Page 78 - Drumul_socialismului_1973_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 687 ® MARŢ! 24 APRILIE 1973

{Urmare din pag 1) ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI
Iialti responsabilitate şi autoenipnţs să planului un milion de ouă, j !
precum şi 12 000 kg carne de I
pasăre, depăşindu-se angaja- j
mentul asumat în cinstea zi- i Cuvîntul dat devine 4 milioane de surîsuri
lei de 1 Mai cu 200 000 bu- j frumos, dragostea pentru cul­
câţi ouă şi 7 000 kg carne. I
caracterizeze pe fiecare salariat la locul său de muncă Concomitent cu aceasta s-au ; faptă reni, aceşti oameni minunaţi, tivarea florilor şi întreţinerea
După ce zile şi săptămîni
db-a rîndul mii de hunedo-
realizat suplimentar 30 000 i
lor se transmit de la cea
capete pui de o zi.
Demn de reţinut este că : GEOAGIU. Locuitorii sate­ recunoscuţi pentru spiritul mai fragedă vîrstă. Poate şi
lor gospodăresc, pentru dra­
de aceea pe străzile şi în
paralel cu livrarea unor can- | lor comunei Geoagiu, mobi­ gostea lor de frumos, au parcurile Hunedoarei nu se
ta Exploatarea minieră faţă de măsurile de reorga­ nirea exemplară a sarcini­ Alţi vorbitori, printre I tităţi sporite de produse pen- \ lizaţi de organele locale de participat la înfăptuirea mă­ află nici ■ o tăbliţă cu inter­
Aninoasa-Livezeni, reorga­ nizare a activităţii econo­ lor de plan şi a angaja­ care Eugen Şerbănescu, con- 1 tru consumul populaţiei s-a i partid şi de stat, participă surilor menite să dea oraşu­ dicţia „Nu rupeţi. florile“.
nizarea activităţii in lumi­ mice, In concordanţă cu mentelor asumate în între­ tabilul şef al exploatării, | înregistrat şi o eficienţă ridi- : cu toţii la materializarea o- lui imaginea primăvăratică, Cine ar putea să distrugă
na Decretului Consiliului prevederile Decretului Con­ cere pe întregul an 1973. ing. Virgil Stănescu, şeful cată a producţiei. Edificatoa- j biectivelor cuprinse în pro­ străzile, bulevardele, aleile şi frumosul, să irosească mun­
de Stat privind stabilirea siliului de Stat, participan­ — Deşi sectorul I a în­ biroului aeraj şi protecţia 3 re in acest sens sînt rezulta- : gramul consiliului popular parcurile hunedorene sînt a- ca lor, a prietenilor şi fami­
normelor unitare de struc­ ţii la discuţii s-au angajat cheiat primul trimestru al muncii, Ştefan Cristea, pre- I tele dobîndite în ceea ce pri- j care vizează ridicarea gra­ cum cuprinse de Imense co­ liilor lor ?
tură pentru unităţile eco­ să-şi sporească eforturile anului cu un plus de 2 933 şedinţele comitetului sindi- I veşte reducerea cheltuielilor ; dului edilitar-gospodăresc al voare policrome. Peste puţin timp, pe mă­
nomice s-a efectuat cu de­ pentru readucerea E.M. Ani­ tone de cărbune şi prima catului, Dumitru Popeanăş, materiale, capitol la care e- I tuturor localităţilor Cetăţenii Dintre peluzele verzi care sură ce vor apare alte flori,
plină principialitate. Lucru­ noasa-Livezeni la nivelul decadă a lui aprilie cu 695 şeful serviciului programa- conomiile însumează peste un j din satul Bozeş au muncit străjuiesc arterele de circu­ străzile vor fi împodobite —
rile merg pe un făgaş nou, exploatărilor fruntaşe din tone peste sarcinile de re-pregătirea şi urmărirea milion lei ca urmare a scăderii j la amenajarea căminului cul­ laţie, rondourile şi aleile în cel mai bun sens al cu-
mult îmbunătăţit faţă de cadrul Centralei cărbunelui plan, avem rezerve să mun­ producţiei — C.T.C. — ae­ tural, care a fost reparat din parcurilor au început să a- vîntului — cu alţi mesageri
acela de pînă acum. Preo­ Petroşani. cim şi mai bine — a con­ raj şi protecţia muncii, din temelii şi arată acum ca nou. pară frumoasele panseluţe. ai primăverii şi ai verii.
