Page 91 - Drumul_socialismului_1973_04

HTOWfSBaCireyWHBHBWBBBBPBlBlBWBraEBgWaBHBg
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 690 ® VINERI 27 APRILIE 1973
rr^ ~^.gia^5a^ «g?aCTq
i
r
.»?; \ ’ :• ' .........................................................................................................................
Confruntarea O înaltă îndatorire cetăţenească
Studenţi sîrguincioşi, oameni eu Preţuirea hărniciei

sesizări Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea legilor
o viaţă activă, cu preocupări şi modestiei

Cu . cîtva timp în urmă, la legătoare. Deşi am avut cîte-
răspunsuri [ Deva a avut loc o interesan­ le-am rezo.vat între noi. Sînt Munca corecţională—modalitate nouă
„Progresul"
din odată
„probleme"
cu
Cooperativa
unele,
multilaterale tă acţiune a organizaţiei şi acum două tinere care ne
Becurile vor fi U.T.C. Au participat uteciştii, cam dau de furcă. Le place mai de executare a unor pedepse
şi mult să vorbească decît să
membri
tineri
partid
de
Contextul pregătirii pro­ cei de la secţia topografie toţi ucenicii din secţiile coo­ lucreze. Nu vi Ie spun pe nu­
fesionale este, pentru stu­ şl exploatări miniere, sub- înlocuite perativei. Au fost invitaţi în me pentru că am încredere vitate productivă sau de spe­
în
O
activitate
fructuoasă
denţii Institutului de mine ingineri, precum şi colecti­ faţa lor vechi cooperatori că se vor schimba, sînt con­ elaborarea unor legi necesare plică dacă pedeapsa dată de cialitate. Din remuneraţia
instanţă este de cel mult 2
din Petroşani, un perime­ vul anului I, facultatea de pentru a-şi • împărtăşi experi­ vinsă că se vor încadra pînă etapei în care ne găsim s-a ani închisoare şi dacă infrac­ cuvenită se reţine o cotă de
tru de largă interacţiune a electromecanică minieră. Iluminatul electric din satul enţa cîştigată de-a lungul a- la urmă în colectivul nostru, desfăşurat în cadrul sesiunii torul nu a mai fost condam­ 15-30 la sută, această sumă
numeroşi factori, meniţi să Urmînd linia intenţiilor Bircea Mare, arăta în scri­ nilor. Le-au vorbit tinerilor în disciplina lui. Marii Adunări Naţionale din nat la pedeapsa închisorii. vărsîndu-se la bugetul de
realizeze formarea noastră de Îmbogăţire spirituală, de soarea sa locuitorul Mircea despre condiţiile grele în ca­ Am insistat să ne vorbeas­ 29 martie 1973, care a adop­ stat. Condamnatul nu are
ca viitoare cadre de specia­ educare estetică a viitorilor Mihăilescu, funcţionează de­ re au învăţat ei meserie, că despre dînsa, să ne spu­ tat mai multe legi printre ca­ Această pedeapsă a muncii drept la concediu de odihnă,
lişti, ca oameni cu o pre­ ingineri şi în ideea de în­ fectuos. I.R.E. Deva confirmă greutăţile întîmpinate la în- nă cum reuşeşte să facă atît re şi Legea nr. 6, de modifi­ corecţionale nu poate fi a- durata pedepsei nu se soco­
gătire multilaterală. că sesizarea a fost întemeia­ _ ceput iar apoi despre mun- de mult — croit, probe, fi­ care a unor dispoziţiuni din plicată în cazul infracţiuni­ teşte vechime în muncă, nu
lăturare a unei nefondate lor contra securităţii statului,
„Pentru noi, cuvintarea prejudecăţi, a incompatibili­ tă. Becurile arse n-au fost ' ca lor de azi. condiţiile in­ nisări —, să fie mereu frun­ Codul penal cît şi introduce­ a celor contra capacităţii de poate părăsi, fără aprobarea
t o v a r ă ş u l u i Nicolae tăţii intre condiţia omului înlocuite la timp din negli­ comparabil mai bune în ca­ taşă. Ştiam că a primit, pen­ rea unei noi instituţii, şi a- apărare a Republicii So­ organului de miliţie, localita­
Ceauşescu în forumul stu­ de cifre şi zonele înalte a- jenţa maistrului de exploata­ re lucrează acum. tru munca sa, diploma de nume aplicarea pedepsei prin cialiste România, infracţiuni­ tea unde se află organizaţia
denţesc cu prilejul celei le artei şi culturii, comisia re de la C.D.E.E. Deva, care Despre toate acestea a vor­ fruntaş de la UCECOM. muncă corecţională, care este lor contra păcii şi omenirii, socialistă la care prestează
de-a IX-a conferinţe a culturală a Consiliului U- a fost sancţionat. Au fost bit, impresionată şi emoţio­ Ne-a răspuns simplu : o modalitate nouă de execu­ de omor, infracţiunilor con­ munca decît în cazuri bine
U.A.S.C.R. este o jalonare a niunii Asociaţiilor Studenţi­ luate măsuri ca becurile să nată, tovarăşa Asinefta Mun- — îmi place meseria mea. tare a pedepsei. tra siguranţei circulaţiei pe justificate (caz de moarte,
activităţii viitoare de o ex­ lor Comunişti din institut fie înlocuite. teanu, şefa secţiei de croito­ o fac cu drag. îmi place să In scopul de a se asigura căile ferate, falsului şi altor boală, citat la anchetă, jude­
cepţională importanţă" — a dat curs împlinirii a nu­ rie comandă a cooperativei, muncesc. Şi pe „fetele mele“ în mai mare măsură reedu­ infracţiuni grave ca : delapi­ cată).
