Page 94 - Drumul_socialismului_1973_04

l 1 1
8i^^S ^ l WtW;t^VJEiMMa»lili.M«^8gHgSIEgM»iegig3IM«l.^/'?. iy a
,
T
ipwí i “."ys?:wraCT
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 691 © S1MBĂTÂ 28 APRILIE 1973

Preocuparea cousiliilor teri­ lectrice, staţii şi reţele din ma acestuia se pune în ma­ dru Ciorogaru, directorul teh­ tatea măsurilor ce se impun
toriale, a comitetelor sindica­ C. S. Hunedoara, prin îmbră­ joritatea secţiilor întreprinde­ nic al I.C.S.H — partea de atrag atenţia asupra dotării Anul revoluţionar 1848
telor şi a conducerilor unită­ ţişarea şl aplicarea cu con­ rii noastre. Instalaţiile de in prevenire din totalul contro­ unităţilor cu aparatura nece­
ţilor economice pentru pre­ secvenţă a iniţiativei furna- nare de la podurile rulante lului efectuat pe linie N.T.S. sară de măsurat, de detecta­
venirea accidentelor, îmbol­ liştilor din secţia I, „Fiecare ne dau, de asemenea, greu­ e aproape inexistentă. Tova­ re a noxelor şi gazelor, cu e- al revoluţiei paşoptiste
năvirilor profesionale şi edu­ salariat — un pion al res­ tăţi, pentru că sînt de proas­ răşul Nicolae Stînea, preşe­ chipament de protecţie, a
carea salariaţilor în spiritul pectării N.T.S.“. tă calitate şi pun în pericol dintele Tribunalului judeţean,, neadmiterii lucrului de pro­
respectării legislaţiei de pro­ Analiza făcută în plenară securitatea muncii, iar măsu vizorat, vizează — dar nu
tecţie a muncii a constituit a relevat, însă, că nu întot­ rile pentru schimbarea a ing. I. Tarcea, medicul Aurel în cele din urmă — discipli­
obiectul unei ample şi apro­ deauna acţiunile întreprinse cestora se tot amină. Aitoneanu, minerul pensionar na. Aici accentul se pune pe SOLOMON
fundate dezbateri în plenara şi preocuparea pentru preve­ Slaba calitate a unor echi­ Aron Cristea, fiecare partici­ instruirea permanentă — nu
Consiliului judeţean al sindi­ nirea accidentelor de muncă pamente de protecţie a fos-i pant la dezbateri a analizat doar la angajare — a tuturor
catelor ce a avut loc, recent, şi a îmbolnăvirilor profesio o problemă asupra căreia ing cu matură responsabilitate salariaţilor, de la muncito­
la Deva. Caracterul lucrativ nale au dat rezultate, fapi Carol Szabo, ing. Octavian aspectele disciplinei, a cărei rul necalificat pînă la ingi­ Nicolae Solomon, începind
al analizei l-a favorizat însuşi confirmat de numărul de ac­ Surdu, de la E. M. Vulcan, nerespectare s-a soldat eu ner, cu cunoaşterea normelor din luna octombrie 1848 şi
materialul prezentat în ple­ cidente înregistrat în ultimul Alexandru Cosma, preşedin­ pierderi umane şi materiale, de tehnica securităţii, a le­ pînă la sfîrşitul revoluţiei.
