Page 86 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 86
-aSSaSOOTff^^í^SSBtRíiS^íSP^ ;V5R5flSa^raKaS5®
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 689 © JOI 26 APRILIE 1973
FRÂMÎNTĂRI OAMENII MUNCII HUNEDORENI
PE PĂMÎNTUL IN TIMP INĂ ZIUA DE 1 MAI
Revoluţia românilor din a- aparţinînd marilor proprie zăr, au făcut astfel de decla Sîntuhalm, au avut loc iz
nul 1848 a constituit în faţa tari de pămînt. raţii care, potrivit ordinelor bucniri împotriva încartirui-
istoriei o manifestare de o De aceea, din ţara Zaran- superioare, reclamă sesizarea rii trupelor străine. O „rebe FIECARE SALARIAT
amploare fără precedent a dului pînă în ţara Haţegului instanţelor judecătoreşti... E liune" este semnalată In Iu Soluţie nouă ie construcţie
luptei maselor populare pen şi valea Mureşului, satele de nevoie a se trimite la Rapolt nie 1848 şi la Cîrneşti-Haţeg.
tru dreptate socială şi liber iobagi se mişcă, se ridică la un număr suficient de căta- In Săuleşti şi Biscaria, io
tate naţională. Nicicînd în luptă, împotriva domnilor de ne. cît mai în grabă, potrivit bagii de pe moşiile grofului isi cunoaşte Îndatoririle
zbuciumata istorie a poporu înlătură pe administratori, pe şantierul
desferecă magaziile şi pivni
lui român nu au apărut aces ţele cu provizii, iau vitele şi Toţi comuniştii, întregul colectiv de lucrători ai între
te năzuinţe atît de clar for grînele. Cei din Biscaria în prinderii de comerţ cu produse industriale din Hunedoara
mulate programatic, atît de cearcă să redeschidă un vechi au înţeles imperativele majore ale sarcinilor stabilite la
organic împletite şi atît de proces cu marii proprietari, plenara din februarie-martie a.c. Documentele plenarei, cu-
pline de speranţe ca atunci, pentru vite şi pămînt. supermagazinului din leva vîntarea secretarului general al partidului ne-au mobili
la jumătatea veacului trecut. pămînt, împotriva abuzurilor cu urgenţa lucrurilor... Aici Aceleaşi frămîntări pe Mu zat în muncă, ne-au făcut să găsim noi modalităţi pentru
Istoria, a consemnat în pa administraţiei, pentru desfi ameninţă pericolul revoluţiei. reş în sus ca şi în întreaga îndeplinirea îndatoririlor ce ne revin.
gini înălţătoare pele mai im inţarea iobăgiei. Ne putem aştepta în fiecare Transilvanie. Toate se unesc Lucrările pentru construi pe şantierul viitorului maga In adunările de partid, prin cei 11 agitatori, prin agi
portante momente ale acestei In Zarand, „tribunul ro oră la izbucniri. Pericolul ar într-un şuvoi revoluţionar u- rea marelui magazin ampla taţia vizuală şi brigada de agitaţie am popularizat toate
lupte. Există, însă, fapte pe mân Silaghi, cu cetele lui au putea fi -evitat numai prin nic, marcînd prin aceasta, sat în faţa spitalului din zin din Deva se vorbeşte documentele elaborate la plenară. Apoi fiecărui membru
mult despre turnare şi mon
care documentele de arhivă, aprins, în Brad şi Baia de armată. Dacă nu se fac paşii caracterul unitar al revolu Deva au ajuns deja la eta tare. Grinzile de mare greu de partid, fiecărui lucrător din reţeaua noastră i-au fost
atît de bogate, referitoare la Criş, curţile domnilor toate... necesari, nu garantez dacă in ţiei în toate cele trei ţări ro jul doi. In aceste zile pre tate sînt turnate pe sol, apoi stabilite sarcini concrete la locul de muncă, sarcini de
revoluţia din 1848, le închid şi curtea fiscuşească din Va 24 de ore pericolul nu mă mâneşti şi întărind, prin uni mergătoare lui 1 Mai, ritmul sînt ridicate cu macaraua şi spre a căror îndeplinire raportează periodic în faţa adu
în sine, dar care îşi aşteaptă lea Bradului, apoi au venit în cuprinde". tatea de voinţă şi luptă, nă de execuţie s-a intensificat. fixate, după noua metodă, la nării generale.
