Page 89 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 89
Proletari din toate fările, unlfi-vă!
mm ■&M ■m
CREŞTE INDICELE multe variabile complexe“,
DE UTILIZARE semnat de Cabiria Andreian
A MAŞINILOR Cazacu, a fost pus sub tipar
de Editura „Wissenschaf
ten" din R.D. Germană.
In marile Întreprinderi
constructoare de maşini a Două valoroase lucrări din
avut loc, recent, o largă ac domeniul chimiei urmează
să apară în Marea Britanie
ţiune menită să furnizeze şi Olanda. „Chimia analiti
elemente concludente asu că cantitativă. Volumetria“
pra potenţialului productiv de C. Liteanu şi E. Hopîr-
şi pentru depistarea unor
noi rezerve de sporire a tean — se află în curs de
productivităţii muncii. S-a traducere la Editura londo
Rein-
„Van
Nostrand
neză
ajuns, astfel, la concluzia hold-Company", iar „Chimia
că printr-o încărcare mai coloidală“, de E. Chifu, ur
bună a maşinilor şi utilaje mează să apară sub auspi
lor, unităţile industriei con
strucţiilor de maşini vor ciile Editurii olandeze „Rei
putea realiza, In perioada del" din oraşul Dordrech. Un
românesc
interesant
tratat
1973—1975, o producţie su în domeniul ştiinţelor uma
plimentară estimată la a- niste, „Istoria logicii" de
proximativ 12 miliarde lei.
ANUL XXV Nr. 5 690 VINERI 27 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Pentru atingerea acestui Anton Dumitriu, constituie
- obiectul unei coeditări pe
important obiectiv, indice
le de utilizare a maşinilor care o realizează Editura
va creşte anul acesta la didactică şi pedagogică din
cel puţin 85 la sută atît Bucureşti şi Editura „A-
prin reconsiderarea norme bacus-Kent“ din Londra.
H U N E D O A R A . —
OAMENII MUNCII HUNEDORENI Miercuri, la clubul lor la nivelul parametrilor STAŢII MOBILE
fiecărei maşini, cit şi prin
„Constructorul" din Hu generalizarea schimbului II
nedoara a avut loc o şi extinderea schimbului III. „SERVICE"
INTIMPINÂ ZIUA DE 1 MAI dezbatere pe tema „To De pe acum, numeroase în In cadrul uzinelor de re
vărăşie,
prietenie,
dra
treprinderi
un
realizat
au
goste" la care au par
din
Bucureşti,
paraţii
auto
indicator de utilizare a ma
ticipat peste 60 de ti şinilor superior celui plani Cîmpina, Iaşi, Tecuci, Su
neri şi tinere din ca ficat. Exemple edificatoare ceava Cluj, Tlrgu Mureş,
Angajamentele îndeplinite exemplar Succesele drul I.C.S. Hunedoara. în acest sens oferă fabrica Satu Mare, Craiova şi Timi
prezentată
Expunerea
şoara au fost create staţii
din
„Electroaparataj“
Bucu
siderurgiştilor cu această ocazie de reşti şi Uzina de reparaţii mobile „Service" pentru a-
Constantin
procurorul
necesară
sistenţa
tehnică
din Ploieşti. De asemenea,
Discutam cu cltva timp în urmă cu mine — Calitatea minereului poate fi îmbună Curca, membru al comi Uzina „Semănătoarea“, U- autocamioanelor „Carpaţi,
rul şef de brigadă Viorel Neagu, de la E.M. tăţită ? din Călan tetului municipal U.T.C., zina de maşini electrice „Bucegi“, „Roman" şi „Dac"
Certej, despre stadiul îndeplinirii sarcinilor — Da, şi acest lucru ne preocupă în mare a fost urmată de ample Bucureşti. Uzina de reparat aflate în dotarea întreprin
CAL AN. In cinstea zilei
de plan şi a angajamentelor din acest an. măsură. Una e să transporţi minereu bun şi de 1 Mai, colectivul de discuţii prin care tine- utilaj petrolier din Telea- derilor industriale şi unită
Şeful de brigadă, fiind şi membru în comi alta piatră. Se încarcă inutil preţul la trans muncă de la Uzina „Vic jen s-au apropiat mult de ţilor agricole de stat şi coo
peratiste.
