Page 8 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 8

«MiiMfcAMws i ngmn
                                                                                                                                                                              DRUMUL SOCIAUSMUIU! © Nr. 5 669 © MARŢI 3 APRILIE 1973
        4
                                                                                                                                               y ^ssKawaMgg^      awCTsrgypssa
                                                                                                                           i

              Vizita in România a                                  preşedintelui Republicii Democratice Sudan                                                                                       Cinema               15.00  Buletin  de  ştiri;  15.05  Ra
                                                                                                                                                                                                                         dioenciclopedie pentru tineret:
                                                                                                                                                                                                                                Fragmente
                                                                                                                                                                                                                         15.25
                                                                                                                                                                                                                                              opereta
                                                                                                                                                                                                                                         din
                                                                                                                                                                                                                                     Szabolez
                                                                                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                                                                         15,40
                                                                                                                                                                                                                                               16.00
                                                                                                                                                                                                 dragoste
                                                                                                                                                                                             cu  DEVA:   Domnului   profesor,  „Maya“   Piese   de   estradă;   Fânyes:
                                                                                                                                                                                                         („Patria");
                                                                                                                                                                                                                  Aven­
                                                                                                                                                                                             turi   la   Marea   Neagră,   seriile   Radiojurnal;   16   15   Din   muzica
                                                                                                                                                                                                                         popoarelor:  16.30  Ştiinţa  la  zi  :
                                                                                                                                                                                                                   Pro­
                                                                                                                                                                                             I-XI („Arta"): SIMBRIA:
                                                                                                                                                             dan,  în  urmă  cu  un  an,  de
                                                                                                                                                                                             vincialii
                                            D i n e u             o f i c i a l                                                     (Urmare din pag. 1)      preşedintele   Consiliului   de   tul“);   Vara  („Mureşul“);   HUNE­  16,35  Cîntecul  săptămînii  —  Ta
                                                                                                                                                                                                                                               16,50
                                                                                                                                                                                                                              zvon
                                                                                                                                                                                                                                       primăveri;
                                                                                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                                                                         ra-i
                                                                                                                                                                                                     Tinerii („Siderurgis-
                                                                                                                                                                                             DOARA:
                                                                                                                                                                                                                                  radio:
                                                                                                                                                                                                                                        17.00
                                                                                                                                                                                                                         Publicitate
                                                                                                                                                                                                                                              Muzică
                                                                                                                                                             Stat,
                                                                                                                                                                                      în
                                                                                                                                                                           Ceauşescu,
                                                                                                                                                                   Nicolae
                                                                                                                                                                                                         bărbaţilor
                                                                                                                                                                                                                  („Con­
         Preşedintele   Consiliului   de   Gheorghe   Cioară,   Emil   Dră-   externe,   Ibrahim   Moneim   problemele  cabinetului,  şi  ce­                cursul  căreia  au  fost  trasate   structorul“);   Cornul   de   capră   de   promenadă;   17.10   Radiocabi-
                                                                                                                                                                                                                                 informare
                                                                                                                                                                                                                         net
                                                                                                                                                                                                                             de
                                                                                                                                                                                                                                         şi
                                                                                                                                                                                                                                            documen­
                                                                                                                                                                                                     CALAN:
                                                                                                                                                                                             („Arta“);
       Stat   al   Republicii   Socialiste   gănescu,  Janos  Fazekas,  Şte­  Mansour,   ministrul   economi­  lelalte   persoane   oficiale   ca-   lupta  poporului  sudanez  pen­  noi   căi   pentru   dezvoltarea   nu   are   gînduri   rele  Cine   cîntâ   tare; 17.30 Muzică nopulară:
                                                                                                                                                                                                                („II
                                                                                                                                                                                                                    Iu­
       România,   tovarăşul   Nicolae   fan   Voitec,   Cornel   Burtică,   ei  naţionale,  Izz  El  Dien  El   re-1   însoţesc   pe   preşedintele   tru   consolidarea   independen­  cooperării   româno-sudaneze   nie“);   TELIUC:   Mihail   Strogoff   18.00  Orele  serii;  20,00  Zece  me­
                                                                                                                                                                                                                         lodii
                                                                                                                                                                                                                                       20.45
                                                                                                                                                                                                                               preferate:
                                                                                                                                                                                                                                             Consem­
       Ceauşescu   şi   tovarăşa   Elena   Miron   Constantinescu,   Ion   Sayed,   membru   al   Biroului   Republicii   Democratice   Su­  ţei  şi  suveranităţii  sale  na­  în   domeniile   politic,   econo­  („Minerul“);  mare  PETROŞANI:   Mi­  nări  de  Aron  Petric;  20,50  Mu­
                                                                                                                                                                                             cul
                                                                                                                                                                                                              Noiembrie“);
                                                                                                                                                                                                          („7
                                                                                                                                                                                                 om
       Ceauşescu  au  oferit  luni,  în   Ioniţă,   Vasile   Patilineţ,   Ion   Politic   al   Uniunii   Socialiste   dan  în  vizita  pe  care  o  în­  ţionale,  pentru  dezvoltarea  sa   mic,   tehnico-ştiinţific   şi   cul­  Călătorie   pentru   un   surts   („Re­  zică   populară   cu   Sava   Ne-
       saloanele   Palatului   Consiliu­  Păţan,   Ştefan   Andrei,   Con­  Sudaneze,   Aby   Bakr   Osman   treprinde în ţara noastră.  economică şi socială.  tural.                       publica“):   LUPENI:   Capcană  grean; 21.00 Revista şlagărelor;
                                                                                                                                                                                                                                Moment
                                                                                                                                                                                                                                             Octavian
                                                                                                                                                                                                                                       poetic.
       lui  de  Stat,  un  dineu  oficial   stantin   Stătescu,   secretarul   Mohamed  Jalih,  secretar  ge­  Au   fost   intonate   imnurile   Intre  România  şi  Sudan  au   Vizita  pe  care  o  face  acum   pentru   general   („Cultural“);   21.25   21,30   Bijuterii   muzicale.
                                                                                                                                                                                                                         Goga;
                                                                                                                                                                                                      Iarovaia
                                                                                                                                                                                                               („Muncito­
                                                                                                                                                                                             Liubov
       în  onoarea  preşedintelui  Re­  Consiliului   de   Stat,   George   neral   la   Preşedinţia   Repu-   de stat ale celor două ţări.  fost   statornicite   bune   relaţii,   in  România  preşedintele  Ni­  resc“);   LONEA:   Colega   mea,   Fragmente   din   opera   „Truba­
       publicii   Democratice   Sudan,   Macovescu.   ministrul   aface­  publicii,   Bona   Malwal,   ad­  In   timpul   dineului,   care   în  interesul  celor  două  po­  meiri  va  prilejui  o  continuare  a   vrăjitoarea   („Minerul“);   PE-   durul“   de   Verdi;   22,00   Radio­
                                                                                                                                                                                                     Lumea
       Gaafar   Mohammed   Nimeiri,   rilor   externe,   împreună   cu   junct  al  ministrului  informa­  s-a   desfăşurat   într-o   atmos­  poare,  întemeiate  pe  stimă  şi   rodnicului   dialog   început   la   TRILA:  candidat   la  animalelor   şi   jurnal;   22.30   Concert   de   sea­
                                                                                                                                                                                                                         ră: 24,00 Buletin de ştiri; 0,03—
                                                                                                                                                                                             Un
                                                                                                                                                                                                                preşedinţie
       şi  a  soţiei  sale,  Buseina  Ni­  soţiile,   membri   ai   guvernu­  ţiilor  şi  culturii,  Gamal  Mo­  feră   cordială,   prietenească,   respect reciproc.  Khartum  între  şefii  celor  do­  („Muncitoresc“):   VULCAN:   Cap­  5.00  Estrada nocturnă.