cercetarea şi desluşirea. Brad, zicînd că are poruncă Un alt raport, trimis de dejdea în triumful dreptăţii Succesele înregistrate pe şan locurile stabilite. Acest pro „Fiecare salariat — un om cu trăsături etice înaintate,
sociale şi al libertăţii naţio
Unele aspecte locale ale a arde tot cît e domenesc" — solgăbirăul din Sîntămăria- nale, idei atît de scumpe, tier se datoresc, într-o bună cedeu de lucru oferă mai luptător activ împotriva risipei de orice natură, factor de
şi
în
promovarea
afirmarea
seamă
corectitudinii
cinstei,
desfăşurării revoluţiei ne sînt relatează o anchetă din 1849. Orlea, la 6 septembrie 1848, străbătute de cel mai înalţ măsură, hărniciei şi respon multe avantaje, dar, în pri şi bunei serviri" — este chemarea lansată de comuniştii
oferite \de documentele din Dintr-un raport al solgăbi- relatează că la Vîlcelele Bu umanitarism. Prin aceste idei sabilităţii cu care muncesc mul rînd, asigură un ritm din organizaţia noastră, chemare ce se adresează tuturor
arhiva flpstului comitat al răului, trimis din Banpotoc ne a izbucnit o răscoală şi înălţătoare, revoluţia de la constructorii, din rîndul că rapid de execuţie şi o efi lucrătorilor. Scopul ei este descoperirea şi întărirea cana
Hunedoarei ; ele relevă îm la 21 iunie 1848, se constată cere trimiterea forţei milita 1848 — aşa cum arată tova rora se detaşează brigăzile cienţă sporită. Studiind cu a- lelor care duc la risipa de materiale, de muncă şi timp,
pletirea sţtrînsă, îdeea nedes că locuitorii comunei Rapol- re necesare în liniştirea ne răşul Nicolae Ceauşescu — conduse de Andrei Kloss, A- tenţie fiecare fază de lucru apărarea fermă a avutului obştesc, întărirea spiritului de
părţită a luptei sociale cu tu Mare refuză să se supună supunerii vîlcelenilor. „a deschis drumul unor mari lexandru Cîrstei, loan Preg, şi cerinţele ei, constructorii răspundere şi disciplină, promovarea bunei serviri a cum
au reuşit să monteze un etaj
transformări
şi
în
cea naţionălă. Din ele se poa obligaţiilor şi să mai preste Răzvrătiri au avut loc şi prefaceri societăţii, al înfăp Ilie Petra şi de alţii. în 15-20 de zile, lucru impo părătorilor, ridicarea nivelului de conştiinţă socialistă a
structura
te constata- cu evidenţă că ze slujbele ioibăgeşti. „Pe lin în Bretea Română şi satele tuirii unor idealuri funda Despre stadiul de execuţie sibil de realizat după meto tuturor lucrătorilor.
