Page 8 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 8
«MiiMfcAMws i ngmn
DRUMUL SOCIAUSMUIU! © Nr. 5 669 © MARŢI 3 APRILIE 1973
4
y ^ssKawaMgg^ awCTsrgypssa
i
Vizita in România a preşedintelui Republicii Democratice Sudan Cinema 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 Ra
dioenciclopedie pentru tineret:
Fragmente
15.25
opereta
din
Szabolez
de
15,40
16.00
dragoste
cu DEVA: Domnului profesor, „Maya“ Piese de estradă; Fânyes:
(„Patria");
Aven
turi la Marea Neagră, seriile Radiojurnal; 16 15 Din muzica
popoarelor: 16.30 Ştiinţa la zi :
Pro
I-XI („Arta"): SIMBRIA:
dan, în urmă cu un an, de
vincialii
D i n e u o f i c i a l (Urmare din pag. 1) preşedintele Consiliului de tul“); Vara („Mureşul“); HUNE 16,35 Cîntecul săptămînii — Ta
16,50
zvon
primăveri;
de
ra-i
Tinerii („Siderurgis-
DOARA:
radio:
17.00
Publicitate
Muzică
Stat,
în
Ceauşescu,
Nicolae
bărbaţilor
(„Con
Preşedintele Consiliului de Gheorghe Cioară, Emil Dră- externe, Ibrahim Moneim problemele cabinetului, şi ce cursul căreia au fost trasate structorul“); Cornul de capră de promenadă; 17.10 Radiocabi-
informare
net
de
şi
documen
CALAN:
(„Arta“);
Stat al Republicii Socialiste gănescu, Janos Fazekas, Şte Mansour, ministrul economi lelalte persoane oficiale ca- lupta poporului sudanez pen noi căi pentru dezvoltarea nu are gînduri rele Cine cîntâ tare; 17.30 Muzică nopulară:
(„II
Iu
România, tovarăşul Nicolae fan Voitec, Cornel Burtică, ei naţionale, Izz El Dien El re-1 însoţesc pe preşedintele tru consolidarea independen cooperării româno-sudaneze nie“); TELIUC: Mihail Strogoff 18.00 Orele serii; 20,00 Zece me
lodii
20.45
preferate:
Consem
Ceauşescu şi tovarăşa Elena Miron Constantinescu, Ion Sayed, membru al Biroului Republicii Democratice Su ţei şi suveranităţii sale na în domeniile politic, econo („Minerul“); mare PETROŞANI: Mi nări de Aron Petric; 20,50 Mu
cul
Noiembrie“);
(„7
om
Ceauşescu au oferit luni, în Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Politic al Uniunii Socialiste dan în vizita pe care o în ţionale, pentru dezvoltarea sa mic, tehnico-ştiinţific şi cul Călătorie pentru un surts („Re zică populară cu Sava Ne-
saloanele Palatului Consiliu Păţan, Ştefan Andrei, Con Sudaneze, Aby Bakr Osman treprinde în ţara noastră. economică şi socială. tural. publica“): LUPENI: Capcană grean; 21.00 Revista şlagărelor;
Moment
Octavian
poetic.
lui de Stat, un dineu oficial stantin Stătescu, secretarul Mohamed Jalih, secretar ge Au fost intonate imnurile Intre România şi Sudan au Vizita pe care o face acum pentru general („Cultural“); 21.25 21,30 Bijuterii muzicale.
Goga;
Iarovaia
(„Muncito
Liubov
în onoarea preşedintelui Re Consiliului de Stat, George neral la Preşedinţia Repu- de stat ale celor două ţări. fost statornicite bune relaţii, in România preşedintele Ni resc“); LONEA: Colega mea, Fragmente din opera „Truba
publicii Democratice Sudan, Macovescu. ministrul aface publicii, Bona Malwal, ad In timpul dineului, care în interesul celor două po meiri va prilejui o continuare a vrăjitoarea („Minerul“); PE- durul“ de Verdi; 22,00 Radio
Lumea
Gaafar Mohammed Nimeiri, rilor externe, împreună cu junct al ministrului informa s-a desfăşurat într-o atmos poare, întemeiate pe stimă şi rodnicului dialog început la TRILA: candidat la animalelor şi jurnal; 22.30 Concert de sea
ră: 24,00 Buletin de ştiri; 0,03—
Un
preşedinţie
şi a soţiei sale, Buseina Ni soţiile, membri ai guvernu ţiilor şi culturii, Gamal Mo feră cordială, prietenească, respect reciproc. Khartum între şefii celor do („Muncitoresc“): VULCAN: Cap 5.00 Estrada nocturnă.