ne declară studentul Ioan meroase manifestări cultura­ Un mincinos anonim care lucrează de peste 20 de (aşa le spune muncitoarelor carea infractorilor prin mun­ darea, furtul, înşelăciunea şi Se mai prevede că dacă
Trosan, secretarul Asociaţiei le. In prim-plan s-a subli­ ani în cooperaţie. din secţie — n.n.) le-am în­ că, se prevede posibilitatea o- tîlhăria în paguba avutului condamnatul se prezintă cu
studenţilor comunişti din a- niat cu pregnanţă necesita­ O cunoscusem cu mulţi ani văţat să iubească munca. bligării la prestarea unei obştesc, darea şi luarea de rea credinţă la locul de mun­
nul II de la facultatea de tea de a aborda şi popu­ La noi, în comuna Lelese în urmă pe această harnică A stat puţin pe gînduri, a- munci utile pentru societate mită, specula şi alte infrac­ că sau se sustrage de la e-
mine Spiritul teoretic-apli- lariza acele manifestări ca­ — spune primarul — nu es­ şi pricepută croitoreasă. Am poi a continuat: a persoanelor care săvîrşesc ţiuni grave. Obligarea la xecutarea muncii corecţiona­
cativ şi ideile cu largă co­ re să cuprindă o arie largă te nici un cetăţean cu nu­ căutat-o acum să stăm de — Am fost cîteodată as­ infracţiuni ce nu prezintă o munca corecţională nu se a- le, săvîrşeşte o nouă infrac­
respondenţă practică izvo- educativă cu un bogat con- mele de Ilie Ivănuţă. Dar vorbă. Nu ne-a fost greu s-o pră cu ele, dar asta nu e gravitate deosebită, cu un pe­ plică minorilor care nu au ţiune. In acest caz ca şi dacă
nici fantomă nu este. Impor­ găsim pentru că e în secţie, rău. Trebuie să ştii să te ricol social mai redus, ca de împlinit vîrsta de 16 ani şi nu-şi îndeplineşte în mod co­
tant este însă faptul că cele printre muncitoare şi dimi­ impui. Eu le respect, dar le exemplu: loviri, insulte, in­ militarilor în termen. respunzător îndatoririle de
muncă, ori părăseşte fără în­
afirmate de cel care se as­ neaţa, şi după-amiaza, şi de cer şi lor să mă respecte. fracţiuni silvice, unele in­ Munca corecţională se e- voire localitatea, instanţa va
cunde sub acest nume nu multe ori pînă noaptea tîr- Le-am înţeles totdeauna. Dar fracţiuni săvîrşite fără inten­ xecută pe şantiere, în unităţi dispune revocarea obligării la
corespund adevărului. Un sa­ ziu. atunci cînd le-am cerut să ţie şi alte infracţiuni asemă­ agricole, forestiere ori în alte muncă corecţională şi aplica­
rîte din documentele con­ ţinut de idei şi nivel artis­ lariat al Direcţiei judeţene Modestă, a încercat să ne vină după-amiază să-mi aju­ nătoare. unde instanţele con­ organizaţii socialiste, infrac­ rea pedepsei închisorii.