învecinate, unde au fost tri
gă aceasta... cîţiva dintre ei,
izbucnirile revoluţionare, fră- mentale ale poporului nos a obiectivului ne-a vorbit to dele clasice de execuţie. Suc Sarcinile de plan pentru acest an sînt sporite faţă de
mîntările ţărăneşti au avut uniţi, după îndrumarea şi mişi 60 de soldaţi pentru ur tru". varăşul Avram Tomuş, şeful cesul apare şi mai concludent anul trecut. Avem de desfăcut un volum de mărfuri în
loc mai cu seamă în satele conducerea unui oarecare La- mărirea şi prinderea celor lotului 12 al şantierului nr. 1 dacă se ţine cont că supra valoare de peste 271 000 000 lei. Realizarea şi depăşirea
din Deva :
acestei sarcini, aşa cum ne-am angajat, presupune n bună
răsculaţi. De asemenea, la Prof. BENIAMIN BASA faţa unui etaj este de circa şi ritmică aprovizionare, respect faţă de cumpărători, ^ o
Ilia, la Şoimuş, Sîntandrei, ţ Simeria — Principalul „secret" al 1 200 mp. servire ireproşabilă, reducerea cheltuielilor de circulaţie,
ritmului rapid în care se lu
crează îl constituie faptul că Tovarăşul Tomuş a mal a consumului de energie electrică, eliminarea staţionării
aplicăm, pentru prima dată precizat că, prin aplicarea mijloacelor de transport, folosirea lor la capacitatea ma
NICOLAE BALCESCU: în ţară, o soluţie nouă de noii soluţii, se economisesc ximă, completarea fondului de marfă pe plan local etc.
material
de
construcţie, de înaltă produc mari cantităţi tiparele în care Am întreprins măsuri concrete şi în vederea ridicării
lemnos,
iar
tivitate şi eficienţă. Despre ce nivelului profesional al salariaţilor. In prezent calificam
se toarnă grinzile pot fi uti 36 de vînzători şi pregătim 22 de tovarăşi care să poală
noutate este vorba ? Pe baza
lizate o perioadă îndelungată.
„MERSUL REVOLUŢIEI propunerilor făcute de către Deocamdată, pe şantierul ma fi promovaţi gestionari. în permanenţă să primim în rindurile
orientăm
Ne
şeful proiectului, noul maga
zin din Deva se construieşte gazinului amintit se aplică, comuniştilor pe cei mai buni lucrători, de la locurile de
în premieră, o soluţie valo
din stîlpi şi grinzi prefabri roasă. Cu ajutorul el, con muncă mai importante.
ISTORIA ROMÂiLOR cate, care se realizează, prin structorii care s-au angajat al organizaţiei noastre de partid, a căror înfăptuire se ur
Sînt sarcini scrise cu majuscule în planul de muncţî
pe
chiar
turnare,
să termine „montajul" maga
şantier.
Grinzile prefabricate au un zinului pînă la 15 mai vor măreşte necontenit, conştienţi fiind că în acest mod vom
îmbunătăţi întreaga noastră activitate.
model casetat, iar îmbinarea înregistra un adevărat re
„...Revoluţia română de la inte, transformîndu-se şi AURELIA TITIENE
1848 n-a fost un fenomen luptîndu-se neîncetat pen lor se face prin sudură şi cord privind ritmul de exe secretara organizaţiei de partid
neregulat, efemer, fără tre tru triumful binelui asupra monoliţi zare cu betoane de cuţie şi economisire a lem de la întreprinderea de comerţ
cut şi viitor, fără altă cau răului, al spiritului asupra mărci superioare. Deşi este nului. cu produse industriale
ză decît voinţa întîmplătoa- materiei, al dreptului asu vorba despre o construcţie, T. ARDELEAN din Hunedoara
re a unei minorităţi 6au pra silei, pentru realizarea,
mişcarea generală europea atît în sînul său cît şi în
nă. Revoluţia generală fu omenire, a dreptăţii şi a
ocazia, iar nu cauza revo frăţiei...