Personalul
acestor
îndemnul micilor tetul oamenilor muncii pe exploatare, a fost port. Asta-i una. In al doilea rînd, se chel toria" C'ălan şi-a reînnoit „Tovărăşie, sarcina de plan. staţii verifică şi remediază
tuiesc sume de bani şi cu prepararea. Orta
în măsură să ne prezinte clteva din realiză
în
angajamentele
întrece
locatari rile primului trimestru. cii noştri uită uneori aceste amănunte. Şi rea pe 1973. De la începu prietenie, CĂRŢI ROMANEŞTI defecţiunile de care afectează
funcţionare
sistemul
a
apoi, nici maiştrii sau şefii de echipă nu au
— Ba producţia globală avem pe primele
DEVA. „Comitetul mici 3 luni o depăşire de 635 000 lei. Productivi încă dezvoltat cum trebuie acel simţ al răs tul anului, planul produc TIPĂRITE PESTE motorului, pe cel de direcţie
lor locatari", infiintat din tatea muncii a crescut cu 500 lei pe salariat, punderii faţă de calitatea minereului şi a ţiei globale a fost depăşit dragoste ti HOTARE şi frînă, precum şi defec
iniţiativa unui grup de iar cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă lucrărilor executate. cu peste 2 700 000 lei, iar ţiunile semnalate la reţeaua
pionieri pentru a veni in au fost diminuate cu 200 lei. Din partea conducerii exploatării am pri cheltuielile materiale au O serie de lucrări repre electrică şi de iluminare.
sprijinul comisiei de femei — Care este stadiul îndeplinirii angaja mit unele lămuriri în plus în ceea ce pri fost reduse cu 9 lei la rii şi-au exprimat pă zentative ale oamenilor de Iniţiativa se dovedeşte sa
din cartierul nr. 3 Deva, în mentelor ? veşte activitatea de viitor. Cercetarea geo 1000 lei producţie marfă. reri, opinii în legătură ştiinţă şi specialiştilor ro lutară prin efectele ei. Ast
j acţiunile de înfrumuseţare I logică primeşte in acest an o intensitate Prin exploatarea raţională mâni, care au văzut lumina fel, s-au redus durata de
a oraşului, a trecut la lu- i — Cit ne-am propus In primul trimestru deosebită, f i i n d îndreptată prioritar înspre a agregatelor şi creşterea cu înalta responsabili tiparului în Editura didacti imobilizare a autovehicule
cru. După ce a lansat clic- ; am realizat In totalitate. In cinstea zilei de evidenţierea de noi rezerve de minereuri indicilor de utilizare a tate pe care o incumbă că şi pedagogică, au fost lor şi nivelul cheltuielilor
marea la întrecere „Pen- ! 1 Mai ne-am angajat să realizăm mai mult, complexe la minele Bocşa şi Vorţa. De ase lor, s-au produs peste fiecare din laturile res solicitate în acest an de in de întreţinere şi în acelaşi
pectivului
„triunghi"
tru cel mai frumos cartier ; să muncim mai bine In abataje. menea, se insistă pe linia gospodăririi rezer plan, pînă acum, 2 100 to social, modalităţile de stituţii similare de peste timp a crescut coeficientul
din oraş" — prin care ; Ultimele date statistice scot In evidenţă velor existente, îmbunătăţirea calităţii mi ne de fontă, 2 871 tone hotare. Astfel, tratatul de de utilizare a mijloacelor de
„Comitetul micilor locatari'| faptul că în abatajele Certejului şi Săcărîm- nereului, printr-o selecţie corespunzătoare a zgură granulată, 154 tone acţiune colectivă împo „Teoria funcţiilor de mai transport.