meiri. lui, conducători de instituţii hamed Ahmed, ambasador preşedintele Consiliului de In cadrul relaţiilor româ uă state, va contribui la dez cană pentru general („Munci
La dineu au participat to centrale şi organizaţii ob în M.A.E al R.D. Sudan, gene Stat, Nicolae Ceauşescu, şi no-sudaneze un moment de voltarea pe mai departe a re toresc“); ORAŞTIE: Provincia
varăşii Ilie Verdeţ, Manea şteşti şi alte persoane oficia ral de brigadă Omar Mo preşedintele Republicii De deosebită însemnătate l-a laţiilor de prietenie şi cola lii („Patria“): Un .adevăr pe Televiziune
jumătate
(„Flacăra");
GEOA-
Mănescu, Paul Niculescu-ML le. hammed El Tayeb, Gindeel mocratice Sudan, Gaafar Mo constituit vizita făcută în Su borare româno-sudaneze. GIU-BAI: Dincolo de brazi:
'zii, Gheorghe Pană, Gheor- Au luat parte Mansour Ibrahim Gindeel, adjunct al hammed Nimeiri, au rostit HAŢEG: Fuga e sănătoasă 9,00-10.00 Tcleşcoală ;
ghe Răduloscu, Virgil Trofin, Khalid, ministrul afacerilor secretarului general pentru toasturi. („Popular“); BRAD: Născut 10.00 Telex ;
liber („Steaua roşie“); GURA-
BARZA: Meridianul zero („Mi 10.05 Publicitate ;
10.10 Avanpremieră ;
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui Vizită protocolară mina"). 10.15 Teleenciclopedia ; cel pentru co
nerul"); ILIA: Freludio 11 („Lu
Telecinemateca
10,50
isteţ"
pii:
„Kedcc
—
studiourilor
a
producţie
iugoslave ;
NOUE CEAUŞESCU GAAFAR MOHAMMED NIMEIRI Preşedintele Republicii De La întîlnirea care a avut Radio Bucureşti 12.05 Tele tehnico-ştiinţific ;
12.25 Cintece şl jocuri populare;
12.45 52 de iniţiative în 52 de
Buletin
PROGRAMUL
I:
5,00
săptămîni ;
Excelenţă, bogaţii din lume, în loc să mocratice Sudan, Gaafar loc au asistat Florian Stoi de ştiri; 5,05 Muzică populară; 13.00 Telejurnal ;
agrar;
Jurnal
Melodii
5,30
5,40
Stimate domnule preşedinte, suprirea străină, salută cu Domnule preşedinte Ceauşescu, se micşoreze, a sporit cu Mohammed Nimeiri, şi soţia, ca, ambasadorul României la în zori de zi; 6,00—8,08 Radio- 17.30 Curs de limba rusă. Lec
satisfacţie şi sprijină aceste preşedinte al Consiliului de trecerea anilor. Preţurile ma Buseina Nimeiri, au făcut, Khartum, şi Tag Elsir Mo programul dimineţii; 8,08 Mati ţia a 47-a (reluare);
Stimată doamnă Nimeiri, schimbări înnoitoare în via Stat ai Republicii Socialiste teriilor noastre prime sînt luni seara, o vizită pro hamed Abbas, însărcinatul cu neu muzical: 8,25 Moment poe 18.00 Telex ;
ţa continentului african. Cu România, fluctuante, în vreme ce pre tocolară tovarăşului Nicolae afaceri ad-interim al Repu tic. Victor Felea; 8,30 La mi 16.05 Publicitate ; polară. Emisiune
18.10
Steaua
Doamnelor şi domnilor, Ceauşescu, preşedintele Con blicii Democratice Sudan la crofon — melodia preferată ; de orientare şcolară şl
ocazia vizitei făcute anul tre Stimată Doamnă a pre ţurile maşinilor şi utilajelor siliului de Stat al Republi Bucureşti 9.00 Buletin de ştiri; 9,30 Atlas profesională ;
îmi face o deosebită plă cut în 8 ţări din Africa, am şedintelui prieten, pe care le achiziţionăm de la cii Socialiste România, şi întîlnirea s-a desfăşurat cultural; 9.50 Muzică uşoară ; 18,40 Universitatea T.V. ;
10.00 Buletin de ştiri; 10,05 Or
cere ca, în numele Consiliu putut cunoaşte nemijlocit cît Doamnelor şi domnilor, ei sporesc de la un an la tovarăşei Elena Ceauşescu. chestra de muzică populară 19,20 1001 de seri ;
19.30 Telejurnal :
altul.