luţiei române. Cauza ei se ...A crea o naţie ! O na
pierde în zilele veacurilor. ţie de fraţi, de cetăţeni li Utilizarea deplină a forţei de muncă Expunere
Uneltitorii ei sînt 18 vea- 1 beri, aceasta este, români,
curi de trude, suferinţe, şi sfînta şi marea faptă... (Urmare din pag. 1) prestarea de ore peste pro ve de creştere a productivită „Gimitrie Canîemir -
lucrare a poporului român gramul de lucru sau în zile ţii muncii ca factor care vi-
asupra lui însuşi. Ea fu o In zadar veţi îngenunchea de sărbătoare şi repaus. Vo talizează întreagă activitate om al secolului
fază, o evoluţie istorică na şi vă veţi ruga pe la por cît să poată fi fructificate lumul acestui timp prestat se economică. In cadrul fiecărei
turală, neapărată, prevăzu ţile împăraţilor, pe la uşi toate rezervele, pentru reali luminilor“
le miniştrilor lor. Ei nu vă zarea unor randamente pe ridică la 1 075 411 ore numai întreprinderi este loc pentru
tă, a acelei mişcări provi vor da nimic, căci nici vor, măsura dotării şi a posibili la nivelul unui trimestru şi mai bine In direcţia îmbună
denţiale care tîrăşte pe na nici pot. ‘‘Fiţi gata, dar, a tăţilor existente. este echivalent cu munca a tăţirii folosirii forţei de mun La Casa de cultură din j
ţia română, Împreună cu lua voi, fiindcă împăraţii, Pentru compensarea unei peste 1 600 muncitori. că, dar se impune trecerea la Hunedoara, prof. Ladislau 3
părţi din timpul nelucrat şi
Aşadar, în cadrul întreprin
toată omenirea, pe calea ne domnii şi boierii pămîntului în alte cazuri pentru realiza derilor industriale din judeţ iniţierea unor măsuri concre David de la liceul nr. 1 din 3
localitate a susţinut o ex- j
te în sprijinul acestei acţiuni
mărginită a unei dezvol nu dau fără numai aceea ce rea planului s-a apelat la există încă însemnate rezer majore. punere cu tema „Dlmltrie j
tări progresive, regulate... le smulg popoarele. Fiţi Cantemir — om al secolu- j
Să deschidem Istoria, cartea gata dar a vă lupta bărbă- lui luminilor“ . Expunerea, ;
de mărturie a veacurilor,...şi.- teşte, căci prin lucrare şi bazată pe o multitudine de j
date privind viaţa şi opera j
luminaţi de filozofia ei vom jertfire, prin sîngele văr Aprovizionarea cu materii prime şi materiale marelui patriot şi om de :
vedea că de 18 veacuri na sat, poporul dobîndeşte cu cultură moldovean, a fost j
ţia română n-a vegetat, n-a noştinţa drepturilor şi a da (Urmare din pag. 1) factorii responsabili ai unită dustriale etc. — sînt solici audiată cu viu interes de ;
stat pe loc, ci a mers îna toriilor sale". ţii colorează, după aprecieri, tate de întreprinderi de un public numeros. 3
NICOLAE BALCESCU. Pictură de Gh. Tattarescn. (Muzeul
de artă al R.S. Romania). se de schimb — nu ne tri diverse cantităţi de lînă ca construcţii din 9 judeţe ale
mite materialele la timp iar re rămîn un timp neutiliza ţării.
uneori deloc. bile. O vină o poartă însă şi Greutăţi, greutăţi... Indus
Sînt şi exemple concrete, întreprinderea teritorială de tria locală din Hunedoara, ca
«SaBBHSBSWaaED cînd întreprinderea noastră a aprovizionare Deva, care n-a şi alte unităţi unde există împlinirile
apelat la alte unităţi pentru prevăzut în contractul cu situaţii similare, trebuie să
completarea necesarului de I.I.L. Hunedoara proporţiile facă totul pentru înlăturarea muncii
materiale. Numai la coman corespunzătoare de lînă albă „golurilor" care există In pre
Întrepătrunderea muncii da nr. 133, din 14 februarie şi şeină. (Din acest motiv, zent în tabloul sinoptic al
a.c., care a rămas neonorată,
contractul se află şi în pre
aprovizionării.