din cartierul Progresul în- j bului, în cele de la Bocşa şi Vorţa s-a mun acestuia, precum şi reducerea pierderilor. semicocs, 273 tone utilaje triva concepţiilor în
dcamnă pe toţi pionierii j cit în luna aprilie cu mult spor. De la înce Faptul că în primul trimestru 5 echipe nu pentru turnare şi alte pro vechite ce se mai ma
din Deva să contribuie la putul lunii s-au extras peste sarcina de plan şi-au realizat planul a dat mult de gîndit duse. Colectivul de furna- nifestă, în scopul întro
înfrumuseţarea zonelor în j 640 tone minereu. Ce înseamnă acest lucru ? comitetului de partid, comitetului oamenilor liştl a redus consumul de nării unui respect suve
ran faţă de cunoscute
cocs sub limitele stabilite
care trăiesc micii gospo- i Importante cantităţi de metal livrate econo muncii, celorlalte organizaţii de masă din şl a produs, de la începu le principii de viaţă „Interviu cinematografic“
dări au şi înscris primele j miei naţionale. exploatare. S-au luat măsuri concrete de ac
roade. Dar munca harnicilor mineri din adîncuri ţiune, fiecare cu termene precise de rezol tul anului mai mult de 2 statornicite în societa
In zilele acestea, premer- j nu se rezumă numai la atît. După cum ne vare. S-a discutat concret, de la om la om, treimi din cantitatea de tea noastră socialistă. Căminul cultural din Vaţa Rusu, directorul căminului cul
gătoare sărbătorii de la j spunea Cornel Ştef, miner şef de brigadă, în cu fiecare şef de brigadă în parte. Realiză fontă pe care s-a angajat re Astfel de acţiuni, ca de Jos a organizat recent un tural.
vizează
s-o dea anul acesta peste
creşterea
1 Mai, ei au curăţat zone- j prezent se depun eforturi susţinute pentru rile din luna aprilie au făcut posibil ca conştiinţei tuturor ti „interviu cinematografic" cu Manifestarea, ce face parte j
le verzi, au plantat zeci de i reducerea în continuare a cheltuielilor mate acest colectiv mineresc să realizeze cu 10 plan. nerilor şi atingerea tema : „Eroi contemporani", din programul de acţiuni cui- :
flori şi au trecut la ame- j riale de producţie. S-au introdus fişele limi zile mai devreme sarcinile de plan pe pri Acum, în preajma zilei prilejuit de prezentarea în tural-artistice privind intîmpi- j
najarea unui loc de joacă I tă pentru consumuri, s-a impus pentru fie mele 4 luni din acest an. Minerii sînt hotă- de 1 Mai. întrecerea a multor deziderate etico- premieră, la cinematografele narea zilei de 1 Mai, a fost i
pentru toţi copiii din car- i care lucrător al unităţii un regim sever de rîţi ca în cinstea zilei de 1 Mai să între căpătat o intensitate spori morale majore, vor din mediul rural, a filmului întregită de recitarea unor
continua prin intensifi
tier. i tă în toate secţiile uzinei. românesc „Explozia". versuri patriotice de către un
economii la mijloacele materiale şi băneşti. gească realizările de pînă acum. carea activităţii tuturor In faţa unei numeroase a- grup de elevi ai şcolii din lo
organizaţiilor U.T.C. de sistenţe — localnici şi vilegia- calitate.
