Page 95 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 691 @ SÎMBĂTĂ 23 APRILIE 1973

r

tssiisisr poapte oferi fir® pliftiiff li; calificare Ordinea şi
curăţenia Işi

confirmă

viabilitatea şi în

Primii ani de şcoală, cu nu) figurează următorul adîncurile de
însuşirea primelor deprin­ Alături de elevi, în ciclu de lecţii : „Frumuse­
deri de muncă, produc mu­ ţea diferitelor profesii“,
taţii în universul de cunoş­ „Vizitarea Şcolii profesiona­ cărbune
tinţe al elevilor mici, de- scrutarea viitorului le Călan", „Intîlnire cu
gazeta
I.a
de la
perete
fle
clanşînd un evantai de do­ elevi de la Şcoala profesio­ E. M. Lonca a apărut, la în­
rinţe şi visuri de om mare. nală şi de la Liceul indus­ ceputul lunii trecute, o edi­
martie,
De pe acum e bine ca a- largi de orientare şcolară orizontului propriei cunoaş­ trial metalurgic Hunedoa­ ţie specială : şl „Luna curăţeniei“.
ordinel
luna
propriu-zisă. teri a elevului. ra", vizitarea Uzinei „Vic­
ceastă personalitate In for­ Noua ediţie a suscitat Intere­
cu
mare să nu rămînă singură Există şi o bună legătu­ La fel de utile s-au do­ toria“ Călan, întîlnirea cu sul minerilor acţiunea atlt îi mai
cît
cu
mult
vi­
în faţa marilor întrebări ră cu părinţii. Broşurile, vedit, la Liceul de cultură specialişti. La clasa a VIII-a za direct. Pentru că „luna
ale vieţii. Pentru a putea fi monografiile şcolilor de generală din Gurabarza, în- A, temele acestui ciclu sînt curăţeniei“, declanşată în mar­
alături de copii în scruta­ specialitate din judeţ sînt tîlnirile cu oameni din pro­ adecvate compoziţiei femi­ tie, şi-a A făcut apariţia şi în
pornit
din
subteran.
iniţia­
rea viitorului se impune prezentate nu numai ele­ ducţie, spre exemplu cu nine a clasei: „Care sînt tiva minerului şef de brigadă
cunoaşterea lor cit mai vilor ci şi părinţilor, în minerul şef de echipă Au­ cele mai potrivite meserii Dumitru Costinaş, din secto­
cadrul şedinţelor cu aceştia. rel Tomodan, cele cu foşti pentru noi, fetele“, „Să cu­ rul VI, membru în comitetul
complexă. In acest sens, Tot aici s-a urmărit cu­ absolvenţi încadraţi în de partid pe mină. Propune­
acţiunea directorului Liceu­ noaşterea aptitudinilor, ca­ producţie, lecţiile de econo­ noaştem viitorul loc de rea a făcut-o fntr-o şedinţă
şi
lui din Călan, Ion Filimon, pacităţilor reale ale fiecă­ mie politică desfăşurate în muncă al laborantelor“ ş.a. - ŞL. de comitet pentru a că fost ca unanim
aprobată
venea
de a urmări formarea ele­ rui copil de către părinţi, unităţi industriale. spre Deşi au fost prezentate Cartierul Dacia, din Dava, te dezvolta continuu. In lmaglne.un aspect din centrul noului oar- în mod direct în sprijinul
vilor din clasa a V-a pînă cu scopul de a-i ajuta în exemplu la uzina electrică. printr-un panou şcolile pro­ tier. realizării sarcinilor do pro-
du ţie. „Curăţenie la locul de
fesionale, liceele de specia­
la terminarea liceului, pe îndrumarea spre viaţă a O experienţă similară am litate din judeţ, au fost di­ muncă — spunea brigadierul
baza unei foarte detaliate propriilor copii, în concor­ înregistrat şi la Liceul din fuzate diferite monografii — înseamnă, cred eu, o mal
organi­
gospodărire
bună
şl
fişe psihopedagogice, e bi­ danţă cu posibilităţile fie­ Călan unde, la o oră de di- sosite de la Inspectoratul zare a lucrului, descongestio­
nevenită. căruia. riginţie la clasa a IX-a, au şcolar judeţean, constatăm narea căilor de acces, mun­
dacă
că
Tot despre o acţiune cu fost invitaţi foşti elevi, azi faptul că nu sînt cunoscute ¥ă răspundemk întrebare ordonată şi înseamnă acestea
Cît priveşte acţiunile
că
sînt
îndeplinite
„bătaie lungă" am aflat şi concrete, vizitele în unită­ muncitori de înaltă califi­ şcolile postliceale atît din avem mai mult spor la lucru".