       meiri.                        lui,   conducători   de   instituţii   hamed   Ahmed,   ambasador   preşedintele   Consiliului   de   In   cadrul   relaţiilor   româ­  uă  state,  va  contribui  la  dez­  cană   pentru   general   („Munci­
              La dineu au participat to­  centrale   şi   organizaţii   ob­  în  M.A.E  al  R.D.  Sudan,  gene­  Stat,   Nicolae   Ceauşescu,   şi   no-sudaneze   un   moment   de   voltarea  pe  mai  departe  a  re­  toresc“);   ORAŞTIE:   Provincia­
              varăşii Ilie Verdeţ, Manea   şteşti  şi  alte  persoane  oficia­  ral   de   brigadă   Omar   Mo­  preşedintele   Republicii   De­  deosebită   însemnătate   l-a   laţiilor  de  prietenie  şi  cola­  lii   („Patria“):   Un   .adevăr   pe   Televiziune
                                                                                                                                                                                             jumătate
                                                                                                                                                                                                       („Flacăra");
                                                                                                                                                                                                                  GEOA-
           Mănescu, Paul Niculescu-ML   le.                        hammed   El   Tayeb,   Gindeel   mocratice  Sudan,  Gaafar  Mo­  constituit vizita făcută în Su­  borare româno-sudaneze.  GIU-BAI:   Dincolo de brazi:
             'zii, Gheorghe Pană, Gheor-       Au luat parte Mansour   Ibrahim   Gindeel,   adjunct   al   hammed   Nimeiri,   au   rostit                                                   HAŢEG:   Fuga e    sănătoasă  9,00-10.00 Tcleşcoală ;
           ghe Răduloscu, Virgil Trofin,   Khalid, ministrul afacerilor  secretarului general pentru  toasturi.                                                                              („Popular“); BRAD:   Născut  10.00 Telex ;
                                                                                                                                                                                             liber   („Steaua   roşie“);   GURA-
                                                                                                                                                                                             BARZA:   Meridianul   zero   („Mi­  10.05 Publicitate ;
                                                                                                                                                                                                                         10.10 Avanpremieră ;
             Toastul  preşedintelui                                       Toastul preşedintelui                                          Vizită protocolară                                  mina").                     10.15 Teleenciclopedia ; cel  pentru   co­
                                                                                                                                                                                             nerul");  ILIA:  Freludio  11  („Lu­
                                                                                                                                                                                                                               Telecinemateca
                                                                                                                                                                                                                         10,50
                                                                                                                                                                                                                                            isteţ"
                                                                                                                                                                                                                             pii:
                                                                                                                                                                                                                                  „Kedcc
                                                                                                                                                                                                                                                 —
                                                                                                                                                                                                                                            studiourilor
                                                                                                                                                                                                                                       a
                                                                                                                                                                                                                             producţie
                                                                                                                                                                                                                             iugoslave ;
             NOUE CEAUŞESCU                                     GAAFAR MOHAMMED NIMEIRI                                          Preşedintele   Republicii   De­  La   întîlnirea   care  a   avut   Radio Bucureşti     12.05 Tele tehnico-ştiinţific ;
                                                                                                                                                                                                                         12.25 Cintece şl jocuri populare;
                                                                                                                                                                                                                         12.45 52 de iniţiative în 52 de
                                                                                                                                                                                                                  Buletin
                                                                                                                                                                                               PROGRAMUL
                                                                                                                                                                                                          I:
                                                                                                                                                                                                             5,00
                                                                                                                                                                                                                             săptămîni ;
                                                                     Excelenţă,                  bogaţii  din  lume,  în  loc  să   mocratice   Sudan,   Gaafar   loc  au  asistat  Florian  Stoi­  de   ştiri;   5,05   Muzică   populară;   13.00 Telejurnal ;
                                                                                                                                                                                                        agrar;
                                                                                                                                                                                                  Jurnal
                                                                                                                                                                                                                  Melodii
                                                                                                                                                                                             5,30
                                                                                                                                                                                                             5,40
        Stimate domnule preşedinte,   suprirea   străină,   salută   cu   Domnule  preşedinte  Ceauşescu,   se   micşoreze,   a   sporit   cu   Mohammed  Nimeiri,  şi  soţia,   ca,  ambasadorul  României  la   în  zori  de  zi;  6,00—8,08  Radio-   17.30  Curs  de  limba  rusă.  Lec­
                                     satisfacţie   şi   sprijină   aceste   preşedinte   al   Consiliului   de   trecerea  anilor.  Preţurile  ma­  Buseina   Nimeiri,   au   făcut,   Khartum,  şi  Tag  Elsir  Mo­  programul   dimineţii;   8,08   Mati­  ţia a 47-a (reluare);
        Stimată doamnă Nimeiri,      schimbări   înnoitoare   în   via­  Stat   ai   Republicii   Socialiste   teriilor   noastre   prime   sînt   luni   seara,   o   vizită   pro­  hamed  Abbas,  însărcinatul  cu   neu  muzical:  8,25  Moment  poe­  18.00 Telex ;
                                     ţa   continentului   african.   Cu   România,               fluctuante,  în  vreme  ce  pre­  tocolară   tovarăşului   Nicolae   afaceri   ad-interim   al   Repu­  tic.  Victor  Felea;  8,30  La  mi­  16.05 Publicitate ;  polară.   Emisiune
                                                                                                                                                                                                                         18.10
                                                                                                                                                                                                                               Steaua
        Doamnelor şi domnilor,                                                                                                 Ceauşescu,   preşedintele   Con­  blicii   Democratice   Sudan   la   crofon — melodia preferată ;  de   orientare   şcolară   şl
                                     ocazia  vizitei  făcute  anul  tre­  Stimată   Doamnă   a   pre­  ţurile   maşinilor   şi   utilajelor   siliului  de  Stat  al  Republi­  Bucureşti    9.00   Buletin  de  ştiri;  9,30  Atlas   profesională ;
        îmi  face  o  deosebită  plă­  cut  în  8  ţări  din  Africa,  am   şedintelui prieten,  pe  care  le  achiziţionăm  de  la   cii   Socialiste   România,   şi   întîlnirea   s-a   desfăşurat   cultural; 9.50 Muzică uşoară ;  18,40 Universitatea T.V. ;
                                                                                                                                                                                             10.00  Buletin  de  ştiri;  10,05  Or­
      cere  ca,  în  numele  Consiliu­  putut   cunoaşte   nemijlocit   cît   Doamnelor şi domnilor,  ei  sporesc  de  la  un  an  la   tovarăşei Elena Ceauşescu.                           chestra   de   muzică   populară   19,20 1001 de seri ;
                                                                                                                                                                                                                         19.30 Telejurnal :
                                                                                                 altul.
