Page 83 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 83
i
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 688 ® MIERCURI 25 APRILIE 1973 3
Din programele semestriale iii 6 ani, de 6 ori CARTEA ■ SCENA ■ DISCUL ■ ECRANUL
ale consiliilor locale ale' fruntaş în F I L M Editoriale cu problemele raţionaliză
ri muncii respective.
Frontului Unităţii Socialiste întrecere „în umbra “ cooperare internaţională" şi Penfru melomani
securitate
„Pentru
•
Editura politică, 1973. Vo
Comunistul Trăilă Mază © „Tangouri celebre ro
ACŢIUNI CONJUGATE PENTRU re lucrează ca pădurar In Este impresionant curajul spună lucrurilor pe nume, lumul cyprinde o trecere mâneşti". Un disc cu justir
GOSPODĂRIREA ORAŞULUI ŞI cadrul Ocolului silvio Ha acestui film, denunţînd a- care p îndrăznesc să denun în revişţă a legăturilor la ficate preţenţii antologice
anacronică.
realitate
ţe
României
cea stare de lucruri din Ita
ale
nivel
înalt
ţeg din anul 1959. Munca care este binevenit, nu nu
POPULARIZAREA LEGILOR depusă de el în cantonul lia care nelinişteşte de de Dar sînţ puţini, foarte pu cu statele europene şi cu mai pentru a demonstra
Valea Luncani, comuna Bo- cenii conştiinţa publică: ne ţini aceia cpre îşi asumă ris S.U.A., vizite şi întrevederi, generaţiilor mai noi nobila
Consiliul nostru orăşenesc al Frontului Unităţii Socia şorod, este aprecială. Este putinţa justiţiei de a frîna cul de a înfrunta gloanţele oonferinţe şi întruniri eu ascendenţă a ţangoului
liste — ne relatau tovarăşii Ioan Irimie, primarul oraşului, un pădurar destoinic, price activitatea abspură a Mafiei. Mafiei. Majoritatea celor ci caracter internaţional în născut pe aceste meleaguri,
preşedintele Consiliului orăşenesc Simeria al F.U.S., şi Iu- put şi egre manifestă o Florestano Vancini, regizorul taţi pe banca martorilor perioada iulie 1965 — no ci şi tinereţea şi actuali
liu Bărţan, vicepreşedinte al consiliului popular orăşenesc preocupare deosebită pentru care ne-a rămas în memorie preferă tăcerea. Şi toate a- iembrie 1972. tatea lui,
— are un plan semestrial de activităţi, axat în special pe cu „Lunga noapte a lui ’43“, cesţeă nu pentru vreun cîş- © „Fraţii Petreuş". Alt
popularizarea legilor. Are, de asemenea, un plan de mă apărarea şi dezvoltarea pa a ales spre investigare un tig material ci pentru a-şi © „Organizarea şi nor disc cu un titlu care nu
suri referitor la participarea organizaţiilor locale compo trimoniului silvic. In fie subiect delicat, îndeajuns de salva viaţa, pentru a ocro marea muncii personalului * mai are nevoie de comen
nente la gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului. care an, în cadrul campa incomod pentru autorităţile ti viaţa urmaşilor. Tăcerea tehnic, economic, ile altă tarii. Un recital de virtuo
In privinţa popularizării legilor s-a acţionat şi se ac niei de împădurire, mun nizală şi dirijată, muncitorii italiene. Aceasta pentru că femeii, care şi-a pierdut fi specialitate şi administra zitate compus din 16 melo
ţionează pe de o parte în rîndyrile salariaţilor din între din subordinea sa reuşesc forţa întunecată a Mafiei ul rătăcit în calea gloanţe tiv" — autori ing. Cornel dii susţinute admirabil de
prinderi şi instituţii — Legea nr. 8/1972, Legea finanţelor, ceşte cu abnegaţie şi răs să planteze zilnic 10 000 nu este doar una intrinsecă. lor, eşţe semnificativă. In Hidoş şi ing. Petre Isac, cei doi interpreţi.