cuparea principală a orga­ — De-a lungul anilor — semnat cunoscutul brigadier cadrul Centralei cărbunelui Ângsjamenfu! De asemenea, au procurat Apoi au venit oamenii şi au Pentru că în acest an, în
nizaţiei de partid şi a con­ a spus şeful de brigadă Io- Aurel Cristea. Mă angajez Petroşani, au relevat că pe plan local materiale de început să planteze garoafe municipiul Hunedoara, se
ducerii exploatării, a tutu­ sif Solcan — Institutul de ca, împreună cu brigada pe noua structură organizato­ construcţii în valoare de turceşti şi de primăvară. In vor planta 4 milioane de
ror salariaţilor este orienta­ mine Petroşani a dat mulţi care o conduc, să dăm lu­ rică a adus după sine — asismaf a fosf 5 000 lei pentru construcţia numai cîteva zile edilii ora­ flori.
tă prioritar spre recupera­ ingineri, dar puţini şi-au nar o producţie suplimen­ prin comasarea unor com­ unui pod. Locuitorii din sa­ şului au scos din complexul
rea restanţelor de 4 400 to­ aflat rostul In producţie, a- tară de 300 tone de cărbu­ partimente de muncă, redu­ tele Homorod, Bozeş şi Bă- de sere şi au plantat în toa­ Vor fi tot atîtea surîsuri
ne de cărbune acumulate colo, în abataj, instalîn- ne, contribuind astfel sub­ cerea verigilor intermediare depăşi* cîia au participat la amena­ te carţierele Hunedoarei a- ale primăverii adresate celor
pe trimestrul I al anului şi du-se, de regulă, prin bi­ stanţial la recuperarea mi­ şi a birocratismului, prin \ * 1 jarea drumurilor şi uliţelor proape 350 000 de trandafiri, care le-au crescut, plantat
spre realizarea integrală a rouri, la locuri uşoare, co­ nusului pe exploatare din întărirea sectoarelor pro­ pe care au aşternut 940 mc panseluţe, părăluţe, garoafe şi şi îngrijit. Dar şi celor care
sarcinilor de plan pe tri­ mode. De aceea consider primul trimestru. ductive — competenţe spo­ piatră concasată, iar cei din gingaşe flori de „nu mă ui­ vor vizita acest oraş din
mestrul II şi In continuare. deosebit de necesare nor­ — Ansamblul de măsuri rite tuturor salariaţilor, consumului specific de furaje | satul Cigmău au transportat ta". Lunca Cernii. Vor fi 4 mi­
Dealtfel, această problemă mele de restructurare a aplicate în vederea perfec­ deci şi răspunderi sporite, — element care deţin pon- j 250 mc pietriş tot pentru în­ . In această cifră nu am lioane de surîsuri adresate
e
stringentă a colectivului dar, în acelaşi timp, a pre­ derea cea mai mare în struc- I treţinerea drumurilor. In to­ cuprins sutele şi miile de oamenilor, tuturor celor care
E.M. Aninoasa-Livezeni a cizat o serie de atribuţiuni tura preţului de cost. Compa- j tal s-au făcut lucrări de re­ flori plantate de cetăţeni în după orele de muncă îşi vor
revenit frecvent în dezba­ . Perfecţionarea continuă a conducerii şi órganiz personale şi colective care ratlv cu preţul de cost plani- • paraţii şi întreţineri pe 8 rondourile şi aleile din faţa găsi o clipă de odihnă pen­
terea recentei adunări de trebuie îndeplinite riguros, ficat pe 1 000 ouă, cheltuieli- j km de drumuri. S-au mai caselor şi a blocurilor, în tru a admira frumuseţea
partid lărgite, fiind anali­ activităţii, economice —în dezbaterea corhuni ‘ intransigent. De aceea, se le s-au redus cu 61 lei. Ca j realizat şi alte lucrări prin secţiile uzinelor, în curţile deosebită a florilor.
zată cu discernămtnt şi e- impune o mai bună orga­ urmare, faţă de prevederile ; muncă patriotică cum sînt: şcolilor şi ale grădiniţelor.
xigenţă partinică, în legă­ nizare a muncii, la toate aferente planului primului tri- j plantarea a 3 600 pomi orna­ Pentru că aici pasiunea de N. MARCU
tură directă, indestructibilă, activităţii economice. Spe­ ţionării conducerii activită­ nivelurile, o colaborare per­ mestru, nivelul cheltuielilor la j mentali şi 2 576 pomi fructi­
cu recentele măsuri organi­ cialiştii de care avem ne­ ţii economice şi vieţii socia­ manentă, fructuoasă între 1 000 lei producţie-marfă a j feri, curăţirea şi întreţinerea „Un oraş mic, dar curai şi frumos“
zatorice privind noua struc­ voie sînt acum tot timpul le îşi arată deja roadele — compartimente, valorifica­ fost redus cu 92 lei. a 1,5 ha zone şi spaţii verzi,
tură a activităţii economi­ în preajma noastră, ne a- a subliniat ing. Petru Mun- rea deplin responsabilă a Cu o contribuţie meritorie | îndiguiri pe 500 ml şi multe
ce şi sociale a exploatării. •jută efectiv. Producţia de teanu, şeful sectorului pro­ inteligenţei» tehnice, rezol­ la obţinerea succeselor amin- | altele. In sesiunea din ianuarie un oraş mic, dar curat şi fru­
cărbune va cunoaşte reale ducţie al minei Livezeni. tite s-au înscris toate ferme- j Cuvîntul dat devine faptă a.c. a Consiliului popular al mos.
