Page 75 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 5 686 © DUMINICA 22 APRILIE 1973 3
ÊBmssKramma

ATELIER Patria In primăvară

ARBORII lată,
Aici mă aflu cu miinile pe culmile Carpaţilor,
singele meu umblă pe dedesubt,
istoria acestor codri se atinge de stele.
Am citit, nu de mult, în razele de soare, străpungind Matca prin core se trece spre neam e adîneă.
„România literară" două ex­ frunzişul lor în veşnică vibra­ Aici e patria care vine din clipă,
At\ celente reportaje semnate de ţie, au scăpărat în pietrele patria aşezată pe o aripă de primăvară,
_____________________ tv — ------- ---------------- --------------------------------- Sînziana Pop şi Gabriela Me- scumpe cu care era bătută a- patria venind de la
linescu. Denumirea de „re­
grafa de pe gugiumanul Iul
HUNEDORENE venţională. E vorba de fapt intrat în legendă. Dar nu nu­ Iancu.
portaje" e însă oarecum con­
Apropie-te, se mişcă un anotimp în patria mea I
mai atît. E şi un caz de ires­
de două strigăte de ajutor, ponsabilitate : omul acela, VALERIU BIRGAU
de două chemări, de două cine o fi, încă n-a aflat că Hunedocra
patetice pledoarii întru apă­ trăind în această ţară, fieca­
rarea arborilor. Alerta a fost re sîntem răspunzători de tot
Anul revoluţionar 1848 declanşată de soarta unor ce se află în ea, începînd cu
bătrine plute de pe şoseaua rîul şi cu ramul.
Bucureşti—Giurgiu: arbori mo­ Am fost, cu un bătrîn pă­
numentali care l-au apucat durar la Cordurea, în hotarul Note de lectură
pe Mihai Viteazul şi care au Hărţăgcmilor. L-am surprins
Toate drumurile duc spre Cîmpia prin veacuri pînă la noi. Nu ve economice şi într-un mod
urcat nesupăraţi de nimeni plîngînd pentru că, din moti­
poţi să rămîi decît consternat absolut raţional, trebuia tăiat
cînd vezi că mai sînt oameni un codru de pădure. Nu e o
pe care nu-i interesează des­ figură de stil : omul acesta „DĂRUIRE“
'Acum 125 de ani, în ziua port să meargă la Blaj, temeri şi măsuri din partea George Stelutza). Un alt grup tinul copacilor. Un oarecine, plîngea literalmente de jalea Recent a văzut lumina ti­ re ale timpului nostru.
de 3/15 mai, piaţa Blajului dar vornicul Departamentu­ guvernului reacţionar mun­ de moldoveni — Nicolae Io- şezînd în spatele unui birou, fagilor, cu a căror soartă se parului, sub egida Comite­ Dragostea de ţară, de pă-
gemea de lume. Adunarea lui Treburilor din Lăuntru, tean. „Gazeta de Transilva­ nescu, Iancu Lecca, Mălines- a decis asasinarea tuturor simţea solidar. II iubesc' fiind tului judeţean de cul­ mîntul pe care trăim şi îm­
sigur că şi de ar fi ajuns
convocată nu mai putea fi ţi­ Villara, i l-a refuzat, cum de­ nia" din 24 mai 1848 repro­ cu, Chinezu ş.a. — după în­ contemporanilor lui Mihai Vo­ vreodată să şadă în spatele tură şi educaţie socialistă şi plinim visurile de aur ale
nută la locul stabilit, adică altfel a refuzat şi altora. duce ordinul guvernului din cercarea nereuşită de a tre­ dă, care mai străjuiau dru­ a Centrului de îndrumare înaintaşilor străbate din
în catedrală. De aceea ea a In faţa acestei oprelişti, pa­ Ţara Românească : „...cei ce ce în Moldova, se aflau deja mul spre Giurgiu. Se vor tăia unui birou n-ar fi fost capa a creaţiei populare şi a miş­ mai toate versurile publica­
fost mutată pe cîmpia din trioţii munteni se hotărăsc au ieşit la Transilvania cu în Transilvania. şi vinde, a zis oarecinele. bil cu nici un preţ să con cării artistice de masă, un te în volum. Ţara este pen­
