Page 85 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 85
Proletari din toate tarile, unifl-văl
ntilnirea tovarăşului Nicolae Ceausescu
i i
şi a tovarăşei Elena Ceausescu cu grupul
de elevi americani „Young Columbus"
Preşedintele Consiliului mînat tovarăşului Nicolae tă. „Vă rog să-i consideraţi
de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu un mesaj din par pe aceşti tineri drept amba
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena tea preşedintelui S.U.A., Ri sadorii sentimentelor noastre,
Ceauşescu s-au întîlnit, chard Nixon. care vă transmit dumnea
miercuri, 25 aprilie, cu grupul In continuare, numeroşi e- voastră, cetăţenilor oraşului
de elevi din colegii din di levi americani, care au trăit Bucureşti şi poporului Româ
ferite regiuni ale Statelor U- cu multă căldură şi emoţie niei cele mai calde salutări
nite, la rugămintea tinerilor întîlnirea cu tovarăşul Nicolae din partea populaţiei oraşu
americani. Oaspeţii, care şi-au Ceauşescu şi tovarăşa Elena lui Chicago" — se arată In
manifestat dorinţa de a cu Ceauşescu. le-au oferit cheile mesajul primarului acestei
B0U2CXU«WEiiîÂ>.,;»iâ
noaşte personal pe şeful sta de aur şi steagul localităţilor localităţi. O medalie turnată
tului român, l-au întîmpinat natale, medalii comemorative în ârgint este însoţită de rîn-
ANUL XXV Nr. 5 689 JOI 26 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI cu vie simpatie, cu bucurie şi ale unor evenimente din isto durile primarului oraşului
aplauze. ria poporului american, me Spokane, care roagă ca ea să
La întîlnire au participat saje din partea guvernatori fie primită drept omagiu şi
tovarăşii Ilie Verdeţ, Dumitru lor statelor Florida şi Missi simbol al simţămintelor de
Popescu, Cornel Burtică, Mi- ssippi, primarilor oraşelor Chi prietenie ale locuitorilor a-
OAMENII MUNCII HUNEDORENI ron Constantinescu, Ştefan Beach şi altor West centre cestui centru minier. Doamna
Dallas,
cago,
Palm
mari
Andrei, precum şi Virgil Ca-
S.
primarul
Young,
Virginia
zacu, prim-adjunct al minis
tre ele adresînd şefului statu
trului educaţiei şi învăţămîn- din Statele Unite, multe din oraşului Fort Lauderdale, a-
dresează la rîndul ei cuvin
tului, Virgiliu Radulian, pre lui român rugămintea de a te de înaltă consideraţie pre
¡NTÎMPINĂ ZIUA şedintele Consiliului Naţional onoare al urbei lor. şedintelui Nicolae Ceauşescu,
accepta titlul de cetăţean de
al Organizaţiei Pionierilor.
împreună
cu
aprecierea
că
A luat parte Leonard C. Salutul guvernatorului sta „ospitalitatea, frumuseţea şi
Meeker, ambasadorul S.U.A. tului Florida, alte scrisori în cultura României sînt cunos
la Bucureşti. credinţate tinerilor americani cute în toată lumea, fiind o
Azi cîntăm pentru brigăzile fruntaşe' 1 PETROŞANI. Din dorinţa Au fost de faţă, de ase reprezintă, în acelaşi timp, onoare şi un privilegiu de a
a menea, pionieri şi elevi bucu- călduroase invitaţii adresate vizita ţara dumneavoastră.
de a dovedi prin fapte de reşteni, cu care tinerii ameri şefului statului român de a
In ziarul nostru de Ieri consemnam relua Mai“. Cuvintele, scrise pe un mare afiş la muncă justeţea aplicării mă cani s-au cunoscut, au legat fi oaspetele locuitorilor aces Sincera mea dorinţă este ca
amintirile
vizite
să
acestei
rea activităţii formaţiei de fanfară de la U- poarta uzinei, erau, ceva mai tîrziu, comple surilor privind stabilirea nor prietenii în timpul şederii lor tor regiuni cu prilejul unei fie întipărite In inima şi me
zina „Victoria“ Călan, prezentarea primului tate de cîntece populare, de marşuri, de val melor unitare de structură în capitala ţării noastre. viitoare vizite în Statele U- moria tinerilor americani, să
spectacol de muzică de promenadă pentru suri. Momentul a fost emoţionant pentru au Exprimînd satisfacţia şi nite. „Am auzit şi citit mul fie un îndemn la bine In ex
localnici. Şi iată că, la scurtă vreme, marţi, torii recordurilor în muncă — brigada nr. 1 pentru unităţile economice şi profunda gratitudine pentru te despre minunata dumnea
la ieşirea din schimbul I, fanfara a oferit radiatoare, condusă de maistrul Mie Moldo- de a întimpina cu realizări onoarea de a fi primiţi de voastră ţară“, subliniază în perienţa lor viitoare".