Succinta informare pre­ îmbunătăţiri. In prima decadă din a- varea din proprie iniţiativă le întreprinderii. oraşului Haţeg s-a hotărît ca
zentată de tovarăşul Du­ ceastă lună noi am reali­ a eventualelor probleme pe In activitatea rodnică de j împlinită. Astfel, din anga­ volumul muncilor patriotice Din această dorinţă s-a
mitru Her, secretarul comi­ Referindu-se la acelaşi zat un plus de 318 tone de care le pune producţia, fă­ pînă acum sînt înmănuncheate | jamentul anual care preve­ să fie sporit. Valoric, celor născut poate participarea la
tetului de partid, asupra aspect al necesităţii şi efi­ cărbune. Vom depune toate ră amînări şi justificări. eforturile depuse de comu- j de executarea de lucrări de 1 386 000 lei, stabiliţi iniţial, li muncă pe şantierele cetăţe­
modului In care au fost cienţei noilor măsuri de eforturile pentru a ne în­ Unanimitatea de opinii nişti, de către toţi salariaţii j interes obştesc prin muncă pa­ s-au mai adăugat atunci încă neşti, soldată cu construiri de
aplicate normele unitare de structurare a activităţii e- deplini angajamentul de a pozitive referitoare la apli­ întreprinderii, pentru a mate- : triotică în valoare de 1 640 000 1 239 000 lei cu care sesiunea străzi şi trotuare în cartierul
structură la E.M. Aninoa­ conomice, nutrind ferma extrage în acest trimestru carea normelor unitare de rializa exemplar sarcinile cu j lei s-au realizat pînă acum se angaja să susţină răspun­ Victor Babeş, drumul de
sa-Livezeni a evidenţiat convingere că ele Îşi vor 1 800 tone de cărbune peste structură, hotărîrea deplină car sînt confruntaţi. Perfec- j lucrări în valoare de 762 000 sul judeţului nostru la che­ acces la sediul autobazei şi
e
importanţa şi necesitatea a- arăta In scurt timp roade­ prevederile planului. a colectivului E.M. Aninoa­ ţionările aduse ca urmare a lei. marea Ia întrecere lansată de în strada Teilor pe o supra­
\
cestor măsuri, urmările lor le, comuniştii Nicolae Puş­ sa-Livezeni de a-şi conjuga aplicării Decretului Consiliului j judeţul Maramureş. faţă totală de 12 000 mp, alţi
imediate — reflectate în în­ caş, maistru la sectorul II, La rîndul lor, ing. Aure- plenar eforturile pentru 20 000 mp din străzile Crişan,
tărirea competenţelor în or­ Vasile Mereuţă, şef de bri­ lian Grosu, şeful sectorului perfecţionarea continuă a de Stat privind stabilirea nor- \ Mai mult de Situat la răscruce de dru­ Cloşca şi Hunedoarei pe care
melor unitare de structură
\
ganizarea şi conducerea gadă la sectorul III, ing. I — sector fruntaş pe ex­ activităţii economice, recu­ pentru unităţile economice, cît j muri, Haţegul oferă loc de s-au efectuat reparaţii, cei
muncii ,1a toate nivelurile, Cornel Capriţescu, şeful ploatare —, a exprimat ho- perarea rămînerilor în ur­ şi respectarea tehnologiilor j jumătate din popas multora din cei care, 20 km de drumuri reparate
investiţi
temporar
calita­
cu
In operativitatea şi ritmici­ sectorului investiţii, au tărîrea colectivului sectoru­ mă şi realizarea integrală înaintate sînt factori care au f tea de turişti; vin să admire sau întreţinute pe distanţa
lui de a realiza suplimen­
tatea procesului de produc­ accentuat asupra lipsurilor tar, pînă la 1 Mai, 500 to­ a sarcinilor de plan pe a- influenţat favorabil rezultatele j aceste locuri sau se află în Silvaşu de Jos — Prislop.