nară de preşedintele Consiliu­ an. Analiza împrejurărilor ca­ tele comitetului sindicatului au venit cu propuneri de îm­ gilor. E locul unde munca de El s-a distins ca un bun
lui judeţean al sindicatelor — re au determinat accidentele de la mina Deva, irig. Ioan bunătăţire a activităţii pe a propagandă are un cîmp larg organizator militar, cu largi
tovarăşul Brîncoveanu Pogea a arătat că multe din aces­ Tarcea, de la Centrala cărbu- ceasta linie. de acţiune şi ea trebuie să vederi asupra problemelor
— care a oferit, prin proble­ tea se datoresc insuficientei neului Petroşani, au stăruit în Plenara a dezbătut o pro­ pornească do acolo, de jos, cu care era confruntată so­
mele abordate, cîmp fertil preocupări a cadrelor de con­ mod deosebit, cerînd repre­ blemă de majoră importanţă din adunarea grupei sindica­ cietatea românească din
dezbaterilor. ducere şi a organelor sindi­ zentanţilor Consiliului Cen­ pentru activitatea judeţului, le, de la activul obştesc, de Transilvania în timpul re­
In judeţul Hunedoara — cale pentru activitatea de tral al U.G.S.R. să aibă în a- legată de aspectele protecţiei la formaţia de lucru, de la voluţiei. Este de remarcat
se sublinia în referatul pre­ protecţie a muncii, conjugată tenţie îmbunătăţirea activită­ muncii, pentru respectarea cu munca cu fiecare salariat. In faptul că într-un timp rela­
zentat — prin grija partidu­ cu tolerarea unor repetate a­ ţii în acest domeniu. stricteţe a normelor de teh­ unităţile carbonifere, comite­ tiv scurt, de numai o lună,
lui şi a statului nostru au tele oamenilor muncii trebuie a reuşit să-şi organizeze o
fost investite an de an fon­ să ia măsuri urgente de in­ puternică legiune, partici-
duri însemnate pentru con­ struire temeinică a întregului pînd la principalele eveni­
struirea de obiective indus­ Protecţia muncii — în dezbaterea plenarei efectiv din subteran. Contro­ mente revoluţionare care
triale moderne, cu grad îna­ lul privind respectarea N.T.S. s-au desfăşurat în această
intat de mecanizare şi auto­ nu trebuie, nu poate să cu­ parte a Transilvaniei. II
matizare. Sume importante Consiliului judeţean ai sindicatelor noască pauze. E necesar să întîlnim astfel în toamna
au fost cheltuite şi pentru se organizeze acţiuni de con­ anului 1848 şi iarna anului
îmbunătăţirea tehnicii secu­ trol la locurile de muncă cu 1849 în fruntea trupelor sale
rităţii muncii, a ventilaţiei, ajutorul inspectorilor obşteşti acordînd ajutor lui Butea-
acordarea echipamentului de din grupele sindicale, să se nu şi Iancu în lupta pentru
protecţie şi de lucru, alimen­ FIECARE MUNCITOR, FIECARE SALARIAT apărarea zonei Munţilor A-
iniţieze scurte întîlniri cu a-
taţiei de protecţie şi altele. ceştia, la ieşirea sau intrarea puseni, sau întreprinzînd un
Numai în 1972 au fost chel­ în schimb. Dar nu e suficient îndrăzneţ atac de noapte a-
tuite în acest scop 163 mili­ ca acest control să se efec­ supra oştilor lui Bem, can­
oane lei. La C. S. Hunedoara tueze doar la locul de muncă. tonate la Deva, în 7 februa­
au fost puse în funcţiune e- El trebuie să iasă din între­ rie, operaţie nereuşită, dar
lectrofiltrele de la cuptoare­ SA RESPECTE CU SERICTETE NORMELE care datorită felului în care
prindere, să intre în şcolile
le 3 şi 4 ale O.S.M. 2 şi sînt profesionale, tehnice, la a fost executată a stîrnit
în curs de execuţie electrofil- cursurile de calificare, să ur­ admiraţie în rîndul adver­
trele de la cuptoarele 5 şi 6 ; mărească cum se predau cu­ sarului.
s-a intensificat procesul de noştinţele de protecţie^ a După înfrîngerea revolu­
înlocuire a locomotivelor cu muncii, cum sînt pregătiţi, ţiei clin Transilvania îl gă­
aburi şi a fost reînnoită tubu­ din acest punct de vedere cei sim pe Nicolae Solomon în
latura la instalaţia de desul­ ce vor lua in primire agre­ funcţia de „inspector de
furare la uzina cocsochimică. gatele. Există iniţiative valo­ cerc comitatens" In jurul
La minele Ghelar, Teliuc, roase ca „Fiecare salariat — Devei şi în părţile Haţegu­
Lelese, Lonea şi Petrlla s-a un pion al respectării N.T.S.“, Prefectul Nicolae Solomon. Pictură de Barhu Iscovescu. lui, pînă în 1850. Fostul
sistematizat aerajul iar Ia bateri de la normele de teh­ Dar problema centrală, ca­ nica securităţii, pentru ca „Dirigcnţia muncitorească", prefect de Hunedoara, con­
locurile de muncă din subte­ nica securităţii muncii. re a dominat — am spune sarcinile de producţie în u n i ­ „Brigada de producţie şi e- O însemnată personalitate a treia adunare naţională ştient de insuccesul revolu­
