iar In laboratoa­ şinilor şi utilajelor, realiză­ obiectivelor de viitor, reieşi­ măsuri organizatorice. In
cului. Pentru că în preala­ fabricii de ciment în vede­ Convorbire consemnată de Simeria te din Hotărîrea Plenarei funcţia de preşedinte al Con­
bil, secretarii comitetului rea înscrierii în graficele de I. MIRZA C.C. al P.C.R. cu privire la siliului judeţean pentru edu­
dezvoltarea continuă a edu­ caţie fizică şi sport a fost a-
Mărfuri în valoare caţiei fizice şi sportului. In les tovarăşul Mircea Lucaciu,
Numeroşi
participanţi,
biroului Comite­
membru
al
Comitetul de partid al caţi, muncitori necalificaţi cuvîntul lor, au evidenţiat, tului judeţean de partid, şef
Şantierului nr. 2 de con­ Sondaj de opinie sau în curs de calificare, de 3,5 milioane lei în spirit critic şi autocritic, de secţie la Comitetul jude­
strucţii al T.C.H., şantier ca­ maiştri, tehnicieni. S-a tre­ o serie de probleme majore ţean de partid.
re arc o arie de extindere cut, apoi, la formularea în­ BAIA DE CRIŞ. Magazi­ milioane lei. îmbunătăţi­ ale mişcării sportive hunedo­ Prim-vicepreşedinte al con­
de la Leşnic şi pînă Ia Si­ trebărilor. Prin ele se soli­ nele cooperaţiei de con­ rea aprovizionării şl servi­ rene, relevînd o serie de siliului a fost ales tovarăşul
meria şi Călan, şi o mare mijloacelor audio-vizuale. meniilor în care trebuie in­ cită păreri despre modali­ rii populaţiei, buna gos­ posibilităţi, încă nevalorifi­ Viorel^ Jianu, iar ca vicepre­
varietate de lucrări, şi-a .Acum, în preocuparea sa tensificată munca politico- tăţile de realizare a angaja­ sum care funcţionează în podărire a fondului de cate, menite să impulsioneze şedinţi au fost aleşi tovară­
propus — în cadrul perfec­ stă efectuarea unui sondaj educativă, de informare şi mentului colectivului şan­ satele comunei Baia de marfă, sînt preocupări ma­ activitatea consiliului, a tu­ şii Viorel Faur, prim secre­
ţionării stilului de muncă de opinie, pe bază de fişe, formare a oamenilor. tierului — cincinalul în pa­ Criş, datorită măsurilor turor sportivilor. tar al Comitetului judeţean
— să utilizeze mijloace mo­ în legătură cu cunoaşterea Pregătirea sondajului de tru ani şl jumătate .de­ luate pentru o mai bună jore ale lucrătorilor din A luat, de asemenea, cu­ al U.T.C., Stelian Popescu,
derne in conducerea şi des­ de către muncitorii con­ opinie se află într-un sta­ spre conţinutul şi profunda aprovizionare şi dirijare o- comerţul cooperatist. vîntul tovarăşul Ion Şi- vicepreşedinte al Comitetului
făşurarea activităţii politice. structori a politicii partidu­ diu avansat. A fost stabilit semnificaţie a noilor legi şi peratlvă a mărfurilor în Aceasta demonstrează în clovan, vicepreşedinte al executiv al Consiliului popu­
In luna februarie a orga­ lui nostru. El re ca obiec­ eşantionul care urmează să hotărîri, precum şi despre reţea, au vîndut populaţiei, mod grăitor creşterea pu­ C.N.E.F.S., care a subliniat o lar judeţean, Cornel Stoica,
a
nizat o plenară cu folosirea tiv general stabilirea do­ fie testat : muncitori califi­ alte probleme. în perioada primului tri­ terii de cumpărare şi a serie de aspecte pozitive şi inspector general al Inspec­
mestru din acest an, măr­ negative ce se manifestă în
judeţean,
şcolar
furi alimentare şl indus­ bunăstării populaţiei din general In mişcarea sportivă, toratului Haşa, preşedintele
Gligor
triale In valoare de 3,5 mediul rural. fâcînd preţioase recomandări Consiliului judeţean al Or­
pentru îmbunătăţirea conti­ ganizaţiei pionierilor. Gra-
nuă a activităţii sportive de ţian Faur, secretar al Consi­
masă şi de performanţă din liului judeţean al sindicate­
Semânatul porumbului judeţul nostru. lor. In funcţia de secretar al
Plenara a adoptat In una­
program
amplu
nimitate
un
de măsuri cu privire la în­ consiliului a fost ales tova­
(Urmare din pag. 1) ta Constantin Petec, ingine­ Sînt meritorii eforturile ce deplinirea prevederilor Hotă- răşul Mircea Miron.