lui de Stat, al guvernului, al de puternică este dorinţa a- Ne-a întîmpinat astăzi fru Povestea deceniilor pentru In faţa Palatului Consiliu într-o atmosferă de caldă „Slănicul“-Buzău: 10,30 Start la 20.00 Cîntecul săptămînii ;
meu personal şi al tovarăşei cestor popoare de a-şi făuri mosul dumneavoastră oraş, cu dezvoltare nu diferă prea lui de Stat, o gardă militară cordialitate. intersecţie: 10,45 Melodii din 20.05 Avanpremieră ;
operetele lui Robert Stolz; 11,00
mele, să vă adresez dumnea o viaţă liberă şi independen o îndelungată istorie, prin- mult de cea a conferinţei a prezentat onorul. (Agerpres) Buletin de ştiri; 11,05 Muzică 20.10 Reflector ;
voastră, domnule preşedinte, tă. tr-o primire bună, o primire pentru comerţ şi dezvoltare. instrumentală: 11,15 Melodii de 20.25 Desene animate ;
11,30
doamnei Nimeiri, precum şi Poporul român este profund ce reflectă clar că următoa Noi avem încredere deplină Constantin Alexandru; Radio- 20,35 Seară de teatru : „Fără
corului
rele zile pe care le vom pe
repertoriul
Din
tuturor colaboratorilor care solidar cu lupta popoarelor trece cu dumneavoastră vor in Naţiunile Unite şi în nu televizlunii, dirijor Aurel Gri- cascadori“ de Mircca Radu
vă însoţesc un cordial salut care se ridică pentru elibe fi utile pentru discutarea vi meroasele sale organisme. Depuneri de coroane goraş; 12,00 Discul zilei — Pat- Iacoban ;
ty Pravo; 12,15 Recital de ope
de bun venit şi să dau expre rarea de sub domnia colo itorului relaţiilor noastre, zi Chemăm popoarele lumii să ră Emil Rotundu; 12,30 Intîl- 22.00 „24 de ore“. Contraste în
sie sentimentelor de ponside- nialistă şi neocolonialistă, le plăcute atunci cînd vom sprijine aceste 'proiecte şi nire cu melodia populară şi in lumea capitalului ;
raţie şi stimă cu care po sprijină cu căldură mişcările vizita mărturiile istoriei dum să-i determine pe cei mari terpretul preferat; 13,00 Radio 22.30 Seară de balet — Premie
porul român vă întîmpină pe de eliberare naţională, efor neavoastră vechi, zile folosi să înţeleagă că folosul lor Preşedintele Republicii De La solemnitate au luat par jurnal; 13.15 Avanpremieră co ră T. V. : „Omagiu lui
tidiană: 13,30 Concert de prînz;
pămîntul patriei noastre. Pri turile tinerelor state din A- toare atunci cînd vom vizita este din folosul nostru, iar mocratice Sudan, generalul te Gheorghe Cioară, prima 14.00 Compozitorul săptămînii Brăncuşl" pe muzică de
mirea cladă pe care v-a fă frica, Asia şi de pe alte con fabricile dumneavoastră mo binele nostru din binele lor. Gaafar Mohammed Nimeiri, rul general al Capitalei, ge — Paul Constantinescu; 14,40 Tiberiu Olah şl Aurel
cut-o astăzi populaţia Bucu- tinente pentru apărarea şi derne şi vom vedea realiză 0 lume în care să nu dom a depus, luni după-amiază, o neral-colonel Ion Gheorghe, Cîntă Ileana Greculescu. Mari- Stroe. Interpretează bale
reştiului constituie o vie ilus consolidarea independenţei rile culturii dumneavoastră nească egoismul, ci colabo coroană de flori la Monu prim-adjunct al ministrului nică Iordache şi Josef Schatt; tul Operei din Timişoara.
trare a acestor sentimente, a naţionale, pentru dezvoltarea înfloritoare. Aceasta este în- rarea conştientă care este in mentul eroilor luptei pentru apărării naţionale şi şef al
dorinţei de a dezvolta prie lor economică şi socială, de tîmpinarea pe care mi-o re interesul oamenilor de pre libertatea poporului şi a pa Marelui Stat Major, Nicolae
tenia şi colaborarea dintre sine stătătoare. Am condam zervaţi mie şi însoţitorilor tutindeni. triei, pentru socialism. Ecobescu, adjunct al minis
ţările noastre. nat şi vom condamna întot mei. Mişcările de eliberare din înaltul oaspete a fost în trului afacerilor externe, ge P R O N O S P O R T
îmi este plăcut să evoc, deauna politica imperialistă Constat, dragă prietene, că Africa, Excelenţă, ne sporesc soţit de Ion Păţan, vicepre nerali şi ofiţeri superiori.