colectivului uzinei un nou program. De astă van, brigada nr. 3 lingotiere, îndrumată de şeful statului român, Thomas mesajul său guvernatorul sta RInd pe rînd, se apropie
dată, cu dedicaţie: „Azi cîntăm pentru bri Mihai Bugner, şi schimbul de furnalişti con Fergusson, vicepreşedinte al tului Mississippi, care trimi cu emoţie de preşedintele
Trustul găzile care au obţinut producţii record in În dus d ing. Coloman Furman şi maistrul E- concernului de presă „Para te un cordial salut preşedin Nicolae Ceauşescu .zeci de
e
trecerea desfăşurată in' cinstea zilei de 1 mil Wolner. de Publications", a rostit o telui Nicolae Ceauşescu şi
de construcţii Deva „Lună de producţie scurtă alocuţiune şi a ln- poporului pe care îl reprezin- (Continuare In pag. a 4-a)
a îndeplinit planul mărită“
Pentru consumul
pe primele 4 M populaţiei din judeţ Cuvîntui domnului Cuvîntui tovarăşului
DEVA. Printr-o bună or
ganizare. a activităţii şi o de seamă ziua de 1 Mal, co
DEVA. Trustul de con lectivul Centralei cărbunelui
strucţii Deva raportea comportare ireproşabilă fa Petroşani a declarat luna a- Thomas Fergusson Nicolae Ceauşescu
ză îndeplinirea cu cinci ţă de cumpărători, cele 21
zile inainte de ter de unităţi de desfacere cu prilie — „Lună de producţie
men a planului pe pri amănuntul, aparţinînd de mărită“. Rezultatele înregis Domnule preşedinte, Domnule vicepreşedinte Fergusson,
trate pînă acum dovedesc că
mele 4 luni ale anului. „Avicola" Deva — Mintia, Stimată doamnă Ceauşescu, Doamnelor,
din
au
populaţiei
vîndut
Pînă la sfîrşitul perioadei angajamentul minerilor va fl
se vor realiza lucrări su judeţul nostru, de la înce respectat. Astfel, exploatările In numele tinerilor americani prezenţi Dragii mei prieteni tineri,
putul anului, 2 300 000 de
plimentare faţă de sarcini ouă şi 140 tone păsări, în- miniere Petrila, Lonea, Vul aici, şi al conducătorilor grupului, în nume
le de plan în valoare de registrînd o depăşire de can şl Paroşeni, care şi-au Aş dori să exprim bucuria mea, a poporu
peste 7 milioane lei. plan de 48 Ia sută. In cin asumat cele mai mari anga le preşedintelui Statelor Unite, al întregului lui, a tinerilor români pentru vizita pe care
In cinstea zilei de 1 Mai, jamente în cinstea zilei ds 1 popor american, doresc să exprim aprecie o faceţi in România.
Deşi ştiu că vă aflaţi de cîteva zile în ţara
constructorii s-au angajat stea zilei de 1 Mai, lucră- Mai, şi le-au îndeplinit deja, rea noastră pentru atenţia şi curtoazia de- noastră, vă urez, şi cu acest prilej, bun ve
aceste
tnrii
unităţi
din
să predea Ia cheie 120 de sînt holărîţi să obţină noi săvîrşite dovedite faţă de noi.
apartamente în municipiul şi importante realizări, re Gheorghc Chelaru, muncitor rcglor la U.U.M. Petroşani, ate preliminînd depăşirea lor nit pe pămîntui României şi vă doresc să
vă simţiţi în continuare cît se poate de bine
Deva, 20 în Brad. 30 în flectate în sporul continuu lierul rie metrologie, este un bun cunoscător al meseriei. Metano- substanţială pînă la 30 apri In ultimele cinci zile, am călătorit prin
Orăştie şi 44 în Valea Jiu al nivelului de trai al metreie verificate şi reparate de cl au o perioadă lungă de func lie. România, am parcurs mulţi kilometri prin la noi — aş putea spune, ca acasă.