ferinţei domină gîndurile şi tic ridicat. In această direc­ de poştă şi telecomunicaţii, vorbească foarte puţin des­ te, au făcut-o fără să obiec­ sideră că munca corecţiona- torul urmînd să presteze o
intenţiile studenţilor mineri. ţie se profilează şi activi­ primarul şi alţi salariaţi au pre dînsa şi mai mult despre teze. lă îşi găseşte justificare şi c- activitate productivă sau de Se cuvine ca fiecare cetă­
In toamna acestui an se tatea formaţiilor artistice pierdut o zi de muncă pentru colectivul în care munceşte Ne-am dat seama că degea­ ficienţă. specialitate. In acest timp in­ ţean să studieze, să adînceas-
va împlini un sfert de veac studenţeşti din Petroşani. a cerceta o sesizare pe care de ani de zile, despre tine­ ba mai insistăm să ne vor­ Munca va urma să se efec­ fractorul nu poate ocupa că şi să înţeleagă necesitatea
de la înfiinţarea Institutu­ Prezentată cu competenţă, o credeau întemeiată şi care, rele pe care „le-a crescut" şi bească despre dînsa. N-o face tueze, fără privaţiune de li­ funcţii de conducere, admi­ acestor modificări legislative,
lui de mine, şcoală cu pres­ opera marelui exponent al pînă la urmă, s-a dovedit a învăţat meserie. din modestie. E încă o cali­ bertate, dar cu restrîngerea nistrative, instructiv-educati- sensul lor — social-politic şi
împreună
factori
compe­
tigiu şi contribuţii impor­ artei Renaşterii, Michelan­ fi minciună curată. — Ce să vă spun despre tate care, pe lîngă hărnicie, unor drepturi care să asigure ve sau de gestiune. tenţi, cetăţeni — să ajutăm
tante în dezvoltarea econo­ gelo, a stîrnit, în rîndul ti­ Cetăţenii şi abonaţii la mine ? Lucrez în cooperaţie pricepere şi simplitate, o pedepsei şi caracterul ei re­ Dacă infractorul este în­ la aplicarea corectă în prac­
mică a ţării, pilon de bază nerilor studioşi, vii preocu­ presă cu care s-a stat de din 1952, tot la croitorie — caracterizează pe comunista presiv. Procesul reeducării şi cadrat într-o organizaţie so­ tică a acestor prevederi, care
al activităţii miniere româ­ pări de asimilare critică a vorbă, însuşi secretarul or­ a început tovarăşa Muntea- Asinefta Munteanu — un e- îndreptării acestor infractori cialistă, ţinînd seama de po­ vor contribui la întărirea le­
neşti. Pentru a cinsti cum valorilor—artistice ale uma­ ganizaţiei de partid din sat, nu. Aici, la „Progresul“, sînt xemplu demn pentru cei ca­ va avea loc în cadrul unui sibilităţile de reeducare ale galităţii în judeţul nostru, în
colectiv de muncă, care va a-
se cuvine evenimentul, se nităţii. Sala clubului stu­ afirmă că poştaşul din Soho- din 1955 şi cred că de aici re acum fac primii paşi în juta pe condamnat la înde­ acestuia şi de aportul deose­ patria noastră.
evidenţiază o bogată gamă denţesc, care a găzduit a- dol îşi face în mod cinstit voi ieşi la pensie. Am un meserie. plinirea sarcinilor de produc­ bit în muncă, instanţa poate
de acţiuni cu caracter şti­ ceastă seară de artă, cu datoria. La baza celor scrise colectiv foarte bun, fete înţe­ DOINA COJOCARU să dispună ca acesta să pres­ VICTOR DUMITRU
inţific. cultural-sportiv. E- participarea competentă a de cel care se ascunde sub ţie şi la reeducarea Iui. teze munca in aceeaşi organi­ procuror şef la Procuratura
locventă este chemarea co­ lectorului universitar Zoe numele de Ilie Ivănuţă nu Munca corecţională se a- zaţie, dar numai într-o acti- judeţeană Hunedoara-Deva
lectivului de studenţi ai a- Diaconescu, a reunit tineri stă dorinţa sinceră, firească,
nului III (grupele 1170 şi dornici de a face cunoştin­ a oamenilor cinstiţi de a con­
1171) la o întrecere care ţă cu frumosul în expresia tribui la înlăturarea unor lip­ Sofia Gavriloiu — Ludeşti. ........ ..... Visalon Crăciun — Deva.