întreprinderea a fost nevoi zent nesemnat!). La acestea Concret, interlocutorii noş De curînd încheiată, va
tă să procure : 15 tone tablă se adaugă şi necontractarea tri, factori de răspundere din canţa de primăvară a reu
din Arad, tablă şi diverse coloranţilor necesari vopsito- întreprindere, au mai propus nit un valoros bilanţ al hăr
Spre
niciei
pionierilor.
profile de la T.I.C.S.H., ţevi riei, care funcţionează din ca, în etapa ce urmează toa exemplu, cei de la Şcoala
politice cu sarcinile economice de anumite dimensiuni de la toamna anului 1972. greutăţi şl te problemele de aprovizio generală nr. 4 Petroşani au
I.T.A. Deva etc. Şi în alte
întîmpinăm
nare să fie rezolvate, teore
—
secţii ale unităţii se resimte în aprovizionarea cu oţel-be- tic şi practic, de către Di prestat 6 000 de ore muncă
a
construcţia
lipsa unei aprovizionări rit ton pentru secţia prefabrica recţia judeţeană de resort şi patriotică la Ia introducerea
4
ateliere,
Principiile eticii comu eforturile deosebite pe care într-o amplă acţiune de re- modul cel mai acut: transpu mice, corespunzătoare. La te — ne spunea inginerul şef Consiliul popular al munici
le depun pentru a crea mine condiţionare a pieselor şi de nerea în viaţă a măsurilor secţia covoare, planul de ex al întreprinderii. In trimes piului Hunedoara pe una din încălzirii centrale şi la a-
rilor condiţii de lucru cores recuperare şi refolosire a privind aprovizionarea ritmi port aferent trimestrului I trele III şi IV ale acestui an variantele : punerea la dispo menajarea curţii. 5 000 de
niste sub seninul mani punzătoare îndeplinirii pla materialelor deficitare. Aş că a brigăzilor şi organiza a.c. a fost realizat în totali nu vom mai avea acest ma ziţie a materialelor odată cu ore de muncă au dăruit şi
nului. Obiectivul pe care şi putea să dau numeroase e- rea corespunzătoare a mun tate. Dar el putea fi sub terial, întrucît sarcinile de lansarea comenzii de către elevii şcolii din Orăşiioara
festării concrete l-a propus colectivul sectoru xemple. Echipa de lăcătuşi cii în condiţiile folosirii u- stanţial depăşit dacă nu s-ar producţie sînt mari şi vom beneficiar, sau repartizarea de Sus unor lucrări Ia con
lui pentru luna martie — condusă de comunistul Ni nor metode mai productive, fi creat pe parcurs cîteva folosi tot ce avem pînă a- directă şi ritmică a materia strucţia sălii de sport si
Călăuziţi de sarcinile tra 1 000 tone de cărbune peste colae Terentică lucrează în bazate pe mecanizare, pentru goluri în aprovizionarea cu tunci. Deja am intervenit lelor necesare conform sar atelierelor. Tot el au plan
sate de Plenara C.C. al plan — a fost realizat. Este . prezent la reparaţia capitală încărcarea şi evacuarea ste lînă albă a secţiei. Acestea pentru suplimentarea planu cinilor de plan. tat 500 do pomi, au văruit
P.C.R. din noiembrie 1971, de şi aceasta o expresie a cu- a coliviei puţului central, în rilului excavat. se datoresc în bună parte lui de aprovizionare în acest Revirimentul în această alţi 2 000 şi au amenaja'
Conferinţa Naţională a par vîntului comuniştilor, a ma cea m a i , mare parte cu ma Biroul organizaţiei de ba faptului că ILEXIM-Bucu- sens, mai ales că prefabrica direcţie şi concretizarea mă o pistă aplicativă.