rul şef al unităţii, mecaniza­ se fac de către mecanizatori rîrii Plenarei C.C. al P.C.R., In cadrul plenarei a fost
torul Emil Troşan a semănat care, conştienţi de răspunde­ angajindu-se să le transpună prezentată şi chemarea
10 zile bune de muncă, să în­ primele 12 ha cu porumb, iar rea ce o poartă pentru soar­ în viaţă printr-o intensă C.J.E.F.S. Constanţa la în­
cheiem această lucrare în mecanizatorii Ion Mărginea- ta recoltei, muncesc din zori muncă politico-organizatori- trecerea dintre consiliile
bune condiţii agrotehnice. nu, Gheorghe Marian, Iosif şi pînă seara tîrziu la pregă­ judeţene pentru educaţie fi­
împreună cu interlocutorul Rădulescu şi Ion Morar au tirea terenului şi la semă­ că, cu competenţă şi exi­ zică şi sport.
nostru am fost în mai multe pregătit pînă la 20 aprilie 98 nat. Aşa de exemplu, meca­ genţă, eu fermitate. In încheiere, plenara a a-
unităţi agricole socialiste. hectare teren. nizatorii de la S.M.A. Orăş­ In încheierea dezbaterilor doptat a telegramă adresată
Primul popas l-am făcut la S-a început şi se lucrează tie, director ing. Alexandru plenarei a luat cuvîntul to­ Comitetului Central al P.C R.,
Constantin
Dumitres-
C. A. P. Beriu. Mecanizatorul Intens la semănat şi în uni­ Roşu, lucrează zi-lumină. A- varăşul secretar al Comitetului t o v a r ă ş u l u i NICOLAE
cu,
Iosif Popa, ajutat de coope­ tăţile agricole- socialiste din judeţean de partid. CEAUŞESCU, secretarul ge­
ratoarele Domnica Murgoi, cadrul consiliilor intercoope- semenea lor sînt şi cel de la Vorbitorul a evidenţiat, în neral al partidului.
şi Livia Firidon, însămînţa ratiste Brad, Ilia, Dobra, celelalte staţiuni pentru me­
porumbul, concomitent cu Geoagiu, Hunedoara şi in fer­ canizarea agriculturii din cuvîntul său, importanţa sar­ In telegramă ,i fost expri­
cinilor ce revin mişcării de
ierbicidarea. Intr-o altă tarla mele I.A.S. judeţ. mat angajamentul ferm al
lucra Aurel Arghiţan. In nu­ educaţie fizică şi sport din consiliului, al tuturor sporti­
mai două zile — ne spunea judeţul nostru, subliniind vilor hunedoreni de a înfăp­
respectării
în­
Ion Manolescu, inginerul şef necesitatea întocmai a şi Hotărî- tui neabătut prevederile Ho-
făptuirii
al cooperativei -— ei au Insă- Fertilizarea ridică rii C.C. al P.C.R., a sarcini­ tărîrii C.C. al P.C.R. cu pri­
mînţat în cele mai bune con­ Aplică pliviful lor trasate de Comitetul ju­ vire la dezvoltarea continuă
diţii agrotehnice 58 hectare deţean de partid, a proprii­ a educaţiei fizice şi sportu­
lui.
din cele 280 cîte avem în încă probleme chimic la morcovi Cîţlva din membrii brigăzii conduse de Dumitru Costlnaş, de la mina Lonea, care lucrea-
plan. La pregătirea terenului *ă la sectorul VI, Intr-o aprinsă discuţie înainte de intrarea în şut.