ran cu praf sillcogen s-a a- Asupra cauzelor generatoa­ — dezbaterile a fost discipli­ tăţile economice să se reali­ ducaţie", „De vorbă cu con­ care şi-a închinat viaţa no­ ce hotărăşte ridicarea ar­ ţiei, va căuta mereu să re­
sigurat perforajul umed ; în re de accidente s-a stăruit în na, atenţia ce trebuie acor­ zeze în condiţii normale, ştiinţa“ care se cer genera­ bilei cauze a luptei poporu­ mată a românilor pentru a- zolve, în folosul poporului,
minele de cărbuni au fost mod deosebit în dezbateri. dată pentru intensificarea fără accidente. Dezbaterile ei lizate, pentru că e confirmată lui pentru drepturi naţiona­ părarea drepturilor lor se­ o serie de probleme asupra
luate ipăsuri pentru dotarea Slaba pregătire profesională muncii de educaţie în vede­ au relevat cerinţa de a se pe deplin eficienţa aplicării le şi sociale în timpul re­ culare, pentru înlăturarea cărora putea să decidă. II
personalului de supraveghere acţiona hotărît, de a se con­ lor. Unităţile economice din voluţiei de la 1848 din Tran­ vechiului regim social peri­ frămînta problema raportu­
şi control cu aparate de de­ a unor angajaţi, instruirile rea întăririi acesteia, a cu­ juga eforturile organelor te­ judeţ dispun de reale posibi­ silvania a fost Nicolae So­ mat. Una din hotărîrile a- rilor dintre ţărani şi proprie­
tectare a metanului. formale, neverificarea cunoş­ noaşterii şi respectării regu­ ritoriale, ale sindicatelor pen­ lităţi pentru a crea climatul lomon, prefectul legiunii ro­ cestei adunări a constituit-o tarii de pămînturi, luînd a-
tinţelor acumulate pe linie lilor de tehnică a securităţii
Dezbaterile au subliniat a- de protecţie a muncii, uzura şi igienă a muncii. Pentru că tru găsirea formelor şi meto­ necesar respectării cu stricte­ mâneşti din comitatul Hu­ instituirea unei administra­ titudine fermă împotriva
tenţia sporită acordată inten­ avansată a unor utilaje, sta­ acolo unde se acţionează cu delor corespunzătoare de an­ ţe a normelor de tehnica se­ nedoara. ţii româneşti capabilă să restabilirii sarcinilor iobă-
sificării muncii de educaţie rea tehnică necorespunzătoa­ trenare a inspectorilor ob­ curităţii. La statornicia aces­ Nicolae Solomon, născut satisfacă cerinţele poporu­ geşti care au fost în vigoa­
pentru întărirea disciplinei, re a S.D.V.-urilor, nerespec- răspundere şi perseverenţă şteşti din grupele sindicale tui climat sînt chemaţi să în anul 1820, în comuna lui român. re înainte de revoluţie. El
a cunoaşterii şi respectării re­ pentru întărirea disciplinei, astfel ca aceştia să devină un conlucreze cu întreaga răs­ Şpring, din comitatul Alba Nicolae Solomon, avînd s-a dovedit sensibil întot­
gulilor de tehnică a securită­ tarea graficelor şi calitatea rezultatele bune nu se lasă nucleu eficient de educaţie pundere toţi factorii. Şi aici de Jos, a făcut parte din deja o experienţă revolu­ deauna la diferitele nedrep­
ţii şi igienă a muncii (expo­ slabă a reviziilor şi reparaţi­ aşteptate. Acel „moment pentru respectarea legislaţiei organele şi organizaţiile^ _ de generaţia tînără de la 1848 ţionară, este numit în oc­ tăţi sociale, indiferent dacă
ziţiile, schimburile de expe­ ilor, neajunsurile în ce pri­ N.T.S." ţinut la fiecare înce­ de protecţie a muncii. partid au un cuvînt. hotărîtor. care a îmbrăţişat cu con­ tombrie 1848, de către Co­ ele privesc pe români sau
rienţă, expunerile pe teme veşte asigurarea cu instalaţii put de schimb, despre care Măsurile ce se impun tre­ Sub îndrumarea lor, zi de zi, vingere şi entuziasm ideile mitetul Naţional de la Si­ pe maghiari. Această atitu­
de protecţie a muncii). S-a şi dispozitive de protecţie la vorbea tovarăşul Gheorghe buie să vizeze complexitatea grupele sindicale, organizaţi­ democratice ale timpului şi biu, ca prefect al legiunii dine de imparţialitate a ca­
relevat răspunderea pe care obiectivele industriale puse Dîrlea, preşedintele comitetu­ aspectelor care concură la îm­ ile U.T.C., activul obştesc tre­ cauzele naţiunii române o- a V-a, Ulpia Traiana, ce racterizat în general toată
comitetele sindicatelor de la în funcţiune, neacordarea a- lui sindicatului de la C. S. bunătăţirea activităţii de pro­ buie să desfăşoare o muncă primate, pentru care a fost cuprindea teritoriul comita­ activitatea lui Solomon din
I.C.S.H., U. V. Călan, mina tenţiei cuvenite funcţionării Hunedoara, extinderea iniţia­ tecţie a muncii. Ele încep cu responsabilă, prin forme şi gata să-şi dea şi viaţa. tului Hunedoara. Suflul re­ (impui revoluţiei.