Codul muncii etc. — iar pe de altă parte în rîndul cetăţe pundere pentru îndeplini puieţi de pin, ceea ce echi Organizaţia violenţei are ca virtutea oricărei raţiuni ar editată de Ministerul Mun
nilor de pe străzi şi din localităţile aparţinătoare oraşului rea şi depăşirea prevederi valează cu 2 ha. Pină în protectori înalţi demnitari fi normal ca ea să vorbeas cii în Ediţura ţehnică,
(pentru cunoaşterea legilor de interes general). In între prezent aici s-a plantat o care camuflează afacerile ei că, să-i recunoască pe ban 1973, Acest al Vll-lea vo Spectacole
prinderi şi instituţii sînt antrenaţi în aceste activităţi ju lor de plan. Se îngrijeşte suprafaţă de 37 ha. imense. Neputinţa poliţiei, ca acuzaţilor pe cei ce-au lum din ciclul „Studiul
rişti şi alte cadre, iar pe străzi şi în localităţi — deputaţi, ou toată răspunderea de în Munca comunistului Trăi legislaţia elastică au o mo mînuit arma aducătoare de muncii“ se face remarcat © Teatrul de estradă
învăţători, profesori, lucrători ai organelor de stat, propa grijirea şi întreţinerea plan lă Mazăre a fost şi este tivaţie discret trecută sub doliu. prin consemnarea unor Deva prezintă vineri, 27
gandişti şi lectori. taţiilor nou create şi asigu apreciată aşa cum se cuvi tăcere: rentabilitatea de Mecanismul intimidării se metode de raţionalizare şi aprilie, la Petrila specta
O preocupare mai deosebită acordă în acest an consi ne. Faptul că de 6 ani loc indirectă a afacerilor află, însă, în raporturi foar măsurare a muncii efec colul „Sus cortina la ce
liul orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţi ră paza fondului silvic din consecutiv a primit insigna Mafiei pentru unii membri te strînse şi cu alte resor tuate de personalul tehnic, tate",
ile componente problemelor gospodăreşti. In cadrul acestor cantonul său. de fruntaş în întrecerea so ai parlamentului ţi chiar turi privind corupţia din economic, de altă specia © Agenţia româpă de im
preocupări, anumite zone verzi au fost date în patronajul Anul acesta cantonul pe cialistă demonstrează hăr pentru unii componenţi ai aparatul justiţiar. Probele litate şi administrativ, ca presariat artistic (A.R.I.A-)
întreprinderilor şi şcolilor din oraş : parcul de pe strada care-l conduce are de îm nicia şi pasiunea cu care guvernului. „In umbra vio contra vinovaţilor care fac re să permită perfecţiona oferă azi publicului din
30 Decembrie şi zonele verzi de pe stradă — liceului : zona se dedică dezvoltării şi a- lenţei“ prelucrează doar un ca ministerul public să de rea organizării şi deci spo Lupeni spectacolul de mu
din spatele gării — staţiei C.F.R. şi reviziei de vagoane ; pădurit o suprafaţă de 60 părării patrimoniului fores episod din istoria sîngeroasă clanşeze procesul împotriva rirea eficienţei muncii, în zica uşoară şi populară
terenul sportiv — colectivului I.M.FÎ.R. etc. De asemenea, ha. Munca fiind bine orga- tier. a organizaţiei siciliene. celor două bande rivale se ajutorul celor ce se ocupă „Vanetăţi'73".
s-a organizat recent o consfătuire cu cetăţenii în cadrul că Dar cit de edificator este a- metamorfozează sau dispar, ..........
reia li srau făcut recomandări şi demonstraţi) practice, de I cest epjsoci pentru ceea cc pur şi simplu.