Primul articol, la ediţia spe­
la Şcoala generală Crlşcior, ţile industriale apropiate, la care, ingineri, subingineri. judeţ cît şi din ţară, spre cială a gazetei, a fost semnat
de la directoarea şcolii, locurile de muncă ale pă­ De fapt, aici a devenit care optează numeroşi vii­ de iniţiatorul întrecerii — mi­
„De­
Costinaş.
Dumitru
prof. Cornelia Mesaroş. Aici, rinţilor, întîlnirea cu cadre un bun obicei încadrarea la tori absolvenţi. Se impune Astăzi despre: P E N S I I nerul calităţile de bun orga­
spre
începînd de la clasele mici, didactice de la grupul şco­ fiecare an şcolar, în tema­ centralizarea grabnică şi a nizator ale unui conducător de
sînt organizate, eşalonat, lar profesional din locali­ tica orelor de diriginţie, a acestora şi informarea cît formaţie îţi faci imediat im­
presia cum intri la locul său
tate, activitatea productivă unor cicluri de orientare mai complexă a elevilor. A-
acţiuni de preorientare şco­ Minerva Ardelean — Chi- şi nu pe litere, aşa cum se de 50 ani. In situaţia In ca­ de muncă — mărturisea, în
din atelierele şcolare ori profesională. Spre exemplu ceasta pentru a fi alături articolul amintit, brigadierul
lară transformate, odată cu tid. Intre timp situaţia dv. procedează în cazul pensiilor re încetaţi activitatea, pînă D. Costinaş. Acolo unde e de­
de pe lotul experimental, la clasa a VlII-a C (diri­ de ei, pînă în momentul zordine, unde nu-i rînduială,
trecerea anilor, în acţiuni toate contribuie la lărgirea gintă prof. Lucia Boldurea- esenţial al deciziei. a fost rezolvată, in sensul expediate prin sistem meca­ la împlinirea vîrstei de 50 nici munca nu se desfăşoară
că din drepturile de pensie nizat. ani beneficiaţi de pensie de în condiţii normale, nici sar­
ce vi se cuvin se reţin cîte Dorin Nicolae Macavei — invaliditate gradul III prin cinile de producţie nu se pot
Îndeplini
oare,
ca­
Şl,
ritmic.
Grupul şcolar din Călan scrişi în şcoală în baza u- 115 lei lunar pînă la acope­ Geoagiu Situaţia dv. a fost oficiu] de pensii, urmînd ca re e Interesul nostru dacă
funcţionează cu o şcoală VĂ PREZENTĂM nui scurt colocviu şi au pe­ rirea datoriei către oficiul rezolvată legal. după împlinirea vîrstei să nu acela de a ne achita cu
de
pro­
profesională curs de zi, cu rioadă redusă de şcolariza­ de pensii. Ioan Maier — Bretea Ro­ vi se calculeze pensia pentru cinste de sarcinile face planul
ne
a
de
ducţie,
17. clase, un curs seral, o re. Tudor Drăghici — Baia de mână. Situaţia dv. a fost ve­ limită de vîrstă în funcţie de la timp şi in bune condiţii ? !“.
Chemarea
şcoală de maiştri pregătire Şcoala profesionali Calan In afara programei Criş. Potrivit art. 24 din Le­ rificată de mai multe ori şi, vechimea în muncă şi media găsit ecou în brigadierului Mine­ a
cocsari,
subteran.
două clase de de învăţămînt, în şcoa­ gea 27/1966, cuantumul pen­ aşa cum vi s-a mai comu­ salariului tarifar de încadra­ rii sectorului I au fost prin­
postliceală de laboranţi lă se desfăşoară acti­ siei de invaliditate cauzată nicat, nu vi se poate acorda re. tre primii care au înţeles să
prin
răspundă
pentru întreprinderea de şoară practica în atelierele dintre cei mai buni mun­ vităţi multiple. In acest de un accident în afară de pensie I.O.V.R, Oficiul de a- Băetu Scarlat — Hunedoa­ cut la curăţirea fapte. Au tre­
de
galeriilor
oţeluri aliate Tîrgovişte. şcoală „o adevărată uzină citori, Dionisie 'Munteanu. an, şcoala, elevii de aici muncă sau boală obişnuită, sigurări sociale şi pensii De­ ra. Perioada în care un an­ resturi de materiale şl fier
Dată în folosinţă în noul atunci cînd toate maşinile Această brigadă realizează au obţinut locul I la fazele pentru angajaţii care au ve­ va, prin adresa nr. S/lll din gajat se află în concediu vechi, fiecare brigadă sau e-
a
chipă
local în 1966, şcoala .din merg, cînd toţi elevii lu­ producţia de serie mică a judeţene ale olimpiadei de chimea în muncă în raport 12 aprilie 1973, vă solicită pentru incapacitate tempora­ ces spre curăţat căile de ac­
locurile
muncă.