ţie, In reducerea schematis­ care mai persistă în acti­ ne de cărbune, iar ing. cest an sînt certitudini si­ economico-financlare ale în- = angajamentul anual trecere spre altele. In acest Hunedoara — Haţeg, şoseaua
mului şi şablonismului în vitatea unor sectoare şi Constantin Florea, şeful gure că rezultatele bune nu treprinderii. In continuare — i fel, se amplifică răspunsul naţională — rezervaţia de
activitatea tehnico-admdnis- brigăzi, s-au angajat să le sectorului III, după ce a vor întîrzia, că acest har­ ne-a relatat interlocutorul — \ gospodarilor de a face ca a- zimbri şi altele.
trativă. In acelaşi timp, a înlăture din activitatea lor, semnalat luarea unor mă­ nic colectiv de mineri se se depun eforturi stăruitoare : Cetăţenii comunei Beriu cest oraş al ■ Ţării Haţegului Verdeaţa şi copiii fac în-
prezentat lipsurile şi nea­ să muncească mai organi­ va ridica pe treapta exploa­ pentru a menţine întreaga ac- j s-au angajat să realizeze în să fie o localitate în care tr-un anume fel parte inte­
junsurile care au generat zat, să promoveze larg ex­ suri privind iluminarea li­ tărilor miniere fruntaşe din tivitate la cote ridicate d e- [ acest an, prin muncă patrio­ mercurul ordinii, al curăţe­ grantă din ambianţa primăve­
e
nerealizarea sarcinilor de perienţa pozitivă şi tehno­ niei de transport şi între­ Valea Jiului. însuşi planul ficienţă, concomitent cu a- j tică, lucrări edilitar-gospodă- niei şi spiritului gospodăresc rii. Poate tocmai de aceea
plan pe primul trimestru al logiile moderne de lucru, ţinerea căilor de acces din de măsuri aprobat de adu­ ceasta urmărindu-se îndea- ! repti în valoare de 1 362 000 să urce cît mai sus. Acest şantierele cetăţeneşti care au
sector, s-a angajat că sec­
anului, precum şi măsurile să manifeste responsabili­ torul III va recupera în narea activului de partid proape ca şî investiţiile să j lei. Toţi locuitorii din sate­ lucru îl susţine şi deputatul cuprins pieţele Unirii, A.
menite să conducă la recu­ tate şi exigenţă sporită acest trimestru cel puţin lărgită constituie o platfor­ fie finalizate în cele mai bu- j le comunei, în frunte cu co­ Dumitru Grozav care, _ în Vlaicu şi Bucura, ca şi stră­
perarea rămînerilor în ur­ pentru recuperarea restan­ mă solidă în această pri­ ne condiţii, fiind astfel posi- j muniştii şi deputaţii, lucrea­ aceeaşi sesiune, exprimînd zile Progresului, Horea, Mi-
mă, la îmbunătăţirea mun­ ţelor acumulate de exploa­ 1 000 tone de cărbune din vinţă. bil ca importante capacităţi ; ză cu sîrg pe şantierele de adeziunea cetăţenilor din cir­ hai Viteazul şi Libertăţii au
cii sub toate aspectele. ' tare în primele trei luni minusul total al exploată­ de producţie să fie puse în j muncă patriotică şi dau viaţă cumscripţia electorală orăşe­ totalizat reamenajarea a a-
Exprlmîndu-şi aprobarea ale anului, pentru îndepli­ rii. DUMITRU GHEONEA funcţiune înainte de termen. j propriilor lor propuneri. To­ nească nr. 5, chema pe haţe- proape 3 ha zone verzi,
varăşul Alexandru Mureşan, gani la o însufleţită întrecere plantarea a 1 000 arbori orna­
secretarul consiliului popular pentru util şi frumos. Restul mentali şi pomi fructiferi, a
comunal, ne relata că în deputaţilor, membrii comite­ numeroşi butaşi de trandafiri
O înaltă îndatorire cetăţenească cinstea zilei de 1 Mai s-au tului executiv al consiliului şi pregătirea a 4 terenuri de
realizat lucrări în valoare de popular orăşenesc, reprezen­ joacă pentru copii. Pentru
749 000 lei, ceea ce reprezin­ tanţii I.G.C.L., conducători toaleta oraşului, gospodarii
Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea legilor tă mai mult de jumătate din de unităţi din oraş, au fost Haţegului au confecţionat şi
angajamentul anual. Printre unanimi în aprobarea : sus­ amplasat peste 50 coşuri des­
cele mai importante realizări ţinem chemarea şi ne anga­ tinate colectării gunoaielor,
Posibilităţi pentru o mai de interes obştesc se numă­ jăm să contribuim la înde­ iar pentru a-1 ocroti de sur­
s-au
nedorite
îndiguit
prize
ră : construirea a 2 000 mp
plinirea ei I
şi s-au efectuat taluzări pe 2
de trotuare şi a 2 km de Rezultatul ? In zilele de km. din malurile Galbenei.