tidului, . acordăm în activita terializării ideilor partidului. teriale şi piese recondiţiona ză a trasat sarcini concrete reşti nu lansează din timp tele noastre — fîşii do plan- surilor preconizate trebuie
tea organizaţiei noastre de Avîntul în muncă, stimulat te. Aşa procedează şi alte .e- fiecărui brigadier şi şef de comenzile de covoare, iar şeu, stîlpi pentru hale in- să se producă neîntîrziat.
bază o atenţie neîntreruptă în toate colectivele de apro- chipe. Rezultatele generale schimb membru de partid,
educării membrilor de partid precum şi altor comunişti în
in spiritul normelor eticii şi legătură cu mobilizarea tutu
echităţii socialiste. ror celorlalţi muncitori la a-
In luna mârtie, la foarte ■plicarea măsurilor stabilite. Campania agricolă de primăvară
scurt timp după ultima ple Ne scriu secretari de Concomitent, s-a asigurat,
nară a C.C. al P.C.R., am prin mijloacele muncii poli
analizat cum se achită mem tice de masă, popularizarea A
brii organizaţiei de bază de organizaţii de bază. de ia operativă a rezultatelor ob
sarcinile pe care ni le-am ţinute, evidenţierea muncito Fe unele terenuri Insămînţarea urgentă a porumbului“
propus in legătură cu eco mina Petrila rilor cu cele mai bune reali
nomisirea pieselor de schimb, zări, discutarea în colectiv a agricole apa
materialelor şi energiei, de abaterilor de la disciplină. preocuparea de căpătîi
valorificarea cît mai deplină Agitaţia vizuală a fost re
a posibilităţilor de creştere împrospătată şi orientată con bălteşte. De ce
a randamentelor în abataje piaţa sărbătorire a zilei de sînt semnificative. In ultimul cret pe sarcinile economice *
şi a vitezelor de înaintare. 1 Mai, face ca şi in cadrul timp, cu toate greutăţile în- ale sectorului. La puncte vi a lucrătorilor de pe ogoare
Prin numeroase exemple, sectorului nostru să se înre tîmpinate în întreţinerea şi zibile in subteran, la princi organele comunale (Urmare din pag. 1) cesc cu răspundere pentru ca
membrii de partid din sector gistreze în continuare rezul revizuirea instalaţiilor, utila palele locuri de muncă s-au timpul de lucru să fie folosit nic organizată şi nu se iro
dovedesc că îşi însuşesc şi tate meritorii. jele au funcţionat normal, expus panouri în care se re „lasă baltă“ — Amîndoi mecanizatorii cît mai eficient la pregătirea seşte nici o oră bună de lu
aplică în practică înaltele nu s-au înregistrat avarii cu flectă sarcinile pe schimburi seamănă cel puţin 20 ha. Lu terenului şi semănat. In fie cru Ja pregătirea terenului ş
principii ale eticii comunis ŞTEFAN ANDREI repercusiuni asupra procesu şi pe zi ale fiecărei brigăzi, crăm pînă pe înserează. care zi — ne spunea Ioan semănat. Sperăm ca pînă 1
1
Mai să terminăm semăna
te, situîndu-se în fruntea în secretarul organizaţiei de bază lui de producţie ; minerii au rezultatele obţinute. Conside eliminarea excesu — Nu mai avem ce aştep Oargă, inginerul şef al coope tul.
tregului colectiv printr-o a- din sectorul I avut, din agest punct de ve răm că măsurile luate şi ac ta. Timpul este foarte înain rativei — vrem să realizăm
tltudine înaintată demnă de dere, condiţii bune de lu ţiunile întreprinse în sensul tat. Folosim toate forţele pen şi să depăşim normele de La C.A.P. Burjuc avem c.