de
Călan are tradiţii mult mai crează", precum le caracte­ uzinei. română, II la fizică, iar cu vîrsta prevăzută la art. depunerea unor acte în vede­ ră de muncă constituie ve­ „Considerăm că prin această
vechi, fiinţînd, pe lîngă ve­ riza directorul şcolii, Gheor- Strungarii sînt repartizaţi concursul pe meserii faza 23 din lege, se stabileşte în rea acordării unui ajutor so­ chime în muncă şi se ia în acţiune — spuriea şeful secto­
rului
de
răspuns
articolul
în
chea fabrică încă de acum ghe Durlescu. In planul de în locuri unde lucrează o- pe şcoală a fost cîştigat de procente de bază din sala­ cial în baza art. 38 din Le­ calcul atît la stabilirea pen­ la chemare — brigăzile vor
o jumătate de secol. Condu­ producţie al atelierului — perativ, lăcătuşii şi electri­ o elevă, Dorina Trufaş din riul tarifar, în raport cu gea 27/1966. siei de asigurări sociale cît avea condiţii mult mai bune
să de un director veteran, 250 000 lei — ei realizează cienii lucrează în echipe de anul I A strungari, ur- gradul de invaliditate. Dumitru Bodrean — Băiţa, şi la stabilirea pensiei supli­ de lucru şi vom face un pas
munca
pre­
înainte
în
pentru
Gh. Durlescu, legat de 21 de bancuri de lucru pentru li­ întreţinere pe secţii. Cînd mînd să se prezinte la fa­ Aron Tuza — Ghelar. Ne- satul Fizeş. Potrivit art. 69 mentare. venirea accidentelor".
ani de şcoală, ea dispune ceele metalurgice din Bu­ absolvesc şcoala, primesc şi za pe minister. avînd calitatea de angajat în din H.C.M 252/1967, plata Aurel Bold — Crişcior. — „Luna ordinci şi curăţe­
pentru
de un local cu 8 săli de cureşti şi Vlahiţa. menghi­ un CEC cu bani economi­ Pentru o bună pregătire, sensul Codului muncii, peri­ pensiilor pensionarilor men­ Cuantumul pensiei suplimen­ niei“ a însemnat mult preciza
—
nostru
colectivul
clasă, laboratoare, un corp ne paralele de 120 mm, di­ siţi din acordul ce le re­ pentru petrecerea plăcută a oada lucrată nu constituie ţinuţi sau reîncadraţi în tare pentru o contribuţie la tovarăşul Zeno Suştac, secre­
de clădire cu trei ateliere ferite scule de lăcătuşerie, vine din activitatea produc­ timpului liber, şcoala e do­ vechime în cîmpul muncii muncă se face de către uni­ fondul acestei pensii de 6 ani tarul organizaţiei de bază din
sectorul in. S-a trecut de în­
de lăcătuşerie luminoase, nipluri, buloane, şuruburi tivă. Totodată, în primul tată cu o bibliotecă cu valabilă pentru înscrierea la tăţile unde aceştia sînt an­ este de 10 la sută din sala­ dată la curăţirea canalelor în
dotate cu maşini-unelte mo­ necesare pentru întreţinere, an de şcoală se acordă e- peste 10 000 de volume, un pensie. Pe timpul cît un gajaţi, din fondurile de asi­ riul tarifar folosit la calcu­ galeriile transversale ale aba­
derne, cu 9 strunguri, fre­ 60 la sută din producţia levilor gratuit uniformă, televizor cu program zilnic pensionar lucrează în condi­ gurări sociale, cu excepţia larea pensiei de asigurări so­ tajelor nr. 63 şi 64, s-au re­
de
parat
podurile
cana­
peste
ze, raboteze, fierăstraie me­ curentă fiind comandată de palton, cămăşi, bocanci, de vizionare, o bază spor­ ţiile la care vă referiţi în celor care, potrivit legii, pri­ ciale. In legătură cu a doua le, s-au confecţionat recipienţl
canice, maşini de găurit, uzina „Victoria“. Fondurile pantofi, salopetă, acestea tivă cu terenuri de volei şi scrisoare, beneficiază de pen­ mesc pc timpul cît sînt în­ problemă vă îndrumăm să pentru au colectarea reziduurilor