vizează participarea tuturor sa cea mai înaltă. suri şi neajunsuri, ci duşmă­ Perioada cît nu aţi prestat Dacă nu aveţi calitatea de
asociaţiilor din cadrul in­ Tot clubul studenţesc a nia faţă de un semen care munca din cauză că aţi a-
stitutului la o largă acţiune avut înscrisă pe agenda sa munceşte cinstit. vut copil în vîrstă mai mi­ Vă răspundem întrebare angajat, nu vă puteţi recon­
de muncă voluntar-patrioti- o altă manifestare cultura­ că de 7 ani nu constituie stitui vechimea în muncă
cu martori.
că. Sub deviza : „Fiecare lă, cu participarea lectoru­ vechime în muncă, astfel că
student să efectueze săptă- lui universitar Vasile Zam­ Doleanţa v-a fost nici nu se înscrie în carne­ Nicolae Marian — Peştiş
mînal cel puţin 2 ore de fir. Impresiile şi imaginile tul de muncă. In situaţia Astăzi despre: Raporturi de muncă şi R. P. — Hunedoara. Du­
muncă patriotică" au înce­ din Londra au adus în fa­ satisfácutá arătată de dv. nu vi se în­ rata timpului de lucru este
put deja să prindă contur ţa studenţilor din Petroşani trerupe vechimea în aceeaşi de 8 ore pe zi. Există anu­
o serie de noi obiective. traiectorii culturale şi teh­ unitate, în sensul că se lea­ munca prestată în timpul crat, fiind pensionar de in­ Dumitru Amarandel — mite sectoare de activitate,
Astfel, un modern şi cochet nice din Anglia, monumen­ Intr-o scrisoare trimisă re­ gă perioada de după reîn­ normal de lucru. validitate, nu constituie ve­ Ghelar. Desfacerea contrac­ stabilite prin hotărîre a
complex sportiv studenţesc te şi secvenţe turistice. Sînt dacţiei, locuitorul Petru Po­ cadrarea în muncă cu cea Traian Stingă — Deva. chime în muncă, deci nu tului din iniţiativa persoa­ Consiliului de Miniştri, în
(care înglobează printre al­ doar cîteva dintre preocu­ pa, din satul Barbura, co­ dinainte de încetarea acti­ Numai salariatul transferat se înscrie în carnetul de nei încadrate în muncă se’ care durata timpului de lu­
tele un stadion situat la o pările studenţilor mineri muna Băiţa, îşi exprima ne­ vităţii pentru motivul ară­ în interesul serviciului îşi muncă. Dacă comisia de ex­ face cu un preaviz de 15 cru se reduce la 6 sau 7
altitudine de 700 m) este în din Petroşani. Toată activi­ mulţumirea pentru că i s-au tat. In legătură cu costul menţine treptele avute la pertiză medicală a constatat zile lucrătoare ; în cazul ore pe zi, iar în altele, du­
aceste zile epicentrul unor tatea lor, ferită de unilate­ restituit banii pentru abona­ abonamentului de trans­ categoria încadrării la ve­ cu ocazia revizuirii că v-aţi funcţiilor de conducere, pre­ rata timpului de lucru poa­
entuziaste acţiuni de ex- ralism, de închistare între ment Ia programul de radio- port, în situaţia dv. nu poa­ chea unitate de la care a refăcut sănătatea şi deci nu avizul este de 30 zile. In te fi mai mare, situaţie în
cavare, drenaj, amenajări vrafuri de cărţi, este în de­ TV pe trimestrul I 1973. Di­ te fi suportat de către u- fost transferat în acest mod. v-a mai încadrat în nici perioada preavizului, aceas­ care, în medie, aceasta să
auxiliare. plină concordanţă cu cerin­ recţia de poştă şi telecomu­ nitate. Gheorghe Perţa — Hune­ un grad de invaliditate, ur­ tă persoană este obligată să nu depăşească lunar, tri­
Răspunsul la chemare ţa actuală, a unei vieţi uni­ nicaţii arată în răspunsul său doara. Adeverinţa de ve­ mează să vă reîncadraţi în continue activitatea potri­ mestrial, semestrial ori a-
prinde contur prin cele versitare active. Coordona­ că, datorită depăşirii plafo­ Dănuţ Bocşe — Deva. Nici chime în muncă urmează să muncă în termen de 90 zile vit programului de> lucru. nual, după caz, durata nor­
peste 8 000 ore de muncă tele politice ale formării ca nului la această publicaţie, orele prestate suplimentar, o solicitaţi de la unitatea de la data la care v-aţi T. H. — Deva. Dacă veţi mală a zilei de muncă.