      lui  de  Stat,  al  guvernului,  al   de  puternică  este  dorinţa  a-   Ne-a  întîmpinat  astăzi  fru­  Povestea   deceniilor   pentru   In  faţa  Palatului  Consiliu­  într-o   atmosferă   de   caldă   „Slănicul“-Buzău:   10,30   Start   la   20.00 Cîntecul săptămînii ;
      meu  personal  şi  al  tovarăşei   cestor  popoare  de  a-şi  făuri   mosul  dumneavoastră  oraş,  cu   dezvoltare   nu   diferă   prea   lui  de  Stat,  o  gardă  militară   cordialitate.  intersecţie:   10,45   Melodii   din   20.05 Avanpremieră ;
                                                                                                                                                                                             operetele  lui  Robert  Stolz;  11,00
      mele,  să  vă  adresez  dumnea­  o  viaţă  liberă  şi  independen­  o   îndelungată   istorie,   prin-   mult   de   cea   a   conferinţei   a prezentat onorul.     (Agerpres)        Buletin   de   ştiri;   11,05   Muzică   20.10 Reflector ;
      voastră,   domnule   preşedinte,   tă.                       tr-o  primire  bună,  o  primire   pentru   comerţ   şi   dezvoltare.                                                     instrumentală:   11,15   Melodii   de   20.25 Desene animate ;
                                                                                                                                                                                                                   11,30
      doamnei   Nimeiri,   precum   şi   Poporul  român  este  profund   ce  reflectă  clar  că  următoa­  Noi   avem   încredere   deplină                                                  Constantin   Alexandru;   Radio-   20,35   Seară   de   teatru   :   „Fără
                                                                                                                                                                                                           corului
                                                                   rele  zile  pe  care  le  vom  pe­
                                                                                                                                                                                                  repertoriul
                                                                                                                                                                                             Din
      tuturor   colaboratorilor   care   solidar   cu   lupta   popoarelor   trece   cu   dumneavoastră   vor   in  Naţiunile  Unite  şi  în  nu­                                            televizlunii,   dirijor   Aurel   Gri-   cascadori“   de   Mircca   Radu
      vă  însoţesc  un  cordial  salut   care  se  ridică  pentru  elibe­  fi  utile  pentru  discutarea  vi­  meroasele   sale   organisme.   Depuneri de coroane                           goraş;  12,00  Discul  zilei  —  Pat-   Iacoban ;
                                                                                                                                                                                             ty  Pravo;  12,15  Recital  de  ope­
      de  bun  venit  şi  să  dau  expre­  rarea  de  sub  domnia  colo­  itorului  relaţiilor  noastre,  zi­  Chemăm   popoarele   lumii   să                                               ră   Emil   Rotundu;   12,30   Intîl-   22.00  „24  de  ore“.  Contraste  în
      sie  sentimentelor  de  ponside-   nialistă   şi   neocolonialistă,   le  plăcute  atunci  cînd  vom   sprijine   aceste   'proiecte   şi                                              nire  cu  melodia  populară  şi  in­  lumea capitalului ;
      raţie  şi  stimă  cu  care  po­  sprijină   cu   căldură   mişcările   vizita  mărturiile  istoriei  dum­  să-i   determine   pe   cei   mari                                          terpretul   preferat;   13,00   Radio­  22.30  Seară  de  balet  —  Premie­
      porul  român  vă  întîmpină  pe   de   eliberare   naţională,   efor­  neavoastră  vechi,  zile  folosi­  să   înţeleagă   că   folosul   lor   Preşedintele   Republicii   De­  La  solemnitate  au  luat  par­  jurnal;   13.15   Avanpremieră   co­  ră   T.   V.   :   „Omagiu   lui
                                                                                                                                                                                             tidiană: 13,30 Concert de prînz;
      pămîntul  patriei  noastre.  Pri­  turile  tinerelor  state  din  A-   toare  atunci  cînd  vom  vizita   este   din   folosul   nostru,   iar   mocratice   Sudan,   generalul   te   Gheorghe   Cioară,   prima­  14.00   Compozitorul   săptămînii   Brăncuşl"   pe   muzică   de
      mirea  cladă  pe  care  v-a  fă­  frica,  Asia  şi  de  pe  alte  con­  fabricile   dumneavoastră   mo­  binele nostru din binele lor.  Gaafar   Mohammed   Nimeiri,   rul  general  al  Capitalei,  ge­  —   Paul   Constantinescu;   14,40   Tiberiu   Olah   şl   Aurel
      cut-o   astăzi   populaţia   Bucu-   tinente   pentru   apărarea   şi   derne  şi  vom  vedea  realiză­  0   lume  în  care  să  nu  dom­  a  depus,  luni  după-amiază,  o   neral-colonel   Ion   Gheorghe,   Cîntă   Ileana   Greculescu.   Mari-   Stroe.   Interpretează   bale­
      reştiului  constituie  o  vie  ilus­  consolidarea   independenţei   rile   culturii   dumneavoastră   nească   egoismul,   ci   colabo­  coroană   de   flori   la   Monu­  prim-adjunct   al   ministrului   nică Iordache şi Josef Schatt;  tul Operei din Timişoara.
      trare  a  acestor  sentimente,  a   naţionale,   pentru   dezvoltarea   înfloritoare.   Aceasta   este   în-   rarea  conştientă  care  este  in   mentul   eroilor   luptei   pentru   apărării   naţionale   şi   şef   al
      dorinţei  de  a  dezvolta  prie­  lor  economică  şi  socială,  de   tîmpinarea  pe  care  mi-o  re­  interesul   oamenilor   de   pre­  libertatea  poporului  şi  a  pa­  Marelui   Stat   Major,   Nicolae
      tenia   şi   colaborarea   dintre   sine  stătătoare.  Am  condam­  zervaţi   mie   şi   însoţitorilor   tutindeni.      triei, pentru socialism.      Ecobescu,   adjunct   al   minis­
      ţările noastre.               nat  şi  vom  condamna  întot­  mei.                           Mişcările   de   eliberare   din   înaltul  oaspete  a  fost  în­  trului   afacerilor   externe,   ge­  P R O N O S P O R T
        îmi   este   plăcut   să   evoc,   deauna   politica   imperialistă   Constat,  dragă  prietene,  că   Africa,  Excelenţă,  ne  sporesc   soţit  de  Ion  Păţan,  vicepre­  nerali şi ofiţeri superiori.