către specialişti de la Staţiunea experimentală Geoagiu, de reprezintă relaţia stabilită Este înfricoşător cum acu
felul cum trebuie executate tăierije de coronament la pomii între Mafia şi organele sta zaţii devin, legal, nevjno^
ornamentali şi fructiferi. Celui mai bun poştaş tului ! vaţi, cum sînt asaltaţi de
Pînă la începutul acestei lupi s-au efectuat lucrări de Structura filmului — a- gazetarii însetaţi de senza^
înfrumuseţare şi gospodărire, prin munci patriotice, în va vînd un ritm trepidant şi ţional. Părăsind tribunalul,
loare de aproape 2,4 milioane ¡ei din cele 6,7 milioane lei ion Cadar, salariat la O- rea oamenilor muncii din un caracter declarat demas e limpede că totul are să
prevăzute pe întregul an. ficiul P.T.T.c. Haţeg a îm Haţeg care ii adresează, nu cator — serveşte excelent reînceşpă poate cu o vio
plinii nu de mult 18 ani de de puţine ori, mulţumiri ideea călăuzitoare a poves lenţă sporită, ca lnţr-0 horă
cind lucrează ca factor poş pentru felul în care ştie tirii narate de Vancini. Ce macabră, dansată în jurul
tal. Ele mai bine de cinci să-şi facă datoria. Nu de viţelului de aur.
adunări cu alegatorii le două planuri ale acţiunii
ani parcurge cu epactUqţe mult lui Ion Cadar i ş-a în- se află în raporturi strînse. „In umbra violenţei" ros
PE CIRCUMSCRIPŢII de ceasornic străzile: Ho- mînat diploma de cel mai Secvenţele filmate în sala teşte limpede că Mafia îşi
ria, Riu Mare, M. Kogălni- bun factor poştal pe anul tribunalului sînt argumenta păstrează vitalitatea nu în
Coordonate de consiliul orăşenesc al Frontului Unităţii ceanu, Vad şi Nălaţi-Vad. 1972. A fost singura distinc
Socialiste, la Qrăştie au avut loc adunări ale alegătorilor N-a făcut niciodată un ţie egre ş-a acordat in ca te de flash-back-uri lungi, virtutea acelei tradiţii la ca
pe circumscripţii, străzi sau blocuri pentru dezbaterea, îm calcul ram cîţi kilometri a drul Oficiului P.T.T.c. Ha surprinzînd cu o maximă re se referă u n u l din avo
preună cu deputaţii, a problemelor de înfrumuseţare şi gos parcurs cu geanta pe umăr veridicitate violenţa mafio caţii apărării Ea reuşeşte
podărire, detalierea lucrărilor, termenelor şi responsabilită încărcată de scrisori, dc ţeg şi toţi salariaţii s-au ţilor. Din ceea cp se petrece să supravieţuiască graţie
ţilor, a contribuţioi fiecărui cetăţean. Asemenea adunări, în ziare, de avize, telegrame. bucurat sincer că ea a fost în faţa curţii cu juraţi sim societăţii care i-a înlesnit
care problemele de interes obştesc au fost viu dezbătute şi Şi-a drămuit însă cu zgîr- înminată unui om care in ţim ce atmosferă de teroare apariţia şi careţi cultivă
li ş-a găsit răspuns, au fost ţinute cu alegătorii din Piaţa cenie timpul de lucru, pen tr-adevăr o merită. planează asupra tuturor a- prezenţa. Scenă din filmu] „In timbra violenţei", care va rula, înce-
Republicii, străzile Horea, Cloşca, Crişan, Bariţiu, Coşbuc, tru ca fiecare om să-şi pri celor care îndrăznesc să AL. COVACI pînrt de joi, pe ecranul cinematografului „Patria" din Deva.
Octombrie Roşu, Orizontului, Primăverii şi altele. mească fără nici o întîrzie- N. PALTIN
— Locuitorii oraşului Orăştie, deputaţii dovedesc mult re ziarul, scrisoarea...
interes pentru problemele gospodăreşti. In adunări ei au ve
nit cu numeroase propuneri, cu angajamente — ne spunea Calculul asupra kilome
tovarăşul Teofil DAian, deputat. trilor parcurşi de el l-au Je străduim mereu să asigurăm familiilor de
— Nu numai că vin cu propuneri dar şi participă activ făcut inşă colegii lui de Lisna teatrului de amatori
la diferitele acţiuni gospodăreşti, la amenajarea şi întreţi muncă, dirigintele oficiului.