patriotică prestată în săp- om şi viitor specialist sînt s-au restituit banii la un nici munca prestată în zile­ la care aţi fost angajat în pierdut calitatea de pensio­ fi transferat în interesul
lămîna care a trecut. S-au ţinte concrete ale studenţi­ număr de 10 abonaţi. Vi s-a le de repaus săptămînal perioada 1965—1966 şi care serviciului în altă unitate IOAN VASILIE
remarcat, în acest sens, a- lor comunişti din Petroşani. făcut abonament pe trimes­ (duminica) ori în sărbători v-a achitat salariul pentru nar de invaliditate, situaţie de acelaşi grad şi pe acee­ VASILE AVRAM
sociaţiile studenţilor comu­ ION G1F-DEAC trul II, pentru care s-a e- legale nu Se 'adună pentru munca prestată. în câre nu pierdeţi vechi­ aşi funcţie vă menţineţi de la Direcţia judeţeană
nişti din anul I facultatea student mis chitanţa nr. 7 470 31. Deci, a vi se stabili o vechime în Mirón Muntean — Gura- mea neîntreruptă în aceeaşi toate drepturile avute la pentru probleme de muncă
de mine (grupele 1174-1175), la Institutul de mine Petroşani pînă la urmă doleanţa v-a muncă In plus faţă de sada. Perioada cît n-aţi lu- unitate. vechea unitate. şi ocrotiri sociale
fost satisfăcută.
Ascensiunea pe verticală— prilie Cu puţin timp în urmă — mal precis în ziua de 6 a-
unitatea
Deva,
Hunedoara,
—
I.C.V.A.
înştiinţează
conducerea întreprinderii de comerţ cu produse ali­
rezultatul unei munci neobosite mentare din Hunedoara prin adresa nr. 877/1973 că nu va
mai prelua de la unităţile comerciale sticle de ulei cu gît
lung. Pînă în ziua de 10 aprilie, întreprinderea de comerţ
Despre, comunistul Nicolae Cibu auzi vorbe de apre­ cu produse alimentare nu a trimis spre unităţile sale nici
ciere pretutindeni in secţia I furnale a Combinatului side­ o adresă scrisă prin care gestionarii să ia la cunoştinţă
rurgic Hunedoara : de la cei mai in vîrstă, care-l cunosc despre noua reglementare. Pînă aici totul este clar.
pe Cibu de acum 17 am, tînăr şi timid, proaspăt absol­ Curios este însă faptul că în ziua de 9 aprilie 1973 mai
vent al şcolii profesionale, în meseria de lăcătuş, puţin mulţi gestionari „ingenioşi“ printre care şi Nicolae Rokin
dezorientat la cunoştinţa cu combinatul, cu oamenii,* ca şi de la magazinul cu autoservire nr. 11 au şi trecut la apli­
de la cei mai tineri, care-l cunosc pe Cibu anului 1973, carea măsurii dar i-au dat o interpretare originală. Au pus
maistru lăcătuş, secretarul organizaţiei de partid pe schim­ în magazine un afiş, prin care cumpărătorii erau încunoş-
bul D al secţiei. tinţaţi că nu se mai primesc sticle de ulei. De nici un fel 1
Din discuţia avută cu Nicolae Cibu nu aveam să a- Zeci de cetăţeni veniţi să cumpere ulei sînt nevoiţi acum să
flăm prea multe. De o rară modestie, in cuvinte puţine, plece acasă cu două rînduri de sticle. Unele pline şi altele
sincere şi simple, ne-a mărturisit că tot ce face dedică o- goale pentru că gestionarul Rokin aplică o dispoziţie — de-
mului, făuritorul zilelor noi, societăţii de astăzi şi de mii-
ne. Ne-a vorbii de ascensiunea sa de zi cu zi, din dorin­
ţa de a învăţa, de a fi mereu acolo unde este nevoie de
mintea şi braţele lui. Tehnologia prelucrării plastice este una dintre discipl'ncle strlrv legate de activitatea de producţie a viitorilor suSinglneri, „ingeniozitatea“ gestionarului sau
Multe lucruri aveam să aflăm de la tovarăşii Arcadie azi studenţi in anul II ia secţia prelucrări plastice şi tratamente termice a Institutului de subingineri din Hunedoara.
Schwartz, secretarul comitetului de partid pe secţia I fur- Menţia şi concentrarea cu care sînt urmărite explicaţiile profesorului, grija cu care se iau notiţe dovedesc tocmai intere­
■; nale, şi Gheorghe Dumitriu, preşedintele comitetului sindi­ sul pentru noţiunile noi cîştlgate cu fiecare curs. Foto: VIRGIL ONOIU odiseea sticlelor cu git lung
catului pe secţie.
