Page 82 - Drumul_socialismului_1973_04

,vA. ii-.* V WBKSJMxnxsmBmwnaBsxuHsmBm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 688 ® MIERCURI 25 APRILIE 1973

In întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen

CERCETAREA ŞTIINŢIFICA-IN PAS CU

CERINŢELE ECONOMIEI NAŢIONALE

*
In prim plan t
\ Masă rotundă organizată legătura cercetare-
\
I de re ziarelor „Drumul socialismului“ Deva
Perfecţionarea product ie - mai

\ şi „Flamura" Reşifa
tehnică, ridicarea t strînsă, mai

aproape de nevoile
I
eficienţei *

RED. : Am dori să începem discuţia de Ia rolul cerce- economiei naţionale
tării uzinale prin prisma sarcinilor care se pun la .ora ac­ \
tuală în faţa acestui compartiment. După părerea dumnea- -i Cercetarea ştiinţifică urmăreşte scopuri precise, impuse
voastră, cum s-ar putea orienta mai bine activitatea pe de însăşi dezvoltarea economiei noastre naţionale, do pro­
care o desfăşuraţi, îneît studiile întreprinse să reprezinte o movarea largă a progresului tehnic, de necesitatea creşte­
cheltuire de muncă utilă ? rii eficienţei economice. Direcţiile sînt mţtlţe, interesante şi,
I. OLTEANU : Cercetarea uzinală urmăreşte cu priori­ mai ales, importante; perfecţionarea şi însuşirea tehnolo­
tate perfecţionarea unor procese tehnologice, extinderea re­ giilor de fabricaţie, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii
surselor materiale utilizabile, îmbunătăţirea randamentelor In atenţia forurilor de resort produselor, reducerea cheltuielilor materiale şi a efortului
la agregatele siderurgice. Ca activitate de explorare a ne­ valutar al statului, valorificarea deplină şi superioară a re­
cunoscutului, cercetarea începe acolo unde se termină cu­ zervelor interne, asimilarea unor produse cu caracteristici
noaşterea acumulată la un moment dat şi, în consecinţă, superioare etc.
solicită o muncă laborioasă, legată de un anumit risc, în- Propunerile şi observaţiile participanţilor la masa ro­ ® Centrala industrială siderurgică să iniţieze în cpl M, PENESCU ; Pentru a răspunde integral şi efectiv
trucît nu putem prevedea ce rezultate vom obţihe ci, cel tundă vizează o seamă de aspecte pe care ie supunem n- mai scurt timp ELABORAREA UNUI BULETIN DE IN­ acestor 'deziderate economice, şi sociale aş zice, cercetarea
mult, şe pot fixa obiectivele cercetării. Cît pri­ tenţiei conducerii Centralei industriale siderurgice şi Mi­ FORMARE TEIINICO-ŞTIINŢIFICA, cuprinzînd realizări şi are nevoie de specialişti din mai multe domenii, pare să
veşte tematica pe care o abordăm, ea izvorăşte din anu­ nisterului Industriei Metalurgice. Rezumăm : preocupări din uzinele siderurgice ale ţării, în scopul acce­ conlucreze între ei, să se completeze în activitatea de pros­
mite n e v o i d a c ă produsele fabricate nu mai corespund, @ PLANIFICAREA PE TERMEN LUNG A CERCE­ lerării circulaţiei informaţiilor în problemele perfecţionării pectare a unor soluţii şi idei, dar şi în aceea de materia­
dacă materialele achiziţionate sînt nerentabile etc. In in­ TĂRII UZINALE, în funcţie de strategia dezvoltării în an­ producţiei de metal. lizare concretă a lor. Este vorba, practic, de aŞa-zisa formă
dustria noastră siderurgică mai sînt o serie de posibilităţi samblu a siderurgiei şi în corelaţie directă cu perspectiva {§) Organizarea frecventă de către centrală şl minister de colective mixte de cercetare şi proiectare.
