Page 96 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 96
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 691 • SIMBÀTA 28 APRILIE 1973
Consiliul de Stat încheierea lucrărilor
al Republicii Socialiste România Tovarăşul Mae Ceausescu a inminat înalte distincţii
Plenarei C.C. al P.C.U.S.
i » *
D E C R E T pentru rezultatele remarcabile obţinute in întrecerea socialistă, MOSCOVA 27 (Agerpres). Şelest şi Ghennadi Voronov
— Agenţia TASS anunţă că
C.C.
Politic
al
Biroului
al
Plenara Comitetului Central din funcţiile de membri ai
privind conferirea „Ordinului Muncii“ unor al P.C.U.S. şi-a încheiat vi P.C.U.S., în legătură cu ieşi
rea lor la pensie.
organizaţii judeţene de partid, consilii in îndeplinirea planului şi angajamentelor pe anul 1972 neri lucrările. Andropov din rîndul mem
După dezbateri pe margi
Plenara l-a trecut pe Iuri
nea raportului „Cu privire la
populare judeţene, întreprinderi activitatea internaţională a brilor supleanţi ai Biroului
C.C. al P.C.U.S. în vederea Politic al C.C. al P.C.U.S., în
preşedinta
sindi
Comitetului
şl institute de cercetare-proiectare (Urmare din pag. 1) nătăţim substanţial activita rezultate de valoare : produ catului. înfăptuirii hotărîrilor Con rîndul membrilor Biroului
tea din zootehnie. se modernizate, multe tehno gresului al 24-lea al partidu Politic, şi a ales pe Andrei
încă o dată, vă mulţumim logii şi instalaţii tehnologice Această distincţie consti lui", L. Brejnev, secretar ge Gromîko şi Andrei Greciko
(Urmare din pag. 1) — Institutul central de din toată inima, iubite tova realizate după o concepţie tuie un puternic stimulent, neral al C.C. al P.C.U.S., a
cercetări chimice De aceea, sint convins că răşe Nicolae Ceauşescu, pen proprie, noi materii prime pentru noi toţi, de a ne îm rostit cuvîntul de închidere. membri ai Biroului Politic,
(ICECHIM). întreaga recunoştinţă a noas valorificate superior. bunătăţi permanent activita iar pe Grigori Romanov,
C. Agricultura de stat şi — Ordinul Muncii clasa a tră vi se cuvine dumneavoas tru distincţiile acordate şi ne Plenara a adoptat, în u-
silvicultura II- a, pentru locul II : tră, care aţi pus în faţa tutu angajăm să nu precupeţim Ne-a bucurat mult vizita tea, de a ridica pe noi trep nanimitate, o hotărîre. membru supleant al Biroului
— Ordinul Muncii clasa I, — Institutului de cercetări ror un ideal atît de nobil! nici un efort pentru ca sar dumneavoastră în institutele te rodnicia muncii colectivu Plenara a eliberat pe Piotr Politic.
hotărîţi
lui
de cercetare bucureştene ; a-
nostru.
Sîntem
pentru locul I: şi proiectări pentru in Fiind conştienţi de respon cinile mari ce stau în faţa
— I.A.S. „Ograda", jude dustria electrotehnică sabilitatea pe care ne-am a- agriculturii, industriei şi dez precierile şi sfaturile dum să realizăm produse mai
ţul Ialomiţa. (I.C.P.E.). sumat-o în faţa dumneavoas voltării social-culturale a ju neavoastră au constituit pen multe, mai frumoase, mai
— Ordinul Muncii clasa a — Ordinul Muncii clasa a tră — de a îndeplini cincina deţului Ialomiţa să fie rea tru noi un sprijin de o va bune şi mai ieftine, aşa cum Luptele din jurul
II- a, pentru locul II i III- a, pentru locul III : lul cu şase luni înainte de lizate în mod exemplar". loare inexprimabilă. Vă aş ne-aţi indicat dumneavoastră,
— I.A.S. „Miroslava", ju — Institutului de cerce termen —, de obligaţiile spo In numele comuniştilor, al teptăm, tovarăşe secretar ge tovarăşe secretar general, şi Pnom PenHuiui continuă
deţul Iaşi ; tări metalurgice (ICEM). rite care ne revin acum, du tuturor oamenilor muncii din neral, şi în alte unităţi de cu prilejul recentei vizite de
— S.M.A. „Cefa", judeţul pă ce ne-aţi decernat această Maramureş, a mulţumit pen cercetare şi veţi vedea peste lucru în fabrica noastră. Vă PNOM PENH 27 (Ager Penhului. In sfîrşit, pe ma
Bihor. H. Institute mixte de cer înaltă distincţie, permiteţi-mi tru această înaltă apreciere, tot ataşamentul cercetătorilor asigurăm tovarăşe secretar pres). — Luptele din jurul lul sting al rîului Ton Le
— Ordinul Muncii clasa a cetare şi proiectare ca, dînd glas gîndurilor tu tovarăşul Gheorghe Blaj, noştri pentru politica parti general, că întregul nostru Pnom Penhului continuă cu Sap, oraşul Kompong Luong,
III- a, pentru locul I I I : — Ordinul Muncii clasa I, turor oamenilor muncii din prim-secretar al comitetului dului, efortul pentru traduce colectiv munceşte cu entu o intensitate sporită. Agen situat tot în raza de 15 kilo
— Inspectoratului silvic pentru locul I : Capitală, să vă asigur că an judeţean de partid, preşedin rea în viaţă a hotărîrilor sa ziasm pentru a realiza anga metri, a fost eliberat, joi di
că
Rimnicu Vilcea, judeţul — Institutului de cercetări gajamentul pe care ni l-am tele consiliului popular jude le. jamentul care l-a luat în fa ţia Reuter informează cor mineaţa, de patrioţi.