— Nicolae Cibu este comunistul zilelor noastre, stimat
şi apreciat de întregul colectiv, omul care ştie ce are de
făcut, omul cu idei şi iniţiative pentru ducerea la înde­ Instalaţie de spre care nu ştia nimic oficial — Intr-o interpretare origi­
plinire a sarcinilor ce-i revin atît pe linie de producţie, cit Un adewăret moti de nală. Raţionamentul de la care a plecat gestionarul amintit
este simplu : dacă nu primeşte sticle în schimb, uleiul se
şi pe linie de partid, în cele mai bune condiţii — mărtu­ | măcinat şi uscat j vinde cu sticlă cu tot, creşte deverul, adică vînzările, ajută
risea tovarăşul Arcadie Schwartz. şi asta la realizarea planului şi nu mai are bătaie de cap
— Recenta plenară a C.C. al P.C.R. l-a găsit pe Nicolae (Urmare din pag. 1) măsură de soarta produse­ tul că unui beneficiar din bentonlta cu sticlele goale. La mai buna servire a cetăţenilor, la fap­
Cibu pregătit să acţioneze mai departe, cu mai mult elan lor pentru export, sublini­ R.F.G. îi vom executa în tul că cumpărătorii sînt purtaţi pe drumuri, gestionarul N.
pentru întreţinerea în cele mai bune condiţii a agregatelor, acestor fapte cursul de re­ ez de fapt că peste tot curînd pînă şi scule nece­ DEVA. In cadrul I.I.L. I Rokin nu se prea gîndeşte.
pentru reducerea timpului de staţionare a acestora, atît în venire a cunoscut o simţi­ „meşterii“ noştri, cu mîini- sare în construcţia-1 pro­ i Deva a fost realizată cu Discutînd cele de mai sus cu tovarăşul Nicolae Nan-
colectivul pe care-l conduce, cit şi în întreg sectorul me­ toare îmbunătăţire, că nu le lor de aur, ştiu cum prie de maşini ? Sau fap- ' | forţe proprii o instalaţie drea, directorul întreprinderii de comerţ cu produse ali­
canic. Caută să organizeze activitatea în aşa fel incit să s-a înregistrat vreo recla- trebuie acţionat pentru în­ tul că, pe ansamblu, sîn- ; de măcinat şi uscat bento- mentare din Hunedoara, acesta a rămas surprins.
fie îmbunătăţită calitatea reviziilor şi a reparaţiilor plani­ maţie pentru calitatea pro­ treţinerea celor mai bune tem „acoperiţi" cu contrac­ I nita, precum şi dispozitive — Noi nu am dat nici o dispoziţie ca unităţile să nu
ficate — continuă 'discuţia tovarăşul Gheorghe Dumitriu. duselor în nici o unitate relaţii comerciale externe. te în proporţie de 115 la I mecanice pentru operaţiile mai primească în schimb sticle de ulei.
Stimat de colegi, tată model, ce-şi dedică timpul celor din industria locală a ju­ Altfel cum s-ar explica sută. Toate acestea nu sînt i de încărcare-descărcare a Chiar aşa ? Mai avem un exemplu din activitatea aces­
doi copii, pentru care, ne mărturisea, trăieşte şi munceşte deţului. faptul că producţia noas­ motiv de mîndrie. de în­ lăzilor cu apă minerală. tui „brav" gestionar. La raionul de dulciuri se află un afiş
fără să simtă oboseala, este tipul omului ambiţios, călit la Afirmînd că la noi în tră de mobilă şi confecţii credere în tot ce făurim I Producţia obţinută de la mic acoperit însă de alte bileţele cu preţuri prin care cum­
şcoala muticii, confruntat cu bucurii, dar şi cu greutăţi atelier, oameni ca Traian metalice a cunoscut şi cu­ cu mîinile, pentru a răs­ I începutul anului pe baza părătorii sînt invitaţi să pretindă bon pentru măcinatul ca­
creaţiilor
I
industriale
pro-
pe care le-a depăşit cu bine întotdeauna. Bocănici sau Remus Savu noaşte o largă diversifica­ punde cerinţelor imperioa­ I prii se cifrează Ia 470 000 felei. De ce trebuie cumpărătorul să pretindă bon ? Soco­
VIORICA CIORBAGIU sînt preocupaţi în mare re ? Cum se explică fap­ se ale progresului nostru ? I lei. teala este mai simplă decît se pare. 100 de grame de cafea
boabe costă 7,80 lei. Dacă se vinde măcinată, atunci firesc
preţul este de 8,30 lei. însoţiţi de gestionarul Rokin între­
băm vînzătoarea de ce nu eliberează bonuri.