Deva, E. M. Petrila, Uzina instalaţiilor de ventilaţie din tivei furnaliştilor sau urmă­ asigurarea condiţiilor cores­ metode diferite, pentru res­ După absolvirea gimna­ voluţiei înlăturase şi • aici Nicolae Solomon se în­
chimică Orăştie o acordă ac­ unele mine şi întreprinderi, rirea consecventă a felului în punzătoare de lucru pentru pectarea normelor de tehnica ziului inferior şi superior vechea organizare adminis­ scrie în istoria acestor me­
ţiunilor de control şi îndru­ calitatea neeorespunzătoare a care îşi desfăşoară activitatea toţi salariaţii, cu o aprovizio­ securităţii. Ia Sibiu, tînărul Solomon trativă, înlocuind-o cu crea­ leaguri ca unul din fiii de­
mare, organizate cu inspecto­ echipamentului de protecţie inspectorii obşteşti şi-au ară­ nare tehnico-materială de ca­ Protecţia muncii e o pro­ nu a îmbrăţişat cariera de ţii proprii sau reînviind votaţi cauzei emancipării
rii obşteşti din grupele sin­ — au fost probleme despre tat pe deplin eficienţa, aşa litate şi continuă cu realiza­ blemă de partid, o problemă preot pentru care s-a pre­ vechi organisme menţinute sociale şi naţionale a po­
dicale şi compartimentele de care s-a vorbit deschis, cu după cum o dovedeşte şi ga­ rea ritmică a planului de majoră, de importanţă vita­ gătit, ci s-a stabilit la Bra­ prin tradiţie. porului român, pentru care
specialitate, ale căror concluzii mult simţ de răspundere, fă- zeta satirică „Ortacul nu iar­ producţie — care să nu „for­ lă. Organele şi organizaţiile şov unde a început să Comitatul Hunedoara a a luptat cu abnegaţie, închi-
constituie obiectul unor ana­ cîndu-se propuneri valoroase tă", de la E. M. Vulcan, care ţeze" efortul in ultima peri­ de partid au datoria de a în­ practice farmacia. Nu râmî- primit o organizare româ­ nîndu-şi cea mai mare par­
lize comune. Acţiunile res­ pentru îmbunătăţirea întregii urmăreşte zilnic respectarea oadă a lunii —, cu atenţia druma şi controla riguros, cu ne pentru mult timp aici, nească temeinică. Prefectu­ te din viaţa sa. Mărturie a
ponsabile, măsurile luate la activităţi de protecţie a mun­ normelor de tehnică a secu­ sporită faţă de întreţinerea competenţă felul în care se ci îşi îndreaptă paşii, îm­ ra, care avea un caracter acestei abnegaţii şi dăruiri
locurile de muncă au făcut cii. rităţii muncii şi nu iartă nici utilajului din dotare, cu in­ înfăptuiesc măsurile ce se preună cu August Treboniu militar, nu s-a contopit cu sînt propriile-i cuvinte cu­
ca la I.R.E. Deva, I.M.M.R. — Problema ventilaţiei în o abatere. Dar dezbaterile teresul pentru mecanizare şi stabilesc, cum îşi fac dato­ Laurian şi Andrei Nistor, organele administrative, dar prinse într-o scrisoare adre­
Simeria, Uzina chimică Orăş- întreprinderea noastră ne au arătat că multe din acci­ mică mecanizare spre a uşu­ ria cei chejnaţi .şa vegheze şi spre Ţara Românească, ia a exercitat controlul asupra sată lui Bem : ...........mi-am tras
tie, „Vîscoza“ I.upeni, Termo­ creează mereu greutăţi. Sint dente se datorează unor acte ra munca oamenilor, a creşte să conducă această activitate. Bucureşti, unde practică în activităţii lor. Pe lîngă pre­ sabia din teacă pentru in­
centrala Mintia, secţia de unele greşeli de proiectare, de indisciplină, de nesocotire productivitatea muncii. Cînd Unindu-se eforturile tuturor continuare farmacia. fect se afla administrato­ dependenţa Ardealului şi