distanţa
maximă
dintre
Vîlcea. tehnologice pentru con luat îl vom îndeplini neabă ţean. ..Datorăm rezultatele Ştim că trebuie să partici ţa dumneavoastră de a înde
D. Transporturi şi teleco strucţii de maşini tut. muncii noastre în industrie păm cit mai activ, alături de plini planul cincinal în 4 ani donul format de forţele pa Au continuat, de aseme
municaţii (I.C.T.C.M.). Vom acţiona şi în viitor cu şi economia locală — a spus industrie, de şcoală, la tot şi, în acest sens, in cinstea triotice care încercuiesc nea, lupte înverşunate şi
— Ordinul Muncii clasa I, — Ordinul Muncii clasa a toată fermitatea şi priceperea el — îndrumării şi sprijinu procesul de înnoire pe zilei de 1 Mai şi a celei de-a Pnom Penhul şi centrul a- în restul Cambodgiei — în
pentru locul I : II- a, pentru locul II : noastră pentru a aplica ho- lui de caro ne-am bucurat care dumneavoastră îl con 25-a aniversări a fabricii cestui oraş este, în prezent, special, în zona capitalelor
— întreprinderii de trans — Institutului de cercetări tărîriie Congresului al X-lea din partea conducerii de par duceţi cu atîta clarvi noastre am obţinut noi re de numai 15 kilometri, în provinciale Takeo şi Tram
porturi auto Oradea, şi proiectări pentru in şi ale Conferinţei Naţionale tid şi de stat, personal a se ziune şi fermitate. Vă zultate. Vom face şi in vii alte zone ea fiind şi mai re Khnar. Garnizoana lonnolis-
judeţul Bihor. dustria lemnului ale partidului, a indicaţiilor cretarului general al partidu asigurăm, mult stimate tova tor totul pentru a fi la înăl dusă. înaintarea forţelor de tă din acest ultim oraş mai
•— Ordinul Muncii clasa a (I.C.P.I.L.). date de dumneavoastră, sti lui, care, şi prin vizita făcu răşe secretar general, că noi ţimea sarcinilor încredinţate rezistenţă a continuat în rezista joi numai în incinta
II- a, pentru locul II : — Ordinul Muncii clasa a mate t o v a r ă ş e Nicolae tă anul trecut, ne-a apreciat toţi cei ce activăm în dome de partid, pentru a .contribui nord, în zona aflată intre comandamentului militar pro
— Staţiei C.F.R. Bucureşti- III- a, pentru locul III : Ceauşescu, la Conferinţa or munca, ne-a făcut şi observa niul cercetării ştiinţifice, în la edificarea socialismului rîurile Mekong şi Ton El vincial, situată în suburbia
Triaj. — Institutului de studii şi ganizaţiei de partid a Capita ţiile cuvenite, iar strădania Consiliul Naţional pentru Şti multilateral dezvoltat în pa Sap. Două batalioane ale oraşului
— Ordinul Muncii clasa a şi proiectări energetice lei, punînd întregul nostru a fost să îndeplinim indica inţă şi Tehnologie, ne vom tria noastră. forţelor patriotice şi-au con In acest timp, aviaţia
III- a, pentru locul III : (I.S.P.E.). potenţial in slujba înfloririi ţiile date. strădui şi vom fi în primele In aceste clipe încărcate solidat poziţiile la punctul S.U.A. a bombardat fără în
— Direcţiei judeţene de I. Institute de proiectare necontenite a patriei, a con Vă informez, stimate tova rînduri ale celor ce sint che de emoţie, permiteţi-ne ca, de confluenţă a celor două
poştă şi telecomunicaţii — Ordinul Muncii clasa I, struirii socialismului şi comu răşe secretar general, că, în maţi să realizeze noi valori în numele comuniştilor de rîuri, la o distanţă de numai trerupere concentrările de
Neamţ. pentru locul I : nismului în România". întîmpinarea zilei de 1 Mai, spirituale şi materiale. la Brazi, să ne exprimăm 3 kilometri de centrul Pnom forţe patriotice.