                                                                                                                               şedinte  al  Consiliului  de  Mi­
      domnule  preşedinte,  vizita  pe   de  forţă  şi  dictat,  de  domina­  vă  aduceţi  aminte  de  zilele   neliniştea   de   fiecare   dată               La  sosire,  pe  platoul  din                Rezultatele concursului nr. 13, din I aprilie 1973 ;
      care  am  făcut-o  în  primăvara   ţie  asupra  altor  state,  de  je­  petrecute  printre  noi,  în  Su­  cînd  ne  întîlnim  cu  colegii   niştri,   ministrul   comerţului   faţa   monumentului,   preşedin­  1.  Dinamo — U.T. Arad
      anului   trecut   în   frumoasa   fuire   a   avuţiilor   naţiona­  dan,  şi  sînt  fericit  să  aud  de   noştri  de  pe  continent.  Noi   exterior,   Constantin   Stătescu,   tele   Republicii   Democratice   2.  Jiul — Steaua  2—1  1
      dumneavoastră   ţară,   primirea   le,   politica   de   discrimi­  la  dumneavoastră  că  aţi  pe­  simţim  de  aproape  pulsul  a-   secretarul  Consiliului  de  Stat,   Sudan  a  primit  onorul  gărzii   3.  F.C. Argeş — Universitatea Craiova  0—1  2
                                                                                                                               Florian
                                                                                                                                        Stoica,
                                                                                                                                                ambasadorul
      ospitalieră   de   care   ne-am   nări   rasiale,   care   împie^   trecut  momente  de  care  vă   cestor  mişcări  şi  nu  aş  fi   Republicii   Socialiste   România   militare.  Au  fost  intonate  im­  4.  S.C. Bacău — F.C. Petrolul  2—0  1
      bucurat   din   partea   harnicului   clică   afirmarea   liberă   şi   aduceţi aminte cu plăcere.  sincer,   dragul   meu   prieten,   la   Khartum,   general-locote-   nurile  de'  stat  ale  României   5.  Steagul roşu — 'Sportul studenţesc  2—0  1
      şi   entuziastului   popor   suda­  nestingherită   a   popoarelor.   Vizita   dumneavoastră   din   dacă  nu  aş  spune  că  ne  te­  nent   Constantin   Popa,   locţi­  şi Sudanului.  6. C.F.R. Cluj — C.S.M. Reşiţa           1—1     X
      nez,  convorbirile  -  fructuoase   Apreciem   că   lichidarea   ma­  primăvara   trecută,   în   ţara   mem  că  se  va  irosi  mult   itor   al   şefului   Marelui   Stat   După   depunerea   coroanei   7. A.S.A. Tg. Mureş — Farul  1—1  X
                                                                                                                                                                                                                                                 1
                                                                                                                                                                                                                                         4—3
      pe  care  le-am  purtat  şi  în­  rilor   decalaje   care   despart   noastră,  a  lăsat  o  frumoasă   timp  şi  va  curge  mult  sînge   Major,   Tudor   Jianu,   directo­  de   flori,   asistenţa   a   păstrat   8.  C.S. Tîrgovişte — Metalul Bucureşti  1—1  X
                                                                                                 înainte  ca  mentalitatea  colo­
      ţelegerile  la  care  am  ajuns.   ţările  în  curs  de  dezvoltare   impresie   în   inimile   noastre,   nialismului   alb   să   se   eli­  rul  protocolului  din  Ministe­  un  moment  de  reculegere.  A   9.  Dunărea — Politehnica Iaşi  1—0  I
      Am  convingerea  că  vizita  pe   de  ţările  avansate  ale  lumii   încă  şi  acum,  Excelenţă,  pu­  bereze  din  închisoarea  sa  în­  rul Afacerilor Externe.  fost   vizitată   apoi   rotonda   10.  Metalul Drobeta — Politehnica Timiş.  2—1  1
      care  o  faceţi  astăzi  în  Româ­  constituie   o   cerinţă   imperi­  ternice  şi  vii  ne  sînt  impre­  tunecată       Au  fost  de  faţă  personali­                              11.  Gloria Bistriţa — C.S.M. Sibiu         1—0     1
      nia  se  va  înscrie  ca  o  nouă   oasă  a  progresului  general,  a   siile  pe  care  le-a  lăsat  acea                                             monumentului.                   12.  C.F.R. Timişoara — Olimpia S.M.        0—0     X
      şi   importantă   contribuţie   la   însăşi  asigurării  păcii  pe  pla­  vizită.   Eforturile   noastre   co­  Angola  şi  Mozambicul  eli­  tăţile   sudaneze   care   însoţesc   Solemnitatea   s-a   încheiat   13.  C.F.R. Arad — F.C. Bihor  0—0  X
      promovarea   relaţiilor   româ-   neta noastră.              mune   au   realizat   importante   berează   teritoriile   lor,   bu­  pe oaspete în vizita sa.  cu defilarea gărzii de onoare.
      no-sudaneze,  la  adîncirea  cu­  In  lumea  de  astăzi  se  ri­  succese   în   toate   domeniile.   cată  cu  bucată;  albii  de  a-
      noaşterii reciproce.          dică  uriaşe  forţe  sociale  care   Am  făcut  schimb  de  delegaţii   colo  văd  cu  propriii  lor  ochi
                                                                                                                dar
                                                                                                                     orgoliul
                                                                                                 înfrîngerea
                                                                                                           lor,
        Vizita   dumneavoastră   în   acţionează   pentru   imprimarea   oficiale  cu  diverse  ocazii  na­  şi  egoismul  nu  le  permit  să
      Republica   Socialistă   România   unui  curs  nou  în  viaţa  inter­  ţionale  şi  patriotice,  am  ex­  recunoască   această   înfringe-                                             ....................... ' »wmmmmmmmmmmmmmmrnm
      vă  va  da  posibilitatea  să  cu­  naţională  îndreptat  spre  dez­  tins   relaţiile   noastre   econo­  re.   Aceste   ţări,   după   cum
                                                                                                                                                                                                                                              II «
      noaşteţi   nemijlocit   unele   as­  voltarea  colaborării  şi  înţele­  mice,  comerciale,  culturale  şi   ştiţi,  se  numără  printre  cele                                          telegrame » note * informaţi
      pecte  din  munca  şi  preocupă­  gerii  între  popoare,  spre  des­  tehnice,  am  făcut  schimb  de   mai  bogate  ţări  nu  numai  de                                               i Éii ' 11 r I iYi m „«îiîmWfi. r M     I i ÉIÉ.III fUMMaÉtmiTWÉMlll n««<IIIH II IMmMMIII Kltl ll>
      rile   poporului   român   pentru   tindere   şi   pace.   Se   impune   experienţă   în   domenii   ale   pe  continent,  ci  din  întreaga
      înflorirea   multilaterală   a   pa­  tot  mai  mult  în  practica  in­  construcţiei   politice.   Zi  după   lume.   S-ar   cuveni   ca   albii   Helsinki                        Declaraţia Guvernului Revoluţionar Provizoriu
      triei   şi   ridicarea   nivelului   ternaţională   spiritul   tratati­  zi,  se  deschid  în  faţa  noastră   de  pe  întregul  continent  să
      său  de  viaţă.  Noi  subordonăm   velor,   hotărîrea   popoarelor   mari   posibilităţi   de   colabo­  înţeleagă  că  scuza  le  poate
      .tot  ceea  ce  facem  pentru  dez­  de  a  asigura  soluţionarea  pe   rare   fructuoasă,   fapt   ce   ne   aduce  eîştigul  pe  care  nu'-l   Şedinfa consacrais pregătirii             al Republicii Vietnamului de Sud în
                                                                   dă  o  mare  siguranţă  şi  în­
      voltarea  economică  şi  socială   cale  politică,  paşnică,  a  pro­  credere  în  îndeplinirea  '  aces­  pot   dobîndi   pe   cîmpul   de                                                                                    ;K ? >.