lucrau de zor mecanizatorii Nivelul recoltei de po­ In cadrul cooperativei a-
Ion Murgoi şi Miron Tomu- rumb, se ştie bine, este in­ gricole din Deva, chimiza­
ţa. fluenţat hotărîtor de ferti­ rea se afirmă ca un factor
O activitate susţinută se lizarea terenului. O ase­ cu un rol tot mai impor­ Deşeuri textila Se impun măsuri hotărâte pentru
desfăşura şi la C.'A.P. Căstău. menea cerinţă este ignora­ tant în cadrul măsurilor
Tovarăşul Ilie Turdăşan, tă însă într-o serie de coo­ ce se aplică pentru spori­ pentru valorificare
preşedintele cooperativei, ne perative agricole. Ca şi în rea producţiei agricole. Ca >
relata că mecanizatorul Ion anii anteriori, la C.A.P. dovadă, în această primă­ In scopul colectării de la
Ciorîţă, ajutat de cooperatoa­ Mărtineşti şi Nădăştla de vară se va realiza comba­ I populaţie a deşeurilor tex- extinderea culturii nucului
rele Maria Bota, Ioana Bu- Jos — să amintim doar terea pe cale chimică a ; tile pentru a fi valorifica­
nea şi Elena Grămescu, a două exemple —, cantităţi buruienilor pe aproape 300 te superior, salariaţii în­
însămînţat pînă la 20 apri­ apreciabile de Îngrăşămin­ hectare, din care 30 de hec­ treprinderii de contractări,
lie 40 ha cu porumb ierbici- te organice stau nefolosite tare sînt cultivate cu le­ achiziţii şi preindustriali- Condiţiile pedoclimatice şi dus mult solicitat la export. care pe suprafeţe mai mari cată, se retează deasupra u-
dat. Mecanizatorii Ioan în timp ce producţia de gume. Acţiunea de ierbici- zare a materiilor prime economice sînt favorabile Cu toate acestea, se constată la C.A.P. Sibişel, Romoşel, nui mugure la 150—180 cm
Lăscoi, Alexandru Rusu şi porumb se situează sub ni­ dare a Început, din cele 8 pentru industria uşoară pentru dezvoltarea culturii ca un fenomen negativ ten­ Beriu, Romos, Clopotiva, Să- înlăţime. Rănile se ung cu
Ioan Turdăşan, pregătesc pa­ velul posibilităţilor. Dacă hectare cultivate cu mor­ s-au constituit în mai nucului pe tot cuprinsul ju­ dinţa de diminuare a numă­ laşu de Sus, Sînpetru, Liva- vopsea de ulei. Cînd plantăm
tul germinativ în condiţii din într-o iarnă întreagă nu covi fiind administrate ier- multe brigăzi volante. A- deţului nostru, de la şes şt rului de pomi şi a producţiei dia, Pui ş.a. Această acţiu­ nuci de 2-4 ani, este nece­
cele mai bune. Insămînţarea s-au transportat îngrăşă­ blcide pe 4 hectare. Para­ ceste brigăzi au colectat pînă la 700—800 m altitudi­ acestora, care, spre exemplu, ne se continuă şi în anul sar să-i apărăm contra des­
porumbului s-a început şi în minte în cîmp, este posibil lel cu aceasta, la grădină pînă acum 10 tone de de­ ne. Considerentele pentru ca­ în 1970 s-a situat undeva la 1973. Materialul săditor se hidratării prin învelirea tul­
celelalte două cooperative ca măcar acum, în ceasul se desfăşoară o activitate şeuri textile oferind popu­ re se impune extinderea aces­ jumătatea celei obţinute în produce din cele mai va­ pinii în întregime cu hîrtie,
din raza comunei Beriu — al doisprezecelea, să se re­ susţinută la recoltarea şi laţiei în schimb vase din tei culturi sînt multiple. 1965. loroase tipuri selecţionate de care se desface pe măsura
Sibişel şi Orăştioara de Jos. cupereze o parte din res­ valorificarea cepei verzi. faianţă şi porţelan. Astfel, fructele de nuc au Urmărind extinderea cultu­ la Sibişel şi Geoagiu. In a- creşterii lăstarilor.