prefabricate din beton a pentru a căror remediere se a prevederilor securităţii în unele unităţi economice factorilor — sub îndrumarea Alături de ceilalţi tineri rul, organ civil-administra- pentru fericirea naţiunii ro­
I.M.C. Deva, şantierele I, II, încearcă nişte soluţii la o fa­ muncii. ..Sîntem deficitari la sînt executate lucrări cu ca­ competentă a organelor şi ardeleni a luat parte activă tiv, ajutat de funcţionari. In mâne. . Nu există comoară
III, IV şi V ale T.C.H. să nu brică din Bucureşti, dar de disciplină", ..Nu se respectă racter special, conducerile a- organizaţiilor de partid — va la revoluţia de la 1848 din această funcţie a fost nu­ pe pămînt pentru care aş
se înregistreze — în 1972 şi trei ani nu se ajunge la nici de către unii cele mai ele-- cestora, toţi factorii cu răs- trebui să se acţioneze în aşa Ţara Românească, adueîn- mit Dimitrie Moldovan, per­ fi In stare să trădez aspi­
în perioada ce a trecut din un rezultat — arăta ing. Ca- mentare reguli de protecţie puncţ^re pe linia protecţiei fel îneît în respectarea nor­ du-şi astfel contribuţia la sonalitate marcantă a vieţii raţiile neamului meu şi în­
acest an — nici un accident. rol Szabo, directorul I.M.C. a muncii“, s-a recunoscut, muncii sînt obligaţi să mani­ melor de tehnica securităţii cauza emancipării şi unită­ politice româneşti, care s-a crederea cu care , poporul
Aceleaşi rezultate le-au ob­ Deva. Noi am încercat o so­ deschis, în plenară de către feste o grijă deosebită, să a- fiecare salariat să devină in­ ţii române. După înfrînge- impus prin activitatea şi român m-a onorat“.
ţinut şi colectivele secţiei I luţie la secţia PREMO, care participanţi. Şi aceasta se în- dopte măsuri cu totul spe­ spector pentru el însuşi. rea revoluţiei în Ţara Ro­ priceperea sa.
furnale, aglomera torului II, a dus la eliminarea, în mare, tîmplă şi pentru că — aşa ciale pentru a evita, a pre­ mânească, se întoarce, în Prof. IOAN ANDRIJOIU
reparaţii electrice, centrale e- a sursei de praf, dar proble­ după cum arăta ing. Alexan­ veni orice pericol. Complexi­ LUCIA LICIU septembrie 1848, la Blaj. In acest cadru şi-a desfă­ muzeograf principal la Mu­
Aici a participat la cea de şurat activitatea de prefect zeul judeţean Hunedoara-Deva

1) DE CE TIENE SĂ FACEM ECONOMII?
Succesele
350 mc de
mecanizatorilor 2) ÍI ACTIVITATEA CE 0 DESFĂŞURAŢI,
cheresfea
din liia
în pkis DMEAVOASTRĂ CE ATI ECONOMISIT?
IHA. întrecerea pe care o
| Colectivul do muncă de la j desfăşoară mecanizatorii de
i Fabrica de cherestea din Vaţa j la S.M.A. Ilia, pentru a cin-
1 de Jos a produs peste plan
j 3S0 mc cherestea de fag, cu ; sti ziua de 1 Mai cu reali-
: 50 mc mal mult decît preve- Vă oferim, ea prilej de reflecţie, răspunsurile
j dea angajamentul anual, 40 j zări de prestigiu, în activita-
: mc cherestea diverse şl 10 mc I tea ce o desfăşoară pe o-
: traverse speciale. Demn de
: menţionat esto şl faptul că j goare, se soldează cu rezul-
: planul Ia producţia globală şl date de cinci oameni la aceste două întrebări
1 marfă pe primele două dcca- ; tate meritorii. Ei nu-şi pre-
■ de ale lunii aprilie a fost
: depăşit cu 3 la sută, Iar pro- | cupeţesc eforturile — lucrind
j ductlvltatea muncii a fost I din zori şl pînă seara tîr-
1 sporită cu 1,5 la sută.