— Nu am bonier.
— De cînd ?
De cum se lasă seara, par­ tunci să vedem cine dă mai — Păi nu ştiu precis. Am cerut de la tovarăşul respon­
mult...“.
chetele din sectorul de ex­ sabil dar mi-a spus că acum nu are.
ploatare a lemnului Grădişte NELINIŞTI PENTRU LINIŞTEA OAMENILOR ...La o casă vecină cu ca­ In luna martie nu s-a decontat nici un bon pentru mă­
cad toropite de linişte. Fo­ lea ferată, ferestrele unui an­ cinatul cafelei. La fiecare 100 grame de cafea s-au încasat
restierii cu umbre de stejari * f treu sînt scăldate în lumină. cîte 0,50- lei. La 100 kg cafea înseamnă 500 de lei. Unde
pe umeri revin la cabane. îşi Un om citeşte dintr-o carte, intră diferenţa ? Cum se ştie cîtă cafea s-a vîndut cu 78
citesc scrisorile în murmur bine mecanismele. Nu ştiu goane şi la Ceata şi la Valea le-o mai trebui? Nu-i mai dar gîndurile îl poartă în lei sau cu 83 de lei ?
de la cei rămaşi acasă, în milă. „Nu te mai nelinişti o- ce se întîmplă cu remorcile ? Rea. Mîine trebuie să aflu înţeleg !... altă parte. Aleargă prin noap­ La întrebarea unde merge diferenţa de preţ, tovarăşul
Maramureş sau în Muscel, şi mule, la făină şi la pîine nu Nu mai fac atîtea curse. De ce face şeful de brigadă Ion te spre un parchet. II vede Rokin ne-a răspuns foarte senin :
gîndurile aleargă la vale o avem nici un minus". „Aşa e ce oare ? Tractoriştii nu s-au Pahonţu. La ei în parchet nu ...Singura fereastră lumina- fremătînd de oameni şi de — Cîştigă întreprinderea de comerţ cu produse ali­
dată cu apa Grădiştei. Apoi femeie, dâr de ce să risipim văitat că drumurile sînt gre­ mai e zăpadă. Şi nici la ai nată la cabana unde locuiesc tractoare. Aşa era parchetul mentare.
încet-încet luminile se sting. motorina 7 Noi nu putem să le. Altădată, mai ziceau. lui Mihăilă Herban, Dumitru oamenii din brigada lui şefului de brigadă Dumitru Oare aşa să fie? Curioşi cum sîntem, din fire şi din
Rămîne ici-colo cîte una care facem economie ?“... Poate că transportul lemne­ Cheşa, la Stănilă Alionescu şi Gheorghe Teşa e umbrită de Duncan pînă să iasă la pen­ profesie, aşteptăm de la conducerea întreprinderii de
stăruie în noapte pînă tîr- ...In parchetul Ceata, la o lor din pădure la remorci nici la Vasile Bora. Poate că silueta unui om care stă cu sia. 30 de ani a lucrat la comerţ cu produse alimentare din Hunedoara un răspuns
ţigara în colţul gurii şi pri-
ziu... altă fereastră ce luminează merge greu. De mîine o să vom recupera restanţa la ce­ virea-i cată-n noapte. Şeful Grădişte. Se simte legat cu clar, la obiect, pentru că sînt mulţi cei cu astfel de veni­
ziua o cămăruţă mică, un om toate fibrele de aceste locuri.