au damne un arbore la moarte
de
bine
oamenii
Cînd
preajma Tîrnavei Mari, nu­ să treacă graniţa pe ascuns. prilejul adunării naţionale de Participarea românilor de Ce au toate astea cu lite nou volum de versuri din tru Traian Filimon „bătrîna
mită de atunci „Cîmpia liber­ Ca dovadă, poliţia transilva­ la Blaj, să nu se mai poată pretutindeni la Adunarea de prins de veste, dezastrul se ratura ? — aş putea fi întrebat, creaţia membrilor cenaclu­ Sarmizegetusa“, Ştefan, Mi­
înfăptuise. Lipsă de imagina­
tăţii". Gh. Bariţiu, Al. Papiu- nă consemnează sosirea lui întoarce". la 3/15 mai a fost făcută cu Tot ceea ce tine de oameni ’ rilor şi cercurilor literare hai, Mărăşeşti, Griviţa, Au­
Ilarian şi alţii arată că pe Constantin Roman la Braşov La Adunarea de la 3/15 conştiinţa unanimă că „acolo ţie, se poate spune. Da : in­ şi arbori, aş răspunde, ţine şi ţ de pe lingă casele de cul­ gust ’44, Porţile de Fier j
sul n-a fost capabil să-şi în­
cîmpul libertăţii trebuie să cu două zile înainte de intîia mai, moldovenii au fost mai se cercetau trebuinţele naţiu­ chipuie cum plutele acelea de inima scriitorului. jj tură şi cluburile muncito­ pentru Neculai Chirica, pă-
fi fost o mulţime de peste adunare de la Blaj. (La 16/28 numeroşi decît muntenii, de­ nii române întregi" — după şi-au aşternut umbrele în ca­ reşti ; 28 de poeţi — mun­ mîntul „dospit de dor şi o-
40 mii de oameni. Cele mai aprilie, Axente Sever îl a- oarece participarea lor fuse­ cum scrie Vasile Maiorescu lea voievodului şi nici cum RADU CIOBANU j citori, tehnicieni, intelec­ menie", „fîntînă de lumină“,
noi cercetări indică o cifră nunţa din Bucureşti pe Si- se înlesnită de condiţia de _ şi că orice încercare de a tuali, studenţi şi elevi — „altar şi vatră, leagăn şi
în jurul a 50 000 de oameni. tnion Bărnuţiu despre pleca­ emigranţi politici sau de le zădărnici plecarea era o şi-au înmănuncheat roadele mormînt" ; Traian Burci se
Numai pe vremurile răs­ rea lui C. Roman). faptul că momentul reprimă­ măsură „antinaţională". trudei cu condeiul Intr-un închipuie drept „cel de pe
coalei lui Horia văzuse Tran­ La cîteva zile trece grani­ rii mişcării din Moldova îi Entuziasmul produs de volum intitulat sugestiv urmă soldat,/ întors de pe
silvania adunîndu-se la un ţa şi A. T. Laurian, cu toate găsise în afara graniţelor. participarea la Adunarea de „Dăruire". cîmpul de luptă —/ credin­
loc atîta popor. Au venit din că trecerea sa pe la punctul Unii veneau de la Paris, alţii la Blaj a românilor din ce­ Apariţia acestei cărţi pri­ cios, cinstit şi drept,/ ase­
toate zările, de pe văile So­ de vamă nu este semnalată. din Bucovina sau dinspre le trei ţări a fost consemnat lejuieşte cîteva reflecţii meni camarazilor mei/ eroi
meşului, Mureşului şi Tîr­ E prezent la Sibiu şi ia par­ Focşani, iar unii, scăpaţi de în numeroase scrieri şi do­ semnificative privind evo­ citaţi prin ordin de front";
navei, de pe Cîmpia Ardea­ te la conferinţa din 26 apri- sub escorta turcească de la cumente lăsate de paşoptişti. luţia activităţii de creaţie Al. Barbovski într-o „Noap­
lului, din Munţii Apuseni, în lie/8 mai, convocată de Si- Brăila, intraseră prin Banat, „Moldovenii şi muntenii — literară de pe cuprinsul ju­ te hunedoreană" realizează
straie de sărbătoare. Şi nici rnion Bărnuţiu pentru discu­ pe la Lugoj. Alecu Russo, scrie Alecu Russo — pribegi deţului. un frumos pastel al oraşu­