corectă aplicare a drum ; repararea şi întreţi­ duminică şi sărbători, în Acţiunile nu s-au terminat.
nerea a 26 km de drumuri
comunale şi uliţe, pe care timpul lor liber, mii de oa­ Continuă, şi e firesc să fie
tineri
vîrstnici,
şi
meni
—
prevederilor legislaţiei s-au transportat şi aşternut salariaţi şi gospodine, mobi­ aşa, deoarece din valoarea
totală de 2 625 000 lei, cît re­
800 tone piatră ; plantarea a lizaţi ori din iniţiativă pro­ prezintă sarcina iniţială şi
e
prie — au pus mîna P angajamentul suplimentar,
5 000 pomi fructiferi ; curăţi­
' p e n a l e rea şi întreţinerea a 2 500 mp uneltele primăverii şi au tre­ pînă în acest ajun sărbăto­
cut la îndeplinirea a ceea ce
Din practica aplicării legis­ b) cînd cel condamnat nu zone şi spaţii verzi şi altele. în sesiunea din ianuarie a. c. resc de 1 Mai s-au realizat
doar 1 948 000 lei. Zicem
laţiei penale a rezultat nece­ se găseşte în vreuna din si­ La executarea acestor lu­ îi urma expresiei : „In nume­
sitatea unor modificări, adu­ tuaţiile prevăzute la lit. a, crări şi-au adus contribuţia le alegătorilor din circum­ doar, deoarece munca conti­
n a ez
se Codului de procedură pe­ comunică organului financiar toţi locuitorii comunei şi în­ scripţia mea mă a S .i nuă pentru că ambiţia de a
nală, pentru a nu se mai al comitetului executiv al să ... “ cu care îşi încheiau avea un oraş frumos şi bine
menţine în sfera de aplicare consiliului popular al locali­ deosebi cei din circumscrip­ cuvîntul mulţi deputaţi.
a legii unele fapte mărunte tăţii în care domiciliază ţiile electorale nr. 24 Căstău Desigur nu în evidenţa gospodărit mobilizează în
care nu prezintă gradul de condamnatul un extras de pe — deputat Iosif Nistorescu contabilă poate fi oglindită continuare pe oameni la ac­
pericol social al unei infrac­ acea parte din dispoziţie care — ; nr. 14, 15 şi 16 din Sere- ţiuni edilitar-gospodăreşti pe
ţiuni, precum şi pentru a se priveşte aplicarea amenzii. pasiunea şi ambiţia de a rea­ toate şantierele cetăţeneşti
institui un sistem mai variat Dacă în raport de cuantu­ ca — deputaţi Vasile Bîldea, liza ceva, dar cifrele au
de sancţionare a infracţiuni­ mul amenzii şi de veniturile Traian Cozma şi Todor Co- totuşi darul şi puterea de a ale Haţegului. Succesele se
lor şi de individualizare a pe­ celui condamnat, în ca­ zac ; nr. 18, 19 şi 20 din O- ilustra la ce cote se ridică vor amplifica şi odată cu ele
depselor, menit să asigure po­ zurile prevăzute la litera vor continua să crească şi
sibilităţi mai largi de reedu­ a, amenda nu poate fi achi­ răştţoara de Jos ~j deputaţi dorinţa oamenilor de a face cifrele realizărilor.