şedinte al Consiliului de Mi
domnule preşedinte, vizita pe de forţă şi dictat, de domina vă aduceţi aminte de zilele neliniştea de fiecare dată La sosire, pe platoul din Rezultatele concursului nr. 13, din I aprilie 1973 ;
care am făcut-o în primăvara ţie asupra altor state, de je petrecute printre noi, în Su cînd ne întîlnim cu colegii niştri, ministrul comerţului faţa monumentului, preşedin 1. Dinamo — U.T. Arad
anului trecut în frumoasa fuire a avuţiilor naţiona dan, şi sînt fericit să aud de noştri de pe continent. Noi exterior, Constantin Stătescu, tele Republicii Democratice 2. Jiul — Steaua 2—1 1
dumneavoastră ţară, primirea le, politica de discrimi la dumneavoastră că aţi pe simţim de aproape pulsul a- secretarul Consiliului de Stat, Sudan a primit onorul gărzii 3. F.C. Argeş — Universitatea Craiova 0—1 2
Florian
Stoica,
ambasadorul
ospitalieră de care ne-am nări rasiale, care împie^ trecut momente de care vă cestor mişcări şi nu aş fi Republicii Socialiste România militare. Au fost intonate im 4. S.C. Bacău — F.C. Petrolul 2—0 1
bucurat din partea harnicului clică afirmarea liberă şi aduceţi aminte cu plăcere. sincer, dragul meu prieten, la Khartum, general-locote- nurile de' stat ale României 5. Steagul roşu — 'Sportul studenţesc 2—0 1
şi entuziastului popor suda nestingherită a popoarelor. Vizita dumneavoastră din dacă nu aş spune că ne te nent Constantin Popa, locţi şi Sudanului. 6. C.F.R. Cluj — C.S.M. Reşiţa 1—1 X
nez, convorbirile - fructuoase Apreciem că lichidarea ma primăvara trecută, în ţara mem că se va irosi mult itor al şefului Marelui Stat După depunerea coroanei 7. A.S.A. Tg. Mureş — Farul 1—1 X
1
4—3
pe care le-am purtat şi în rilor decalaje care despart noastră, a lăsat o frumoasă timp şi va curge mult sînge Major, Tudor Jianu, directo de flori, asistenţa a păstrat 8. C.S. Tîrgovişte — Metalul Bucureşti 1—1 X
înainte ca mentalitatea colo
ţelegerile la care am ajuns. ţările în curs de dezvoltare impresie în inimile noastre, nialismului alb să se eli rul protocolului din Ministe un moment de reculegere. A 9. Dunărea — Politehnica Iaşi 1—0 I
Am convingerea că vizita pe de ţările avansate ale lumii încă şi acum, Excelenţă, pu bereze din închisoarea sa în rul Afacerilor Externe. fost vizitată apoi rotonda 10. Metalul Drobeta — Politehnica Timiş. 2—1 1
care o faceţi astăzi în Româ constituie o cerinţă imperi ternice şi vii ne sînt impre tunecată Au fost de faţă personali 11. Gloria Bistriţa — C.S.M. Sibiu 1—0 1
nia se va înscrie ca o nouă oasă a progresului general, a siile pe care le-a lăsat acea monumentului. 12. C.F.R. Timişoara — Olimpia S.M. 0—0 X
şi importantă contribuţie la însăşi asigurării păcii pe pla vizită. Eforturile noastre co Angola şi Mozambicul eli tăţile sudaneze care însoţesc Solemnitatea s-a încheiat 13. C.F.R. Arad — F.C. Bihor 0—0 X
promovarea relaţiilor româ- neta noastră. mune au realizat importante berează teritoriile lor, bu pe oaspete în vizita sa. cu defilarea gărzii de onoare.
no-sudaneze, la adîncirea cu In lumea de astăzi se ri succese în toate domeniile. cată cu bucată; albii de a-
noaşterii reciproce. dică uriaşe forţe sociale care Am făcut schimb de delegaţii colo văd cu propriii lor ochi
dar
orgoliul
înfrîngerea
lor,
Vizita dumneavoastră în acţionează pentru imprimarea oficiale cu diverse ocazii na şi egoismul nu le permit să
Republica Socialistă România unui curs nou în viaţa inter ţionale şi patriotice, am ex recunoască această înfringe- ....................... ' »wmmmmmmmmmmmmmmrnm
vă va da posibilitatea să cu naţională îndreptat spre dez tins relaţiile noastre econo re. Aceste ţări, după cum
II «
noaşteţi nemijlocit unele as voltarea colaborării şi înţele mice, comerciale, culturale şi ştiţi, se numără printre cele telegrame » note * informaţi
pecte din munca şi preocupă gerii între popoare, spre des tehnice, am făcut schimb de mai bogate ţări nu numai de i Éii ' 11 r I iYi m „«îiîmWfi. r M I i ÉIÉ.III fUMMaÉtmiTWÉMlll n««<IIIH II IMmMMIII Kltl ll>
rile poporului român pentru tindere şi pace. Se impune experienţă în domenii ale pe continent, ci din întreaga
înflorirea multilaterală a pa tot mai mult în practica in construcţiei politice. Zi după lume. S-ar cuveni ca albii Helsinki Declaraţia Guvernului Revoluţionar Provizoriu
triei şi ridicarea nivelului ternaţională spiritul tratati zi, se deschid în faţa noastră de pe întregul continent să
său de viaţă. Noi subordonăm velor, hotărîrea popoarelor mari posibilităţi de colabo înţeleagă că scuza le poate
.tot ceea ce facem pentru dez de a asigura soluţionarea pe rare fructuoasă, fapt ce ne aduce eîştigul pe care nu'-l Şedinfa consacrais pregătirii al Republicii Vietnamului de Sud în
dă o mare siguranţă şi în
voltarea economică şi socială cale politică, paşnică, a pro credere în îndeplinirea ' aces pot dobîndi pe cîmpul de ;K ? >.