o măsură a autorităţilor n-a tarea programului politic Costache Negri şi Iancu A- ai tulburărilor din Ţări, pri­ Se cuvine să examinăm, lui de la poalele Chizidului;
putut stăvili drumul maselor transilvan. Din cîţi ardelenj lecSandri încercaseră să pă­ veau cu bătaie de inimă a- mai întîi, tot mai deplina Ion Brădiceanu, în „Spaţii
populare spre Blaj ! au trecut munţii în această trundă în Moldova şi, nereu­ dunarea, oştită grămadă du­ afirmare a unor scriitori minereşti", transfigurează
Dar de dincolo de munţi, perioadă pot fi amintiţi A- şind, făceau cale întoarsă. pă grămadă, după satele şi hunedoreni, concretizată prin artistic încleştarea omului
din Principate, accesul pa­ xente Sever, Vasile Maiorcs- Aflîndu-se la Giurgiu, pe ţinuturile de unde veniseră apariţia unor plachete şi cu muntele de cărbune;
trioţilor munteni şi moldo­ cu, Petru Suciu, David Al- vapor se întîlnesc cu Ma- oamenii. Un popor întreg, de volume proprii de poezie, Victor Niţă îi aureolează pe
veni spre adunarea transil­ măşanu ş.a. Data trecerii a- nolache Costache Epureanu, acelaşi port şi de aceeaşi lim­ cît şi prin prezenţa lor ..romanticii brigadieri" ai
vană a fost mult mai ane­ cestora nu este cunoscută Zaharia Moldoveanu, Lascăr bă ca şi poporul nostru, sta frecventă în paginile revis­ Hunedoarei cu nimbul e-
voios. poate tocmai fiindcă au mers Rosetti şi Alecu Moruzi, eva­ măreţ, în lumina soarelui, şi telor literare. Unor poeţi roismului comunist, iar Ma­
Din Ţara Românească, Ni- pe ascuns, în orice caz, nu­ daţi la Brăila, şi împreună printre sumane se vedeau a- consacraţi, maturi, cum sînt rin Stan dăltuieşte în lem­
colac Bălcescu ceruse paşa­ mărul lor mare a provocat continuîndu-şi drumul pe mestecate multe surtuce“. Iar Iv Martinovici şi Dan Con- nul de brad al Apusenilor
Dunăre poposesc cîteva zile marele patriot Nicolae Băl- stantinescu, despre care s-a chipul luminos al unei „fete
în Banat. Scăpînd tot atunci cescu, în pateticul discurs ţi­ exprimat la timp critica li­ de moţ" din ţinutul Zaran-
de sub escortă, Al. I. Cuza şi nut după trei ani, la 3/15 mai terară, li se alătură, într-o dului...
Vasile Conta, după ce au tre­ 1851, spunea: „Numai popo­ continuă ascensiune alţii ca
cut prin Pesta, au ajuns a- rul şi poeţii, aceşti fii ai in­ Neculai Chirica, Traian Fi- Confesiuni lirice din care
poi la Blaj. spiraţiei divine, avură ia limon, Eugen Evu sau Gh. răzbat ataşamentul şi dra­
Vasile Alecsandri şi Petra- 1848 conştiinţa întîmplărilor Constantin Naidin. Lor li gostea pentru partid şi pa­
tria socialistă semnează Mi-
che Cazimir veneau din Bu­ viitoare, numai ei cetiră şi se adaugă reprezentanţii li­ ron Ţie („Aşa mă ştiu"), Io­
covina. Grigore Balş, George destăinuiseră aceea ce era nei generaţii mai tinere, ca­ nel Amăriuţei („Iubesc a-
Sion, George Cantacuzino in­ scris în fundul inimii fiecă­ re încearcă (şi uneori izbu­ ceastă ţară"), Florina Jia-
traseră prin Braşov dinspre rui român : mîntuirea de ori­ tesc) să aducă cu ei, odată
ce domnie străină prin unita­ cu entuziasmul şi sincerita­ nu („Natură"), Eugenia lat-
Focşani şi Rîmnicu-Sărat, covski („Noi").
tea naţională". tea vîrstei, un timbru pro­
(primii doi sub nume conspi­ priu în concertul creaţiei O notă bună pentru ţinu-
1
rative — Grigore Vasiliu şi C. DROZD hunedorene — Ion Radu ta grafică a volumului şi
Igna, Paul Şomăcescu, Ma­ coperta, inspirată, realizată
<fu, ¿Vv4**n.íV iWKAt&S rin Porumb, Sabin Nistor, de graficianul Mircea Bîtcă.