nerea parcurilor şi zonelor verzi, la efectuarea curăţeniei De pildă. în ultimii 5 ani a
de primăvară în incintele întreprinderilor şi instituţiilor — parcurs cam 35 000 de kilo SIMERIA. La clubul din Simeria şi-au dat întilnire artiştii
r -ăla tovarăşul Iustin Popa, vicepreşedinte al comitetului metri. Ion Cadar trece pe amatori din Rappjtu Mare („Aryinte şi Pepelea" de V. Alec-
executiv al consiliului popular, membru în biroul.executiv străzile despre care am vor sandri), Băcia („Vaccin contra lenei" de Ion Băieşu), Petreni mineri o aprovizionare bună, o servire promptă
al consiliului orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste. Bi bit în fecare zi cel puţin o („O glumă de doi bani“ d? Gh. Vlad), Sintandrei („Maria" de
roul permanent al comitetului executiv al consiliului popu dglă, uneori de doifă ori. Horia Lovineşcu) şi Simeria (,,Foimct-i formă" de Costin Dodu).
lar orăşenesc analizează cu operativitate toate propunerile Ion Cadar nu şi-a conta Prin omogenitatea distribuţiei, înţelegerea şi transmiterea Am pornit într-o zi în sen cinstea şi respectul nostru". confirmă justeţea înfiinţării
făcute în adunări şi ia măsuri în cpnşecinţă. Un singur e- bilizat. aşa curn relatam, mesajului de ¡dej al terţului, s-a impus formaţia de teatru a sul invers al unui Şir de (Paul Maghiar), acestui raion.
xemplu aş da. Alegătorii au propus să se stabilească sens cam cîţi kilometri a făcut căminului cultural Sintandrei, din care s?au remarcat in m°d gospodine din oraşul Petrila, După calcule estimative, Urmărind aceste scurte în
upic de circulaţie a autovehiculelor pe stracja Octombrie cu geanta pe umăr şi nici deosebit Doina şi Mircea Gcoş. care veneau cu sacoşele în 2 500-3 000 cumpărători trec semnări despre activitatea
Roşu. A treia zi cţupă adunare, această propunere justă a cţte scrisori i-au trecift prin Din colectivul de la Petreni ap reţinut afenţig calităţile in cărcate. Nu a fost greu să zilnic pragul magazinului a- rodnică a unei unităţi co
fost soluţionată Practic. mină. Toate sînt desigur de terpretative alp lui Lucian Popa şi Carmen Herţ. găsim sursa dc aproviziona sigurinc! unităţii un dever de
La Orăşlie. de la un capăt la altul al localităţii, se ac ordinul miilor. El îşi face re : magazinul „Autoservire“ peste 50 000 jei. Gama ex merciale dintr-un centru mi
ţionează într-adevăr intens pentru înfrumuseţare şi gos însă munca cu conştiincio AMOS STOICA nier, cititorii se vor întreba
podărire. zitate şi modestie. Astfel a activist al Conşiliului judeţean a| sindicatelor din complexul comercial dat trem de bogată şi variată a pe bună dreptate cine sînt
ciştiggţ simpatia şi aprecie în folosinţă cu cîţiva ani în mărfurilor care fae obiectul făuritorii acestor rezultate
urmă. Cunoşteam cîteva lu- activităţii acestei unităţi — Succesul este al întregului
acest..magazin.