E. Circulaţia mărfurilor — Institutului de proiec ..Decorarea judeţului nos industria judeţului Maramu La rîndul său, tovarăşul bucuria pentru distincţia a-
— Ordinul Muncii clasa I, tări tehnologice pentru tru cu Ordinul Muncii clasa reş, cit şi economia locală Gheorghe Badea, directorul cordată — a spus tovarăşul
pentru locul I : industria materialelor a II-a — a spus tovarăşul şi-au îndeplinit planul, şi, în- uzinei Rulmentul din Braşov, Adrian Stoica, directorul gru In pauză: Carnet de ex
— I.C.S. „Victoria" Bucu de construcţii Marin Vasiic, prim-secretar cepînd cu ziua de vineri, lu a relevat că distincţia acor pului petrochimic — Ploieşti. Televiziune cursie;
reşti. (I.P.I.M.C). al Comitetului judeţean de crează In contul lunii mai, dată răsplăteşte strădaniile Sîntem fericiţi că acordarea 18,45 Ritm, tinereţe, dans. Emi
— Ordinul Muncii clasa a — Ordinul Muncii clasa a partid Ialomiţa, preşedintele realizînd, în cinstea acestei colectivului întreprinderii în acestei distincţii coincide cu 9,00 Curs de limba germană. siune realizată In oraşul
Brăila;
Lecţia a 51-a;
II- a, pentru locul II: II- a, pentru locul II : Consiliului popular judeţean sărbători. 50 la sută din an activitatea economică pe a- împlinirea a 10 ani de petro 9,30 A fost odată ca nicioda 19.20 1001 dc seri;
— întreprinderii de co — Institutului de proiec — ne obligă să ne concen gajamentele anuale. Ne vom nul trecut. Vă asigurăm — chimie la Brazi. 1973 va tă... Povestea balaurului — 19,30 Telejurnal. Cincinalul Îna
merţ exterior „Dacia“ tări căi ferate (I.P.C.F.). trăm şi mai mult eforturile, strădui să muncim din ce în a spus el — că şi în conti marca pentru petrochimiştii film de animaţie, produc inte de termen — cauză
a întregului popor;
ţie
Piteşti, judeţul Argeş ; — Ordinul Muncii clasa a pentru folosirea mai deplină ce mai bine, să ne onorăm nuare nu vom precupeţi nici noştri creşterea eficienţei e- slovace; a studiourilor ceho 20.00 Cîntecul săptămtnii: Ce
— întreprinderii economi III- a, pentru locul III : a potenţialului de care dis angajamentele care le-am un efort, vom munci cu toa conomice în toate domeniile 10.00 Telex; minunată eşti, ţara mea;
ce judeţene a coopera — Institutului de proiec pune pămîntul Bărăganului. luat pentru acest an. tă capacitatea şi cu toată de activitate şi rezultatele 10.05 Publicitate; 20.05 52 dc iniţiative în 52 de
Carnetul
săptămîni.
cali
An
folclorice.
Ansambluri
ţiei de consum Olt. tări pentru uzine şi in Sîntem conştienţi că rezul Directorul Institutului de priceperea tehnică să înfăp pe primele patru luni ale a- 10,10 samblul Rapsodia Dunării, tăţii — o Iniţiativă a Uzi
— Ordinul Muncii clasa a stalaţii din industria tatele pe care le-am obţinut cercetări şi proiectări pentru tuim mai devreme sarcinile cestui an ne îndreptăţesc să al Casei de cultură a sin nei de autocamioane din
III- a, pentru locul III : construcţiilor de ma anul trecut în producţia ve industria electrotehnică. to dicatelor din Galaţi; Braşov;
trasate de Congresul al X-
— O.N.T. „Carpaţi" Bra şini (I.P.C.C.M.). getală sint numai un început varăşul Florin Tănăsescu, a lea şi Conferinţa Naţională afirmăm că angajamentele a- 10,40 De vorbă cu gospodinele; emisiunea 20.20 Tclc-enciclopedia :
— Medalion Constantin
11.00
sumate
Selecţiuni
întrecerea
socia
în
din
şov. J. Institute de proiectare lo în concretizarea indicaţiilor subliniat, în cuvîntul său, că ale P.C.R., de Plenara C.C. listă vor fi depăşite. Vă Seară pentru tineret; Brâncuşi (II).
F. Gospodăria comunală cale dumneavoastră, t o v a r ă ş e toţi cei ce activează în dome al P.CR din 28 februarie — mulţumim pentru încrederea 11.50 Roman foileton: Cîntec Ia — Instantanee olandeze.
— Zebra;
soarelui.