«. . •L C'-Cusmo- /î»* Traian Burci ş.a. Sigur că s-ar putea for­
Merită să subliniem, apoi,
Testamentul iui Avram Iancu orientarea tematică a ver­ mula rezerve la adresa căr­
unora
din
a
ţii,
versurile
surilor, autorii lor apropiin- publicate. Este regretabilă
¿i* 1* 'Vt'Wm.ÿ'. lipsa din volum a unui ma­
După moartea lui Avram feHcltă, pentru care, după du-se tot mai mult de via­ re număr de creatori din
c£tt- 'tt.t.; 4«? M-O V* Iancu, marea sa personalita­ puteri, am şi lucrat pînă n- ţă, de realităţile clocotitoa­ cadrul cercurilor literare
te fascina tot mai puternic cuma, durere fără mult suc­
tineretul animat de lupta ces, ba togma acum cu întris­ „Meşterul Manóle" (Petro­
(Petrila),
„Venus"
•i»>» viníic pentru libertate naţională şi tare văd că speranţele mele şani), (Lupeni), precum şi
„Lira"
socială din Transilvania. A- şi jertfa adusă se prefac in nefericire „Balada...“ este
ceştia copiau în manuscris nimic. Posta literară pur constatativă, iar fi­ a unor poeţi ţărani care ar
testamentul lui Iancu şi îl Nu sciu cîte zile mal pot s nalul dezarmant. fi oferit o imagine şi mai
împărţeau sub formă de ma­ ave(a), un fel de presimţire Irinel Popovici — Hune­ completă al asupra stadiului
literare
actual
mişcării
(Yv-m(/&%<> Mrts ¡¿(y ‘forSsieţ. /yn 4i nifest mai ales în rîndul in­ îmi pare că ml-nr spune că Steluţa Precupaş —• Hu­ plimbă arcuşul pe strune de doara. Neprevăzută cererea din judeţ. Mai întîlnim
telectualilor din Transilvania viitorul este nesigur; volesc nedoara. Răzbat din cele vînt/..." — imagine întîlni- pe care ne-o faceţi în fina­
-i ft£.*3 în vederea mobilizării aces­ dară şi hotărît dispun, ca trei poezii incontestabile tă des în versurile debutan­ lul scrisorii • „Vă rog să-mi încă şi în culegerea în dis­
cuţie versuri stîngace, arti­
tora la acţiune. după moartea mea toată a- calităţi poetice, lecturi fru­ ţilor. spuneţi dacă mai merită să
Ci ¡P*-» ficiale, declarative, care nu
O asemenea copie scrisă verea mea mlşcătoaro şl ne­ moase şi siguranţă în mî- In afară de menţiunea încerc sau să rămîn deza­ conving şi nu emoţionează
de Vasile Fodor în 1894 (fiul mişcătoare să treacă în fo­ nuirea imaginilor. „Şapte „mai trimiteţi“, vă reco­ măgit" (! ?). pe cititorul contemporan de
revoluţionarului Fodor — losul naţiunii pentru ajutor călăreţi/cu trupuri de lig- mandăm să frecventaţi ce­
Pvk- fn &%£*+*&* /Vroiţi. De fapt, „Seară de primă­ poezie. „Dăruire" rămîne,
prieten şi tovarăş de luptă al la înfiinţarea unei academii nit/s-au oprit pe terasa ză­ naclul „Flacăra" din oraşul totuşi, un moment impor­
lui Avram Iancu) se păstrea­ de drepturi, tare crezînd că rii/..." („In zori") sau „Re­ dv. vară" este o încercare de
v *ví^v4< i '¿¡fíít' ză la biblioteca universitară întoarcerea clipei dezlegate Emanoil Marian—Ranga potrivire a cuvintelor în tant în mişcarea literară de
pe
meleagurile
hunedorene,
centrală din Cluj (Fond Co­ luptătorii cu arma legii vor de clepsidră/..." („Orolo­ — Deva. „Baladă pen­ rimă. Poate că acest răs­
lecţii speciale, Manuscrise, putea scoate drepturile na­ giul“) Pe alocuri, însă ver­ tru Mihai Eminescu" este puns vă va dezamăgi, dar care merită să fie amplifi­
sertar 324/4. ţiunii mele. surile se diluează, scad ca o lăudabilă intenţie şi o asta nu înseamnă că nu cat şi dezvoltat în viitor de
Copie efect . liric, cum ar fi de dovadă a faptului că sînteţi mai merită să... încercaţi. către cei care se ocupă de
Ultima mea voinţă Cîmpeni, 20 Dec. n. 850. pildă „întoarcerea noastră îndrăgostit de versurile ma­ îndrumarea acesteia.