frunte cu şeful
r ----------------------------------------- .crur; despre O.C.L. Alimenta vîndute într-o singură lună colectiv, în comunistul Petre
de
Cppducerea
— vorbeşte despre munca a-,
unitate,
lată
numele
citorva
S-a făcut lumină răspunsul consiliului popular ra din Petroşani avea numai şiduă, conştiincioasă a perso Satmari. cei mai harnici şi
nalului magazinului. Dar re
bune
dintre
păreri
despre
unitate,
Confruntarea seslzări- comunal. Numai că la gater despre responsabilul său, zultatele bune nu vin de la conştiincioşi, pe care le-am
trebuie ca fiecare să justifi
Din Ghelar, ni s-a sem ce provenienţa materialului Petre Satmari, Şi despre ma reţinut din lista celor pre
nalat de un grup de cetăţeni lemnos. Existenţa unui gater rea majoritate a personalu zentaţi : ■ Angela Diaconu,
că iluminatul public funcţio la Tomeşti nu se justifică. lui de servire. „Desigur, mai Din activitatea unei Ileana Buligă, Aurelia Mure-
nează defectuos pe uliţa lor. r ă s p y n s u r i sînţ şi deficienţe, dar ceea şan, Ludovica Bîrluţ, Nicolae
I.R.E. Deva ne comunică că ce precumpăneşte sînt aspec unităti comerciale Mureşan, Victoria Vîjîială,
intr-adevăr cetăţenii au drep Adevărul iese tele bune — ni s-a spus". La Elisabeta Tanc. Dacă nu a-
tate. In zonele respective fiind nou angajat, conform — scria Maria Cozrna — perirea întregii sume chel întotdeauna la lumină controlul efectuat în toamna par toţi cei care ar merită
stîlpii din lemn vor fi înlo prevederilor legii nu are m-a trimis la Şcoala tehnică tuite de C.A.P. cu şcolarizj- anului trecuţ organele de sine. Magazinul funcţionează să fie evidenţiaţi pentru mun
cuiţi cu stîlpi dţn beton ar dreptul la alocaţie. De la veterinară din Sibiu., Cheltu rea şi calificarea dumnea- Cetăţeanul Simeărea Sicoie, control au apreciat „Auto- cu orar continuu, de la ore că conştiincioasă, pentru
mat. S-a dispus ca C.D.E.E. ferma din Călan a plecat la ielile de şcolarizare au foşţ voastră. din comuna Bucureşci, se servirci;" din Petrila ca una le 6,30 dimineaţa pînă la cinste şi corectitudine („In
Hunedoara să ia măsuri şi ferma din Bîrcea, la cererea suportate de C.A.P. iar a- plîngea inlr^o scrisoare . că din cele mai bine cotate u- 20,00 seara. In perioadele de magazinul nostru nu am a-
să înlocuiască becurile arse. sa. Deci iar nu poate benefi cum este obligată pe nedrept Se poate folosi dinsul eşţe foarte bolnav (su nităţi de acest fel din Valea aglomeraţie -- zilele de pla vut nici un caz de sancţiuni
Situaţia s-a remediat. Aşa cia de alocaţie trei luni. In să le restituie. După termi feră de surditate grăim), dar Jiului Ih ceea cl ? priveşte tă a salariilor miţierilor, zi- pentru încălcare a legalităţii
că s-a făcut lumină şi pe uli 1972 dinsul a lucrat in două narea şcolii d'msa însă şi-a gaterul din Vaţa de Jos consiliul popular îl < blină să buna aprovizionare şi gospo lo din preajma diferitor eve sau disciplinare“ — declara
ţa dumneavoastră. întreprinderi agricole de stat uitat obligaţiile şi m-a vrut facă paza obştească făcin- dării ea fondului de marfă. nimente etc. — vînzătorii din P. Satmari) se datoreşte fap
— Simeria şi Haţeg — pen să lucreze în cooperativă Emilian Oncu, locuitor din Observaţiile notate în regis raioanele suprasolicitate sînt tului că a fost foarte greu
tru ca în martie 1973 să re numai dacă este angajată ca comuna Tnmeşti. solicita ca du-i-se în acest fel o’ mire trul unic de control remarcă dublaţi de personalul de să se aleagă între cei buni