Episodul
apusul
— Ordinul Muncii clasa a — Ordinul Muncii clasa I, Ceauşescu, date la consfătui niu] cercetării ştiinţifice au 2 martie din anul acesta, în acordată iubite tovarăşe se III: Brazde; 21.05 Avanpremieră;
II- a, pentru locul II : pentru locul I : rea cu cadrele din agricultu primit cu emoţie acordarea aşa fel îneît să ne putem cretar general şi vă dorim 12,35 Cărţi şi Idei; 21,10 Film serial: Mannix;
întreprinderii de transpor — Institutului de proiec ra judeţului Ialomiţa. acestor distincţii ce îi ono duce la îndeplinire angaja multă sănătate! 13.05 Telejurnal; tn limba ger 22.00 Telejurnal: primăverii. Gala
Rapsodia
22.20
Emisiune
16.00
turi Braşov. tare judeţean Constanţa. Aplicarea în viaţă a mă rează, dar care în cea mai mentele pe care noi ni le-am In încheierea solemnităţii, mană; lunilor. Aprilie;
— Ordinul Muncii clasa a — Ordinul Muncii clasa a surilor luate de comitetul mare măsură, îi obligă. Spu luat de a realiza cincinalul tovarăşul Nicolae Ceauşescu 17.00 Fotbal: Steaua — Sport 0,20 Selccţiuni din concursul
de muzică uşoară al Eu-
III- a, pentru locul III : II- a, pentru locul II : nostru judeţean, pc linia des nem cu emoţie, pentru că in patru ani ,şi jumătate. a rostit o scurtă alocuţiune, club Bacău (divizia A). roviziunii — Luxemburg
directă
de
Transmisiune
— întreprinderii de gos — Institutului de proiec făşurării în bune condiţiuni munca noastră, de multe ori cuvintele secretarului gene la stadionul „23 August”. 1973.
podărie comunală Satu tare judeţean Bacău. a campaniei agricole de pri vizibilă doar la terminarea u- îmi este deosebit de plăcut,
Mare. — Ordinul Muncii clasa a măvară, ne dă posibilitatea nor lucrări, însemnînd cîţiva să exprim calde mulţumiri, ral al partidului fiind subli
G. Institute de cercetare III- a, pentru locul III : .de a ne angaja în acest an ani de trudă, este cunoscută, pentru această înaltă apre niate cu vii şi îndelungi a-
— Ordinul Muncii clasa I, — Institutului de proiec să realizăm o producţie me este apreciată, dîndu-ne sa ciere a muncii noastre, con plauze.
pentru locul I : tare judeţean Alba. die la hectar pe întreaga su tisfacţia şi credinţa că pu ducerii de partid, tovarăşului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Săptămîna viitoare la televiziune
prafaţă de cel puţin 4 000 kg nem, alături de toţi ceilalţi, Nicolae Ceauşescu personal, ceilalţi tovarăşi din conduce
Preşedintele de grîu, 5 000 kg de porumb umărul, pentru a face o ţară in numele celor 16 000 de rea de partid şi de stat s-au
puternică,
mai
civilizată.
mai
Consiliului de Stat, boabo la neirigat. 8 000 kg în muncitori, tehnicieni şi ingi întreţinut apoi cordial cu
condiţiuni de irigare, 2 300 Organizaţiile de partid din neri ai Fabricii de confecţii reprezentanţii judeţelor şi
kg floarea-soarelui, 40 000 kg cercetarea ştiinţifică tehnică şi tricotaje — Bucureşti — a colectivelor distinse pentru DUMINICA 29 APRILIE inte de termen — cauză a între
NICOLAE CEAUŞESCU gului popor; 20,00 Cîntecul săp-
sfeclă de zahăr şi să îmbu au raportat în anul 1972 noi spus tovarăşa Elena Nae, rezultatele obţinute în 1972. 8.00 Gimnastica pentru toţi; tămînli; 20,05 Teleobiectiv; 20,20
8.10 Pentru sănătatea dv.; 8,20 Telecinemateca. Ciclul „Filme
Cravatele roşii; 9,50 Viaţa satu mari — genuri cinematografice
lui; 11,00 Emisiune în limba ma diferite": Spartacus; 23,00 24 de
ghiară; 12,30 De strajă patriei; ore.
13.00 Album duminical; 17,10 Film Tunelul JOI 3 MAI
Deschiderea expoziţiei omagiale „125 de ani de la revo timpului. 18,00 Cîntare' — „Oraşul Lecţia a Curs de 9,30 Prietenii lui
serial pentru tineret:
IV
Episodul
franceză.
9.00
limba
pustiu";
—
patriei
53-a;
concurs coral inter judeţean; 19,20
Telex;
10,00
1001
de
seri;
Tv.