care a făptuitorilor, fără însă tată în întregime In termen Maria Surdu, Victoria Fene- ca cei ce trec prin Haţeg la
a se slăbi fermitatea în com­ de 2 ani, executarea acesteia şan şi Ecaterina Angheluţă. plecare să poată spune : iată PETRE FARCAŞIU
baterea manifestărilor antiso­ se face şi asupra altor bunuri
ciale grave. ale condamnatului, această
Codul de procedură pena­ măsură fiind comunicată de
lă trebuie să reflecte proce­ instanţa de executare orga­ Şi pomii fructiferi răzleţi au
dura de urmat în cazul mo­ nului financiar al comitetu­
dificărilor ce s-au adus Co­ lui executiv al consiliului Piese şi utilaje necesare siderurgiei
dului penal al Republicii So­ popular al localităţii în care
cialiste România ; de aceea, domiciliază condamnatul. nevoie de (Urmare din pag. î) s-a accentuat. La ora actua­
recenta sesiune a Marii Adu­ Dispoziţiile modificatoare lă, numărul reperelor rea­ se şi utilaje, aduse pînă a-
cum din import, cum sînt
nări Naţionale a votat şi le­ de mai sus sînt mult îmbu­ confecţionate de noi se com­ lizate lunar se ridică la cir­
gea nr. 7 din 29 martie 1973, nătăţite faţă de cele vechi, agricole din cadrul consiliu­ portă în exploatare cu mult ca 2 500, între care primea­ cuplaje şi lagăre pentru la­
minorul
„800",
ansamble
pentru modificarea unor pre­ care prevedeau că plata a- Raid prin cooperativele agricole de producţie lui intercooperatist Simeria. mai bine decît cele livrate ză cele de mare dificulta­
vederi ale acestui cod. menzii trebuie făcută în ter­ din cadrul consiliului intercooperatist Simeria La Turdaş, lingă şoseaua na­ de firmele străine. te, aduse pînă acum din im­ pentru electrofiltre, utilaje­
le
necesare
pentru
reface­
S-a prevăzut’ procedura de men de o lună de la data ră- ţională, pe un deal molcom port. Ca o noutate, între a-
urmat în cazul faptelor care mînerii definitive a hotărîrii, ce se opreşte la liziera unei — Cum s-a reuşit un a- tîtea altele, cred că trebuie rea capitală a bateriei nr. 3
de
cocsificare,
de
piese
nu prezintă pericolul social al iar apoi nu era prevăzută In anul trecut ramurile nii răzleţi dar consiliul de păduri, se află o livadă, de semenea progres într-un evidenţiată trecerea la pro­
unei infracţiuni, stabilindu-se nici posibilitatea eşalonării multora dintre prunii răzleţi conducere al unităţii nu le-a pomi fructiferi plantată în răstimp relativ scurt — l-am ducţia de utilaje pentru in­ mare dificultate pentru la-
că acţiunea penală nu poate plăţii în rate a amenzii în s-au despicat ca lovite de repartizat nici un prun, cum urmă cu col puţin 10 ani. In întrebat pe inginerul Ioan vestiţiile ce se execută în minoarele „800", „650", de
fi pusă în mişcare în aseme­ termen de 2 ani. trăsnet sub povara grea a ar fi fost necesar pentru a-i tot acest lung timp din liva­ Ionescu. combinat. profile mijlocii şi benzi.
nea situaţii, procurorul sau In cadrul aceloraşi preocu­ fructelor. Din acest motiv, întreţine mai întîi, şi numai da respectivă nu s-a recoltat — In primul rînd ne-am — Cum reacţionează co­
instanţa de judecată putînd pări de îmbunătăţire a legis­ acum, multe din crengi nu după aceea să le recolteze nici .un fruct. Motivul ? Pre­ orientat spre creşterea gra­ — Recenta Plenară a C.C. lectivul la aceste sarcini şi
aplica una din sancţiunile cu laţiei procesuale penale, a au mai dat în floare. Aşa fructele. De ani de zile, lo­ şedintele cooperativei agrico­ dului de utilizare a celor 63 al P.C.R. atenţionează asu­ cum se angajează la reali­
caracter administrativ prevă­ fost realizată o stabilire mai sînt toţi cei 11 000 de pomi calnicii au cules prunele din le de producţie, Aurel Roşu, de maşini-unelte, cu deose­ pra necesităţii folosirii in­ zarea lor ? Cu această între­
zute în art. 92 Cod penal şi judicioasă a competenţei de răzleţi de la C.A.P. Rapoltu locurile care le-au convenit. da vina pe pămînt, cum că bire a celor de mare tehni­ tegrale a maşinilor şi utila­ bare ne-am adresat munci­
anume : mustrarea, mustrarea supraveghere a urmăririi pe­ Mare. Nu mai trebuie deci căutată ar fi neproductiv. Nu este în­ citate. In acest trimestru, jelor, a creşterii şi diversi­ torilor Ion Dan, Victor Je-
cu avertisment sau amenda nale de către procuror, pre­ Amintire a unui anotimp o altă explicaţie de ce mulţi să aşa. Am parcurs de la un indicele pe ansamblul sec­ ficării accelerate a produc­ ler, Ion Ispas, Alexandru
de la 100 la 1 000 lei ; în ca­ cum şi a competenţei organe­ fecund, rănile cicatrizate ale din pruni sînt uscaţi şi nu capăt la altul livada de pomi ţiei a sporit la 82,53 la su­ ţiei de piese şi utilaje. Cum Naghi şi Constantin Baştea.