Unde-i lege vină din nou la I.A.Ş. Sime salariată. Fiind membră co circularul cooperativei de nedreptate. Or, in urma cer şi ele modul aspectuos de conducere sau de la alte ra şi cei mai buni. „întregul
ria. Deci dreptul la alocaţie operatoare şi şcolarizată de consum pentru tăiat lemne cetărilor făcute, aşa cum se prezentare a mărfurilor, ţinu ioane mai puţin asaltate. colectiv se străduieşte să
nu-i tocmeală l-a pierdut din t'ina sa. pen către cooperativă, nu se pu de foc să taie, la cetăţenii relevă în răspunsul consiliu ta corespunzătoare a perso Dovedind receptivitate la ce muncească conştiincios. In
tru că de fiecare dată a pă tea face acest lucru. Dinsa a care solicită, şipci şi laţuri lui popular comunal, Sime- nalului, atitudinea civilizată rinţele cumpărătorilor, spre felul acesta — ne spunea in
Intr-o scrisoare adresată răsit locul de muncă fără părăsit unitatea. Or. neîn- pentru gard. Gatere care să drea Sicoie este angajat ca faţă de cumpărător. Iată şi a se evita aglomeraţiile la terlocutorul — facem şi noi
redacţiei. Ion Dimulescu, an forme legale. Unde-i lege deplinindu-şi obligaţiile asu circule de la casă la casă nu paznic la I.M. Barza. Dum impresia unuia din numero carne şi a fi in măsură să în sectorul ce ne este încre
gajat la ferma zootehnică nu-i tocmeală ! mate prin contractul încheiat, există. Circularul de tăiat nealui a solicitat să fie scu şii clienţi ai magazinului, asigure mai bine desfacerea dinţat, servicii cit mai promp
din Bîrcea a I.A.S. Simeria, dumneaei -r- aşa cum ne co lemne nu are autorizaţie tit de paza obştească, însă notate în „condica de suges acestui produş, conducerea te şi mai bune posibil, pen
spunea că în timpul cit a Cheltuielile munică şi Uniunea judeţea pentru aşa ceva. El are des adunarea locuitorilor n-a fost magazinului a organizat ser tru a veni în sprijinul mun
fost angajat la ferma zooteh de şcolarizare nă a C.A.P. — trebuie să tinaţia lui precisă : tăiatul dc acord să-l scutească şi el tii" : „Am rămas îneîntat de viciul în două ture, asigurînd cii minerilor şi al traiului
nică din Călan a I.A.S. Ha restituie cheltuielile da şco lemnelor de foc. La Vaţa de trebuie să plătească în bani abundenţa şi mai ales de astfel servirea cumpărătorilor familiilor lor".
ţeg nu a primit pe mai mul trebuie restituite Jos —- localitate vecină — competenţa cu care este ex cu carne tot timpul progra ...Prin munca modestă
te luni drepturile de aloca larizare făcute de C.A.P. este un gater care poate sa contravaloarea pazei. Adevă pusă marfa... Remarc atenţia, mului, fără întrerupere. Tot plină de dăruire şi hărnicie
ţie pentru copii. Care-i ade- Cooperativa agricolă de Sînteţi deci. în continuare, tisface cerinţele tuturor locu rul iese întotdeauna la lumi la propunerea cumpărători lucrătorii acestei unităţi ali
vărul ? In primele trei luni, producţie din Sălaşu de Sus bună de plată pînă la aco itorilor, aşa cum se arată in nă. respectul faţă de clienţi pe lor, în afară de raioanele cu mentare îşi aduc şi ei contri
care îl dovedesc lucrătorii
mărfuri alimentare, de spe buţia indirectă Ia eforturile
magazinului... Merită toată cialitate, s-a înfiinţat experi celor ce scot la suprafaţă co
mental un raion de produse morile din adîncurile Văiî
industriale de uz casnic. Jiului.
Frecvenţa cumpărătorilor şi
volumul ridicat al vînzărilor M. CRISTESCU
ioni mondiali la Hunedoara FOTBAL r
Constructorul Hunedoara — Minerul Teliuc 10-0 ■i
(3-0). Jqp fără istoric. Interesant doar golaverajul.
Au înscris Ganţolea (4 goluri), Pleşca (4), Ciovieâ
şi Orainie. a arbitrat i. Radu (Brad) — foarte Aflăm din
bine.