      a  ţării,  pentru  progresul  ne­  blemelor   litigioase.   Conside­  tor  ţeluri  nobile.  De  aceea  am   luptă.  Au  fost  ucişi  Eduard                                            problema aplicării prevederilor Acordului
      întrerupt   al   ştiinţei,   culturii,   răm  că  o  condiţie  fundamen­  urgentat   deschiderea   amba­  Mondlane  şi  Amilcar  Cabrai.   Conferînfei pentru securitate
      învăţămîntului,   unui   ţel   unic   tală  pentru  dezvoltarea  aces­  sadei   Sudanului   în   ţara   In  închisorile  din  Africa  de                                                                    de la Paris
      —  acela  de  făurire  a  bunăstă­  tui  curs  pozitiv  este  partici­  dumneavoastră   prietenă,   ur­  Sud  şi  lagărele  din  Rhodesia
      rii  şi  fericirii  omului,  a  tutu­  parea   activă,   nemijlocită,   a   mărind   dezvoltarea   relaţiilor   Mandela,   părintele   Sosoli   şi   şî cooperare în Europa            VIETNAMUL    DE   SUD  2     prins  un  foarte  mare  număr
      ror  cetăţenilor  României,  că­  tuturor  ţărilor  în  viaţa  inter­  dintre  cele  două  ţări  şi  des­  Nkomo   îşi   irosesc   floarea                                            (Agerpres).  —  Guvernul  Re­  de  operaţiuni  militare  în  re­
      rora   orinduirea   socialistă   pe   naţională.  Fiecare  ţară  —  fie   coperirea   de   noi   posibilităţi   tinereţii   lor.   Părintele   Maza-   HELSINKI  2  (Agerpres).  —   astfel  de  decalaje  între  ţările   voluţionar   Provizoriu   al   Re­  giuni   controlate   de   G.R.P.,
      care  o  edificăm  le  deschide   ea  mare,  mijlocie  sau  mică   de   cooperare'   fructuoasă   în­  ria  zace;  au  pierit  cei  mai   Trimisul   special   Dumitru   dezvoltate  şi  cele  în  curs  de   publicii   Vietnamului   de   Sud   astfel  îneît,  în  Vietnamul  de
      largi   posibilităţi   de   a   duce   —,   indiferent   de   orinduirea   tre noi.        nobili  dintre  luptători  în  în­  Ţinu  transmite  :  Grupul  de   dezvoltare pe plan mondial.  a  dat  publicităţii  o  declara­  sud,  n-a  fost  încă  rgalizată  o
                                                                                                                                                                                            ţie  în  problema  aplicării,  In
      o viaţă liberă şi demnă.      ei  socială  şi  de  continentul   Deşi,  mari  distanţe  ne  des­  chisoare   în   dialogul   lor   cu   lucru   constituit   în   cadrul   Pornind   de   la   asemenea   ultimele  doiv  luni,  a  preve­  adevărată   încetare   a   focului.
         Muncind  pentru  progresul  şi   pe  care  se  află,  poate  —  şi   part.  noi  cooperăm  în  multe   jefuitorii   Rhodesiei.   Dar   nu   Reuniunii   multilaterale   de   considerente,   reprezentantul   derilor  Acordului  de  la  Pa­  Partea  saigoneză  a  recurs,  de
      bunăstarea  patriei  sale,  poporul   are  datoria  —  să  contribuie   probleme.  In  activitatea  noas­  găsesc   calea.   Minţile   sînt   la   Helsinki,   consacrată   pre­  român  a  propus  ca,  în  direc­  ris privind Vietnamul.  asemenea,   la   numeroase   ac­
      român  este  puternic  însufleţit   la  soluţionarea  în  spirit  con­  tră  sîntem  orientaţi  de  sco­  închistate în faţa dialogului.  gătirii  Conferinţei  pentru  se­  tivele  comisiei  care  se  va  o-   Declaraţia  relevă  că  victo­  ţiuni   represive   împotriva
      de  dorinţa  de  a  se  înţelege   structiv   a   problemelor   cu   puri  comune,  ne  întîlnim  pe   Este  o  ruşine  pentru  co­  curitate  şi  cooperare  în  Eu­  cupa  de  cooperarea  economi­  ria  obţinută  de  poporul  viet­  populaţiei   In   cadrul   unui
      şi  a  colabora  fructuos  cu  toa­  care   se   confruntă   omenirea   aceeaşi  cale  de  a  asigura  o-   munitatea   internaţională   de   ropa,  a  avut,  luni,  o  nouă   că  şi  tehnică,  să  fie  înscri­  namez   prin   încheierea   acor­  aşa-zis   plan   de   „pacificare
      te  popoarele  lumii,  de  a  con­  contemporană,   la   consolida­  mului  cît  mai  multă  bună­  a  păstra  tăcerea  în  legătură   şedinţă,   prezidată,   potrivit   se  şi  asemenea  măsuri  cum   dului  a  creat  condiţii  deosebit   specială”.   încâlcind   prevede­
      lucra  cu  celelalte  naţiuni  pe   rea   păcii   şi   colaborării   în   stare.   Dumneavoastră,   ca   cu   aceste   închisori.   Tăcerea   principiului   rotaţiei,   de   re­  sînt;   accesul   tuturor   state­  rile   acordului   de   la   Paris
                                     lume.                                                       faţă  de  aceste  nenorociri  ne   prezentantul Irlandei.                                 de  favorabile  luptei  populaţi­  administraţia   saigoneză   n-a
      arena   internaţională   şi   a-şi                           prieten   al   poporului   nostru,                                                        lor   la   realizările   ştiinţei   şi   ei  sud-vietnameze  pentru  pa­
      aduce   contribuţia   la   realiza­  Ne  îngrijorează  că  se  perpe­  dorim  să  ştiţi  că  fiecare  per­  uimeşte  de  fiecare  dată  cînd   In   atenţia   participanţilor   tehnologiei   moderne,   promo­  ce,   neutralitate,   democraţie,   remis   G.R.P.,   In   ultimele
      rea  dezideratelor  de  pace  şi   tuează  conflictul  din  zona  O-   soană  de  la  noi  acţionează  în   ne întîlnim pe continent  s-au  aflat  o  serie  de  aspecte   varea   transferului   de   tehno­  înţelegere   naţională,   pentru   două  luni,  nici  un  membru
      progres  ale  omenirii  contem­  rientului   Apropiat.   România   acest  scop,  toată  puterea  po­  Fiţi  sigur,  prietene,  de  un   privind  capitolul  al  doilea  al   logie,  crearea  şi  utilizarea,  u-   al personalului civil arestat.
      porane.   Dînd   expresie   aces­  s-a  pronunţat  şi  se  pronunţă   porului   nostru   acţionează   lucru  :  acela  că  Africa  nu  va   ordinii  de  zi  a  viitoarei  Con­  nor  bănci  de  date,  promova­  avansarea   pe   calea   reunifi-   In  continuare,  declaraţia  a-
                                                                                                                                                                                           cării  paşnice  a  patriei.  După
                                                                                                 capitula.