ţionare, determinările fiind de înaltă prcciz.ic.
lui. Foto: VIRGIL ONOIU ţara dumneavoastră. Mă simt obligat, în a- Apreciez mult această iniţiativă de a vi
populaţiei. zita România, de a cunoaşte tineretul, po
ceastă împrejurare, să vă împărtăşesc im porul român, frumuseţile patriei noastre.
presiile noastre.
V. Doresc să mulţumesc preşedintelui Nixon
In primul rînd, am cunoscut cu toţii că pentru mesajul pe care mi l-a adresat, cu
România este o ţară de o mare frumuseţe acest prilej, prin intermediul dumneavoas
tră. Intr-adevăr, preşedintele Nixon a fost
Sarcinile anului 1973-realizate integral naturală, cu munţi, lacuri, rîuri şi cîmpii. primul preşedinte al Statelor Unite care a
Putem spune că este una din cele mai fru
in Interiorul ziarului: moase ţări din lume. vizitat România cu aproape patru ani în
urmă. Se pare că vizita a constituit, intr-a
In al doilea rînd, şi, desigur, mai impor devăr, un moment istoric — aşa cum am
caracterizat-o împreună atunci — în dezvol
tant, am rămas cu impresii profunde despre
® Anul revoluţionar 1848 calitatea oamenilor de aici, despre căldura tarea relaţiilor dintre România şi Statele
Unite, deoarece, după aceea s-au intensifi
şi generozitatea lor, despre dragostea lor de cat schimburile. Mulţi cetăţeni americani au
Frămîntări viaţă, despre mîndria pe care o au faţă de vizitat România şi, de asemenea, mulţi cetă
ţeni români au vizitat Statele Unite.
Utilizarea deplină a forţei de muncă Aprovizionare x ţărăneşti munca pe care o depun şi faţă de ei înşişi. vut prilejul să cunosc unele state, să mă în-
Am vizitat, în 1970, Statele Unite. Am a-
Nu vom uita niciodată primirea călduroasă
de care ne-am bucurat peste tot, minunatele
şi timpului de lucru-factor determinant defectuoasă pe pămîntui mese servite la restaurantele româneşti. Nu tîlnesc cu mulţi cetăţeni ai Statelor Unite.
Am impresii deosebit de plăcute din această
hunedorean
vizită.
vom uita niciodată mîndria, exigenţa şi pre
împărtăşesc
pe
deplin
preşedinte
părerea
cizia, atenţia cu care oamenii din ţara dum
ai creşterii productivităţii muncii (Pagina a ll-a) neavoastră îşi îndeplinesc sarcinile în mun lui ţării dumneavoastră, că asemenea vizite,
vizitele tineretului, au o mare importanţă în
ca pe care o fac.
mai buna cunoaştere a popoarelor, a tine
cu materii • Curier socîal- care reafirmă şi întăreşte cele spuse despre 'zei colaborării şi păcii în lume.
Aş vrea să vă împărtăşesc un mic secret
retului, că ele nu pot decît să servească cau-
Bilanţul cu care industria I.E.I.L. Deva, ..Marmura" Si- al anului de numai 94,3 la calităţile poporului român. Această întîlnire Aşa după cum aţi remarcat în cuvîntă-
judeţului şi-a încheiat activi meria, I.I.C. Deva, I.L.F. De sută, scăderi simţitoare ale cefăţenesc a fost, iniţial, programată pentru ora 9. A- rile dumneavoastră, în cele cîteva zile de
tatea po primul trimestru al va, nu şi-au realizat sarcina acestui indicator înregistrînd cînd vă aflaţi In ţara noastră aţi putut cu
anului consemnează rezulta de plan la indicatorul pro C. M. Deva, I. M. Hunedoara, prime şi (Pagina a lll-a) ceasta ar fi însemnat să plecăm aseară din noaşte atît frumuseţile patriei melc, cit şi
te de prestigiu şi pe linia ductivitatea muncii, iar la U. C. Orăştie, I. P. Deva,
creşterii forţei productive a alte unităţi nivelul producti I.L.F. Dev şi altele. Cu to (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
a
muncii, concretizate în de vităţii muncii realizat este in tul nesatisfăcătoare se pre
păşirea planului productivi ferior celui obţinut în trimes zintă situaţia folosirii timpu materiale
tăţii muncii cu 1,2 la sută pe trul corespunzător din anul lui de lucru în primul tri
salariat, faţă de aceeaşi peri trecut. Acest fenomen se în- mestru al anului la „Marmu
oadă din anul trecut înregis- tîlneşte la E. M. Barza, U. V. ra“ Simeria, la care indicele — Sectorul cel mai greu, Campania agricolă de primăvară