I.G.C.L. Hunedoara — Aurul Brad l-o (l-o) Lo
calnicii au atacat vehement, dar oaşpeţii s-atj a-
părat bine, organizat. A înscris Diaconu (min. 40). Drum bun, prinderea d gospodărie co
e
A arbitrat corect N. Găman (Simeria). munală şl locatlvă a muni
Dacia Deva — Voinţa lila 3-1 (2-1). Dispută pre dar pe unde ?
sărată cu durităţi. Au înscris Cancelarie, Vesa şi cipiului : „Vă aducem la cu
din nou Cancelarie — pentru deveni, Hui — pen noştinţă că aceste cazuri —
tru oaspeţi. A arbitrat foarte bine T. Sima (Deva). Şcoala generală nr. 1 din ale tovarăşilor Nicolae Cîrlo-
Gloria Haţeg — C.F.R. Simeria 8-2 (4-0). Haţe- Petroşani are un frumos te gan şi Mihal Moldovan —
ganil au dominat autoritar şi înscriu, în prima ren sportiv pe care se des au fost analizate de condu
repriză, prin Ştefănescu, Istvănescu, Giuroni şi
Biro. După pauză, Cazan (Gloria) ratează o lovi făşoară orele de educaţie fi cerea secţiei transport, tova
tură de la 11 m. Apoi, Giuroni (2) şi Blro ridi zică, activităţile sportive ale răşii fiind sancţionaţi cu
că scorul la 7-0. Oaspeţii reduc din handicap prin şcolii. „mustrare". Cam puţin —
Pădureanu, iar Giuroni înscrie din nou : 8-1. In
% ultimul minut, simerienii mai înscriu un goi prin Se desfăşoară, dar cu pau am zice no! — fiind vorba
*......... • |gjj - v • jfjjâ •*'***. ii V Drijman. A arbitrat foarte bine E. Pako (Deva). ze neplanificate, din cauză de lezarea avutului obştesc !...
-
M - L
k s , < ' \ Minerul Ghelar — Aurul CerteJ 0-1 (0-0). A în că locatarii blocurilor din a-
\ v,: scris Iacob (min. 62). A arbitrat bine C. Saroş propiere, ca şi alţi trecători,
(Hunedoara).
< isS' ivi < Streiul Baru — Preparatorul Petrila 1-1 (1-1). s-au obişnuit să renunţe la Un duş
Oaspeţii au deschis scorul prin Velea. Gazdele au drumul ştiut şl să traverseze
•V V V \A- < pentru simţul
egalat prin Danciu, din lovitură de la 11 metri. terenul de sport, luind calea
cea mai scurtă spre centru. responsabilităţii
ALTE COMPETIŢII Şi asta zilnic, indiferent dacă
pe teren e un meci, un an
JUDO. La Deva s-a desfăşurat etapa de zonă a trenament sau altă activitate. In apartamentul nr. 10 a
campionatului republican de judo, rezervat co blocului B 7, str. D. Zamflres-
piilor. Au participat 1?0 cje sportivi din judeţele Fără să mai insistăm asupra cu din Deva, locuieşte Maria
Arad, Timiş, Bihor, Cluj, Mureş, Maramureş, Satu efectului neplăcut al acestor
Mare şi Hunedoara. Demnă de remarcat evoluţia întreruperi, suficient să ne Ţendea. Locatara s-a făcut
bună a micilor judocani de la Şcoala soprtivă e repede cunoscută vecinilor
Deva (antrenor prof. Ionel Drăgan), caUficîndu-sp gîndim la degradarea tere de la etajul inferior datori
pentru etapa finală 13 sportiyi. De la Dacia Orăş. nului bătucit bine de paşii
tie (antrenor Gh. Barjica) s-au calificat în finală grăbiţi ai trecătorilor, pentru tă neglijenţei manifestate fa
MARIA ALEXANDRU SI EN-TIN HU YU-LAN 5 sportivi. ţă de spaţiul pe care îl ocu
a ne întreba de ce (dacă nu pă. De fapt, această negli
BASCHET. Rapid Deva — Metalul Şalonta 88-94
aria Alexandru, Hu Yu-lan dificultate (21-17 şi 22-20), iar nu fi egalată de vreuna dintre declarat: „Vizita noastră la Hu- (34-31). Joc interesant, palpitant, prin evoluţia funcţionează la toţi parametrii jenţă o cam costă. Cînd a
Ii En-tin, nume intrate re- în întîlnirea de dublu, • cuplul urmaşele sale. La Sarajevo, în nedoara reprezintă un foarte scorului. Localnicele au greşit mai mult In repri bunul simţ ?) s-a renunţat inundat apartamentul nr. 6
metalurgistelor
să
eîştige
za
secundă,
permiţînd
, în actualitatea sportivă in- Hu Yu-lan — Ciu Pao-cin a vinsă la simplu, în turul 3, de semnificativ prilej pentru noi. acest derbi. şi la bătrînul dar sigurul de la etajul I a fost obliga
gard al şcolii I ?