      tei  legitime  dorinţe  a  poporu­  consecvent   pentru   soluţiona­  pentru realizarea acestui ţel.                     ferinţe  europene  —  coopera­  rea   comerţului   şi   schimbului                         rată  că  Statele  Unite  au  în­
                                     rea   conflictului   prin   mijloa­                          Un  alt  rău  la  care  vreau  să   rea  economică  şi,  în  special,   de licenţe şi patente.  semnarea   acordului,   răspun-   călcat   prevederile   acordului
      lui,  Republica  Socialistă  Ro­                               împreună   ţinem   la   apăra­  mă  refer,  în  sfîrşit,  şi  nu   problemele   cooperării   tehni-                   zînd   apelului   Frontului   Na­  de  la  Paris,  prin  aceea,  că,
      mânia   promovează   consec­   ce  paşnice,  în  spiritul  şi  pe   rea   suveranităţii   şi   indepen­  pentru  că  el  nu  ne-ar  leza  de             Sprijinind   propunerile   a-   ţional   de   Eliberare   şi   al   retrăgîndu-şi   trupele   din
                                                                                                                                                  domeniul
                                                                                                                               co-ştiinţifice
                                                                                                                                              in
      vent  o  politică  de  prietenie   baza   Rezoluţiei   Consiliului   denţei   noastre   şi   chemăm,   aproape,  ci  pentru  că  este  cel   protejării   şi   şi  ameliorării   me­  vansate  de  aite  delegaţii  în   G-R.P.   al   R.V.S.,   patrioţii   Vietnamul   de   sud,   au   lăsat
      şi  colaborare  cu  ţările  socia­  de   Securitate   din   noiembrie   pornind  de  la  aceasta,  la  o   mai  mare  păcat  pe  care  l-a   diului înconjurător.  probleme   privind   protejarea   sud-vietnamezi   au   respectat   aici  armament  şi  bazele  lor
      liste,  cu  statele  care  au  pă­  1967,  şi  care  să  ducă  la  re­  prietenie  între  toţi,  indiferent   cunoscut   omenirea,   este   tra­  Apreciind   propunerile   fă­  mediului   înconjurător,   în   în  mod  strict  încetarea  focu­  militare,  precum  şi  un  nu­
       şit  pe  calea  dezvoltării  inde­  tragerea   trupelor   israeliene   de  modul  de  viaţă  şi  de  sis­  gedia Palestinei.  cute  pînă  în  prezent,  repre­  spiritul   proiectelor   susţinute   lui  şi  au  pus  în  aplicare  dis­  meros   personal   militar,   ră­
       pendente,  cu  toate  ţările  lu­  de  pe  teritoriile  arabe  ocu­  temul   social.   Marile   puteri   Noi   trăim   această   tragedie   zentantul   României,   Constan­  de  ţara  noastră  în  acest  do­  poziţiile   acordului.   In   regiu­  mas  sub  titulatura  de  consi­
       mii,  fără  deosebire  de  orîn-   pate,   la   respectarea   dreptu­  au nevoie de ţările mici.  cu   toată   fiinţa   noastră  încă   tin  Vlad,  a  subliniat  că  dez­  meniu,   reprezentantul   român   nile  pe  care  le  controlează,   lieri civili.
       duire  socială,  îşi  aduce  con­  lui  la  existenţa  şi  dezvolta­  Noi,   frate   preşedinte,   dis­  de  pe  vremea  studenţiei.  Din   voltarea   cooperării   in   ştiinţă   a   exprimat   necesitatea   ca,   G.R.P.  aplică  o  politică  con­  G.R.P.  al  R.V.S.  —  se  spu­
       tribuţia  activă  la  cauza  pă­  rea   independentă   a   fiecărui   punem  de  pămînt,  apă,  bo­  momentul   existenţei   Israelu­  şi   tehnologie   constituie   o   prin   eforturi   mai   intense,   formă   intereselor   patriei   şi   ne  în  declaraţie  —  cere  în
       cii   şi   colaborării   internaţio­  stat  din  această  regiune,  la   găţii   minerale   şi   inteligenţă   lui,  regiunea  arabă  nu  a  cu­  importantă   parte   a   cooperă­  grupul  de  lucru  să  poată  a-   poporului,  în  vederea  stabili­  mod   ferm   administraţiei   de
       nale.  La  baza  relaţiilor  noas­  rezolvarea   problemei   popu­  umană  de  care  ele  nu  dis­  noscut   stabilitatea.   Guvernele   rii  de  ansamblu  între  statele   junge,  încă  înainte  de  înche­  zării  grabnice  şi  a  amelio­  la  Saigon  să  garanteze  popu­
       tre  cu  celelalte  state  situăm   laţiei   palestiniene   în   confor­  pun.  Ele  dispun  de  mijloa­  statelor  din  această  zonă  cad   participante   şi,   pe   un   plan   ierea  fazei  actuale  a  consul­  rării  vieţii  populaţiei,  a  rea­  laţiei   libertăţile   democratice
       ferm   principiile   respectării   mitate  cu  interesele  ei  legi­  cele  ştiinţei  moderne.  Dorim   unele   după   altele,   dovedin-   mai  larg,  o  premisă  de  bază   tărilor,   la   formulări  accepta­  lizării înţelegerii naţionale.  şi  să  poarte  cu  G.R.P.  con­
       independenţei   şi   suveranită­  time.                     cu  toţii  să  mergem  mînă  în   du-se   neputincioase   în   faţa   pentru   promovarea   relaţiilor   bile   pentru   toţi   participanţii   Dar  —  se  arată  în  conti­  sultări  serioase  pentru  regle­
       ţii   naţionale,   deplinei   egali­  România  este  serios  preo­  mînă,   spre   binele   comun.   absurdului   forţei   şi   prepon­  de  încredere  şi  securitate  pe   în  ceea  ce  priveşte  sarcinile   nuarea   declaraţiei   —   în   a-   mentarea   problemelor   inter­
       tăţi   în   drepturi,   neamestecu­  cupată  şi  militează  activ  pen­  Cooperare   fără   exploatare.   derenţei  sale.  Un  întreg  po­  continent.   In   condiţiile   cînd   comisiei  ce  se  va  ocupa  de   cest   răstimp   administraţia   de   ne  sud-vietnameze,  iar  S.U.A.
       lui  in  treburile  interne  şi  a-   tru   instaurarea   unui   sistem   Prietenie   bazată   pe   respec­  por   trăieşte   în   corturi   şi   dezvoltarea  ştiinţei  şi  aplica­  adîncirea   cooperării   ştiinţifi­  la  Saigon  a  violat,  în  nume­  să   înceteze   intervenţia   în
       Vantajului  reciproc,  ale  nere-   trainic  de  securitate  şi  cola­  tarea suveranităţii naţionale.  bordeie,   neputincios,   obser-   rea   rezultatelor   cercetării   în   ce  şi  tehnice  şi  apărarea  me­  roase   rînduri,   prevederile   a-   treburile   Interne   ale   Vietna­
                                                                     Un  al  treilea  principiu  ne
       curgerii  la  forţă  sau  la  ame­  borare   pe   continentul   euro­  uneşte  —  stimate  frate  —,   vind   cum   comunitatea   inter­  producţie  reprezintă  unul  din   diului înconjurător.  cordului de la Paris, a între­  mului de sud.