trîndu-se o creştere de 7 la Călan, F.F.A. „Vîscoza“ Lu- de realizare a fondului de din punct de vedere al a-
sută. peni. Este lesne de înţeles că timp maxim disponibil a fost provizionării pe acest an, es
Sarcinile sporite ce i-au re în condiţiile realizării sarci de numai 89,7 la sută. te cel de confecţii metalice
venit industriei judeţului nilor numai la nivelul pla Nici cauzele care au deter — ne declara tovarăşul Mir-
Hunedoara în anul 1973 pe nului sau prin menţinerea u- minat indicele scăzut de fo cea Capac, şeful biroului a- Pe le tef nuri
linia sporirii productivităţii nui nivel al productivităţii losire a forţei de muncă la provizionare din cadrul în insămintarea urgentă “ . ? i**,
muncii şi-au găsit expresia muncii măcar la nivelul tri unele unităţi nu sînt noi sau treprinderii de industrie lo
în faptul că majoritatea în mestrului I din anul trecut, neînlîlnite pînă în prezent. cală din Hunedoara. Mai , bălteşte. De ce organele
treprinderilor au acţionat în la întreprinderile citate mai Volumul mare al absenţelor mult de jumătate din efec
direcţia depăşirii planului a- sus indicatorii sintetici la nemotivate pe ansamblul in tivul biroului nostru se o-
fet^nt primului trimestru al nivelul judeţului ar fi pre dustriei reprezintă 8,2 la su cupă de aprovizionarea aces a por ¡-preocuparea de comunale „lasă baltă“ eliminarea
ai.ului, iar faţă de aceeaşi pe zentat o dinamică mult mai tă din totalul timpului nelu tei secţii, deşi, după cum se
rioadă a anului trecut, pe fi favorabilă. crat, care reprezintă la I.P.B. ştie, unitatea mai are şi
ecare salariat, s-a realizat în Referindu-ne la modul în Bîrcea 16,6 la sută — unita alte secţii : prefabricate,
medie mai mult cu 3 423 lei. care s-a folosit timpul de te la care cea mai mare par strungărie, confecţii plapume căpătii a lucrătorilor de pe ogoare excesului de umiditate ?
Ca urmare, sporul producţiei lucru la unităţile industriale te din sporul producţiei glo etc.
globale faţă de plan a fost din judeţ — factor intensiv bale faţă de plan s-a obţi Despre aceleaşi greutăţi în
influenţat în propprţie de 83 de creştere a productivităţii nut pe seama creşterii _ nu aprovizionarea sectorului de In urma precipitaţiilor ca La cooperativele agricole
la sută de depăşirea produc muncii — se desprinde con mărului de salariaţi_ faţă de confecţii metalice, care in • NU MAI AVEM CE AŞTEPTA. FOLOSIM TOATE re au căzut, pe terenurile u- din Bobîlna şi Rapoltu Mare
tivităţii muncii planificate. cluzia efi există încă nume prevederile planului —, la fluenţează negativ realizarea FORŢELE PENTRU A ÎNCHEIA CIT MAI GRABNIC SE nor unităţi agricole s-au acu sînt peste 70 de hectare teren
Cu toate că pe ansamblul roase rezerve de sporire a a- I.M.M.R. Simeria — 15,2 la MĂNATUL (Valentin Ciobanu, inginerul şef al C. A. P. mulat cantităţi de apă care destinat însămînţării porum
industriei rezultatele sînt bu cestui indicator, rezerve de sută, la C.C. Petroşani — ritmică a planului de pro Ilia). determină fenomene de băl bului care, din cauza băltirii
ducţie, ne-a vorbit şi tova
ne, nu toate unităţile au a- spre care s-a mai scris în 12,2 la sută, la C. M. Deva răşul loan Barbu, inginer şef • NICI NU MA GÎNDESC SA NU TERMINAM SE tire, fiind astfel împiedicată apei, nu a fost nici cel pu
vut o contribuţie pozitivă la coloanele ziarului nostru. In — 11,5 la sută. MĂNATUL PINA LA 1 MAI. NUMAI VREMEA SA NU buna desfăşurare a lucrărilor ţin arat. Pe plan local nu
obţinerea lor. Unele unităţi dicele de utilizare a fondu Ne-am oprit numai _ asupra al I.I.L. Hunedoara. SE STRICE (loan Oargă, inginerul şef al C.A.P. Gurasadn). agricole de sezon, îndeosebi se s-a întreprins însă nici o ac
— Noi lucrăm în colabora
economice, printre care Cen lui de timp maxim disponi a două cauze care influen re cu diverşi beneficiari, ca • PINA JOI — 26 APRILIE — TERMINAM DE IN- mănatul, sau afectînd culturi ţiune de înlăturare a băltirii,