Instalaţi
care
la
in­
fost
polizor, un laborator de obţinute astfel sînt destina­ din urmă reînnoindu-se în handbal, un microclub cu sia integrală prin oficiile de cadraţi în muncă pensia în luaţi legătură cu U.J.C.A.P. trarea în fiecare galerie trans­
chimie, bine dotat >. 11 ca­ te autodotării. anii II şi III. La fel, sînt mese de şah şi tenis. pensii. întregime şi cărora această Deva. versală, s-a amenajat o hlşă
utilajele
dre didactice cu funcţii de Elevii anilor II şi III e- gratuite rechizitele şcolare. Elevilor le sînt create Valentin Sasu — Simerla. pensie li se plăteşte în conti­ Gheorghe Cordea — Ghe­ pentru depozitat măsuri pen­ e-
lectrice,
am
luat
bază în şcoală şi 26 de in­ fectuează cele 24 de ore de Condiţiile de admitere condiţii de viaţă excelente. Pensionarii de invaliditate nuare de către organele de lar. Dacă dovediţi cu acte o tru descongestionarea de fier
gineri de la Uzina „Victo­ practică, respectiv 32, în pentru absolvenţii a 8 cla­ Şcoala dispune de un că­ gradul I şi II, care au re­ pensii. vechime efectivă în muncă vechi a baionetelor, a preaba-
ria“ asigură celor peste 600 secţiile uzinei. Pentru vii­ se sînt : examen la mate­ min cu 350 de locuri, cu comandarea organelor de ex­ de 20 ani lucraţi în locuri tajelor şi a fronturilor do lu­
acestea
cru.
Toate
condus
au
de elevi ai şcolii o pregă­ torii turnători, spre exem­ matică şi fizică la meserii­ camere de cîte 4 persoane şi pertiză medicală şi recupe­ Ioan Duşa — Geoagiu. Pen­ de muncă ce se încadrează la rezultate bune, pe care sec­
nostru
torul
tire corespunzătoare, atît de plu, s-a organizat un loc le cu profil mecanic, şi ma­ o cantină eu capacitate de rare a capacităţii de muncă sionarii de invaliditate gra­ în grupa I de muncă, aveţi luna martie şi le-a obţinut apri­ în
în
luna
cultură generală cît şi de separat în uzină, unde lu­ tematică şi chimie la cel 400 de locuri. pentru prestarea unei activi­ dul III care au calitatea de dreptul la pensie pentru li­ lie, în întrecerea ce o desfă­
specialitate. crează brigada şcolară a- cu profil siderurgic. Absol­ Rubrică redactată de tăţi cu . caracter reconfor­ angajaţi primesc ajutorul in mită de vîrstă la împlinirea şurăm pentru întîmpinarea cil
Elevii anului I îşi desfă- vînd şef de echipă pe unul venţii a 10 clase sînt în­ ILEANA LASCU tant. vor primi, pe timpul cazul incapacităţii tempora­ vîrstei de 50 ani. roade de prestigiu a sărbăto-.
rii de la
1 Mai. Cele pestei
cît sînt încadraţi în muncă, re de miîheă în aceleaşi con­ Aron Popa — Bunila, Gh. 1 000 de tone de cărbune, ex-
pensia în întregime. Munca diţii ca şi ceilalţi angajaţi. Apreotcsei — Brad. La îm­ trase in afara planului în mar­
de reconîortare se acordă Pentru pensionarii de invali­ plinirea vîrstei de 62 ani. tie şi în primele două deca­
vorbesc
de­
de
r numai de către organele de ditate gradul III angajaţi, sa­ Vasile Leucea — Hunedoa­ spre din aprilie, această acţiu­ şi
ordine!
roadele
„Lunii
şi
recu­
expertiză
medicală
ba­
tarifar
lariul
pe
lunar
iar
curăţeniei“,
încheiat
Simpozion perare a capacităţii de mun­ za căruia se calculează aju­ ra. Pentru a vă da un răs­ ne nu s-a lunii. Ea a odată cu
puns corect, este necesar să
deschis
încheierea
toarele este cel rezultat din
că.