tanţe. valoare alimentară mare prin rii nucului, s-a stabilit ca iară de aceasta, se produc La nucii tineri, plantaţi în
Cu aceeaşi intensitate se nuci altoiţi din tipurile de ultimii ani, după dezmugu-
muncea şi în unităţile din conţinutul în substanţe gra­ pînă în anul 1980 să se a- perspectivă, selecţionate şi se rire se înlătură cu foarfecă
cadrul comunei Mărtineşti. In se, substanţe proteice, precum jungă la 300 000 nuci pe su­ perfecţionează metodele de sau briceagul ramurile care
fon­
aparţin
care
prafeţele
cooperativa noastră, ne spu­ şi prin conţinutul mare de dului agricol, ceea ce repre­ altoire a nucilor tineri plan­ au crescut lateral pe trunchi.
nea Nicolae Buta, preşedinte­ vitamine. Frunzele de nuc zintă triplarea numărului de taţi în livadă. Terenul din jurul pomilor, pc
le C.A.P. Dîncu Mare, sînt a- sînt folosite în medicină pen­ pomi faţă de situaţia actuală. raza de 1 m la pomii tineri,
Pentru
rate 226 ha şi pregătite 230. Aiiminifi tru tratarea bolilor de piele, Corespunzător, se prevede să este necesar reuşita se plantării iar la cei mai vechi cît ţine
diabetului şi a diferitelor
a
să
respecte
Semănatul la porumb s-a în­ manifestări de limfatism. crească şi producţia de fruc­ o serie de reguli şi indicaţii. proiecţia coroanei, se va să­
ceput tn ziua de 19 aprilie Cercetările mai recente au te, ajungînd la 9 000 tone. Distanţele de plantare a nu­ pa primăvara şi în timpul
cu o maşină S.P.C. 6, iar din dovedit că uleiul volatil pe cilor în livadă sînt 10 X 10 vegetaţiei, pentru a-1 menţine
20 au intrat şi două maşini tuos în care a fost conce­ din partea factorilor răs­ care îl degajă frunzele de Plantarea celor aproape afinat şi fără buruieni. Acolo
m, sau 12 X 8 şi 12 X 10 m,
2 S.P.C. 2. Mecanizatorii Ni­ pută şi realizată aprovizio­ punzători. Insă nici con­ nuc a:e proprietăţi insectifu- 200 000 nuci se va face în în funcţie de pantă, expoziţia unde nucii sînt plantaţi în
colae Şerban, Ioan Botescu aşa. De aceea, asupra aces­ narea cu piese de schimb. troale n-au prea avut loc, ge şi insecticide, astfel că a- sectorul cooperatist, pe lotu­ şi fertilitatea terenului. Gro­ masiv este necesar să se e-
şl Ioan Surdu au semănat tor aspecte de proastă gos­ Dar pierderile nu s-au limi­ nici măsuri nu s-au luat. Cît tunci cînd este plantat lingă rile personale ale membrilor pile pentru plantare se fac xecute lucrări de protecţie
primele 28 ha din cele 236 podărire am vrea să insis­ tat aici. Datorită nerespec- despre analize proprii, efi­ locuinţă alungă muştele şi C.A.P. şi în gospodăriile in­ ca şi pentru pomii obişnuiţi, contra bolilor şi dăunători­
ha planificate. La pregătirea tăm mai mult. De pildă, în tării normativelor de timp ciente, acestea sînt dove­ ţînţarii. De asemenea, este de dividuale din zona dealurilor. adică 1 X 1 m lărgime şi 0,80 lor.