       ninţarea  cu  folosirea  forţei  în   pean.  Sîntem  hotărîţi  să  ne   iar  despre  acesta  am  vorbit   naţională   nu   poate   să-şi   cele   mai   dinamice   domenii
       raporturile   interstatale.   Ne   aducem   întreaga   contribuţie   deschis   cu   toată   tăria.   Am   îndeplinească promisiunile.  ale   progresului,   cooperarea
       bucurăm,   domnule   preşedin­  la   pregătirea   şi   desfăşurarea                       1    s-a   spus   acestui   popor   tehnico-ştiinţifică   trebuie   să
       te,  că  în  spiritul  acestor  prin­  cu  succes  a  conferinţei  gene-   în   vedere   cele   spuse   de   în   nenumărate   rînduri   că   pornească  de  la  situaţia  din   BUDAPESTA.  -  Cu  prilejul   zită  de  mai  multe  zile  la  Tri­  boniferă  şi  cupriferă,  metalur­
       cipii  se  desfăşoară  şi  relaţi­  ral-europene   ce   se   preconi­  dumneavoastră  în  legătură  cu   forţa   nu   justifică   ocupaţia.   Europa,   unde   există   di­  zilei  dc  4  aprilie,  Ziua  elibe­  poli.  Convorbirile  sale  cu  pre­  gia,  transporturile,  asigurările
                                                                   aspiraţiile
                                                                              continentului
                                                                                            a-
                                                                                                 Ei  văd  din  corturile  şi  bor­
       ile  dintre  România  şi  Sudan,   zează  în  acest  scop.  Avem   frican.   Aţi   vizitat   opt   state   deiele  lor  cum  Israelul  le  ia   ferenţe   mari   între   ţări   rării  Ungariei  de  sub  jugul   şedintele  Consiliului  Coman­  şi  comerţul  de  cereale  cu  ri­
       întemeiate  pe  respect  şi  sti­  convingerea  că  orice  progres,   africane  şi,  fără  îndoială,  aţi   pămîntul   Ascultă   rapoar­  in   ce   priveşte   nivelul   fascist,  ia  cimitirul  Rakosliget,   damentului  Revoluţiei  din  Li­  dicata,  a  declarat  primul  mi­
       mă  reciprocă,  pe  egalitate  de­  orice  pas  înainte  în  înfăptui­  văzut   direct   aspiraţiile   oa­  te  scrise  de  cei  ce  lucrează   de   dezvoltare   al   ştiin­  din  Budapesta,  a  avut  loc,   bia,  Moamer  El  Geddafi,  vor   nistru  Indira  Gandhi  la  des­
       plină  în  drepturi,  relaţiile  e-   rea   securităţii   europene   se   menilor  spre  un  viitor  apro­  în   domeniul   apărării   dreptu­  ţei   şi   tehnicii.   Cooperarea   luni,   solemnitatea   depunerii   fi  consacrate,  potrivit  agenţi­  chiderea  conferinţei  anuale  a
       conomice,   politice   şi   cultu-   va   răsfrînge   pozitiv   asupra   piat  în  care  să-şi  consolide­  rilor  omului.  Ştiu  că  arabii   trebuie  să  contribuie  la  de­  de  coroane  de  flori  la  mor­  ilor de presă, unor probleme  Federaţiei   camerelor   indiene
       ral-ştiinţifice   dintre   ţările   atmosferei   internaţionale   ge­  ze  independenţa  politică  prin   sub   ocupaţia   israeliană   tră­  păşirea   acestei   situaţii,   fapt   mintele eroilor români.     de  comerţ  şi  industrie.  Ea  a
       noastre  cunosc  o  evoluţie  po­  nerale.                  independenţa   economică,   cul­  iesc  sub  imperiul  sfidării,  ne­  care  ar  putea  influenţa  po­  La  solemnitate  au  partici­       mm       subliniat  că  naţionalizarea  a-
       zitivă.  încep  să  prindă  viaţă   România  militează  cu  fer­  turală şi. socială.     putinţei  şi  fricii  faţă  de  per­  zitiv procesul înlăturării unor  pat  Sondor  Barcs  şi  Jozsef                  cestor  ramuri  ale  economiei
       unele   înţelegeri   la   care   am   mitate  pentru  înfăptuirea  de­  Trebuie   să   spun   că   noi   soana  şi  lucrurile  lor.  Noi  nu             Darvas,  membri  ai  Consiliu­                          va  contribui  la  întărirea  sec­
       ajuns  privind  dezvoltarea  co­  zarmării  generale,  şi  în  pri­  mergem  încet,  prea  încet.  Au   ne  aşteptăm  ca  O.N.U.  să  ne                 lui  Prezidenţial  al  R.  P.  Un­  ii ;                torului de stat.
       operării  în  producţie  şi  ex­  mul   rînd   a   dezarmării  nu­  trecut  20  de  ani  de  cînd  u-   asigure   paradisul   pe   pămînt,               gare,  Horgos  Gyula,  ministrul
       tinderea   schimburilor   econo­                                                                                         Lucrările celui de-al           siderurgiei  şi  construcţiilor  de   privind  realizarea  uniunii  din­  WASHINGTON.   -   La   Be­
                                     cleare.   Considerăm   că   toate   nele   ţări   ale   continentului   cum   spunea   Dag   Hammar-                       maşini,  Szabo  Zoltan,  minis­  tre  cele  două  ţări,  prevăzută
       mice,  deşi,  după  convingerea   popoarele   trebuie   să-şi   u-   nostru  şi-au  obţinut  indepen­  skjoeld,  dar  ne  este  suficient   patrulea Congres ai                                                  verly  (California)  a  avut  loc
       noastră,   .   prin   eforturi   co­  nească  glasul  şi  să  acţioneze   denţa,   dar   progresul   dobîn-   să  ne  scoată  din  acest  iad,           trul  sănătăţii,  reprezentanţi  ai   a  fi  infâptuitâ  pînă  în  toam­  o  demonstraţie  de  protest,  în
       mune,   putem   realiza   mult   mai  energic  pentru  a  impune   dit  de  ele  nu  este  pe  măsura   după cum spunea tot el.  Uniunii Generale a      Ministerului  Afacerilor  Externe,   na  acestui  an,  şi  situaţia  din   momentul  sosirii  in  Statele  U-
       mai  mult  în  această  direcţie,   luarea   unor   măsuri   concrete   acestei   perioade   îndelungate.   Mulţi arabi au acceptat re­                  ai  Frontului  Popular  Patriotic   Orientul Apropiat.  nite  a  Iui  Nguyen  Van  Thieu,
       îmi   exprim   convingerea   că   în această . direcţie.    Statele   industriale   s-au   do­  zoluţia Consiliului de Secu­  Muncitorilor Algerieni     şi  ai  organelor  locale  de  par­                     şeful  Administraţiei  regimului
       In   cadrul   convorbirilor   pe                            vedit,   pînă   în   prezent,   in­  ritate, aşa după cum am mai                             tid şi de stat.               RANGOON.  -  In  Birmania   de  la  Saigon,  care  întreorinde
       care  le  vom  avea  se  vor  e-   Stimate domnule preşedinte,  capabile   de   a   suporta   răs­  arătat.               ALGER  2  —  Coresponden­        Au  participat,  de  aseme­  a  început,  duminică,  primul   o  vizită  oficială  în  S.U.A.  De­
       videnţia  noi  căi  şi  mijloace                            punderea   ce   le   revine   faţă   Excelenţă,             tul  Agerpres,  Mircea  S.  Io-   nea,  loan  Cotoţ,  ambasado­  recensămint  general  al  popu­  monstranţii,  purtînd  draoele  ale