zul mustrării, aceasta se e- lor de urmărire penală şi in­ prunilor confirmă că pentru mai rodesc 1 şi am văzut peri şi cireşi în­ tă faţă de 81 la sută în răspunde colectivul secţiei Răspunsul a fost unanim :
xecută de îndată, în şedinţa stanţelor judecătoreşti, lărgin- tămăduirea lor oamenii din In aceeaşi situaţie se află floriţi. Nu am văzut însă nici 1972. Menţionez că la ma­ mecanice acestor cerinţe ? — Da noi, la „mecanică
în care s-a pronunţat hotărî­ du-se competenţa procurorilor această aşezare nu au mani­ şi prunii răzleţi de pe tere­ o urmă de gospodar care să şinile speciale de danturat — Programul de lucru pe unu", lucrează nu numai
rea, iar in cazul amenzii, de la unităţile locale de pro­ festat nici un interes. nurile cooperativelor agricole fi lucrat la pomi, nici în a- roţi dinţate, acest indice se care ni l-am stabilit este cei mai buni meseriaşi, dar
persoana este obligată să de­ curatură, precum şi sfera — De ce nu s-au curăţat de producţie din Bobîlna şi nul acesta dar nici în cei rjdică la 96 la sută, iar la foarte mobilizator — a con­ şi cei mai înaintaţi oameni,
pună recipisa de plata inte­ cauzelor care vor fi judeca­ pomii, tovarăşe inginer ? — Foit. Şi cooperatorii de aici care au trecut. Pe unii meri borwerkuri şi strungurile tinuat inginerul Ionescu. Pî­ comunişti adevăraţi. Tot ce
grală a amenzii la instanţă te, în prima instanţă, de l-am întrebat pe Petru Mate- îşi amintesc de prunii din au răsărit zeci şi zeci de lăs­ mari — la peste 90 de pro­ nă la finele trimestrului II am îndeplinit pînă acum
sau la procuror în termen de către judecătorii. evici, şeful fermei legumico­ livezi numai toamna cînd tari lacomi, ce s-au întins cente Pe această cale, cu a- ne-am propus să atingem din _ sarcinile trasate de to­
3 luni de la data rămîneţrii Astfel, unele fapte cum le, care răspunde şi de sec­ roadele lor dau în pîrgă. gard de nuiele peste coroana celaşi număr do maşini, un grad de utilizare la ma­ varăşul Nicolae Ceauşescu
definitive a hotărîrii. sînt: lipsirea de libertate în torul pomicol din unitate. — La Bobîlna pomii răzleţi pomului. Cum ar mai putea vom produce în acest pn şinile existente de cel pu­ este o garanţie că în acest
mod legal, supunerea la — Nu am avut cu cine. nu au fost pînă acum îngri­ rodi un asemenea măr cînd ţin 85 la sută. Vom conti­
Cînd cel condamnat se gă­ mai mult cu 500 tone de an şi pînă la finele cincina­
seşte în imposibilitate de a muncă forţată sau obligato­ Cooperatorii au fost ocupaţi jiţi, pentru că membrii noş­ cea mai mare parte din hra­ piese, apropiindu-ne sensibil nua dotarea cu strunguri lului vom produce la înalt
nă o consumă lăstarii sterpi?!
tri cooperatori nu ştiu ce lu­
rie, tîlhăria, distrugerea cali­
achita integral amenda în ter­ ficată, furtul calificat în pa­ cu alte probleme... crări să le facă — ne relata de o producţie totală de mijlocii automate şi de ca­ nivel calitativ piesele şi
Cu ce fel de probleme ? !...
menul de 3 luni, instanţa de * Ion Bretean, preşedintele u- Datorită acestui mod de în­ 10 000 tone în acest an. tegorie mică, cu maşini de
executare, la cererea con­ guba avutului obştesc, tîlhă­ Am încercat să ne gîndim la nităţii. grijire unii cireşi şi vişini mortezat şi danturat. S-a utilajele de care are nevoie
damnatului poate dispune e- ria în paguba avutului ob­ ceea ce ne-a spus specialistul E fără nici o discuţie o jus­ s-au sălbăticit. Oare tot pă- Diversificarea sortimentală stabilit să asimilăm noi pie­ siderurgia noastră.