pentru reducerea consumurilor specifice de cocs şi metal, producţiei în cele două combinate. Această cerinţă se re­ a unor CONTACTE DIRECTE ÎNTRE SPECIALIŞTI DIN I. OLTEANU : Aceasta este formularea : colective mix­
poate fi lărgită aria de utilizare a materialului indigen — feră cu precădere la elaborarea de noi tehnologii de fabri­ COMBINATELE SIDERURGICE ŞI INSTITUTELE DE te de cercetare şi proiectare pentru a valorifica toate posi­
cărbune cocsificabil, dolomjtă, precum şi perfecţionarea caţie a aglomeratului, fontei Şt oţelului, adoptarea de noi CERCETĂRI în problemele majore privind cercetarea, ur­ bilităţile pe care ni le oferă ştiinţa modernă. Adică specia­
produselor, a oţelurilor laminate. Pentru a face faţă aces­ procedee privind reducerea consumului de cocs şi de me­ gentarea asimilării şi generalizării în producţie a noilor lişti din domeniul cercetării şi proiectării şi din activitatea
tor sarcini se simte însă nevoia unei forme organizatorice tal, asimilarea dq noi mărci de oţeluri şi tipodimensiuni la tehnologii şi produse. direct productivă să conlucreze mai mult. să fie interesaţi
care să confere elasticitate activităţii de cercetare. In pre­ laminate. © Dat fiind faptul că cele mai mari succese în inves­ deopotrivă de problema ce urmează a fi rezolvată, redu-
zent, înnoirea suportă operaţii complexe, solicitînd modi­ @ Să se asigure într-o perioadă imediată DOTAREA tigarea ştiinţifică şi aplicarea rezultatelor cercetării în prac­ cîndu-se în felul acesta, considerabil, drumul — adesea lung
ficarea sau completarea utilajului tehnologic. Ţinînd seama LABORATOARELOR DE LA HUNEDOARA ŞI REŞIŢA tică s-au obţinut numai în condiţiile în care institutul de şi spinos —- de la idee la fructificarea ei practică. Conşjdcr
de aceste cerinţe găsim utilă acea formă de organizare CU APARATURA MODERNA DE ANALIZA ŞI INVESTI­ cercetări metalurgice a conlucrat direct cu cercetătorii şi că este necesar, mai ales în noua structură organizatorică
care apropie cercetarea de proiectare. GARE, capabilă să ofere determinări rapide şi complexe, practicienii siderurgişti, se propune ca TEMELE DE CER­ a activităţii economice, sensibilizarea mai accentuată a spe­
M. FENESCU: In legătură cu problema în discuţie indispensabile efectuării unor cercetări de mare dificultate, CETARE APLICATIVA prevăzute în PLANUL I.C.E.M. cialiştilor din producţie pentru problemele cercetării, atra­
cred că merită să ne oprim mai mult la aspectele legate pentru a garanta calităţi su perioare oţelurilor fabricate. SA FIE ABORDATE ÎN LEGĂTURĂ DIRECTA CU SPE­ gerea spre domeniul cercetării şi sprijinirea mai aţentă a
de alegerea temelor. Sînt de acord cu ce s-a spus că nu ne $ METODOLOGIA ASIMILĂRII NOILOR MĂRCI DE CIALIŞTII CARE LUCREAZĂ NEMIJLOCIT ÎN PRO­ cadrelor tinere, cu pregătire şi înclinaţii pentru această ac­
putem mulţumi doar să punem la punct anumite tehnologii OŢELURI SA FIE REVIZUITA, în sensul de a lăsa la la­ DUCŢIE. tivitate.
cunoscute. Pentru a putea face faţă sarcinilor mari care se ® ÎNTOCMIREA UNUI CATALOG CUPRINZÎND TO­ M. PENESCU: La noi există o preocupare susţinută
pun în faţa siderurgiei, atîţ în ceea ce priveşte reducerea titudinea producătorului numărul de şarje necesare pen­ TALITATEA MĂRCILOR DE OŢELURI ŞI tipodimen­ pentru ca întregul potenţial ,tehnic al combinatului să fie
consumului de cocs cît şi în privinţa valorificării mai bune tru perfectarea tehnologici de elaborare, turnare şi lami­ siuni DE LAMINATE ce pot fi realizate în mod curent şi cuprins în activitatea de cercetare. Cînd efectuăm actţvitar
a metalului, este absolut necesar să antrenăm colective cît nare, pentru garantarea caracteristicilor chimice şi fizico- la parametri calitativi corespunzători, care să aibă o largă tea de cercetare în secţii de producţie urmărim ca ea să
mai largi, să caute noi soluţii care să fie materializate ra­ mecanice. Obligativitatea elaborării a 15 şarje pentru fie­ circulaţie în uzinele constructoare de maşini. Acest catalog aibă un pronunţat caracter instructiv pentru ca, atunci cînd
pid în producţie. care marcă de oţel cum este la ora actuală — grevează să fie completat anual cu noile produse siderurgice asi­ procesul cercetării este încheiat, el să poată fi rapid însu­
şit de oamenii de la exploatare, care urmează şă-i dea îm­
RpD. : Nu credeţi că ayînd în vedere doar rezolvarea asupra bunului mers al cercetării şi producţiei. milate. plinire practică, concretă
unor sarcini de plan imediate limităm tematica cercetării ?