a ţării, pentru progresul ne blemelor litigioase. Conside tor ţeluri nobile. De aceea am luptă. Au fost ucişi Eduard problema aplicării prevederilor Acordului
întrerupt al ştiinţei, culturii, răm că o condiţie fundamen urgentat deschiderea amba Mondlane şi Amilcar Cabrai. Conferînfei pentru securitate
învăţămîntului, unui ţel unic tală pentru dezvoltarea aces sadei Sudanului în ţara In închisorile din Africa de de la Paris
— acela de făurire a bunăstă tui curs pozitiv este partici dumneavoastră prietenă, ur Sud şi lagărele din Rhodesia
rii şi fericirii omului, a tutu parea activă, nemijlocită, a mărind dezvoltarea relaţiilor Mandela, părintele Sosoli şi şî cooperare în Europa VIETNAMUL DE SUD 2 prins un foarte mare număr
ror cetăţenilor României, că tuturor ţărilor în viaţa inter dintre cele două ţări şi des Nkomo îşi irosesc floarea (Agerpres). — Guvernul Re de operaţiuni militare în re
rora orinduirea socialistă pe naţională. Fiecare ţară — fie coperirea de noi posibilităţi tinereţii lor. Părintele Maza- HELSINKI 2 (Agerpres). — astfel de decalaje între ţările voluţionar Provizoriu al Re giuni controlate de G.R.P.,
care o edificăm le deschide ea mare, mijlocie sau mică de cooperare' fructuoasă în ria zace; au pierit cei mai Trimisul special Dumitru dezvoltate şi cele în curs de publicii Vietnamului de Sud astfel îneît, în Vietnamul de
largi posibilităţi de a duce —, indiferent de orinduirea tre noi. nobili dintre luptători în în Ţinu transmite : Grupul de dezvoltare pe plan mondial. a dat publicităţii o declara sud, n-a fost încă rgalizată o
ţie în problema aplicării, In
o viaţă liberă şi demnă. ei socială şi de continentul Deşi, mari distanţe ne des chisoare în dialogul lor cu lucru constituit în cadrul Pornind de la asemenea ultimele doiv luni, a preve adevărată încetare a focului.
Muncind pentru progresul şi pe care se află, poate — şi part. noi cooperăm în multe jefuitorii Rhodesiei. Dar nu Reuniunii multilaterale de considerente, reprezentantul derilor Acordului de la Pa Partea saigoneză a recurs, de
bunăstarea patriei sale, poporul are datoria — să contribuie probleme. In activitatea noas găsesc calea. Minţile sînt la Helsinki, consacrată pre român a propus ca, în direc ris privind Vietnamul. asemenea, la numeroase ac
român este puternic însufleţit la soluţionarea în spirit con tră sîntem orientaţi de sco închistate în faţa dialogului. gătirii Conferinţei pentru se tivele comisiei care se va o- Declaraţia relevă că victo ţiuni represive împotriva
de dorinţa de a se înţelege structiv a problemelor cu puri comune, ne întîlnim pe Este o ruşine pentru co curitate şi cooperare în Eu cupa de cooperarea economi ria obţinută de poporul viet populaţiei In cadrul unui
şi a colabora fructuos cu toa care se confruntă omenirea aceeaşi cale de a asigura o- munitatea internaţională de ropa, a avut, luni, o nouă că şi tehnică, să fie înscri namez prin încheierea acor aşa-zis plan de „pacificare
te popoarele lumii, de a con contemporană, la consolida mului cît mai multă bună a păstra tăcerea în legătură şedinţă, prezidată, potrivit se şi asemenea măsuri cum dului a creat condiţii deosebit specială”. încâlcind prevede
lucra cu celelalte naţiuni pe rea păcii şi colaborării în stare. Dumneavoastră, ca cu aceste închisori. Tăcerea principiului rotaţiei, de re sînt; accesul tuturor state rile acordului de la Paris
lume. faţă de aceste nenorociri ne prezentantul Irlandei. de favorabile luptei populaţi administraţia saigoneză n-a
arena internaţională şi a-şi prieten al poporului nostru, lor la realizările ştiinţei şi ei sud-vietnameze pentru pa
aduce contribuţia la realiza Ne îngrijorează că se perpe dorim să ştiţi că fiecare per uimeşte de fiecare dată cînd In atenţia participanţilor tehnologiei moderne, promo ce, neutralitate, democraţie, remis G.R.P., In ultimele
rea dezideratelor de pace şi tuează conflictul din zona O- soană de la noi acţionează în ne întîlnim pe continent s-au aflat o serie de aspecte varea transferului de tehno înţelegere naţională, pentru două luni, nici un membru
progres ale omenirii contem rientului Apropiat. România acest scop, toată puterea po Fiţi sigur, prietene, de un privind capitolul al doilea al logie, crearea şi utilizarea, u- al personalului civil arestat.
porane. Dînd expresie aces s-a pronunţat şi se pronunţă porului nostru acţionează lucru : acela că Africa nu va ordinii de zi a viitoarei Con nor bănci de date, promova avansarea pe calea reunifi- In continuare, declaraţia a-
cării paşnice a patriei. După
capitula.