(re
blicitate;
in
Săptămîna politică 19,30 Telejurnal. Aşchiuţă; 10,10 Reportaj 10,05 Pu
internă
şl
* ternaţională în imagini; 20,10 Re luare): Un loc pentru flăcări ;
portaj Tv. Un loc pentru flăcări; 10.30 Telecinemateca: „Spartacus"
(Urmare din pag. 1) terina Varga, împotriva do interne, răspunzind cerinţe pentru întărirea prieteniei şi viri, în chip emoţionant, mo din patria noastră — făuri 20.30 Film artistic: Adio, domnu (reluare); 13,10 Teleobiectiv (re
luare); 13,25 Telejurnal; 16,00—
minaţiei habsburgice. lor dezvoltării societăţii ro frăţiei poporului român cu mentul hotărîtor al creării rea partidului unic marxist- le Chips — producţie a studiou 17.00 Teleşcoală. Biologie (anul
22,50
Expoziţia prezintă, în con mâneşti din acea vreme, ea naţionalităţile conlocuitoare, partidului politic al clasei leninist al clasei muncitoare. rilor engleze; producţie a Arhitectură III liceu); Fiziologia inimii.
japoneză
—
studiou
Chimie :
Cancerul
metalelor,
?>. de stat, reprezentanţi ai tinuare, procesul de cristali se înfăţişează ea o vie ex pentru unirea eforturilor în muncitoare. în anul 1893 — Realizîndu-se unitatea politi rilor de filme documentare din Economie politică : Productivi
vieţii ştiinţifice şi culturale. zare în Ţările Române a j- presie a uriaşului potenţial lupta pentru scuturarea ju unul din cele mai vechi de că şi organizatorică a prole Tokio; 23,10 Telejurnal; 23,20 Du tatea muncii şi factorii creşterii
minică sportivă. Fotbal: Ungaria
Preşedintele Academiei de deilor revoluţiei paşoptiste, revoluţionar al poporului gului asupririi sociale şi na taşamente ale mişcării mun tariatului, creîndu-se un pu — Austria (preliminariile Cam ei în economia ţării noastre;
Emisiune în limba maghia
17.30
ştiinţe sociale şi politice, prof. care au concentrat, asemenea nostru, a voinţei sale de a ţionale. O serie de docu citoreşti din lume — eveni ternic partid politic de a- pionatului mondial). Selecţiuni ră; 18,30 Telex; 18,35 Publicitate;
înregistrate de la Budapesta.
dr. docent Mihnea Gheorghiu, unui focar, activitatea unei trăi liber, do a-şi afirma ne mente relevă participarea la ment cu profunde semnifi vangardă în stare să condu 18 40 Univers beethovenian. Al
al
a rostit cuvîntul de deschide întregi generaţii de militanţi stingherit forţele materiale şi Adunarea de pe Cîmpia Bla caţii în viaţa poporului nos că lupta tuturor celor ce LUNI 30 APRILIE doilea episod pianistul serialului pre
Da
zentat
englez
de
re. politici, ginditori şi cărturari. spirituale. Revoluţia română jului şi la alte manifestări tru. Un bogat material do muncesc împotriva exploată niel Barenboim; 19,05 Artă plas
Pe un larg panou, străjuit de se integra — după cum sub 9.00 Patrie, mîndria mea. In tică. Clasicitatea sculpturii: Cor-
Se vizitează, la început, sa steagurile Moldovei şi Ţării populare din Transilvania a cumentar înfăţişează ac rii şi asupririi, pentru liber program : cîntece revoluţionare, neliu Medrea; 19,20 1001 de seri;
9,30
la unde se află înmănun Româneşti din perioada pre linia Engels — ca unul din unor cercuri largi din rîndul tivitatea desfăşurată de tate şi dreptate socială, se dansuri, muzică populară; Secven 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
Emisiune
copii.
pentru
cheate mărturii care atestă avanposturi în ansamblul naţionalităţilor conlocuitoare, P.S.D.M.R pentru cucerirea realiza un vechi deziderat al ţe pioniereşti. Film artistic: De-a inte de termen — cauză a între
cu evidenţă faptul că revo mergătoare mişcării paşoptis mişcării revoluţionare euro care înţelegeau că interesele de drepturi şi libertăţi de militanţilor revoluţionari, al Albă ca zăpada — producţie a gului popor; 20,00 Cîntecul săp-
tăminii; 20,05 Omul de lingă tine.