A. URSEANU: Perfecţionarea tehnică, ridicarea efi­ In contextul discuţiilor au fost' subliniate şi alte as­
cienţei trebuie să meargă mină în mînă cu progresul teh­ pecte ale apropierii cercetării de proiectare şi producţie,
nic general. Aici s-a spus că secţiile sînt acelea care vin ale conjugării perfecte a inteligenţei tehnice a tuturor spe­
şi fac propuneri pentru planul tematic. Nu ştiu, dacă în cialiştilor, indiferent dacă lucrează în laborator, la plan­
toate cazurile şe poate proceda aşa. După părerea mea cer­ *•' . şetă ori în atelier, precum şi eficienţa imediată a acestor
cetătorul este mai în măsură să decidă priorităţile. preocupări' comune.
A. URSEANU : Eu aş pune atunci o întrebare : Cine
T. GHEORGHIŢA : In fiecare combinat există un plan poate să fie cercetător ? Mi-aş permite să şi răspund. Cer-
mai larg de cercetare cu teme dintr-un program prioritar Icetător poate fi numai omul căruia-i place această muncă,
din planul de stat şau departamental. Dar de multe ori eşti omul care studiază permanent, este un neobosit căutător al
nevoit să acorzi atenţie unor nevoi imediate poate şi din noului, îl explorează şi îl introduce eficient în producţia de
cauza că încă nu există un coordonator care să cunoască şi bunuri materiale, la condiţiile concrete ale întreprinderii
programul de dezvoltare în perspectivă a unor ramuri in­ în care lucrează.
dustriale. M. PENESCU: Fiind antrenat direct şi efectiv în co­
RED.: Ce rezultate au fost obţinute în urma cercetă­ lectivele mixte de cercetare şi proiectare, inginerul din
rilor ? producţie are mult de cîştigat pentru cultura lui profesio
1\1. PENESCU: In general, am reuşit să găsim soluţii nală. putîndu-se forma ca un bun cercetător. Totodată, prin
pentru reducerea consumului de metal la laminoare, pen­ participarea la studierea unei teme el este interesat să ur­
tru îmbunătăţirea calităţii oţelului şi mărirea gradului de mărească şi finalizarea ei şi deci valorificarea rezuliatulu’
scoatere. In legătură cu aceasta aş vrea să arăt că la oţe­ cercetării este mult mai uşoară, fată un bun eîştjgat pentru
lul inoxidabil, de pildă, procentul de scoatere a crescut cu ecorţomie. Prin noua structură de organizare şi în acest do­
20 la sută. Pe linia valorificării unor resurse indigene, am meniu, fii cercetării ştiinţifice, noi .deplasăm foarte mtd*
urmărit aplicarea unor serpentine la cuptoarele adinei de documentaţia la secţii şi nu rareori cei din secţii vin si
la laminoare, economisind în felul acesta peste 5 000 tone ne spjieiţă să cercetăm anumite probleme oare-i interesează
de cocs. A- URSEANU : Da. însă nu în toate cazurile. în alege­
N. ŞIRBU : Iva Reşiţa, lucrătorii din cercetare au găsit rea unei teme de cercetare, cei din secţie — deci din pro­
şi ei noi modalităţi de reducere a consumului de cocs prin ducţie — decid cu aceeaşi competenţă ca cercetătorii im­
îmbunătăţirea aglomeratului, au propus soluţii de a se va­ portanţa şi utilitatea temei respective.
lorifica zgurile,, ne interesează îmbunătăţirea calităţii oţe­ M, PENESCU: Dimpotrivă. Deşi cercetătorul este mai
lului. bine pregătit din punct de vedere teoretic, ci nu cunoaşte
RED.: Ce alte probleme se mal pun sub aspectul tema­ nişte realităţi, nişte nevoi stringente ale uzinei, ale secţiei.