tei legitime dorinţe a poporu consecvent pentru soluţiona pentru realizarea acestui ţel. ferinţe europene — coopera rea comerţului şi schimbului rată că Statele Unite au în
rea conflictului prin mijloa Un alt rău la care vreau să rea economică şi, în special, de licenţe şi patente. semnarea acordului, răspun- călcat prevederile acordului
lui, Republica Socialistă Ro împreună ţinem la apăra mă refer, în sfîrşit, şi nu problemele cooperării tehni- zînd apelului Frontului Na de la Paris, prin aceea, că,
mânia promovează consec ce paşnice, în spiritul şi pe rea suveranităţii şi indepen pentru că el nu ne-ar leza de Sprijinind propunerile a- ţional de Eliberare şi al retrăgîndu-şi trupele din
domeniul
co-ştiinţifice
in
vent o politică de prietenie baza Rezoluţiei Consiliului denţei noastre şi chemăm, aproape, ci pentru că este cel protejării şi şi ameliorării me vansate de aite delegaţii în G-R.P. al R.V.S., patrioţii Vietnamul de sud, au lăsat
şi colaborare cu ţările socia de Securitate din noiembrie pornind de la aceasta, la o mai mare păcat pe care l-a diului înconjurător. probleme privind protejarea sud-vietnamezi au respectat aici armament şi bazele lor
liste, cu statele care au pă 1967, şi care să ducă la re prietenie între toţi, indiferent cunoscut omenirea, este tra Apreciind propunerile fă mediului înconjurător, în în mod strict încetarea focu militare, precum şi un nu
şit pe calea dezvoltării inde tragerea trupelor israeliene de modul de viaţă şi de sis gedia Palestinei. cute pînă în prezent, repre spiritul proiectelor susţinute lui şi au pus în aplicare dis meros personal militar, ră
pendente, cu toate ţările lu de pe teritoriile arabe ocu temul social. Marile puteri Noi trăim această tragedie zentantul României, Constan de ţara noastră în acest do poziţiile acordului. In regiu mas sub titulatura de consi
mii, fără deosebire de orîn- pate, la respectarea dreptu au nevoie de ţările mici. cu toată fiinţa noastră încă tin Vlad, a subliniat că dez meniu, reprezentantul român nile pe care le controlează, lieri civili.
duire socială, îşi aduce con lui la existenţa şi dezvolta Noi, frate preşedinte, dis de pe vremea studenţiei. Din voltarea cooperării in ştiinţă a exprimat necesitatea ca, G.R.P. aplică o politică con G.R.P. al R.V.S. — se spu
tribuţia activă la cauza pă rea independentă a fiecărui punem de pămînt, apă, bo momentul existenţei Israelu şi tehnologie constituie o prin eforturi mai intense, formă intereselor patriei şi ne în declaraţie — cere în
cii şi colaborării internaţio stat din această regiune, la găţii minerale şi inteligenţă lui, regiunea arabă nu a cu importantă parte a cooperă grupul de lucru să poată a- poporului, în vederea stabili mod ferm administraţiei de
nale. La baza relaţiilor noas rezolvarea problemei popu umană de care ele nu dis noscut stabilitatea. Guvernele rii de ansamblu între statele junge, încă înainte de înche zării grabnice şi a amelio la Saigon să garanteze popu
tre cu celelalte state situăm laţiei palestiniene în confor pun. Ele dispun de mijloa statelor din această zonă cad participante şi, pe un plan ierea fazei actuale a consul rării vieţii populaţiei, a rea laţiei libertăţile democratice
ferm principiile respectării mitate cu interesele ei legi cele ştiinţei moderne. Dorim unele după altele, dovedin- mai larg, o premisă de bază tărilor, la formulări accepta lizării înţelegerii naţionale. şi să poarte cu G.R.P. con
independenţei şi suveranită time. cu toţii să mergem mînă în du-se neputincioase în faţa pentru promovarea relaţiilor bile pentru toţi participanţii Dar — se arată în conti sultări serioase pentru regle
ţii naţionale, deplinei egali România este serios preo mînă, spre binele comun. absurdului forţei şi prepon de încredere şi securitate pe în ceea ce priveşte sarcinile nuarea declaraţiei — în a- mentarea problemelor inter
tăţi în drepturi, neamestecu cupată şi militează activ pen Cooperare fără exploatare. derenţei sale. Un întreg po continent. In condiţiile cînd comisiei ce se va ocupa de cest răstimp administraţia de ne sud-vietnameze, iar S.U.A.
lui in treburile interne şi a- tru instaurarea unui sistem Prietenie bazată pe respec por trăieşte în corturi şi dezvoltarea ştiinţei şi aplica adîncirea cooperării ştiinţifi la Saigon a violat, în nume să înceteze intervenţia în
Vantajului reciproc, ale nere- trainic de securitate şi cola tarea suveranităţii naţionale. bordeie, neputincios, obser- rea rezultatelor cercetării în ce şi tehnice şi apărarea me roase rînduri, prevederile a- treburile Interne ale Vietna
Un al treilea principiu ne
curgerii la forţă sau la ame borare pe continentul euro uneşte — stimate frate —, vind cum comunitatea inter producţie reprezintă unul din diului înconjurător. cordului de la Paris, a între mului de sud.