terenului se evidenţiază Au­ 1972, la fostul C.E.I.L. De­ în operaţiunile de încărca- dite şi de faptul că pentru reţinut că lemnul de nuc se La extinderea plantaţiilor de m adîncime. Pămîntul scos In preajma umflării mu­
nuc se va ţine seama de con­
rel Cînda, Octavian Botescu, va s-au pierdut 10 900 zile/ re-descărcare, la I.E.I.L. anul 1973, în loc să-şi pre­ pretează pentru sculptură şi diţiile naturale şi economice din groapă se fertilizează gurilor sau la scurt timp du­
şi Nicolae Surdu. Şi la noi, maşină, fapt echivalent cu Deva s-au înregistrat vadă măsuri de redresare pentru furnituri fine, are re­ ale bazinelor şi centrelor de prin îngrăşarea cu 20—30 kg pă umflare se face o stro­
ne-a informat Cornel Rădu- stagnarea pc întreg anul a 213 000 ore staţionare la a activităţii în această di­ zistenţă mare şi nu este ata­ cultură actuală. In cadrul gunoi bine putrezit şi 0,500 pire cu zeamă bordeleză, în
lescu, preşedintele C.A.P. circa 30 de autocamioane. punctele de lucru şi în de­ recţie, conducerile unităţi­ cat de insecte. In plus, nucul judeţului avem 6 bazine prin­ kg superfosfat, care se vor concentraţie de 1 la sută sul­
Dîncu Mic, mecanizatorul La întreprinderea de gos­ pozitele finale. De aseme­ lor au cerut să li se mai este un arbore ornamental cipale consacrate culturii amesteca bine cu pămîntul. fat de cupru. In timpul vege­
Ioan Rusu, lucrînd cu o ma­ podărie comunală şi loeati- nea, au fost efectuate curse dea mijloace de transport preţios, foarte potrivit pen­ nucului, între care amintim După plantage, este bine să taţiei, după terminarea înflo­
şină S.P.C. 6, a însămînţat vă Hunedoara au fost pier­ dus-întors pe distanţe mari, şi zeci de tone de benzină, tru plantări pe lingă casă, în pe cele clin Brad, Orăştie, se mulcească suprafaţa solu­ ritului (15—30 mai), se apli-;
16 hg, iar Dumitru Gaja pre­ dute în aceeaşi perioadă fără încărcătură, ceea ce a motorină, ulei peste necesi­ parcuri, pe marginea drumu­ Haţeg, llia, Deva şi Hune­ lui prin aşternerca unui strat că a doua stropire cu zeamă
găteşte terenul. Avem gata 9 000 zile/maşină, adică 25 generat uzarea ineficientă a tăţi. Desigur că au renun­ rilor, a cursurilor de apă, pe doara. fiecare avînd mai de 5—10 cm grosime de gu­ bordeleză, cu o concentraţie
pentru semănat 130 din cele autovehicule au fost scoase autovehiculelor şi consu­ ţat văzînd, în urma anali­ terenuri de păşunat ca um­ multe centre. noi păios sau resturi de paie de numai 0,5 la sută, iar în
180 ha planificate. De aseme­ din funcţiune tot anul. muri aidoma de carburanţi zei, cită bogăţie nefo-losită, brare etc. mai vechi. anii cînd sînt ploi multe se
nea, mecanizatorii Gheorghe Aceste abateri de la prin­ şi lubrifianţi. au în propria gospodărie. Cultura nucului este foarte Plantaţiile se vor face prin In cazul plantării pomilor face şi a treia stropire tot cu
Contor a însămînţat 30 ha la cipiile eficienţei economi­ Aşadar, nu trebuiau inves­ Este necesar, aşadar, să se rentabilă şi atunci cînd este metodele cele mai potrivite formaţi în pepinieră, se va 0,5 la sută sulfat de cupru,
C.A.P. Orăştie, Iosif Ripaci, ce se datoresc, în princi­ tiţii financiare pentru creşte­ renunţe grabnic la practici­ plantat sub formă de livezi pentru fiecare unitate sau face scurtarea ramurilor la între 15—30 iunie.
20 ba la C.A.P. Orăştioara pal, reparaţiilor în ritm rea eficienţei economice, ci le învechite, dăunătoare, de gospodărie. Rezultate bune
de Sus, şi Viorel Şerban 25 de... melc şi modului defec­ „investiţii" de preocupare gospodărire a bunurilor. în masiv, pentru că nucile s-au obţinut în anul 1972 30—40 cm Iunşime, faţă de Ing. NICOLAE MEZA
ha la C.A.P. Jeledinţi. La se pretează excelent pentru prin plantarea a 12 mii de locul de unde au crescut, iar Staţiunea experimentală
C.A.P Mărtineşti — ne rela­ comercializare, fiind un pro­ nuci produşi la ghivece, din cînd tulpina nu este ramifi- Geoagiu