Unicul dor al vieţii mele fi­ AVRAM IANCU mpr. abia formulată/..." sau „Se relui nostru luceafăr. Din Red.
ind ca sc-mi văd Naţiunea mea adv. şi Em. Prefect HORIA CIMPEAMU
aaaaasBmvis EstasfaaasszE
TEA m SCENA m DISCUL ■ ECRANUL
i.yyy, yylivyy/.î v.-.i ..:
în deltă, la Hunedoara de originală „erată a cărţii", o situaţie, hazul izvorlnd, în­ şi de o naivitate dezarmantă
Eds’oriata istorie şi foc, la Oneşti sau relntîlnire, după ani, cu eroii Spectacole totdeauna, din confruntarea rodeşte tocmai contrariul re­
la Bicaz, pe Valea Prahovei, de care ne legasem atît de personajelor cu fapte circum­ zultatului scontat.
în Cluj ori Bucureşti, pretu­ mult sufleteşte de-a lungul © Azi, la orele 19, sala că uşoară şi populară „Varie­ stanţiale. Aiureala permanen­ Mobilul călătoriei veneţie-
Victor Vîntu: le lisăm tindeni descriindu-1, reporte­ paginilor volumului. O nouă spectacolul de muzică uşoa­ tăţi 73". tă, cu care măcelarul Matel- ne — şi Camerini precizează
găzduieşte
Deva
din
„Arta"
rul a găsit de-a lungul ani­
Gorletti
industriaşul
şi
io,
bucurie, fiindcă nici unul nu
® La Ilia, în cadrul festi­
5! lor „o tinereţe care merită ne dezamăgeşte, fiecare se ră „Te întreb pc tine soare", valului cultural-artistic „Mu­ jurnalistul Valerio comunică bine acest lucru — nu este
numai destinderea, ci el im­
povestită". Şi a găsit-o aco­ reconfirmă drept un verita­ al formaţiei „Diamantele ne­ în superbul decor veneţian, plică şi speranţa unei minuni
reş, pe marginea ta”, înce­
lo, în cuibul ei, confruntată bil erou, alături de oameni gre", a clubului de la Insti­ pînd cu ora 9,00 dimineaţa, rezultă situaţii hazoase, pline pecuniare. Dar cum Fortuna
io urma noastră ?“ viu cu tot ceea ce înseamnă cu care munceşte, In minu­ tutul de mine Petroşani. se va desfăşura o „Paradă a de contextul comediei poli­ surîde doar celor aleşi, în loc
binevenit
neprevăzut
un
devenire. De aici, puterea de
în
de cîştig personajele se aleg
la
strălucirea
natele
aşezări
© Teatrul de estradă Deva
portului, jocului şi cîntecului
convingere şi frumuseţea deo­
sebită a cărţii care se citeşte cărora şi-a adus tot prinosul prezintă azo la Băi ţa % şi popular", la care îşi vor da ţiste. să devină elementul cu experienţe în privinţa tra­
Fără
iului într-un mare oraş.
marţi la Geoagiu-Băi specta­
tinereţii avîntate.