ninţarea cu folosirea forţei în pean. Sîntem hotărîţi să ne iar despre acesta am vorbit naţională nu poate să-şi cele mai dinamice domenii
raporturile interstatale. Ne aducem întreaga contribuţie deschis cu toată tăria. Am îndeplinească promisiunile. ale progresului, cooperarea
bucurăm, domnule preşedin la pregătirea şi desfăşurarea 1 s-a spus acestui popor tehnico-ştiinţifică trebuie să
te, că în spiritul acestor prin cu succes a conferinţei gene- în vedere cele spuse de în nenumărate rînduri că pornească de la situaţia din BUDAPESTA. - Cu prilejul zită de mai multe zile la Tri boniferă şi cupriferă, metalur
cipii se desfăşoară şi relaţi ral-europene ce se preconi dumneavoastră în legătură cu forţa nu justifică ocupaţia. Europa, unde există di zilei dc 4 aprilie, Ziua elibe poli. Convorbirile sale cu pre gia, transporturile, asigurările
aspiraţiile
continentului
a-
Ei văd din corturile şi bor
ile dintre România şi Sudan, zează în acest scop. Avem frican. Aţi vizitat opt state deiele lor cum Israelul le ia ferenţe mari între ţări rării Ungariei de sub jugul şedintele Consiliului Coman şi comerţul de cereale cu ri
întemeiate pe respect şi sti convingerea că orice progres, africane şi, fără îndoială, aţi pămîntul Ascultă rapoar in ce priveşte nivelul fascist, ia cimitirul Rakosliget, damentului Revoluţiei din Li dicata, a declarat primul mi
mă reciprocă, pe egalitate de orice pas înainte în înfăptui văzut direct aspiraţiile oa te scrise de cei ce lucrează de dezvoltare al ştiin din Budapesta, a avut loc, bia, Moamer El Geddafi, vor nistru Indira Gandhi la des
plină în drepturi, relaţiile e- rea securităţii europene se menilor spre un viitor apro în domeniul apărării dreptu ţei şi tehnicii. Cooperarea luni, solemnitatea depunerii fi consacrate, potrivit agenţi chiderea conferinţei anuale a
conomice, politice şi cultu- va răsfrînge pozitiv asupra piat în care să-şi consolide rilor omului. Ştiu că arabii trebuie să contribuie la de de coroane de flori la mor ilor de presă, unor probleme Federaţiei camerelor indiene
ral-ştiinţifice dintre ţările atmosferei internaţionale ge ze independenţa politică prin sub ocupaţia israeliană tră păşirea acestei situaţii, fapt mintele eroilor români. de comerţ şi industrie. Ea a
noastre cunosc o evoluţie po nerale. independenţa economică, cul iesc sub imperiul sfidării, ne care ar putea influenţa po La solemnitate au partici mm subliniat că naţionalizarea a-
zitivă. încep să prindă viaţă România militează cu fer turală şi. socială. putinţei şi fricii faţă de per zitiv procesul înlăturării unor pat Sondor Barcs şi Jozsef cestor ramuri ale economiei
unele înţelegeri la care am mitate pentru înfăptuirea de Trebuie să spun că noi soana şi lucrurile lor. Noi nu Darvas, membri ai Consiliu va contribui la întărirea sec
ajuns privind dezvoltarea co zarmării generale, şi în pri mergem încet, prea încet. Au ne aşteptăm ca O.N.U. să ne lui Prezidenţial al R. P. Un ii ; torului de stat.
operării în producţie şi ex mul rînd a dezarmării nu trecut 20 de ani de cînd u- asigure paradisul pe pămînt, gare, Horgos Gyula, ministrul
tinderea schimburilor econo Lucrările celui de-al siderurgiei şi construcţiilor de privind realizarea uniunii din WASHINGTON. - La Be
cleare. Considerăm că toate nele ţări ale continentului cum spunea Dag Hammar- maşini, Szabo Zoltan, minis tre cele două ţări, prevăzută
mice, deşi, după convingerea popoarele trebuie să-şi u- nostru şi-au obţinut indepen skjoeld, dar ne este suficient patrulea Congres ai verly (California) a avut loc
noastră, . prin eforturi co nească glasul şi să acţioneze denţa, dar progresul dobîn- să ne scoată din acest iad, trul sănătăţii, reprezentanţi ai a fi infâptuitâ pînă în toam o demonstraţie de protest, în
mune, putem realiza mult mai energic pentru a impune dit de ele nu este pe măsura după cum spunea tot el. Uniunii Generale a Ministerului Afacerilor Externe, na acestui an, şi situaţia din momentul sosirii in Statele U-
mai mult în această direcţie, luarea unor măsuri concrete acestei perioade îndelungate. Mulţi arabi au acceptat re ai Frontului Popular Patriotic Orientul Apropiat. nite a Iui Nguyen Van Thieu,
îmi exprim convingerea că în această . direcţie. Statele industriale s-au do zoluţia Consiliului de Secu Muncitorilor Algerieni şi ai organelor locale de par şeful Administraţiei regimului
In cadrul convorbirilor pe vedit, pînă în prezent, in ritate, aşa după cum am mai tid şi de stat. RANGOON. - In Birmania de la Saigon, care întreorinde