pe raza municipiului. turişti — au luat cuvintul Aron
Medrea, primarul comunei, GHEORGHE STEHAN
ROZALIA TURCU prof. Sabin Sâlagea, directo tehnician cinematografic,
PRODUCŢIA PENTRU EXPORT—LA TIMP, 18 INVESTIŢIILE ta corespondent rul şcolii generale şi Viorel sector Brad
-
*• " ".'If / J Mm ; Mm
cum lAi-TE PERFORMANŢE CAUT/: kflVE ¡jeirefiÂr in timp optim, la parametrii proiectaţi
c<»stn«w
Un imperativ major cu care sînt confruntaţi
Brigada dg reporteri ai ziarului nostru s-a aflat, de curind
pe cel mai tînăr şantier al judeţului — cel al viitoarei fabrici lucrătorii ogoarelor
de ciment şi var. S-a supus atenţiei modul în care sînt con
Traian Bocănici, de la centrate eforturile beneficiarului şi constructorilor pentru asi
Parametri tehnico- întreprinderea de industrie gurarea ritmului necesar încadrării in grafic a obiectivelor.
locală Deva, împreună cu
In pagina a ll-a a ziarului nostru de astăzi vă facem cu
oamenii săi din echipă nu noştinţă, stimaţi cititori, cu viaţa şi problemele şantierului. Din
economici ridicaţi fabrică produse ieşite din sumarul paginii : Grăbirea insăminţării porumbului
comun, ci stîlpi hidraulici.
Nu departe — Ia unitatea
din Orăştie — alţi lăcătuşi • COLABORAREA ŞI ÎNTRAJUTORA
la fiecare produs fabrică — tot pentru rela REA — DEVIZĂ DE ACŢIUNE PENTRU ® La cooperativa agrico Ne aflăm aproape la sfîr- te a declanşării mai din vre
ţia cu beneficiari din „vest“
FIECARE CONSTRUCTOR ; lă din Romoşel mai sînt 60 şitul epocii optime recoman me a semănatului. Ba mai
date pentru însămînţarea po
mult, nici pînă la această da
de hectare care nu au fost
• OPINIE PENTRU O CONDUCERE rumbului. Este deci firesc să tă lucrarea nu a început la
In primul trimestru al a- ţiilor de calitate prevăzute încă arate se pună întrebarea : în ce sta C.A.P. Romoşel şi Pişchinţi (!).
cestui an, la U.C. Orăştie în contractele economice. UNITARA ; • Un adevăr care nu tre diu se află efectuarea acestei Din discuţia purtată cu ingi
a fost realizat peste 25 la — Prin intensificarea pre Un adevărat buie ignorat : orice întîrzie- importante lucrări ? Privit nerul Gherhardt Andrei şi
sută din planul anual de ex ocupărilor în acest dome ® SINT ASIGURATE CADRE CALIFI prin prisma realizărilor co Ioan Zaharie, preşedintele
port — dovadă a modului ju niu — ne spunea tehnicia CATE PENTRU NOUL OBIECTIV ? re la semănatul porumbului operativelor agricole din ca C.A.P. Romoşel, am reţinut
dicios în care s-a făcut nul Floarea Demian — prin se soldează cu pierderi ca drul consiliului intercoopera- că din cele 158 ha ce se vor
pregătirea producţiei. De ansamblul de măsuri între motiv • ACORDUL GLOBAL — PIRGHIE E- re la fiecare 100 ha însu tist Geoagiu, răspunsul nu însămînţa cu porumb, pe 60
remarcat şi faptul că latu prinse de către unităţile FICIENTA IN MATERIALIZAREA OBIECTI mează zilnic circa 3 000 kg poate fi cîtuşi de puţin satis de hectare nu s-au făcut încă
ra calitativă a marcat o noastre nu s-au înregistrat boabe făcător, ţinind seama că nu arături. Din toamna trecută
creştere apreciabilă. Produ reclamaţii la subansamblele VULUI ; s-ra însămînţat nici 15 la su şi pînă acum era posibil ca
sele au un înalt grad de pe care le-am exportat. • SE CER MOBILIZATE TOATE EFOR O Epoca optimă recoman tă din suprafaţa destinată lucrarea respectivă să fie în
tehnicitate şi se vînd cu Am urmărit şi modul cum de mindrie dată se apropie de sfirşit, culturii porumbului. Este a- cheiată, dar ni s-a spus că