       de   a   extinde   aria   relaţiilor   Avînd  convingerea  că  vizita   de  statele  în  curs  de  dezvol­  Consiliul   de   Securitate,   nescu,   transmite:   In   prezen­  rul  României  la  Budapesta,   laţiei  de  la  obţinerea  inde­  Guvernului  Revoluţionar  Provi­
                                                                                                                                                                precum  şi  membri  ai  Ambasa­
       bilaterale.  Aceasta  va  contri­  dumneavoastră   în   România   tare.  Noi  semănăm  şi  arăm   care   a   făcut   prea   puţin   ţa  membrilor  Consiliului  Re­  dei.            pendenţei  ţării.  Datele  recen-   zoriu  al  Republicii  Vietnamu­
       bui  la  întărirea  prieteniei  din­  va  marca  un  moment  impor­  pentru  ca  poporul  nostru  să   pentru   pâcea   lumii,   .tre­  voluţiei  şi  ai  guvernului,  la   O  companie  de  onoare  a   sămintului,  care  va  dura  pînă   lui  de  Sud,  au  cerut  înceta­
       tre  ţările  şi  popoarele  noas­                            trăiască  ca  în  timp  de  sece­  buie  să  facă  mai  mult,  şi   Palatul   Naţiunilor   din   Alger                  la  5  aprilie,  vor  permite  să  se   rea  sprijinului  acordat  de  Sta­
       tre,  va  servi  cauza  generală   tant   în   dezvoltarea   relaţiilor   tă  şi  pentru  ca  poporul  lor   aceasta  înainte  ca  noi  să  a-   s-au   deschis,   luni,   lucrările   prezentat  raportul,  după  care   rezolve  cu  un  mai  mare  grad   tele  Unite  regimului  de  la
        a păcii şi colaborării.       reciproce   şi   în   intensificarea   să  ducă  o  viaţă  din  ce  în  ce   jungem  la  disperarea  ce  ne               s-au  intonat  imnurile  de  stat   de  precizie  problemele  legate   Saigon.
                                      conlucrării   pe   plan   interna­  mai  îmbelşugată.  Dacă  aces­  poate  aduce  focul  căruia  nu-i   celui   de-al   patrulea   Congres   ale Ungariei şi României.  de  planificarea  dezvoltării  e-
         Domnule preşedinte,          ţional  dintre  România  şi  Su­  te  state  ar  asculta  ceea  ce   va  cădea  victimă  numai  O-   al  Uniunii  Generale  a  Mun­                   conomiei  naţionale  şi  a  dez­  MONTEVIDEO.  —  Guvernul
                                      dan, doresc să toastez                                                                   citorilor   Algerieni   (U.G.T.A.).   ROMA.  -  La  Milano  a  a-   voltării  sociale  şi  vor  fi  utile   Uruguayului  a  obţinut,  cu  di­
                                                                    noi  susţinem  în  cadrul  con­  rientul Apropiat.         La  lucrări  iau  parte  delegaţii   vut  loc  un  mare  miting  con­
         Veniţi  de  pe  un  continent   —   în   sănătatea   dumnea­  ferinţei   pentru   progres   şi   In   cinstea   dumneavoastră,                                                     în  organizarea,  la  finele  aces­  ficultate,  sancţioncrea  de  că­
        care   în   ultimele   decenii   a   voastră   şi   a   doamnei   Ni­  dezvoltare,   situaţia   noastră   dragă prietene !  sindicatelor   din   .numeroase   sacrat  împlinirii  a  30  de  ani   tui  an,  a  unui  referendum  na­  tre  parlamentul  tării  a  prelun­
                                                                                                                               ţări.  Din  Republica  Socialis­
        cunoscut   profunde   prefaceri   meiri ;                   ar  fi  ceva  mai  bună,  iar  a   In cinstea doamnei!     tă  România  participă  o  de­   de  la  grevele  antifasciste  din   ţional  asupra  noii  constituţii   girii,  pînă  la  31  mai,  a  sus­
        economice  şi  politice,  în  care   —  în  sănătatea  tuturor  oas­  lor  mult  mai  fericită.  Multe   In  cinstea  tuturor  prieteni­  legaţie   condusă   de   tovarăşul   Italia,  din  anul  1943.  La  mi­  a ţârii.  pendării  garanţiilor  constitu­
                                                                                                                                                                ting  a  luat  cuvintul  Enrico
        zeci  şi  zeci  de  state  —  prin­  peţilor prezenţi la dineu ;  dintre  obiectivele  acestei  con­  lor prezenţi !   Paul  Nagy,  secretar  al  Consi­  Berlinguer,  secretar  general  al   DELHI.   -   Guvernul   Indiei   ţionale.  In  favoarea  acestei
        tre  care  şi  Republica  Sudan   —   pentru   prosperitatea   şi   ferinţe,   care   s-a   întrunit   In   cinstea   poporului   ro­  liului Central al U.G.S.R.  Partidului Comunist Italian.  intenţionează  să  continue  po­  hotărîri  au  votat  65  de  depu­
        —,   scuturînd   lanţurile   robiei   fericirea poporului sudanez ;  pentru  prima  dată  la  Gene­  mân,   prieten   al   poporului   La   deschiderea   lucrărilor                litica  de  naţionalizare  in  sec­  taţi,  iar  împotrivă  -  63,  prin­
        coloniale,  au  păşit  pe  calea   —  pentru prietenia şi co­  va  în  1964,  apoi  succesiv  la   sudanez!            a   luat   cuvîntul   preşedintele   TRIPOLI.  -  Preşedintele  Re­                      tre  care  şi  deputaţii  din  par­
                                                                                                   In  cinstea  zilelor  pe  care
                                                                    Alger,  în  1967,  la  New  Delhi,
        dezvoltării   independente.   Ro­  laborarea dintre popoarele   în  1969,  şi  la  Santiago,  în   le  vom  petrece  împreună  şi   Consiliului   Revoluţiei,   preşe­  publicii  Arabe  Egipt,  Anwar   toare  importante  ale  econo­  tea  coaliţiei  de  stingă  Frente
                                                                                                                                                                Sadat, a sosit luni într-o vi­
                                                                                                                                                                                            miei, cum sînt industriile car-
        mânia,  care  a  cunoscut,  vre­  noastre, pentru pace in lu­  anul  1972,  nu  s-au  realizat.   pe  care  le  dorim  să  fie  fruc­  dinte  al  Consiliului  de  Mi­                                          Amplio.
        me îndelungată în trecut, a-  mea întreagă !                Discrepanţa dintre săracii şi  tuoase !                    niştri, Houari Boumediene.
                                  Redacţia şl administraţia zia rulul: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audicn ţe-scrlsori), 12317 (cultură-sp ort) — Tiparul: I. P. Deva.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13