care le vom avea se vor e- Stimate domnule preşedinte, capabile de a suporta răs arătat. ALGER 2 — Coresponden Au participat, de aseme a început, duminică, primul o vizită oficială în S.U.A. De
videnţia noi căi şi mijloace punderea ce le revine faţă Excelenţă, tul Agerpres, Mircea S. Io- nea, loan Cotoţ, ambasado recensămint general al popu monstranţii, purtînd draoele ale
de a extinde aria relaţiilor Avînd convingerea că vizita de statele în curs de dezvol Consiliul de Securitate, nescu, transmite: In prezen rul României la Budapesta, laţiei de la obţinerea inde Guvernului Revoluţionar Provi
precum şi membri ai Ambasa
bilaterale. Aceasta va contri dumneavoastră în România tare. Noi semănăm şi arăm care a făcut prea puţin ţa membrilor Consiliului Re dei. pendenţei ţării. Datele recen- zoriu al Republicii Vietnamu
bui la întărirea prieteniei din va marca un moment impor pentru ca poporul nostru să pentru pâcea lumii, .tre voluţiei şi ai guvernului, la O companie de onoare a sămintului, care va dura pînă lui de Sud, au cerut înceta
tre ţările şi popoarele noas trăiască ca în timp de sece buie să facă mai mult, şi Palatul Naţiunilor din Alger la 5 aprilie, vor permite să se rea sprijinului acordat de Sta
tre, va servi cauza generală tant în dezvoltarea relaţiilor tă şi pentru ca poporul lor aceasta înainte ca noi să a- s-au deschis, luni, lucrările prezentat raportul, după care rezolve cu un mai mare grad tele Unite regimului de la
a păcii şi colaborării. reciproce şi în intensificarea să ducă o viaţă din ce în ce jungem la disperarea ce ne s-au intonat imnurile de stat de precizie problemele legate Saigon.
conlucrării pe plan interna mai îmbelşugată. Dacă aces poate aduce focul căruia nu-i celui de-al patrulea Congres ale Ungariei şi României. de planificarea dezvoltării e-
Domnule preşedinte, ţional dintre România şi Su te state ar asculta ceea ce va cădea victimă numai O- al Uniunii Generale a Mun conomiei naţionale şi a dez MONTEVIDEO. — Guvernul
dan, doresc să toastez citorilor Algerieni (U.G.T.A.). ROMA. - La Milano a a- voltării sociale şi vor fi utile Uruguayului a obţinut, cu di
noi susţinem în cadrul con rientul Apropiat. La lucrări iau parte delegaţii vut loc un mare miting con
Veniţi de pe un continent — în sănătatea dumnea ferinţei pentru progres şi In cinstea dumneavoastră, în organizarea, la finele aces ficultate, sancţioncrea de că
care în ultimele decenii a voastră şi a doamnei Ni dezvoltare, situaţia noastră dragă prietene ! sindicatelor din .numeroase sacrat împlinirii a 30 de ani tui an, a unui referendum na tre parlamentul tării a prelun
ţări. Din Republica Socialis
cunoscut profunde prefaceri meiri ; ar fi ceva mai bună, iar a In cinstea doamnei! tă România participă o de de la grevele antifasciste din ţional asupra noii constituţii girii, pînă la 31 mai, a sus
economice şi politice, în care — în sănătatea tuturor oas lor mult mai fericită. Multe In cinstea tuturor prieteni legaţie condusă de tovarăşul Italia, din anul 1943. La mi a ţârii. pendării garanţiilor constitu
ting a luat cuvintul Enrico
zeci şi zeci de state — prin peţilor prezenţi la dineu ; dintre obiectivele acestei con lor prezenţi ! Paul Nagy, secretar al Consi Berlinguer, secretar general al DELHI. - Guvernul Indiei ţionale. In favoarea acestei
tre care şi Republica Sudan — pentru prosperitatea şi ferinţe, care s-a întrunit In cinstea poporului ro liului Central al U.G.S.R. Partidului Comunist Italian. intenţionează să continue po hotărîri au votat 65 de depu
—, scuturînd lanţurile robiei fericirea poporului sudanez ; pentru prima dată la Gene mân, prieten al poporului La deschiderea lucrărilor litica de naţionalizare in sec taţi, iar împotrivă - 63, prin
coloniale, au păşit pe calea — pentru prietenia şi co va în 1964, apoi succesiv la sudanez! a luat cuvîntul preşedintele TRIPOLI. - Preşedintele Re tre care şi deputaţii din par
In cinstea zilelor pe care
Alger, în 1967, la New Delhi,
dezvoltării independente. Ro laborarea dintre popoarele în 1969, şi la Santiago, în le vom petrece împreună şi Consiliului Revoluţiei, preşe publicii Arabe Egipt, Anwar toare importante ale econo tea coaliţiei de stingă Frente
Sadat, a sosit luni într-o vi
miei, cum sînt industriile car-
mânia, care a cunoscut, vre noastre, pentru pace in lu anul 1972, nu s-au realizat. pe care le dorim să fie fruc dinte al Consiliului de Mi Amplio.
me îndelungată în trecut, a- mea întreagă ! Discrepanţa dintre săracii şi tuoase ! niştri, Houari Boumediene.
Redacţia şl administraţia zia rulul: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audicn ţe-scrlsori), 12317 (cultură-sp ort) — Tiparul: I. P. Deva.