din
luţia burghezo-democratică te, se află portretul lui Nico pene Ea aducea, în a- lor supreme se împleteau cu mocratice, eliberare socială luptătorilor pentru progres studiourilor Desene R.S. Cehoslova Eroul Muncii Socialiste — Mihai
că;
animate;
11,00
11,30
de la 1848 a avut rădăcini lae Bălcescu, figura cea mai cest cadru, o notă spe cele ale românilor, că ele şi naţională, organizarea cla social din România. Flori de Mai. Concert de muzică Blag, din Ţara Moţilor; 20,20 Co
luminoasă a revoluţiei de la
vestiţi
Charlie
ai
ecranului:
mici
adinei în realităţile economi 1848. Aici se găsesc adunate cifică, o individualitate impuneau să lupte împreună sei muncitoare, dezvoltarea In expoziţie prinde contur, populară, susţinut de tineri In Chaplin în „Chariot la Băi" şi
terpreţi
par
ce, sociale şi politice româ distinctă, imprimată de îm cu aceştia pentru dreptate şi industrială şi propăşirea ţă apoi, cea mai luminoasă şi ticipanţi din întreaga ţară, „Floarea „Chariot se întoarce tlrziu aca
emisiunea
la
ei
În
neşti. Documente purtînd pa corespondenţa Iui Nicolae binarea luptei pentru răstur libertate. rii, pentru realizarea unităţii mai fertilă epocă din istoria din grădină". Transmisiune di să"; 21,10 Tinerii despre coregrafic
Bălcescu
Intermezzo
21,50
cu
şişi;
tina vremii confirmă, pe de ţionari români, ceilalţi revolu de narea vechii orînduiri feuda Despre largul ecou inter de luptă a muncitorimii şi milenară a poporului ro rectă din parcul Herăstrău; 12,30 pe muzică de Enescu, Gluck,
lucrările
plin, aprecierea lui Nicolae le cu cea împotriva asupririi naţional pc care l-a avut re ţărănimii. mân — epoca construc Oameni al zilelor noastre: 12 ore Liszt, Salnt-Saens; 22,05 24 de
viaţa
Eroului
din
Muncii
Socia
bază ale acestui gînrlitor so
Bălcescu : ..Revoluţia română cial de talie europeană, măr străine, luptă ce antrena ce voluţia română stau mărtu In aceste condiţii de inten ţiei victorioase a socialis liste N. Dogaru; 12,45 „In parc ore. Din ţările socialiste; 22,35
Medicină
Lumea
mîine.
de
pen
de la 1848 n-a fost un feno le mai largi mase populare rie numeroase documente : să activitate revoluţionară, mului. Exponatele reliefează fanfarele cîntau...“. Muzică de tru anul 2001 (III).
cu
men neregulat, efemer, fără turii emoţionante privind în — meseriaşii, meşteşugarii citate din Marx privind spi mişcarea socialistă şi forţele semnificaţia istorică a Con promenadă Interne; fanfara Ministeru
13,15
de
Antologia
lui
activitate
revo
trecut şi viitor, fără altă cau flăcărată sa Importante docu şi iîrgoveţii, ţărănimea şi ritul revoluţionar ce pătrun democratice au sărbătorit cu greselor IX şi X ale P.C.R., umorului românesc; 14,20 Maga VINERI 4 MAI
luţionară.
arena
cir
ză decît voinţa intîmplătoare mente readuc, de asemenea, intelectualii animaţi dc idei sese în Principatele Româ însufleţire, în 1898, semicen a Conferinţelor naţionale ale zin sportiv; 14,50 In de primă 9.00 Curs de limba rusă. Lec
Rapsodii
cului;
15.15
a unei minorităţi sau mişca în memorie personalitatea le progresiste ale vremii. ne : Manifestul adresat în tenarul evenimentelor de la partidului, care au marcat o vară — spectacol cu public; 16.15 ţia a 52-a; 9,30 o viaţă pentru o
idee: Henri Coandă (reluare) ;
rea generală europeană. Re altor luptători patrioţi care Pe o imensă hartă sint 1851 „Populaţiilor române" 1848, aniversare care ilustra etapă calitativ nouă, supe Telerama — reportaj'e din ţări. 10.00 Telex; 10,05 Avanpremieră;
şl
Dans
voluţia generală fu ocazia, au îmbrăţişat cu pasiune şi marcate centreie importante de Comitetul Central Demo — cu valoare de simbol — rioară, în evoluţia naţiunii socialiste; 16,45 17,30 Mari muzică 10.10 Publicitate; 10,15 studioul
pretutindeni;
şan
de
iar nu cauza revoluţiei româ ale mişcării paşoptiste. Fla cratic European, articolele filiaţiunea directă dintre noastre pe drumul edificării tiere ale agriculturii. Filmul do artistului amator; 10,55 Oameni
ai zilelor noastre. 12 ore din via
ne. Cauza ei se pierde în zi dăruire cauza revoluţiei. căra revoluţiei, aprinsă la publicate în presa vremii de mişcarea paşoptistă şi lup societăţii socialiste multilate cumentar a „Sadova—Corabia II". ţa Eroului Muncii Socialiste N.
cinemato
producţie
studioului
lele veacurilor. Uneltitorii ei In pofida înverşunatei îm sfîrşitul lunii martie a anu cunoscutul om de cultură ta proletariatului român. ral dezvoltate. grafic „Alexandru Sahia"; 17.40 Dogaru; 11,10 Portativ ’73 (relua
sint 18 veacuri de, trude, su potriviri a boierimii reacţio lui 1848 in Moldova, pe francez Edgar Quinet, de Reflectînd, în continuare, Cu deosebită putere reve Să cînte tinereţea. Speranţe ale re); 11,50 Pagini de umor (relua
răs
re“);
Municipalitatea
12,40
ferinţe şi lucrare a poporu nare, precum şi a ostilităţii străzile laşului, avea să stră marii democraţi ruşi Cer- marile momente istorice, do latoare este prezentată poli muzicii uşoare; 18,25 Pagini de punde bucureşteanului (reluare):
umor: Aventuri în epoca de pia
lui român asupra lui însuşi". imperiilor feudale înconjură lucească, două luni mai tîrziu, nîşevslri şi Dobroliubov, în cumentele relevă faptul c^ tica externă a partidului şi tră; 19,15 1001 de seri; 19,30 Te 13.00 Telejurnal; 16,00—17,00 Tele ajuto
şcoală.