şalonarea plăţii amenzii pe ştesc, ofensa adusă unor în­ unităţii. Din scriptele coope­ tificare neconvingătoare. mîntul e de vină ? ! Nu !
cel mult 2 ani în rate lunare. semne, neglijenţa în serviciu, rativei agricole reiese că în
divulgarea unor secrete pri­ iarnă, în cadrul unităţii, nu Dar acest lucru nu s-a în­
In cazul neîndeplinirii o- vind interesele obşteşti, ne­ au avut loc nu ştiu ce lu­ treprins nici în alte unităţi N. PANAITESCU
bligaţiei de plată în termen glijenţa în păstrarea secre­ crări . deosebite, pentru ca
de 3 luni sau de neplată a tului de stat şi altele sînt oamenii să nu-şi găsească o Un minim de cerinţe
unei rate, instanţa procedea­ date în supraveghere organe­ fereastră de timp pe care s-o *
ză la punerea în executare a lor procuraturii locale şi în dedice îngrijirii pomilor. De­ Recuperarea întîrzierilor la (Urmare din pag. 1)
—
amenzii, după cum urmează : competenţa de judecată, în altfel, acest lucru nu s-a fă­ xemplu, La centrifuge, de e- pentru o viaţă lungă a uti­
se
blochează
rul­
lajelor ?
a) cînd cel condamnat este prima instanţă, a judecători­ cut nici în cadrul săptămînii menţii şi se uzează discu­
— Există un minimum de
salariat, membru cooperator ilor, fiind scoase din compe­ organizate anume pentru în­ însămînfarea porumbului nu-s prea multe. Fiecare rile, care trebuie schimba­ „pretenţii" ale tuturor uti­
sau realizează alte venituri tenţa tribunalului judeţean. treţinerea şi sădirea de noi din cele patru linii tehno­ te. Depinde şi de omul de lajelor : exploatarea raţio­
logice este formată dintr-un
din muncă, ori este pensio­ Prin aceste măsuri legisla­ pomi. Să nu merite îngrijire (Urmare din pag. 1) rea în brazdă să funcţioneze cuptor vană, din sistemul la cuptor. Acesta poate ma­ nală, respectarea graficelor
nar, comunică unităţii care tive se realizează o mai bună cei 11 000 de pruni de la ireproşabil. existent la fabricile de nevra centrifuga cu nişte de revizii şi reparaţii, un­
C.A.P. Rapoltu Mare ? Din
Organele comunale de par­
face plata salariului sau a administrare a justiţiei, o situaţiile existente la consi­ Grăbirea semănatului este tid şi de stat, conducerile u- sticlărie, din ventilatoare "manete pentru a dirija că­ gerea, supravegherea per­
derea topiturii de vată mi­
oricărui venit din muncă ori mai rapidă soluţionare a cau­ liul popular rezultă că în condiţionată de asemenea de nităţilor agricole şi cadrele pentru diverse necesităţi — nerală pe disc, ceea ce du­ manentă ş.a. Dacă sînt res­ şi
modul cum acţionează meca­
pectate
aceste
cerinţe
organului care dispune efec­ zelor, reducerea unor cheltu­ toamna trecută cooperatorii nizatorii, de operativitatea cu tehnice au obligaţia să între­ răcire, amestec, ardere ele. ce la protejarea discului. rezultatele sînt bune
tuarea plăţii pensiei, cuantu­ ieli, cu aducerea de la distan­ au cules zeci şi zeci de tone care remediază defecţiunile la prindă măsuri energice pen­ —, benzi transportoare, do­ La ventilatoa"e este necesa­ — Aveţi... argumente ?
de prune. Aşa se face că nu
zatoare de steril şi zgură,
recuperarea
întîrzierilor
mul amenzii de executat, ţe mari a părţilor şi martori­ este localnic care să nu-şi utilaje, de înlăturarea depla­ tru însămînţarea porumbului, centrifuge, elevatoare şi ră o bună întreţinere (un­ — In atelierul nostru, pe
la
verificarea
cuplajelor
gere,
precum şi dispoziţia de a e- lor la procese etc. fi fabricat ţuică în această sărilor inutile. Acum, cînd de modul cum vor acţiona în maşini de cusut saltele din ele.) din partea mecanicilor 1972, indicele de utilizare a
nu peste tot se poate lucra
fectua reţinerile în contul iarnă. în cîmp, este necesar să fie aceste zile depinzînd hotărî- vată. de schimb. Şi mai sînt une­ fondului de timp disponibil
ÎOSIF POP Membrilor cooperatori din la maşini a fost de 93,6 la
amenzii şi a le vărsa la bu­ procuror la Rapoltu Mare nu numai că reverificate maşinile şi trac­ tor soarta recoltei, realizarea — Ce defecţiuni pot in­ le defecţiuni mărunte la sută In anul acesta ne vom
în
producţiilor
planificate
terveni la aceste utilaje şi
strădui
getul statului ; Procuratura judeţeană nu li s-a spus să cureţe pru­ toarele, astfel încit la intra- fiecare unitate şi comună. din vina cui ? maşinile de cusut. sus I să-l ridicăm mai
— Care sînt cerinţele