luat ca exemplu. Tovarăşul Reacţia organizaţiei în cru, ceea ce le-a permis să îmbunătăţirii muncii politice lui de umiditate? tru a încheia cît mai grabnic lucru. Mecanizatorii îşi fac interlocutori pe tovarăşa Doi
Gheorghe Boghin a preluat îndeplinească şi depăşească au determinat creşterea par semănatul — ne spunea in cu prisosinţă datoria. Nici nu na Wurm, inginer şef, şi Şte
conducerea uneia din brigă ticipării tuturor salariaţilor (Urmare din pag. 1) ginerul şef. Cu ce facem azi, mă gîndesc să nu terminăm fan Herbei, mecanicul secţie
zile cele mai slabe şi, de faţa greutăţilor în primul trimestru sarcinile în producţie. Practic, toate 24 aprilie, ajungem la 80 ha semănatul pînă la 1 Mai. Nu de mecanizare. Am începu
cînd a trecut în fruntea a- de plan. brigăzile din sector îşi în din cele 214 pe care le avem mai vremea să nu se strice. lucrul mai tîrziu din cauz:
cestei formaţii, rezultatele Profilul electro-mecanic al deplinesc sarcinile de plan şi rile asupra recoltei, este o de cultivat cu porumb. De Din cele 142 ha planificate, terenului care este cam moale
obţinute se ridică la nivelul activităţii serviciului general ION PENU angajamentele luate în între cerinţă imperioasă ca organe mîine intră în lucru şi o se cu ce facem azi ajungem să Mecanizatorul Ion Negru ari
le comunale do partid şi de
celor mai bune. La fel a a determinat organizaţia de secretarul organizaţiei de bază cere. In luna martie, de e- stat, împreună cu conduceri mănătoare S.P.C. 6 şi vom avem însămînţate 48 ha. 2 ha, iar Teofil Suba şi Adam
Traian pregătesc 11 ha. Dii
procedat şi tovarăşul Gheor bază să pună accent, în des din serviciul general xemplu, nici o brigadă n-a le unităţilor agricole şi cadre realiza,’ începînd din 25 apri Aici lucrau la executarea 25 aprilie începem semănaţii
ghe Moldovan, preluînd con făşurarea activităţii politice, rămas sub plan. Brigada con le tehnice să ia neîntîrziat lie, o viteză zilnică de 35 ha arăturilor pe ultimele 22 ha la porumb cu 3 maşini
ducerea unei brigăzi cu re pe antrenarea colectivului la dusă de comunistul Cadar măsuri în scopul mobilizării In comuna noastră — ne Concomitent cu semănatul si
zultate mai slabe, de la lu întreţinerea, revizuirea şi La baza întregii activi- Arpad, aplicînd iniţiativa mi tuturor cooperatorilor la să spunea tovarăşul Teodor Va- mecanizatorii Romulus Bolea, administrează îngrăşăminte
crările de pregătiri. Brigada repararea utilajelor con nerului Constantin Grădina parea şanţurilor de scurgere siu, secretarul comitetului Viorel Circi, Vincenţiu Incer iar o suprafaţă de 96 ha s<
condusă de tovarăşul Gheor form graficelor, pentru a le tăţi — munca de con rii de la Uricani, a realizat a apei, iar acolo unde este comunal de partid, primarul şi Traian Todea. La semănat, ierbicidează.