(in
Matematică
Stindardul înălţat de genera toare — otoman, ţarist şi şi în Ţara Românească şi în care îşi manifestau simpatia mişcarea socialistă s-a aflat statului nostru, pusă în sluj lejurnal. In ajunul marii sărbă rul candidaţilor la concursul de
ţia de ia 1848 era împurpu habsburgic —. cursul revolu Transilvania. Revoluţionarii şi solidaritatea cu lupta po în primele rînduri ale luptei ba cauzei socialismului, păcii tori — 1 Mai 1973; 20.10 1 Mai, admitere in învăţămîntul post-
elogiu muncii — montaj de cîn
Integrale.
liceai şi superior):
rat de flacăra luptelor trans ţionar se anunţă tot mai pu români au militat, într-o porului nostru. pentru desăvîrşirea statului şi securităţii, înţelegerii şi tece şi versuri; 20,50 Roman foi Literatură română : Liviu Re-
misă prin vremi de toţi cei ternic. Această perioadă de strinsă frăţie, pentru obiec Revoluţia a fost înfrîntă naţional român, pentru uni cooperării internaţionale. Un leton: Femeia în alb. Episodul I. breanu, ctitor al roma
studiourilor
tele
a
care şi-au vărsat sîngele pen avînt revoluţionar este ilus tive care interesau cele mai de forţele coalizate ale reac- rea Transilvaniei cu Româ grafic ilustrează dezvoltarea Producţie franceze, după de romanul nului realist modern; 17,30 Curs
viziune
tru libertate şi progres, pen trată prin piese documentare largi pături sociale, corespun ţiunii interne şi externe. nia, operă a maselor largi relaţiilor diplomatice ale ţă lui Wilkie Collins; 22.10 Imagini de limba engleză. Lecţia a 51-a
(reluare); 18,oo Telex; 18.05 Tra
tru unitatea şi independenţa privind înfiinţarea grupărilor deau năzuinţelor afirmării Ideile şi năzuinţele de liber populare din întreaga ţară, rii noastre, de la cinci state, din Olanda: 22.25 24 de ore; 22,40 gerea Loto; 18,15 Cum vorbim ;
naţiunii române. La loc de politice „Frăţia", „Asociaţia de sine stătătoare a naţiunii tate însă n-au putut fi zăgă ideal pentru realizarea că în 1855, la 110, în 1973. Autografe muzicale. 18,35 La volan — emisiune pen
cinste sint aşezate în expo patriotică din Moldova", „Par române : desfiinţarea servitu zuite. Ele au căpătat viaţă ruia poporul nostru a dat Sînt expuse cuvîntările pro MARTI 1 MAI tru conducătorii auto: 18,50 Tele-
conferinţa de presă; 19,20 1001 de
ziţie portretele neînfricaţilor tida naţională“, apariţia pri tilor feudale şi eliberarea treptat în perioada care a grele jertfe. gramatice ale . tovarăşului seri: 19.30 Telejurnal. Cincinalul
9.00
conducători ai răscoalei ţă mului ziar românesc, editat ţărănimii iobage, libertăţi de urmat revoluţiei, rodind în Un spaţiu larg în expoziţie Nicolae Ceauşescu, operele măvara Program pentru copii: „Pri înainte de termen' — cauză a în
patriei"
rea
—
emisiune
20.00
popor;
tregului
Cînlecul
ranilor transilvăneni din 1784, la Bucureşti, în 1837, cu ti mocratice, scuturarea domi înfăptuiri de mare însemnă este consacrat evenimentului sale — editate la noi, cît şi lizată cu concursul formaţiilor saplămînii : 20,05 Documentar
Horea. Cloşca şi Crişan — tlul sugestiv „România“, a u- naţiei străine şi realizarea tate naţională şi socială. A- memorabil de la 8 mai 1921, în numeroase ţări ale lumii participante la Festivalul cultu Tv. ' Chimia nouă în trei ipos
portrete pictate în timp ce nor publicaţii — „Dacia lite unităţii şi independenţei na ceste cuceriri de importanţă cînd Partidul Socialist din — care reprezintă contribuţii ral-artistic republican al pionie taze: 20,30 Film artistic: Mihai
Viteazul (seria I). „Călugăreni";
rilor şi şcolarilor: 9.30 Cîntec în
se aflau în detenţiune în în rară", „Magazin istoric pen ţionale. Exponate edificatoa crucială ale poporului nos România se transformă în de preţ la dezvoltarea crea Mai — omisiune de versuri şi 22.10 24 de ore; 22,30 Teleglob:
tru, spre care şi-au îndreptat
şi
chisoarea de la Alba Iulia — tru Dacia“ — care au militat re dau vibraţie, forţă evoca Partidul Comunist Român, toare a teoriei şi practicii co cîntece patriotice, muncitoreşti ziua Roma — treptele istoriei. Repor
revoluţionare:
1
Mai,
10.00
al marelui tribun al revolu pentru unitatea spirituală a toare acestui înălţător mo gîndul şi fapta cei mai cu detaşamentul de avangardă muniste. o expresie vie a solidarităţii internaţionale a ce taj filmat; 22,45 Interpretul pre
ferat- ion Radu.