aţională, prin performanţe- dispus cu greu (2-1) de dublul către sportiva ce a devenit cam Ne bucurăm peste tot de o pri VOLEI. Corvinul Deva — Drapelul roşu Sibiu tă să suporte reparaţiile. De
•oalizate de cei trei sportivi român Alexandru — Vlaicov. pioană mondială, Hu Yu-lan, mire deosebit de călduroasă, 3-2. Devencele continuă seria meciurilor slabei ju- cîtevq zile, Maria Ţendea a
Campionatele mondiale _ de Si En-tin, de 27 de ani, pro Maria Alexandru a cucerit to prietenească ; avem ocazia să cînd nervos, crispat, fără concentrare. La seturi: „Taxarea...’ repetat „figura“ cu apa. O
5-15 ; 15-6 ; 15-8 ; 8-15 : 15-11. Corvinul Hunodoara
s de masă de la Sarajevo, fesor, vicecampion al R.P. Chi tuşi titlul suprem Ia dublu fe vedem cu ochii noştri realiză — Electroputere Crgjpva 3-0. Hunedarenii S-au taximetristului“ nouă inundaţie, alte necazuri
realizat luni seara meciuri neze şi campion mondial, a im mei, în cuplu cu japoneza Miho rile şi succesele poporului ro impus prin omogenitate valorică şi decizie în ac pricinuite familiei Al. Călu-
•onstrative de înaltă calitate presionat mai mult în demon Hamada. mân, de care ne bucurăm din toa ţiunile de atac (15-13 ; 15-4 ; 15-5). ggru, care ocupă apartamen
Hunedoara
Constructorul
Şcoala
—
HANDBAL.
'aţa spectatorilor hunedoreni. straţia cu compatriotul său, (Sportiva japoneză s-a bucu sportivă Jimbolia 12-7 (7-5). Mai bine pregătiţi fi E titlul notei opărute în tul nr. 6. Fără îndoială că
u Yu-lan, campioana mon- campiqnul naţional Yu Yi-ţze. rat sincer cînd a aflat că va tă inima. La recentele Campi zic şi superiori la mişcarea în viteză, hunedorenii cadrul „Buletinului rutier" din M.Ţ. va fl obligată, din nou,
ă la simplu femei, are 27 do Maria Alexandru, 33 de ani, face cuplu cu campioana româ onate mondiale de la Sarajevo au cîştigat relativ uşor acest meci. ziarul nostru nr. 5656. Aceas să-şi uşureze buzunarele.
este profesoară de educa- multip'lă campioană naţională, nă, declarînd că, astfel, vor am constatat că jucătorii ro TENIS pţi MASA. ţ,a Hunedoara S-au desfăşu ta relata cîteva aspecte de Poate de astâ-dată urmările
fizică şi campioană naţiona? este şi la ora actuală cea mai merge la titlu). mâni au realizat progrese mari rat concursurile „Paleta ’73“ şi „Cupa primăve- încălcare a normelor legale neglijenţei vor face să-i în-
rli", rezervate elevilor, Trofeu) „Paleta ’7?“
3 re
ae către uni, taximetrişti am
a R.P. Chineze. Luni seara, valoroasă jucătoare română, cu Despre vizita sportivilor chi venit lui Gică Roşu (şc. generalii "nr. 8), iar Au de către unii taximetrişti din vioreZ€ puţin sjmţu| respon . ,
ntîlnirca directă cu campioa- nezi la Hunedoara, conducăto in tenis". rel Stoinov (şc. gen. nr. 30) a oîştigat „Cupa pri j Deva. Ne răspunde între- sabilîtăţîi. . i
noastră Maria Alexandru, mari şanse, din păcate pentru măverii“.
rtiva chineză s-a impus cv, viitorul tenisului nostru, de a rul delegs.tiai. Fu Sao-lou, ne-« N. STANCIU