Laurcan Popa — Zam, sa­ însumarea salariului tarifar cunoaştem vîrsta, vechimea doar calea despre înţelegerea
de către fiecare miner a ne­
ordi­
permanentizării
■In cadrul manifestărilor tul Micăneşti. Depuneţi do­ de încadrare corespunzător totală în muncă, din care cesităţii curăţeniei în subteran.
şi
nii
dedicate sărbătoririi zilei sarul pentru pensie la Ofi­ muncii prestate şi a cotei vechimea lucrată în locuri Ce-a însemnat această iniţia­
de I Mai, la Casa de cul­ ciul de asigurări sociale şi părţi din pensia de invali­ de muncă ce se încadrează tivă, o spun rezultai ele lunii
producţie
"Lună
tură din Orăştie a avut loc pensii Deva. ditate ce li se plăteşte pe în grupa I sau a Il-a. Reve­ mărită" în Valea de Jiului, cînd
un simpozion cu- tema: Gheorghc Gheorghe — Si- timpul cît sînt angajaţi (art. niţi. colectivul minei noastre se a-
„Partidul Comunist Român meria. Pînă la pensionare. 21 din Hotărîrea 880/1965). IOAN VASIL1E flă printre primele exploatări
şl
— conducătorul luptei pen­ loan Orban — Grădişte. Ioan Rogoz — Uricani. VASILE AVRAM în îndeplinirea asumate depăşirea
în
angajamentelor
tru o viaţă înfloritoare a Situaţia dv. a fost rezolvată de la Direcţia judeţeană cinstea zilei de 1 Mal.
oamenilor muncii, pentru în mod favorabil, iar drep­ Pentru cei 10 ani lucraţi in pentru probleme de muncă
accelerarea mersului îna­ turile de pensie cuvenite au grupa I de muncă, benefi­ /- şi ocrotiri sociale L. LARA
inte al României pe calea fost expediate pe adresa dv. ciaţi de o reducere a vîrstei
făuririi societăţii socialiste la data de 18 aprilie 1973. de pensionare cu 5 ani (art.
multilateral dezvoltate". 8. alin. a din Legea 27/1966)
Comunicările prezentate de Vasile Mihai Surean — şi deci puteţi solicita înscrie­
profesorii Petru Pavel, Brad. Schimbarea domiciliu­ rea la pensie la împlinirea
Marin Becherescu şi Gheor- lui perisionarilor necesită e- vîrstei de 55 ani. iêd@§
ghe Pamfilie au fost urmă­ fectuarea unor operaţiuni ca­ Uie Tioc — Petroşani. A-
rite cu viu interes de nu­ re se întocmesc la o anumi­ vînd lucraţi în subteran 24 \
meroşi tineri utecişti din tă dată din lună Din aceas­ ani şi fiind pensionar de in­
in satul Lăpuşntc, comuna Dobra, a fost construit şi dat de curind în funcţiune un ma­ tă cauză, plata primelor ^ Umăr la umăr (din cauza condiţiilor proas- J
oraş şi elevii liceului. gazin universal cu autoservire şi bufet. In fotografie: noul magazin din satul Lăpuşnic. drepturi la noul domiciliu se validitate gradul Iii înca­ te de depozitare) s-au dus ţ
Foto: VIRGII. ONOIU drat în muncă, aveţi dreptul ţ cu cooperatorii pe apa sîmbetei. Paguba 4
face prin mandate poştale 0- la pensie pentru limită de
bişnuite in tot cursul lunii vîrstă la împlinirea vîrstei este evidentă. Fostul preşe- )
\ Discutînd despre mersul lu- dinte al C.A.P., Ion Opriţes- \
j erorilor agricole de sezon la cu, şi ceilalţi vinovaţi moţi- 1
^ C.A.P. Jeledinţi, am aflat că vează că unitatea nu a su- J
/V în aceste acţiuni este cuprin­ ferit nici o pierdere deoare- I
Sn ursifăftSe comerciale din Sirnena O Isialfă îndatorire' cetăţenească să toată suflarea satului. ce cantitatea respectivă de (
cartofi nu a fost înregistrată j
Este firesc să fie aşa —
ne-au relatat interlocutorii — in evidenţe (!). Curioasă op- i
deoarece, în raport cu volu­ tică. Nu se găseşte oare un 4
antidot împotriva ei ?
mul sporit de lucrări, uni­
Activitatea controlului obstesc nu e cunoscută. . Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea legilor tăţii nu-i prisoseşte forţa de Se îngraşă...