Un titlu cu multe portiţe, Trei dintre cele patru re­ „dintr-o suflare", cu regretul E o carte gustată de toate colul „Sus cortina la cetate". concursul formaţiile artistice dominant al peliculei, intri­ A doua crimă, la care a-
de amatori din comunele Ilia,
sincer al despărţirii de ulti­
o copertă care ar putea de­ portaje ale primului capitol vîrstele, o carte pe care o © Agenţia română de im­ Gurasada, Burjuc, Zam, Lă- ga poliţistă dobîndeşte o pon­ sistă buclucaşii eroi, relevă a
ruta şi alături, sau mai bine- — „Cu ei, cîndva, a început mele file. Pentru o clipă, re­ dere relevantă pentru rapor­ doua faţă a medaliei. Spu-
zis, în interior, un dialog şi lumea", „Ca un singur om", porterul ne spulberă părerea aşteptam. presariat artistic prezintă azi pugiu de Jos, Dobra, Veţel, turile stabilite între organele nînd adevărul, de această da­
o scrutare fără precedent „La un pas de legendă“ — de rău a sfîrşitului, propu- la Hunedoara şi marţi la Pe­ Şolmuş, Brănişca, Vorţa şi urmăririi penale şi burghezii tă, ei sînt nevoiţi să consta­
prin destinele unor OAMENI sînt ale noastre. Găsim, prin nîndu-ne, în capitolul IV, o ILEANA LASCU troşani spectacolul de muzi- Bălţa. mărunţi, îndeajuns de neaju­ te cum că nici aşa nu e bine.
şi, implicit, un pasionant ro­ dimensiunile epopeice ale de­ toraţi în meandrele marelui In această totală derută se
man al devenirii ţării. venirii Hunedoarei, alături de oraş. Uciderea bătrînei şi bo­ încheie şirul aventurilor a-
O carte de reportaj pe care ultimul ghiftar, Constantin gatei contese, caz în care sînt muzante, punctate pe alocuri
şi-o va revendica aproape fie­ Siretean, de Gheorghe Ro­ © „Conceptul, conţinutul rituale a societăţii şî conşti­ implicaţi fără voia lor vile- de un umor negru nu lipsit
care zonă a ţării şi de apa­ man, Nicolae Mărculescu, şi direcţiile principale ale inţei oamenilor. FSSm giaturiştii, este un bun pri­ de calităţi.
riţia căreia noi, hunedorenn, Aurel Stanciu, Ştefan Tripşa, făuririi societăţii socialiste © Munca — reflectată lej pentru Camerini de a Actorii Alighiero Nosche-
ne bucurăm sincer nu numai alţi numeroşi îndrăgiţi eroi multilateral dezvoltate". O lu­ în proverbele lumii. prezenta, cu sinceritatea se, Enrico Montesano, Gas-
fiindcă sîntem în frunte, dar ai săi. Ne întîlnim cu Valea crare cu o însemnătate de Sute de proverbe extrase şi conciziunea fotogramei in­
sălă­
fiindcă sînlem noi. Fiindcă ne Jiului, cu Arcadie Fodor, ne­ prim ordin pentru înţelegerea dintr-o lucrare mai amplă ce „Eu m ¡ăi fu m vorbeşti, stantanee, în teama care sociale tone Moschin, Isabella Bia-
păturile
şluieşte
regăsim oamenii şi locurile potul lui Simion, dulgherul transformărilor de importan­ cuprinde înţelepciunea adu­ extracentrale faţă de apara­ gini şi Vittorio de Sica lasă
îndrăgite, mai frumoase şi dc budinci, cu Petre Constan­ nată în aproape 20 000 de tul poliţienesc. Neîndrăznind o impresie favorabilă cu in­
mai zbuciumate decît le tin şi Aurel Crislea, cu Ghe- ţă istorică pe care partidul proverbe ale lumii, un prim să spună adevărul, personaje­ terpretările lor. II aşteptăm
ştiam, cu istorii mult mai za Cimpan, Roman Băbuţ nostru le prevede pentru ur­ mănunchi, o primă floare a el nu aude“ pe Camerini, din nou, pe e-
palpitante decît le credeam, şi Ioan Baiu, oamenii din mătorii 15—20 de and, în darurilor, o primă făclie a le filmului se angrenează în cranele noastre.