tic, ţinîntlu-se seama de nevoile viitoare ? Tocmai do aceea conlucrarea se impune a fi mai directă,
M. PENESCU : Programul nostru de lucru pentru acest mai energică, mai responsabilă.
an şi pentru următorii este foarte vast şi întrucît tovarăşii A. URSEANU : Este adevărat că şi noi, la Reşiţa, am
din Reşiţa îl cunosc n-am să ihtru în detaliu. Vreau să a- obţinut rezultate bune prin conlucrarea acestor colective
mintesc doar că studiem posibilitatea injectării păcurii în Aspect din timpul schimbului de experienţă Ia care au participat inginerii: Nicolae Sîrhţi (C.S. Reşiţa), IMircqa Pcncscu, Sa­ mixte. Aş aminti valorificarea minereurilor cu un conţinut
furnal, extinderea prafurilor termoizolante, dezoxidarea o- bin Faur, Tratau Gheorghiţă (C.S. Hunedoara), Ion Olteanu, Arnold Urseanu (C.S. Reşiţa). redus de fier, asimilarea unor noi mărci de oţeluri, înlocui
ţelului electric. Foto; VIRGIL ONOIU rea cocsului metalurgic cu cocs brichete şi altele.
jrn»-ni wiwniwnm—iiwniiMi»w.wm;iinwp iwimiwui»»mr. i iniiimnnwimujMUinrzi»ggfa

Asimilarea unor produse eu caracteristici în producţia de metal la Re­ vrem să ne lăudăm cu ele. de I pînă
RED. : Tradiţia îndelungată
Important este că din cohlu-
şiţa şi Hunedoara a statorni­ crarea noastră a cîştigat e-
cit, în timp. relaţii de coo­ conomia naţională.
) perare şi conlucrare a spe­ N. SÎRBU : Avem deja un
superioare-preocupare de mmm importanţa cialiştilor de aici în rezolva­ suport solid şi trebuie să con­ ¡a' materializarea sa practică poate
mai
rea competentă a unor pro­
tinuăm
ritm
intens
în
bleme. Cum se prezintă la
tualele paralelisme care sur­
ora actuală această conlucra­ conlucrarea, să evităm'even­
re ? Pe ce „teren" socotiţi că vin în cereetarpa şl asimila­
RED.: După cum s-a su- cel puţin 10 noi mărci de o- nizorului şi de cele ale be­ trebuie să vă înlilniţi şi să rea noilor produse, cu refe­ si trebuie să fie !
bliniat la plenarele C.C. al ţeluri pentru industria petro­ neficiarului, acţionaţi în comun în vede­ rinţă deosebită la oţelurile
P.C.R. din noiembrie 1972 şi lieră, alte mărci de oţeluri Noi avem asemenea con­ rea îndeplinirii marilor şar- microaliate.
februarie-martie 1973, una inoxidabile pentru industria tacte directe cu q serie de RED.: Să presupunem că ţie, timpul de fructificare e s-a spus mai înainte în pri­
din caracteristicile de bază chimică, precum şi tipodi­ uzine şi rezultatele sînt bu­ tema de cercetare a fost bine minim. Dacă cercetătorul vinţa antrenării secţiilor la
ale cercetării ştiinţifice o mensiuni de laminate. Pep- ne. aleasă, s-a ţinut seama şi priveşte însă în perspectivă, rezolvarea unei teme date.