preţuri avantajoase pe piaţa se lucrează la piesele şi TURILE PENTRU CREAREA UNOR CONDI dar în cooperativele agrico devărat că vremea a fost ca unitatea nu a avut la dispo
externă. subansamblele destinate ex ŢII SOCIALE OPTIME PE ŞANTIER ; le din cadrul consiliului in- pricioasă, însă restanţele, ca ziţie tractoare. Este greu de
motive
— Dintr-o recentă analiză portului. Fiecare piesă care re creează serioase consiliile crezut că acesta este adevă
pentru
reflecţii
de
— ne spunea ing. Gheor- nu corespunde etalonului — aceleaşi produse : stîlpi ® PLEDOARIE PENTRU... ADEVĂRA tercooperatist Geoagiu nu populare comunale şi condu ratul motiv al întîrzierii. Pre
şedintele şi inginerul se li
ghe Vaier, directorul uzinei este înlăturată Încă de la telescopici. In permanenţă ŢII BENEFICIARI. s-a realizat insâmînţatul nici cerile C.A.P., se datoresc şi niştesc însă cu promisiunea
— a reieşit necesitatea in prelucrare. In cutiile de am însă, ţări puternic indus pe 15 la sută din suprafaţa unor cauze subiective, res că vor fi comasate tractoare
tensificării eforturilor şi balaj sînt aşezate numai trializate, ca R.F.G. de pil planificată I pectiv tărăgănării nejustifica- de la alte C.A.P. Dar, asupra
preocupărilor în vederea a- piese de bună calitate care dă, apelează la aceşti stîlpi datei cînd se va finaliza ac
sigurării şi dezvoltării pro iau apoi drumul secţiei de ai noştri. S-a ajuns să se ţiunea planează încă incerti
ducţiei destinate exportu finisaj. Stăm de vorbă cu stăpînească o astfel de teh tudinea.
lui, lărgirii gamei de pro una din muncitoare — ope nologie în construcţia aces Inginerul şef al C.A.P.
ratoarea Otilia Săbau.
duse, crearea unor condiţii — De cînd lucraţi în u- tora, o asemenea indemî- 4 500 tone Romos, Eugen Lăzărescu, ne
mai bune pentru satisface nare în rezolvarea perfec spunea că porumbul s-a In-
rea solicitărilor externe. In zină ? tei verticalităţi de susţine fier în minereu sămînţat pe 30 de hectare,
acest sens au fost întreprin — De aproape 6 ani, iar re (stîlpii de care vorbesc iar pe restul suprafeţei lu
se ample măsuri tehnico- In ultimii 2 ani am fast re sînt destinaţi activităţii de marfă crarea se poate realiza în cel
organizatorice menite să a- partizată să lucrez produse construcţii) incit calităţile mult şapte zile bune de lu
sigure desfăşurarea în mai pentru export. dobindite de lăcătuşii noş pesfe plan cru în cîmp. Semănatul este
bune condiţii a producţiei — Cunoaşteţi exigenţele tri par a fi unicate. mult întîrziat şi la cooperati
şi a desfacerii produselor de calitate cerute de bene Nu afirm asta din min va agricolă din Vaidei, unde
destinate pieţei externe. O ficiar ? drie profesională (sînt TELIUC. Minerii din nu s-a încorporat porumbul
primă fază a fost aceea a — Desigur, şi cu cea mai strungar de meserie şi am Poiana Ruscăi au extras în sol nici pe 5 la sută din
eşalonării judicioase a pla mare atenţie urmăresc să strunjit piese pentru sli pii peste plan în acest an im suprafaţa stabilită. De ase
nului de export pe trimes realizez numai produse de de care vorbeam). Cunosc portante cantităţi de mine menea, se prezintă cu restan
tre. Astfel, în primul tri bună calitate. Acolo unde că tîmplarii din Orăştie şi reu feros care a luat dru ţe şi cooperativele agricole
mestru am planificat să este posibil căutăm să în- Brad produc de multă vre mul furnalelor Hunedoarei. din Geoagiu, Aurel Vlaicu şi
realizăm 26 la sută din pla trecem chiar pretenţiile be me mobilă la un înalt ni Acest lucru a permis ca Cigmău.