C.A.P. Illa. Mecanizatorii Ion Lăchescu şl Aurel Burza, lu- j ziu — pentru a spori rodni- In spiritul timpului so­ înseamnă a participa activ prietari el mijloacelor de parametrilor optimi şl redu­
crînd la pregătirea terenului.
; cia pămîntuiui. Toate lucrările cialist, dens, pe care-1 trăim, la progresul economic al ţă­ producţie, al celorlalte valori, cerea considerabilă a rebutu­
acţiunea de economisire a tu­ rii, la creşterea nivelului trebuie să manifestăm In per­ rilor. Lucrind cu materiale
! sint executate la timp şl în
turor bogăţiilor care ne trec nostru de viaţă. Noi trebuie manenţă grijă pentru recu­ care au un preţ de cost ridi­
; condiţii agrotehnice cores- prin mîini în activitatea ma­ să considerăm întreprinderile perarea de materiale şi în­ cat, urmăresc permanent scă­
j punzătoare. Munca depusă se terială se înscrie cu majus­ în care lucrăm ca pe proprii­ lăturarea oricăror forme de derea consumului specific pe
oglindeşte în sutele şi miile cule pe firmamentul societăţii le noastre gospodării, ca pe risipă, In scopul sporirii con­ fiecare produs.
noastre — ca una din cele bunurile noastre şi la baza a tinue a avuţiei naţionale, Iosif Silaghi, dulgher, şan­
! de hectare arate, pregătite şi mai fecunde căi ale creşterii tot ce facem să punem aces­ creşterii venitului naţional şi tierul Fabricii de var şi ci­
j însămînţate. In acest fel, s-a eficienţei economice, a*vînd, te convingeri. ridicării, în final, a nivelului ment Chişcădaga :
Prin economii, noi pu­
j reuşit ca prevederile de plan totodată, multiple implicaţii cu 2. Intrucît nu lucrez direct nostru de trai. nem la dispoziţia producţiei
1.
în toate resorturile vieţii. Se
valori
materiale,
pot
2. Am luat măsura ca toa­
La semănatul porumbului ; pe primul trimestru să fie de- ştie că în primii doi ani ai spune că, împreună cu colegii te buloanele cu uzuri, ce nu rezerve de materii prime şi
i păşite cu 12 la sută, iar pe
! primele doijă decade ale lu- cincinalului cheltuielile de mei, îmi aduc contribuţia la mai puteau fi folosite în a- materiale din care vor lua
reducerea
consumului
naştere bunuri In plus pen­
producţie planificate au cres­
speci­
celeaşi locuri — ia suspen­
sia şi frîna locomotivei —,
cut, ceea ce a dus la diminu­
să se lucreze cît mai j nil aprilie s-a realizat o de­ area acumulărilor băneşti, de fic de pe combustibil convenţi­ : urmînd a fi aruncate, să fie tru întreg poporul. Aceasta
kilowat-oră
prin
înseamnă că trebuie să facem
onal
păşire
valorică
de
peste
î 60 000 Iei. aici decurgînd sarcina recu­ respectarea riguroasă a teh­ recuperate. Cu ajutorul strun­ cit mai multe economii pen­
perării urgente a tuturor ră- nologiilor impuse, a discipli­ garilor Petru Tot şi Ioan tru a trăi mal bine.
2. Eu lucrez cu lemn, ma­
repede şi mai bine mînerilor în urmă din peri­ terial care este de mare folos
„Pentru
respectivă.