constituie înnoirea producţiei tru ipdustria chimică pros­ A. URSEANU: Consider Conlucrare mai fructuoasă de eficienţa problemei, am studiul lui mai zace uneori
şi asimilarea de produse cu pectăm cu atenţie şi răspun­ că n-ar fi lipsit de interes, reuşit să capacităm la întoc­ şi în dosare. I. OLTEANU : Pe vii­
caracteristici superioare — dere tehaologiile de elabora­ ba chiar ar fi necesar, un mirea studiului un larg co­ tor, cred că putem să ne In-,
activitate ce vizează reali­ re a oţelului carbon cu ca­ catalog al uzinei producătoa­ lectiv. Cît durează totuşi pî­ M. PENESCU : Poate ar fi ţelegem asupra unor teme de
zarea unui volum sporit de lităţi mecanice superioare şi re, cu toate sortimentele fa­ nă Ia valorificarea deplină a necesar să rcigu o idee ex­ aplicabilitate imediată. In
mai ales pentru oţelurile mi- intre specialişti ideii şi cum s-ar putea re­
piese de schimb, subansam- bricate, care să fie difuzat şi primată anterior privind re­ primul rînd îi putem ajuta
bie, maşini şi utilaje din pro­ croaliate. la beneficiari, iar aceştia să duce acest timp ? ducerea timpului de valorifi­ pe hunedoreni cu cercetările
ducţie proprie, reducînd ast­ I. OLTEANU : La Reşiţa, solicite din vreme materiale­ care a ideii. El este condi­ şi preocupările noastre prii
fel efortul valutar al statu­ avem linii de laminare fină le de care au nevoie, Pe mă­ clni tehnice şi economice ce S. FAUR; Părerea mea M. PENESCU : Am avut ţionat de interesul beneficia­ vind reducerea directă a mi­
lui, sporind eficienţa produc­ şi mijlocie unde prelucrăm sură ee asimilăm noi produ­ vă stau în faţă în actualul este că tovarăşii de la Reşiţa cazuri cînd valorificarea a rului direct, adică al secţiei nereurilor de fier sau cu rea­
ţiei materiale. Spre acest do­ oţelurile necesare construc­ se cu caracteristici superioa­ cincinal ? pot să ne ajute să rezolvăm durat mai mult, cum, tot a- productive. Prin atragerea lizarea aglomeratului super-
meniu trebuie orientate cu ţiei de maşini — domeniu în re, catalogul să fie completat. M. PENESCU: Lăsînd la problema zgurilor şi cele ca­ şa, am reuşit ca în numai specialiştilor din producţie la bazic. Putem să ie oferim
prioritate forţele tehnice din care colaborăm foarte bine cu S. FAUR : Este un lueru o parte afinitatea firească ce re se referă la organizarea 2-3 luni să aplicăm soluţii rezolvarea unei teme, am hunedorcnilor aşa cum
unităţile economice. Cum se colegii noştri hunedoreni. In- bun, deoarece construcţia de ne leagă de Reşiţa, vreau activităţii laboratoarelor. La foarte eficiente. In cazul ser­ reuşit să înlăturăm acea de­ şi-au exprimat dorinţa — do-,
desfăşoară această activitate tîmpinăm însă greutăţi, pro­ maşini nu ne solicită mate­ să spun că noi am conlu­ rîndul nostru, noi putem să pentinelor, de care s-a vor­ pozitare a studiilor. Ba, mai cumentaţia necesară valorifi­
în cele două mari combinate venite mai ales din solici­ rialele mai din vreme incit crat şi colaborăm foarte bi­ bit, ne-au trebuit doar 3 luni mult, chiar tovarăşii din sec­ cării superioare, în condiţii
siderurgice, ce rezultate con­ tarea de către beneficiari a să ne dea posibilitatea să ne în rezolvarea unor pro­ oferim rezultatele cercetărilor pînă le-am aplicat la blurpine ţii solicită pe cercetători să de eficienţă categorică, a zgu­
noastre
cu
prafurile
exoter-
crete s-au obţinut în ultimul unor cantităţi prea mici de gîndim asupra realizării lor bleme care nu ne privesc me originale, utilizarea ser­ şi într-un viitor apropiat nu fie mai operativi în găsirea rilor.
timp ? asemenea oţeluri şi fără o de cea mai bună calitate. numai pe noi. ci privesc în­ pentinelor la protecţia cup­ vom mai folosi deloc cocs la soluţiilor.