nul anual, iar pe primul neficiarului extern. vel competitiv, că munci de Ia începutul anului la Ţinind scama că orice în-
semestru 52 la sută. Mate Am luat doar un exem toarele din secţia de co întreprinderea minieră Hu tîrziere Ia semănat se soldea
riile prime au fost asigura plu dintr-atîtea altele. Prin voare orientale de la Hu nedoara să fie prelucrate ză cu o pierdere zilnică de
te la timp şi de bună cali tre muncitoarele care lu nedoara sînt asaltate cu peste prevederi 4 500 tone circa 3 000 kg porumb Ia fie
tate. De asemenea, planul crează pentru export le mai solicitări chiar de ţări un fier în minereu marfă. care sută de hectare, este im
anual este acoperit cu co amintim pe Maria Moţa, o- de această îndeletnicire O contribuţie însemnată perios necesar ca toate for
menzi de la beneficiarii ex- peratoare, Ana Bercea şi este o tradiţie, că datorită Ia aceste realizări şi-au a- ţele şi mijloacele mecanice
I terni. Maria Oprişa, controloare dus-o minerii de la cele să fie folosite cu randament
\ Paralel cu grija perma- de calitate. Toate au o ex GHEORGHE SICRE două importante unităţi maxim la pregătirea terenu-
i nentă pentru înnoirea şi di- perienţă bogată dobîndită tehnician la secţia mecanică miniere — Te’iuc şi Ghelar nului şi la semănatul porum
î versificarea producţiei, una aici în faţa maşinilor, stră- „Gojdu" a întreprinderii de —, unde în ultimul timp bului, numai astfel fiind po
i din cerinţele de bază pen- duindu-se zi de zi să-şi industrie locală Deva s-a acţionat mai eficient sibil ca lucrarea să se înche
| tru exercitarea competitivi- perfecţioneze mereu munca.- pe linia îmbunătăţirii ca C.A.P. Gurasada. Mecanizatorii Remus Bolea şi Miron Costea însămînţează ultimele supra ie in timpul cel mai scurt, a-
să dea produse de cee mai lităţii minereului extras. feţe cu porumb din tarlaua După Grădini, la brigada de cîrnp din satul Gothatea. sigurîndu-se obţinerea de
t tăţii produselor pe piaţa bună calitate. (Continuare in pag. a 3-a) Foto: VIRGIL ONOIU producţii sporite Ia unitatea
: externă o reprezintă înde- de suprafaţă.
\ plinirea exemplară a condi C. DUMITRU
de
perienţă,
Cabinetul
a-
co
anului
dical
organizat
Cele
şl
SCRIITORI CLUJENI - mitetul orăşenesc al U.T.C. Informare şi judeţean de două pentru copii. spaţioa ceputul s-au primit pfnă de VREMEA
documentare
cum,
apartamente
26
OASPEŢI Al CENACLULUI din localitate. Manifesta a considerat necesar pen se care formează dispen tractoare, 6 semănători
„FLACĂRA" DIN rea — la care participă tru a testa, în restul mu sarul sînt uşă în uşă. S.U.P.-21, grape etc. Pentru 24 ore
sanitară
a
unitate
oraşelor,
Noua
HUNEDOARA activele U.T.C. de la uzi nicipiilor şi generale cu fost dotată cil mobilier şl
noştinţele
na chimică şi fabrica „Vi
ale
Cantităţi sporite de ouă- Aflaţi în vizită în jude lul organizaţiilor U.T.C. în propagandiştilor, de legate de aparatură corespunzătoare, IN CONSTRUCŢIE — cerul mai mult noros, fa
schimbătoare,
cu
Vreme
dra“ — are ca temă „Ro
programele
învăţămînt.