a-
oada
ceasta — arăta tovarăşul Ni­ pentru ţară. Tai seînduri,
© TIMPUL DE LUCRU ESTE FOARTE PREŢIOS — Mic, Mărtineşti şi Orăştloara colae Ceauşescu, în cuvînta- confecţionez cofraje la di­
rea
rostită
la
SA-L FOLOSIM DIN PLIN! de Jos, iar la Ocoliş o su­ al P.C.R. din Plenara C.C. mensiunile cerute. Nu pot să
februarie-mar-
spun concret ce economii ob­
@ BUNA ORGANIZARE A MUNCII ASIGURA OB­ prafaţă de 5 ha. Aceste reali­ Producţie tie a.c. — trebuie dusă o lup­ ţin lunar sau zilnic, dar a-
ŢINEREA DE RANDAMENTE SPORITE zări sînt rodul muncii neobo­ tă intransigenţă împotriva cestea există, stau în atenţia
site depuse de mecanizatori consumurilor exagerate de mea şi a oamenilor cu care
Intensificarea activităţii la este acum: să lucrăm cît care, neprecupeţindu-şi efortu­ ( suplimentară materii prime şi materiale, lucrez. Noi croim materialul
pregătirea terenului şi însă- mai repede şt mal bine, să rile, sînt zi de zi prezenţi la împotriva rebuturilor, a ori­ în mod raţional pentru a-1
mînţarea porumbului este o nu irosim nici o zl, nici o oră muncă, înfruntă cu curaj in­ de cărbune căror forme de risipă care putea folosi de mai multe
cerinţă de prim ordin pen­ bună de lucru în cîmp. temperiile naturii şi se stră­ măresc preţul de cost, dimi­ nei de muncă, exploatarea a- Pepenar, buloanele sint pre­ ori şi pentru a rezulta cit
tru cooperatori, mecanizatori, Tractoarele şi maşinile să fie duiesc ca pregătirea terenu­ nuează venitul naţional, dă- gregatclor şi instalaţiilor la lucrate la noi dimensiuni, mai puţine deşeuri. Prin sti-
lucrători din I.A.S. şi specia­ folosite cu randament sporit. lui şi semănatul porumbului PETRILA. Vrednicul co- unînd prin aceasta însăşi bu­ parametrii optimi, prevenirea pentru a fi întrebuinţate în vuirea corectă a lemnului,
lişti din agricultură. Organe­ Acolo unde organele locale să se facă în condiţii agro­ I lectiv de muncă al F.xploa- năstării poporului". Din aces­ avariilor şi deranjamentelor, alte locuri. In felul acesta prin recuperarea deşeurilor şi
le comunale de partid şi de de partid şi de stat, cadrele tehnice cît mai bune pentru j tării miniere Petrila s-a te cuvinte ale secretarului menţinerea unei etanşeităţi s-au economisit circa 70-80 kg găsirea metodelor de asam­
stat, specialiştii trebuie să de specialişti au manifestat a se putea obţine astfel pro­ j angajat ca, în cinstea zilei general al partidului nostru perfecte în circuitul apă-a- de metal la fiecare locomoti­ blare şi introducere a lor în
vegheze ca întregul parc de preocuparea şi răspunderea ducţii mari de porumb. Şi i de 1 Mai, să extragă peste decurg sarcini supreme pen­ bur — pentru a transforma vă reparată, redueîndu-se, în lucru, facem economii consi­
tractoare şi maşini să fie cuvenită faţă de sarcinile ce strădaniile de pînă acum vor : sarcinile de plan ale lunii tru organizaţiile de partid, fără pierderi energia termică acelaşi timp, manopera pen­ derabile la acest material
folosit cu maximum de ran­ le revin, s-au obţinut şi re­ fi răsplătite, fără îndoială, j aprilie o cantitate de căr- pentru toţi factorii de răs­ în energie electrică, in forţă tru prelucrarea pieselor res­ scump.
dament la executarea lucră­ zultate bune. Sînt demne de cu prisosinţă în toamnă. i bune de 3 500 tone. Mun- pundere din unităţile econo­ şi lumină pentru ţară. pective de către atelierul de •Ar
rilor de pregătire a terenului evidenţiat eforturile şi reali­ In cooperativele agricole j clnd cu abnegaţie şi înaltă mice de a realiza, prin mun­ Ioan Mihuţ, lăcătuş, secţia forjă. Părerile celor cinci inter­
şi semănat. Munca trebuie zările obţinute de mecaniza­ de producţie care fac parte j responsabilitate comunistă, că asiduă, de la om la om, o mccanoenergetică, Uzina Viorica Marcu, operatoare locutori exprimă, fără îndo­
organizată cit mai temeinic torii, cooperatorii şi specia­ din cadrul consiliului inter­ j hotărîţi să întîmpine săr- conştientizare deplină a ma­ „Victoria“ Călan : chimistă, secţia mase plasti­ ială, spiritul de gîndire şi