S. FAUR : Pot spune că planificare riguroasă, precisă. De asemenea, cred că trebuie treaga economie naţională. toarelor adînci şau cele refe­ protecţia vetrelor de la cup­ T. GHEORGHIŢA: împăr­
Hunedoara are o experienţă înlăturată Şi acea practică. — De pildă, şi rog ca tovarăşul ritoare la noile tehnologii de toarele adînci. Intr-un cu- A. URSEANU: Fenomenul tăşesc opinia că valorifica­
bună în aceâstă privinţă, a- M. PENESCU : Colaborarea eu aş numi-o birocratică —, Olteanu să mă corecteze, noi elaborare a fontei, prin înlo­ vînt, am renunţat să mai fa­ se remarcă şi la noi. Prin rea operativă este strîns le­
similînd în fiecare an nume­ noastră cu Reşiţa privind a- de a elabora un număr de Jă am reuşit să rezolvăm într-un cuirea cocsului cu alţi com­ cem cercetări ca să avem această cointeresare, de pil­ gată de antrenarea specialiş­
roase mărci poi de oţeluri şi similarea oţelurilor necesare şarje pentru fiecare marcă timp foarte scurt elaborarea bustibili inferiori . cu ce ne lăuda. Scopul este dă, am reuşit să devansăm tilor din secţie. De fapt, sîn-
tipodimensiuni de laminate, construcţiei de maşjni se va nouă de oţel, din care livrăm şi laminarea oţelurilor spe­ A. URSEANU: Concluzio- şă le valorificăm repede şi studiul privind folosirea coc­
astfel să ajutăm la înfăptui­
alte repere care. pînă nu de lărgi. De asemenea, vom fabricilor constructoare de ciale pentru autoturisme şi nînd aceste opinii, socotesc rea sarcinilor economice. sului brichete la furnal. De­ tem în faţa aceleiaşi relaţii
mult, se importau. Acum le lărgi sfera diversificării pro­ maşini o cantitate destul de autocamioane. Acesta e un necesar să accentuez că, pen­ pe care o avem între noi şi
realizăm ia Hunedoara şi ne ducţiei de oţeluri, Dar aici redusă. exemplu mai recent, dar a- tru a servi cît mai eficient sigur, sînt şi situaţii cînd nu institutele de cercetări. Dacă
mîndrim că performanţele intervine up incqnvenient. vem la îndemînă multe alte­ interesele Reşiţei şi Hunedoa­ A. URSEANU ; Departe de poţi crea imediat condiţiile tematica se înscrie în nevoile
lor se ridică la nivel mon­ Noi nu ştim exact ce mărci Specialiştii din cele două le. De aceea, cred eă nu rei, trebuie să fim într-o le­ mine intenţia de a spune eă tehnice necesare generalizării imediate ale combinatului,
dial. De la noi, o gamă lar­ îi trebuie beneficiarului, pen­ citadele ale siderurgiei ro­ exagerez eu nimic dacă gătură permanentă .unii cu au fost înlăturate toate caren­
gă de produse — de lamina­ tru că el nu ţipe ştrins le­ mâneşti au fost unanimi în spun că noi, hunedorenii şi alţii, să ne împărtăşim sin­ ţele privind aplicarea opera­ unei probleme şi trebuie s-o atunci colaborarea este fruc­
te şi oţeluri îndeosebi — gătura eu poi, ei colaborarea a aprecia necesitatea intensi­ reşiţenii, ne.putem mîndri eă cer şi operativ experienţa tivă a unor studii. Datorită extinzi treptat. Cred că me­ tuoasă şi pentru unii şi pen­
pleacă direct în construcţia se face între ministere şi ficării propriei activităţi de avem forţa concepţională şi şi preocupările. Un prim pas faptului că temele cercetate rită reţinut ca esenţă ceea ce tru alţii.
de maşini, dar această gamă mie mi se pare că ea scîrlie cercetare în domeniul asimi­ responsabilitatea aplicativă în această direcţie ar putea răspund unor nevoi stringen­
întăririi
colaboră­
lărilor,
a
nu este epuizată. Hoi o ex­ pe undeva. Contactele direc­ rii cu fabricile constructoare . şă rezolvăm prompt nevoi fi, în afara întîlnirilor noas­ te ele şi-au găsit repede apli­
Pagină cu apariţie simultană in ziarele „Drumul socia­
tindem continuu, în folosul te, cred eu, rezolvă cel mai de maşini, în dorinţa comu­ stringente ale economiei. tre directe, schimbul opera­ cabilitate. Cu alte cuvinte, lismului" Deva, şi „Flamura" Reşiţa, realizată da :
I. OLTEANU : Tovarăşul
întregii noastre economii na­ bine problemele, fără inter­ nă de perfecţionare şi dez­ Penescu a spus nişte reali­ tiv de buletine de informaţii cînd cercetările noastre sînt EUGEN FiERÂRU
tehnico-economice pe care le
ţionale. Pînă la sfîrşitul a- mediari, care sînt cam de­ voltare a întregii noastre e- tăţi foarte evidente. Noi nu elaborăm. orientate spre înlăturarea u- DUMITRU GHEONEA
eestui an vom asimila încă parte şi de problemele fur­ eonomii naţionale. nor greutăţi ivite în produc­ LAURENJIU VI5KI