muncă. Dimpotrivă, pe un
4 braţ de muncă revin peste
i 2 ha de culturi prăşitoare. pierderile
) Mecanizarea şi chimizarea au
Neregulile, insă, nu preferă anonimatul ! întărirea ordinii de drept şi respectarea ^ uşurat munca, dar sînt lu- rii Trustului judeţean pentru i
Supunem atenţiei conduce- 4
i crări care necesită totuşi in-
1 tervenţia omului. Aşa se ex-
legalităţii socialiste — preocupare ţ plică de ce, nu o dată, îi gă- I.A.S. o situaţie greu de ex- 1
plicat. Despre ce este vor- 4
— Controlul obştesc ? A- pe la unitatea în care mun­ punerilor publicului cumpă­ i seşti pe Alexandru Zudor, ba ? /
nul trecut parcă a fost o cesc. Ne privesc mirate, se rător. La bufetul „Vînăto- > preşedinte, şi pe Adam Iar, Orice crescător d anima- *
e
dată. Registrul în care să uită una la alta. Ne dăm rul“ este aproape permanent sistematică pentru consiliile populare ţ contabil şef, lucrînd umăr la le ştie că după 200 sau cel j
noteze observaţiile ? N-am seama că n-au auzit de murdărie şi dezordine — e ţ umăr cu cooperatorii. lată mult 230 zile un animal pus I
aşa ceva. Alte controale multă vreme despre aşa ce­ drept, provocată şi de unii două exemple demne de ur­ la îngrăşat trebuie să fie li-
mai vin. De control obştesc va. Ne roagă să revenim consumatori ce se întrec cu Legile elaborate recent de Întâlnirile cu deputaţii pe murile publice, eliberarea l mat. vrat. Prelungind acest ter- \
n-am auzit (Petrovici Fran- cînd va fi şeful prezent. măsura la pahar, dar nici către Marea Adunare Naţio­ circumscripţiile electorale, în autorizaţiilor şi disciplina în \ men, rentabilitatea este pu- /
cisc, responsabilul restau­ — S-ar putea să ştie dîn- unele lucrătoare nu se o- nală au drept scop să întă­ cooperativele agricole de construcţii respectarea regu­ Mulţumim din inimă să sub semnul întrebării. La 1
rantului „Feroviarul"). sul ceva. moară cu firea să facă or­ rească şi mai mult ordinea producţie şi în şcoli. La lilor de prevenire şi stinge­ \ I.A.S. Haţeg, in cadrul ingră- j
— N-am auzit să fi fost Nu mai continuăm cu... dine. Mai bine oferă „una de drept şi legalitatea socia­ popularizarea şi explicarea re a incendiilor şi altele. \ ajutorului ce ni se şătoriei se găsesc însă e- t
controlul obştesc pe la noi. argumentele despre slaba mică" cîte unui consuma­ listă. Expresie a voinţei şi legilor participă toţi membrii De asemenea, s-a popu­ ^ acordă xemplare care au un „sta- '
Eu nu i-am văzut niciodată activitate a controlului ob­ tor şi mătură el cum se intereselor maselor largi comitetului executiv, depu­ larizat în rîndul ţăranilor giu" de 600 sau chiar 700 ^
(Niculina Diaconeasa, vîn- ştesc în comerţul din Sime- pricepe. populare, legile servesc la taţii, inginerii agronomi, me­ cooperatori Hotărîrea plenarei zile ! Este greu de presupus i
zătoare la unitatea de le­ ria. Ar însemna să înşiru- Greoi merge servirea şi întărirea ordinii socialiste şi dicii, profesorii. La această C.C. al P.C.R. din februarie- i Deşi pensionar, cooperato- că in viitorul apropidt ani- J
) rul Horvath Siglsmund din
înflorirea patriei, la creşterea
gume şi fructe nr. 12). im asemenea declaraţii mi­ la „Ursul negru“. Ospătare­ continuă a bunăstării oame­ activitate îşi aduc contribu­ martie a.c. cu privire la îm­ \ Cristur lucrează cu tragere malele respective — al că- \
— De mai mulţi ani n-am rate, întrebătoare, pe încă le se ocupă cu maximă a- nilor muncii şi asigură ma­ ţia toate organizaţiile de ma­ bunătăţirea organizării şi 4 de inimă în cadrul C.A.P. ror număr este d ordinul l
e
auzit de control obştesc. multe coli de hîrtie. tenţie şi promtitudine doar să şi obşteşti din cadrul co­ retribuirii muncii în agricul­ l Intr-o adunare generală a sutelor — vor mai depune /