trala minereurilor Deva, bil a fost în primul trimestru ţează sporirea productivităţii SAMINTAT ÎNTREAGA SUPRAFAŢA DESTINATA CUL le însămînţate în toamnă. fie prin pompare, unde este
muncii şi asupra cărora se re sînt obligaţi prin lege să TURII PORUMBULUI (Petru Puia, Inginer şei al C.A.P. Evitarea diminuării recoltei cazul, sau prin săparea de şan
poate interveni în scopul ne asigure materiile prime Bretea Mureşană). impune ca organele locale dc ţuri de scurgere. Nu mai pu
creşterii randamentelor şi a şi materialele de care avem partid şi de stat să acţioneze ţin îngrijorătoare sînt şi as
eficienţei economice. Cunos nevoie pentru lucrările res Toate maşinile ţin şi se mută în altă tarla. energic, mobilizînd toate for pectele întîlnite la C.A.P.
cută fiind valoarea pe care o pective. De exemplu, pentru Gheorghe Sorea şi Roman ţele şi mijloacele la elimina Spini şi Mărtineşti, unităţi în
are fracţiunea de timp nefo C.S. Hunedoara executăm a- lucrează cu Dănilă lucrează de zor cu rea excesului de umiditate. care suprafeţe de ordinul ze
losită în scopul producţiei, numite piese de schimb ne două maşini 2 S.P.C. 2 la se Din păcate, împlinirea unui cilor de hectare stau acoperi
conducerile întreprinderilor cesare în reparaţiile siderur randament sporit mănat. asemenea deziderat este lă te de apă fără ca cineva să
vizate vor trebui să între gice. Conform comenzilor ce — Cît se însămînţează azi sată pe seama timpului, pre se gîndească la evacuarea a-
prindă măsuri menite să re ni le dă, combinatul trebuie Este ora 13. In tarlaua Os- — întrebăm pe tovarăşii Va şedinţii consiliilor populare cesteia de pe toate terenurile
ducă la maximum pierderile să ne asigure : profile uşoa tru, aparţinînd brigăzii de lentin Ciobanu, inginerul şef comunale şi preşedinţii coo afectate. De asemenea, feno
de timp, să organizeze mun re şi grele, tablă de diferite cîmp din satul Săcâmaş — al cooperativei, şi Alexandru perativelor agricole unde' se mene de băltire se semnalea
ca la nivelul fiecărei formaţii dimensiuni şi calităţi, oxi C.A.P. Ilia — activitatea este Vădan, şeful secţiei de meca ză şi la C.A.P. Şoimuş, pre
de lucru de aşa manieră în- gen, electrozi de sudură ş.a. în toi. Mecanizatorul Cornel nizare, sub supravegherea că întîlnesc astfel de situaţii cum şi în alte cooperative
Dar sectorul de resort al Potinteu mai are puţin şi rora se desfăşurau lucrările de mulţumindu-se să constate agricole.
EMILIAN ROVENŢA combinatului — serviciul pie- termină ultimul hectar de a- pregătire a terenului şi de doar că „bălteşte apa şi nu Ţinînd seama de influenţa
şef de serviciu la Direcţia rătură, iar Ion Lăchescu, Au semănat. se poate intra la arat sau la negativă pe care o au bălti-
judeţeană de stalistică MARIN NEGOIŢA rel Burza, Ion Dimperiu şi
Teofil Nicula pregătesc 40 ha semănat". Cîteva aspecte con
(Continuare In paa. a 2-a) I (Continuare in pag. a 2-a) pentru semănat. Mai au pu (Continuare în pag. a 2-a) crete sînt edificatoare. (Continuar# In pag. a 2-a)
stantin Lupaş, de la In blul de alimentare pentru Studenţii speologi, printre DE LA CENACLUL
APLAUZE spectoratul silvic judeţean, cel de-al doilea tronson, care Oliviu loaniţescu, VREMEA
PENTRU HUNEDORENI a primit recent 2 medalii urmînd ca în următoarele Dorel Popa, Marian Pan- „FLACĂRA" Pentru 24 ore
de aur, acordate pentru o zile să înceapă montarea telimon, Ion Sfecoci, Da DIN HUNEDOARA
Deţinător al premiului blană de rîs şi un trofeu stupilor şl a lămpilor fluo niel Sanchez, au in planul Vreme relativ răcoroasă
întîi la faza pe zonă (le de mistreţ, vînate de el, rescente. de lucru descoperirea de Azi, 26 aprilie a.c., orele şi schimbătoare, cu cerul
la Timişoara, a concursu care au fost prezentate în noi peşteri, declararea u- 19, Ia clubul „Siderurgis- noros, temporar acoperit.