pentru ca timpul de lucru să liştii din cooperativele agri­ cooperatist Orăştie, s-au însă­ ; bătoarea muncii cu rezul- selor asupra folosirii celor 1. Pentru a contribui la în­ ce, Uzina „Chimica" Orăştie : modul de acţiune al unor mi-
fie utilizat în mod eficient şi cole de producţie, din cadrul mînţat pînă acum peste 300 j tate deosebite, minerii pc- mai judicioase căi de econo­ florirea ţării şi, implicit, a 1. Economiile duc la scă­ crocolectivităţi în marca ac­
să se realizeze In fieca­ consiliului intercooperatist O- ha din cele 2 287 ha destina­ [ trileni, în frunte cu comu- misire şi asupra scopului vieţii noastre. derea cheltuielilor de produc­ ţiune de obţinere a economi­
re zi viteze sporite de lu­ răştie. te culturii porumbului. Sînt — creşterea bunăstării între­ 2. Mă străduiesc zi de zi ţie, a preţului de cost şi, tot­ ilor, declanşată de partidul
cru. Timpul este acum foar­ Activitatea mecanizatorilor unităţile care au rezultate ; niştii, şi-au onorat exem- gului popor — în numele că­ să folosesc cît mai util pen­ odată, contribuie la creşterea nostru. De aceea, le oferim
te preţios şi pentru a accele­ este cit se poate de rodnică. bune în comparaţie cu alte­ ; plar angajamentul, preli- ruia se desfăşoară această tru producţie întregul timp productivităţii muncii, ceea cititorilor ca moment de re­
ra ritmul de lucru specialiştii In frunte se află cei de la le. Totuşi, ţinînd seama că ; minînd să încheie luna cu largă acţiune. de muncă, să execut repara­ ce înseamnă că ni se poate flecţie asupra datoriei cetă­
trebuie să controleze zilnic C.A.P. Beriu care au Însă­ au de însămînţat suprafaţa j o producţie suplimentară In acelaşi spirit am adresat ţiile utilajelor ce-mi sînt în­ asigura un salariu mai mare, ţeneşti pe care o avem — că
terenurile şi acolo unde pă- mânţat 75 ha cu porumb, pre­ cea mai mare, trebuie mo­ j de aproape 5 000 tone de cele două întrebări unui nu­ credinţate în termene scurte un nivel de viaţă mai ridicat. în munca fiecăruia dintre
noi trebuie să facem econo­
mîntul s-a zvîntat să se intre cum şi cei de la C.A.P. Căs- bilizate toate forţele şi folo­ măr de 5 oameni de profesii şi de înaltă calitate. Concret, 2. Pînă acum cîtva timp, mii şi, în acelaşi timp, tre­
imediat la pregătirea terenu­ tău şi Orăştie, unde s-au în- site cu chibzuială tractoare­ j cărbune. Acest spor de pro- diferite, din unităţi economi­ contribuţia mea la obţinerea produsul numit „rezervor li­ buie să ne împotrivim cu ho-
lui şi semănat. De asemenea, sămînţat cîte 50 ha. La O- le şi maşinile pentru a se ; ducţie le va permite mine- ce diferite. Iată răspunsurile economiilor nu o pot identi­ chid frînă" era rebutat în- tărîre risipei. Numai in acest
asigurîndu-se front de lucru răştioara de Sus şi Jeledinţi putea executa lucrările de ; rilor de la Petrila să în- primite : fica : oa este înglobată in re­ tr-o cantitate mare din cau­ mod contribuim la prospe­
suficient, trebuie să se lu­ s-au însămînţat cîte 30 hec­ pregătire a terenului şi însă- j cheie cu un avans substan- Ioan Magheruşan, operator, zultatele colectivului în care za unor fisuri care apăreau ritatea ţării şi vieţii noas­
creze peste tot şi Intre feres­ tare, iar la cooperativa agri­ mînţarea porumbului intr-o secţia termomccanică, I.E.C. muncesc, ale întregii uzine. datorită dereglării parame­ tre. Trebuie să devenim buni
trele dintre ploi. perioadă de timp cît mai ; ţial cel dc-al doilea tri- Mintia : Dumitru Oprea, maistru, trilor maşinii. Sesizînd aces­
colă de producţie din Dineu ; meslru al anului. 1. A cheltui cu grijă de secţia mecanică, I.M.M.R. Si­ te neajunsuri, împreună cu gospodari pentru binele nos­
Cuvîntul de ordine pentru Mare 32 ha. Cîte 10 ha s-au scurtă şi în condiţii agroteh­ meria : tovarăşele mele de muncă tru şi al patriei !
toţi lucrătorii de pe ogoare semănat la C.A.P. Dineu nice corespunzătoare. gospodar toate valorile ce ne 1. Ca producători şi pro­ am contribuit la stabilirea MARIN NEGCIŢA
sînt încredinţate în producţie