ghe Zaharia se remarcă prin menţine în permanenţă în o viteză de 110 ml înaintare cazul să folosească motopom- comunei Ilia, din cele 690 ha în tarlaua După Grădini, lu
economiile pe care le reali bună stare de funcţionare. vingere^ în galerii. Brigăzile conduse pele. Astfel se vor crea con destinate culturii porumbului Intre unităţile agricole so
zează la consumurile de ma Dar situaţia nu e simplă. Am de comuniştii Petru Tăta- diţii pentru ca terenurile sînt pregătite 600 ha. Este un crau mecanizatorii Remus cialiste care sînt cele mai a-
terial lemnos şi de exploziv. întîmpinat şi mai întîmpinăm ru, 11 ie Graure, Eugen Ta- afecL to să fie grabnic pregă front de lucru care permite Bolea şi Miron Costea, aju vansate cu semănatul porum
bului se află C.A.P. Bretea
Ca şef de brigadă obţine re greutăţi cauzate de insufi Realizarea, în condiţiile maş şi Vasile Pavel şi-au tite şi însămînţate cu porumb, mecanizatorilor să-şi desfă taţi de cooperatorii Ana Ni- Mureşană. Tovarăşul Petri
şoare toate forţele. Pînă la
zultate frumoase şi tovarăşul cienţa pieselor de schimb şi programului de 6 ore, a u- depăşit, de asemenea, anga iar pe suprafeţele ocupate cu 25 aprilie ajungem să însă- cula, Andronic Gomboş, Ale- Puia, inginerul şei al unită
Marin Ghizdăvescu. Aş vrea a unor materiale. Ca o reac nei producţii la nivelul celei cereale păioase de toamnă să mînţăm peste 250 ha. Dorin xe Moisin şi brigadierul de ţii, ne spunea că mecaniza
să spun, în paranteză, că ar ţie firească, în colectiv s-a care se realiza înainte în 8 jamentele luate în întrecere. fie evitată sufocarea plante ţa noastră este ca pînă la torii Voicu Marţitis şi Nico
fi de dorit ca el să fie tot născut ideea recuperării şi ore a ridicat în faţa organi Ca urmare a muncii întregu 1 Mai să terminăm semăna cîmp din Gothatea, Octavian lae Someşan au terminat de
zaţiei de bază multiple pro
atît de activ şi în îndeplini recondiţionării acestora, în lui colectiv, sectorul şi-a în lor. Este o obligaţie de înal tul. Şi lucrăm cu toţii pentru Nicula. pregătit ultimele 20 ha, lai
rea atribuţiilor ce-i revin ca deosebi a cadrelor metalice. bleme. Stabilirea şi aplicarea deplinit sarcinile trimestriale tă răspundere patriotică şi atingerea acestui ţel. In cele două cooperative a- pînă la 26 aprilie se încheie
corespunzătoare
celor
mai
membru al biroului organi Iniţiativa era bună. Biroul de plan cu 5 zile mai devre cetăţenească a fiecărui coope gricole din comuna noastră semănatul pe întreaga supra
zaţiei de bază. La rîndul lor. organizaţiei de bază a anali măsuri organizatorice, tehni me, iar sărbătoarea muncii rator, a .tinerilor de la sate, — ne spunea tovarăşul Emil
maiştrii comunişti, printre zat-o cu atenţie, a stat de ce şi politice a constituit o- ei o cinstesc tot cu rezultate Timpul de lucru — faţă destinată culturii porum
care aş menţiona în primul vorbă cu şefii echipelor de biectul principal al dezbate frumoase. să participe efectiv la toate folosii în mod cît Brînda, secretarul comitetu bului. La semănat, lucrează
rînd pe tovarăşii Constantin lăcătuşi, cu comuniştii. S-a rilor purtate în biroul orga acţiunile care vizează pune lui comunal de partid, pri Cornel Ungur şi Visalon Po-
Stoicescu, Stere Păcuraru, discutat apoi cu masa de sa nizaţiei şi în adunările ge CONSTANTIN SIMOTA rea deplină in valoaie a po mai eficient marul comunei — activitatea povici. Toate lucrările s-au
Ion Retegan şi Dumitru Şer- lariaţi. întregul colectiv a în nerale ale comuniştilor. O se-rstarul ergunizaţiei de bază tenţialului productiv al pă Ora 15, pe ogoarele C.A.P. se desfăşoară într-un ritm făcut în condiţii agrotehnice
bănescu, se evidenţiază prin ţeles greutăţile şi s-a angajat problemă se punea însă în din sectorul XI mîntului. Gurasada. Toţi factorii mun susţinut. Munca este temei corespunzătoare.