lui cultural-artistic al e- luna martie la Expoziţia DIN ACTIVITATEA nor noi monumente ale tul" din Hunedoara va a- Vor cădea ploi slabe şi
levilor din şcolile de spe internaţională de trofee UNOR PASIONAŢI naturii ş.a. vea loc şedinţa cenaclului intermitente, care în re
cialitate, corul de cameră vînătoreşti de la Torino — literar „Flacăra“. Va citi, giunile muntoase se vor
al Liceului de muzică şi Italia. In cadrul aceleiaşi SPEOLOGI din cele mai recente crea transforma în ninsoare.
arte plastice din Deva s-a expoziţii, la care au fost PENTRU FRUMUSEŢEA ţii personale, Aurel Man Temperatura minimă va
calificat pentru faza re prezentate trofee din 9 Cercul de speologie „E- ta. Prezentarea critică — oscila Intre 3 şi 6 grade,
publicană. Noua confrun ţări, s-a acordat o meda mll Racoviţă“ de la In ORAŞULUI Marin Porumb. iar maxima între 13 şi 18
tare a însemnat un lie de argint unui trofeu stitutul de mine Petroşani grade. Vint potrivit, cu
nou succes pentru elevii de căprior, vînat de To- se dovedeşte plin de roa In perioada vacanţei de REFACEREA FONDULUI intensificări temporare, din
profesorului Tiberiu Bar- vică Manea, preşedintele de. Sub patronarea cate primăvară, elevii casei de FORESTIER nord-vest.
dan, corul situîndu-se pe C.A.P. din satul Boz. drei de geologie, membrii copii din Uricani, sub
locul III, după judeţul Si cercului au descins de cu- conducerea profesorilor In campania dc împă Pentru următoarele
biu, pe locul I nefiind SE EXTINDE rînd In zona carstică a şcolii, au lucrat pentru a- duriri din această primă două zile
clasată nici o formaţie. pîrîulul Roşia, la Peştera menajarea unei sere de vară, s-au plantat, pînă în
ILUMINATUL PUBLIC cu Rozătoare şi la Peşte flori — bază proprie de prezent, 6 867 700 puleţi de Vremea continuă să se
VINĂTOR1 MEDALIAŢI ra lui Florian, efectuînd material necesar înfru pin, molid, salcîm şi alte îmbunătăţească treptat.
Pe noul bulevard N. măsurători dc presiune şi museţării oraşului. Racor specii. Vor mai cădea ploi slabe
CU AUR Şl ARGINT Bălcescu din municipiul temperatură, măsurători dată la sistemul de încăl In acest fel, fondul fo şi averse de ploaie în pri
Comuniştii Mânuse Cazac sl loan Savu, lăcătuşi in secţia Deva se fac intense pre pentru cartări de galerii, zire al exploatării minie restier al judeţului — ad ma parte a intervalului.
vagoane a I.M.M.R. Simeria, execută cu multa competenţă pro- Esle vorba de lucruri a- gătiri pentru extinderea citlegind faună şi floră re, noua seră va asigura ministrat de ocoalele sil Temperatura. in creştere
vaeoane a i.ivi.ivi.iv. auut-na, ^ .1.. o tnlorolni- T\f» 11Î O 13 1P n fl UZI pl fl i* devărate, nu de poveşti iluminatului public. In specifică, realizînd expli flori şi plante pentru zo vice şi comune — a spo
.
---------- ---------------
fesională operaţiile (le nltuire a talerelor pe tija ţampoaaelor de uşoară. Vint slab pînă la
vagoane. Dc mai multă vreme, col doi lăcătuşi sînt fruntaşi în vînătoreşti. Inginerul Con- prezent, se introduce ca caţii de profil geologic. nele verzi ale oraşului. rit cu 1 856 ha de pădure. potrivit din sud-vest.
muncă.