Poate pe la alte unităţi. Pe de obişnuiţii casei, cu care nifestarea liberă a aptitudi­ munei. Dar întreaga activita­ tură. in mod operativ sînt > C.A.P. aprecia rolul stimula- cava sporuri în greutate. Cu \
la noi n-au dat (Cristina Să nu se creadă cumva stau îndelung la taifas, pen­ nilor şi capacităţilor fiecărui te este coordonată de consi­ popularizate în rîndul mase­ ţ tor al acordului global. toate acestea e!e sint menţi- 1
nute in efectiv.., să aducă ţ
cetăţean în viaţa politică, e-
Zota, barmană la bufetul că n-ar avea ce sesiza şi tru ei au pahar anume, cu conomică şi social-cullurală. liul popular şi ea se desfă­ lor decretele Consiliului de I Vreau să mulţumesc partidu- pierderi Unităţii. Cineva, cu l
„Stadion“). îndrepta controlul obştesc. picior înalt, neglijîni res­ Este ştiut că pentru a fi res­ şoară în mod unitar. Stat, hotărârile Consiliului de I lui — sublinia el — pentru spirit d bun gospodar, tre- J
— Acum cîteva luni a Dimpotrivă. In Simeria sînt tul consumatorilor. Aseme­ Activitatea desfăşurată de Miniştri, toate actele norma­ ţ măsurile luate in vederea P
legile
buie să ia totuşi „taurul" de \
fost pe la unitatea noastră multe unităţi comerciale ca­ nea stau lucrurile şi la pectate, cunoscute trebuie mai către colectivul care a fost tive de larg interes obştesc. 4 îmbunătăţirii condiţiilor de coarne şi să-l scoată din e- 4
întîi
însuşite.
şi
o echipă de control obştesc. re n-au orarii de funcţiona­ „Feroviarul", la bufetul din Tocmai de aceea, Decretul format pentru popularizarea Munca depusă in această / viaţă ale ţărănimii. Acorda- fectiv dacă tot consumă şi )
Uitaţi-vă, au scris numai re afişate, numele şefilor piaţă şi altele, ca să nu mai 468/1971 prevede unele mă­ şi explicarea legilor are privinţă a dus la obţinerea ţ rea de pensii, asistenţa me- se încăpăţinează să ss mai \
de bine. Ne-au găsit puşi de unitate, al lucrătorilor spunem că la punctul „A- drept scop îmbunătăţirea ac­ de rezultate pozitive in în­ 1 dicală gratuită, posibilitatea ingraşeî j
tivităţii de educare a cetăţe­
la punct (Gheorghe Suciu, de serviciu nu e făcut cu­ vicola", din piaţă, unora li suri de îmbunătăţire a mun­ nilor în spiritul eticii şi echi­ tărirea ordinii publice şi res­ I de a merge la tratament şi
cii de popularizare şi aplica­
gestionar la alimentara noscut cumpărătorilor, lip­ se vînd pui cît ţine portba­ re a legislaţiei, stabilind tăţii socialiste, a ordinii de pectarea legilor statului. A ) odihnă in stdţiuhi — sînt La incubatorul j
nr. 50). sesc etichetele cu preţuri la gajul maşinii, altora nemai- sarcinile ce revin în această crescut răspunderea cetăţeni-* 1 doar citeva din drepturile de
— Să tot fie cam trei mărfurile expuse, multe ajungîndu-lc. privinţă şi consiliilor popu­ drept socialiste, dezvoltarea lor şi respectul faţă de lege, , care se bucură azi coăpera- lăudat... |
luni de cînd a fost o echi­ unităţi sînt în contradicţie Este o îndatorire de ma­ lare comunale. Cum acţio­ opiniei de masă a locuitori­ faţă de normele de convie­ t torii. Dacă lunar caoperato-
pă de control obştesc pe la cu igiena şi curăţenia, cu ximă urgenţă pentru Con­ nează pentru îndeplinirea a- lor împotriva celor care în­ ţuire socială, grija şi preo­ 4 rii pensionari din Cristur pri- Lăudabilă a fost iniţiativa ţ
noi. N-au sesizat nimic de regulile generale de comerţ, siliu] orăşenesc Simeria al cestor îndatoriri -Consiliul calcă legile şi normele de cuparea faţă de întărirea şi , mese peste 18 000 lei, pe mă- ca la C.A.P. Ilia să se pună 4
rău. Au găsit lucrurile puse mai sînt lucrători cu com­ Frontului Unităţii Socialiste popular comunal Băcia ? convieţuire socială, aduc pa­ păstrarea avuţiei obşteşti. A- i sura puterilor noastre tre- in funcţiune incubatorul, ca- J
obştesc.