...O lumină stăruie la bru­ mă ocup şi de ei. Şi de cai. luloză. La Arsuri ar fi ceva de brigadă Gheorghe Teşa De aceea şi-a şi făcut casă turi mici care şi-au făcut casă, şi-au cumpărat maşină şi
tărie. Acolo, un om cu părul stă aplecat cu fruntea peste Nu prea mai au furaje. Şi, Hei, de ne-ar veni mai re­ încearcă să-şi adune gîndu­ aici. Nu vrea să se împace nu-s puţini între aceştia cei care au recurs la artificii „mi­
albit de vreme, Lazăr Năsui cîteva coaie albe de hîrtie şi într-un tîrziu, lumina din că­ pede tractoarele alea ! Oare rile. Brigada pe care o con­ însă cu gîndul că a fost pen­ nore“ dar care aduc venituri mari I
şi soţia sa, Ileana, dospesc socoteşte. „1 800 mc de lemn măruţa cu fereastra mare, cîte femei or fi lucrat azi la duce nu mai este de recunos­ sionat. „M-a legat bătrîneţea MIRCEA NEAGU
aluat şi coc pîine. De 13 ani am promis să dăm în apri­ ce-şi reazămă fruntea de secţia de lădiţe ? Ieri, tehni­ cut. In 1972 oamenii lui fă­ de mîini. Ce să fac ? Să mă
frămîntă aluat şi coc pîine lie" — se gîndeşte şeful de pieptul unui deal, se stinge cianul sectorului mi-a spus ceau minuni. De cîteva luni apuc de crescut albine, de
pentru cele 600 de suflete brigadă Gheorghe Voican neştiută de nimeni, pentru ca că a văzut 6. Se obişnuiesc însă au început să şchioapăte. pescuit ? Am să mă duc me­
Oamenii nu mi-au spus că c
cîte trăiesc în acest stră­ prea mult, dar nici că e pu­ flacăra ei să apară la o altă pină la urmă. In fond pentru „Poate că eu sînt de vină — reu în parchet ! Pînă mi-or
vechi şi frămîntat colţ de ţin. Au tăcut. Oare le-om pu­ fereastră... ele am creat secţia. De ce să se nelinişteşte şeful de briga­ interzice să mai calc pe-aco- 3 500 de pomi plantaţi
ţară. Brutarul dospeşte aluat ...Un tînăr cu ochii de cu­ nu cîştige şi femeile forestie­ dă. M-oi fi purtat prea as­ lo...".
şi gîndurile îi aleargă a ne­ tea face ? In martie cu ză­ loarea cerului, radiind de să­ rilor un ban ? Mîine o să pru cu ei ? Nu ştiu 1 Unii au
linişte. Pîinea pe care o coa­ pada aia mare am dat cea nătate şi de viaţă, stă cu vorbesc cu Direcţia sanitară. plecat fără să-şi ia bună-ziua ...Şi într-un tîrziu luminile ORAŞTIOARA DE SUS. Ogrăzile şi grădinile să­
ce e bună. Dar nu pentru mai bună producţie din sec­ mîinile aşezate pernă sub cap Să vedem ee-au de gînd cu de la mine. S-au împrăştiat se sting. Numai văpaia de
asta e îngrijorat. In ultimul tor : 1 400 mc. Cum s-au mai şi între gene are o cută pe felcerul pe care ni l-au pro­ pe la celelalte brigăzi. Şi ce nelinişte din inima oamenilor tenilor din comuna Orăştioara de Sus s-au îmbogă­
timp a cam depăşit însă ra­ zbătut oamenii ! Au stat o zi care i se plimbă neliniştea. mis că-1 repartizează aici. A- mai mergea treaba în ’72 ! Ca de la Grădiştea de Munte mai ţit în această primăvară cu încă 3 500 de pomi fruc­
şi o noapte cu lopeţile în
arde cu flacăra vie. E neli­
ţia de motorină cu încălzitul mînă la deszăpezit. N-au „Cîte garnituri de trenuri vem nevoie de el. N mai de într-un stup de albine ! De­ tiferi.
cuptorului. „Cam mare con­ scos o vorbă de dojană şi ne-ar mai trebui să aducem n-ar fugi şi ăsta ! De ce le-o sigur, numai eu sînt de vină. niştea firească pentru liniş­ Astfel, în curţile cetăţenilor şi în grădinile lor
sumul femeie, cam mare". Fe­ nici de îngrijorare. Vor tre­ de jos, ca să-i mulţumesc pe fi frică unor oameni de pă­ Dar am învăţat ceva. O să le tea semenilor lor, pentru li­ s-au plantat pentru a rodi peste cîţiva ani 829 meri,
meia îl aprobă legănîndu-şi toţi" — se întreabă inginerul dure ? Avem blocuri, avem arăt eu de ce sînt în stare la niştea lor interioară. 157 peri, 1828 pruni, 80 nuci, 127 cireşi, 70 piersici
bui să cîştige mai mult în
capul Şi cînd el nu o obscar- luna aprilie. Asta înseamnă Silviu Gavrilescu, şeful sec­ lumină electrică, avem cămin ai lui Voican. Numai să-mi şi alţi pomi.
vă, - ea îl priveşte cu tandre­ cultural, film, bibliotecă. Ce formez din nou echipa. A- N. PANA1TESCU
ţe. Şi o încearcă un fel de că trebuie să folosim şi mai torului. Trebuie să dăm va­