ţul Hunedoara, grupul de mobilizarea tineretului la Testele urmăresc, în spe încadrată cu personal me vorabil ploilor. Vintul va
scriitori clujeni — Vasile realizarea sarcinilor de cial, cunoaşterea aprofun dical calificat. al cărui O SALA DE SPORT Şl sufla în general slab din
Dispensarul,
Radu
şi
beneficiariior externi Nlcolae Prelipceanu Mareş au plan şi în a întrecerea „Ti dată a temelor ce se voi bili în funcţie de cerinţe, UN INTERNAT ŞCOLAR sectorul minime vor Tem
Selejan,
nord-vest.
angajamentelor
orar de lucru se va sta
—
os
peraturile
dezbate
în
încheierea
în-
asumate
luat parte ieri seara (clu
bul „Siderurgistul“), la lu neretul — factor activ in văţămîntului de partid, o- va asigura asistenţă medi cila intre 2 şl 4 grade, Iar
cele maxime între 10 şi 13
crările cenaclului literar îndeplinirea cincinalului rientarea dezbaterilor spre cală pentru copiii din a- Intre obiectivele social- grade.
DEVA. Marele complex avicol de Ia Deva — Min „Flacăra“. A citit poezie înainte de termen“. problemele cele mai ma cest mare cartier devean. cuituralc care se constru
tia exportă cantităţi apreciabile de ouă in multe Aurel Manta. Intre oas jore ale politicii partidu iesc in acest an la Beriu
lui nostru.
peţi şi scriitorii liunedo- sint şi sala de sport şi Pentru următoarele
ţări. înregistrînd însemnate beneficii. renl s-a Înfiripat apoi un DIALOG UTIL UTILAJE NOI internatul de Ia şcoala ge
In trimestrul I al acestui an, de la Mintia au luat fertil dialog pe teme de nerală. Lucrările de con două zile
o-
aceste
drumul beneficiarilor externi cantităţi suplimentare actualitate ale creaţiei li Ieri, la Petroşani, a a- DISPENSAR MEDICAL PENTRU S.M.A. strucţie la care vor două spori
biectivc,
terare.
de ouă în valoare de 134 000 lei valută, ceea ce re vut loc instruirea propa PENTRU COPII zestrea comunei, au în cu Vreme uşor instabilă,
cerul
tempo
variabil,
sistemul
de
din
gandiştilor
vederea
In
prezintă o depăşire a sarcinii de plan de 17,4 la SCHIMB DE EXPERIENŢA învăţămînt de partid din dului de mecanizare a lu ceput şl se preconizează rar noros, favorabil ploi
gra
ridicării
in
cadrul
Incepind de ieri, în blo
sută. municipiu. a In primat relaţia: cul 20, ap. 61 şi 64, de la crărilor agricole, unităţile ca ele să fie terminate şl lor sub formă de averse.
Vînt slab din ve . Tem
struirii
de
Calitatea şi aspectul produselor de la „Avicola* la Astăzi, activul U.T.C. in intrebări-răspunsurl, au parter, scara 4, din cartie S.M.A. din judeţul nostru date in folosinţă pină la peraturile minime vor os
întreprinderea
de
Mintia au adus intrepr inderii numai cuvinte de »- dustrie locala Orăştie găz dierea propagandiştilor şl rul Dacia al Devei, func au fost dotate cu noi uti începerea noului an şco cila Intre 3 şi 5 grade, iar
şi
maxim"
cele
Intre
10
preciere din partea partenerilor străini. duieşte un schimb de ex a lectorilor. ţionează un dispensar me laje. Intre altele, de la În lar. 15 grade.