cu ţinuturi asupra cărora o turn'. O regăsim pe Maria ceea ce priveşte dezvoltarea gîndirii, care reflectă prima minciuni, devenind ridicole,
aruncătură de condei a re­ Cosma, diplomată azi in is­ forţelor de producţie, a rela­ conduită de bază a vieţii o- deoarece prudenţa excesivă
porterului dezvăluie lumini torie, fata castelului, despre ţiilor de producţie, a demo­ mului şi a progresului so­ Fără să atingă culmile ce­ şi acum să răspundă solici­
nebănuite. care autorul menţionează cu cial : munca (Colecţia „Co- lebrităţii, Mario Camerini a tărilor Vremii. In film trans­
Şi ne bucurăm pentru că satisfacţie „eram sigur că va craţiei socialiste, a vieţii spi- gito" — Editura Albatros). fost un regizor apreciat al pare, în limitele permise de
ne aflăm în faţa unei cărţi fi aşa". O străfulgerare de celui de-al treilea deceniu. genul de frontieră dintre dra­
închegate, omogene, chiar da­ lumină ne dăzvăluie frumu­ Considerabila deschidere a re­ mă şi comedie, realitatea Ita­
că distanţele între reportaje seţi pe care nu le-am întîlnit gizorului pentru genul come­ liei de azi, foarte pregnantă
se măsoară în ani şi sute, în vitrinele Muzeului mine­ diei i-a asigurat un real cre­ mai ales pentru o anumită
chiar mii de kilometri, în ge­ ralogic din Brad, ne poartă Perîfru melomani dit profesional. „Un delict a- categorie a societăţii. Bine­
neraţii. prin ţinuturi moţeşti renăs­ proape perfect", peliculă nu înţeles, Camerini nu aspiră
O carte care se ci leşie pe cute, printre oamenii dîrji al de mult vizionată de către la gloria investigaţiei' socia­
nerăsuflate, asemenea unui munţilor. Istoria rămîne Jean Absil — „Cantată în franceză. Interpretarea Or­ noi, ne-a demonstrat că ha­ le, filmul său nevizînd dez­
roman de aventuri. Şi o fi­ punctul de referinţă, punctul 4 părţi pentru quartet vo­ chestrei de studio a radio- rul lui Camerini nu a secat velirea unor adevăruri fun­
resc să fie aşa, pentru că e- de plecare şi întoarcere a fie­ cal mixt, cu acompania­ televiziunii române, sub în decursul anilor, ci a păs­ damentale. „Eu nu văd, tu nu
roii ei sînt oamenii pe care cărui personaj, a fiecărei ment de orchestră de stu­ bagheta dirijorului Mircea trat o impresionantă prospe­ vorbeşti, el nu aude" urmă­
îi întîlnim zi de zi. eroi co­ pagini devenită, la ora apari­ dio pe text din folclorul Cristescu. ireproşabilă. ţime, denotînd mobilitate în reşte să ofere spectatorilor
tidieni. contemporani, cu des­ ţiei volumului, ea însăşi is­ românesc“. Este cunoscută Pe cealaltă parte a discu­ ştiinţa compoziţiei, inventivi­
tinul cărora ne identificăm torie. Istorie şi geografie stră­ activitatea şi opera acestui lui : „Rapsodia română" tate în aplicarea fanteziei. de cinema două ore de de­
total la lecturarea paginilor. bătute de aerul proaspăt al j prestigios profesor şi com- pentru vioară şi orchestră, „Eu nu văd, tu nu vor­ conectare. Şi — trebuie să
lucru
acest
recunoaştem
—
Autorul a încercat şi_ o vieţii pasionate, al vieţii ca­ | pozitor belgian. Audiată, opus 56. O altă bijuterie j beşti, el nu aude”, cea mai îi reuşeşte din plin, deoarece
structurare a ceea „ce lăsăm re nu se consumă oricum, ci j cantata te cucereşte prin muzicală executată de către I recentă creaţie a lui Mario
în urma noastră", în patru la temperaturile fierbinţi ale Camerini, respectă, în gene­ Camerini, fidel esteticii sale
capitole simbol : I — „Gene­ ; generozitatea liniei melodi- Orchestra filarmonică din j re, linia adoptată de regizor filmice, construieşte un film
raţii din faţă şi din profil", creaţiei. Miner ori oţelar, ! ce, atît de bine servită de Cluj, cu Ştefan Ruha ca : de acţiune, plin de prover­
II _ n o tinereţe care se ia geolog, arhitect, biolog, tînăr I lirismul celor patru bocete, solist, iar dirijor acelaşi : cu decenii In urmă. Dacă fil­ bialul dinamism meridional.
în serios“, III — „Roman­ al şantierului, ori director ge­ traduse remarcabil în limba Mircea Cristescu. mul nu are, totuşi, nimic în­ Caracteristic acestei con­
tism, de ce nu ?”, IV — „E- neral, cioban, profesor, în A- vechit, se datoreşte profesio­ cepţii despre comedie, Came­
rata cărţii". pusenl, la Lupşa ori Cîmpeni, nalismului lui Camerini, apt rini exploatează comicul de