In
gube
avutului
la punct (Elena Iancu. ges­ portări urî te faţă de publi­ să analizeze modul in care A vînd în vedore îndatoriri- fiecare lună — pe baza pro­ ceasta este ilustrat şi de f a p ­ \ buie să arătăm recunoştin- re să producă pui de o zi I
tionara bufetului „Vînăto- cul cumpărător, se mai îşi desfăşoară activitatea c ce ne revin — ne spuneau tul că î n ultimii doi ani nu i ţa şi mulţumirile faţă de po- pentru vinzare la populaţie. I
rul"). vinde mult şi frecvent pe controlul obştesc de pe ra­ tovarăşi Traian Cristoiu, pri­ gramului întocmit — au loc a exist it în comună nici un I litica înţeleaptă a partidu- Ca un făcut însă, ca şi a- /
;
— Poftiţi registrul. In uşa din dos etc. za oraşului, să aplice mă­ marul comunei, şi Gheorghe asemenea acţiuni. In perioa­ litigiu de muncă ; numărul \ lui. cum ciţiva ani, dintr-o serie i
ziua de 21 februarie a.c., a La alimentara nr. 50, e- suri care să ducă la redre­ Ştirbu, secretarul consiliului da care a trecut de la înce­ cauzelor dezbătute de comi­ de paste 5 000 ouă, unitatea 4
fost o echipă de control chipa — atunci cînd a fost sarea acestei activităţi, cu popular — a fost elaborat putul anului şi pînă acum sia de judecată a scăzut de Cine plăteşte nu s-a ales decit cu... 25 de t
obştesc pe la noi. A găsit — a găsit lucrurile bine pu­ un rol deosebit de însem­ s-au întreprins acţiuni de la 45 în 1971, la 35 în 1972, pui — exemplare rare, fie- i
lucruri bune — spunea bar- se la punct dar nu s-a ui­ nat în prevenirea şi elimi­ un program concret po baza popularizare a legilor privind iar în primul trimestru din j cartofii ? care costind peste 20ti lei. E \
se
mana de la bufetul „Parc“. tat, cel puţin din curiozi­ narea neajunsurilor şi defi­ căruia activitate desfăşoară întrea­ apărarea şi conservarea tere­ acest an nu s-rin înregistrat greu de imaginat prin ce mi- i
ga
popu­
privind
In lipsa gestionarului de tate. -şi peste condica de se­ cienţelor ce mai persistă în larizarea legilor în rîndul ce­ nurilor agricole, organizarea decîl 4 cauze. Important de | întrebarea se pune pentru racol s-a reuşit o asemenea '
apărării
naţionale,
adminis­
la restaurantul „Ursul ne­ sizări şi sugestii, la care unele domenii de servire tăţenilor. Consiliul popular remarcat este şi faptul că ţ cooperativa agricolă din Bre- performanţă. Poat doa>- sos- 4
e
gru", întrebăm lucrătoarele nu s-a răspuns de Lini şi cotidiană a populaţiei ora­ organizează şi coordonează trarea şi folosirea pajiştilor ajunşi ir) faţa comisiei de I tea Streiului. După c în cialiştii de la C.A.P. Ilia de- 1
e
din bucătărie şi ospătarele luni de zile, ceea ce este şului. naturale, decretele cu privi­ judecată pentru diferite ne­ ' urmă cu doi arii s-au depre- ţin secretul acestui mister cu '
de serviciu cînd au văzut totuna cu neluarea în sea­ întreaga activitate ce se des­ re la paza obştească, acorda­ înţelegeri, marea majoritate ţ ciat 20 000 kg cartofi, în care, fireşte, nu se pot mîn-
o echipă de control obştesc mă a observaţiilor şi pro­ GH. I. NEGREA făşoară pe acest tărîm în ca­ rea de ajutor mamelor cu a cetăţenilor se împacă. iarna trecută alte 13 000 kg dri cîtuşi de puţin.
drul căminelor culturale, a- mulţi copii, respectarea re­
dunări populare săteşti, în gulilor de circulaţie pe dru­
v_ N. BADIU _______J