ţiei de la 1821, Tudor Vladi- tuturor românilor. ment istoric. Sint privite cu tezători revoluţionari de la al clasei muncitoare, profund activităţii neobosite a con lor ce muncesc, ziua frăţiei mun
de
mirescu, puternice mişcări so In acelaşi timp, sint reda emoţie steaguri purtate de 1848, sint redate amplu in patriotic şi internaţionalist, ducătorului partidului şi sta citorilor întreacă pretutindeni; 10,40 SIMBATA 5 MAI
în
sărbătoare
—
Tara
ciale care au marcat preludiul te înflorirea culturii româ luptătorii paşoptişti, docu următo.'Tea sală a expoziţiei. exponentul intereselor supre tului nostru, consacrată feri cîntece şi dansuri populare de
anulu' revoluţionar 1848. Tot neşti în epoca dinaintea re mentele programatice ale Numeroase şi valoroase do me ale întregului popor. Este cirii poporului şi propăşirii pe tot cuprinsul ţării. îşi dă "“i 1 ? .« a--a; a,30 A fost od
Ansamblul
concursul
artistic
al
aici se află textul original voluţiei de la 1848, contri revoluţiei, poclamaţii şi de cumente vorbesc despre • U- înfăţişată istoria vie, istoria patriei, triumfului socialismu U.T.C.: 11.40 Sărbătorii muncii — ca niciodată... Povestea mici
cocoşat (I); 30 00 Telex; 10.05
al Proclamaţiei de la Padeş, buţia ei de seamă la afirma crete ale Guvernului pro nirea Principatelor, înfăptui de luptă dîrză, eroică a glo lui şi păcii în lume. roadele muncii ! Transmisiune blicitate; 10,10 Ansambluri foii
conceput şi scris de eroul din rea conştiinţei naţionale şi a vizoriu din Ţara Româ tă la numai 11 ani de la re riosului nostru partid comu multiplex din uzine, şantiere şi rice. Ansamblul „Firicelul"
Vladimiri, care cuprinde Pro naţiunii însăşi. Curentul pa nească portretele principalilor voluţie, sub sceptrul domni nist împotriva burgheziei şi Intre aspiraţiile fundamen de pe ogoare: 12,10 Din folclorul Uzinei de fibre sintetice Ia
distrac
Album
popoarelor:
13,00
o e , vorbă cu gospodine
gramul revoluţiei de la 1821 şoptist s-a înscris ca unul conducători ai revoluţiei: torului Alexandru Ioan Cu- a moşierimii, a fascismului, tale ale generaţiilor de acum tiv; 17,00 Pagini de umor: Retro 31.00 Selecţiuni din emisiu
şi chemarea la luptă a ma din momentele remarcabile Nicolae Bălcescu, Avram Ian- za, personalitate de frunte a pentru apărarea independen 125 de ani şi sensul efortu spectivă Walt Disney: 17,50 Im „Seară pentru tineret"; 13,50
selor populare pentru drep in dezvoltarea ideologiei de cu, Eftimie Murgu, Ion Chi mişcării paşoptiste, despre tei naţionale. Fiecare expo lui contemporan al întregii provizaţii pentru nai şi orgă; pentru tineret: 1-nan foileton- Cîntec — la api
seria]
Set
IV
Episodul
soarelui.
Film
18.10
tate socială şi naţională. mocratice, a gindirii social- ca, Mihail Kogălniceanu, cucerirea, după secole de a- nat reflectă forţa de mobili ţări există o legătură orga Tunelul timpului — episodul V: natul" (reluare); 32,35 Cărţi
19.00
pămîntul
Semnificative sint docu politice şi a culturii româ fraţii Golescu şi fraţii Mu- suprire, a neatîrnării de stat zare şi capacitatea organiza nică, indisolubilă. Poporul românesc. Pămînt străbun. revoluţionare, î r n n 33,05 Telejurn
Cîntece
a României.
IG.OO Telex: 16,05 in actualiti
mentele care oglindesc revol neşti. reşanu. Simion Bărnuţiu, Ţelurile pentru care au torică a Partidului Comunist, nostru, sub conducerea parti patriotice şi ostăşeşti, prezenta şcoala: „4 ore muncă, 4 ore
ta locuitorilor din satele ţă Totodată, este subliniat Gheorghe Bariţiu. Ştefan militat generaţiile de la 1848 sub conducerea căruia a fost dului, făureşte acel ..falnic te de Ansamblul artistic de „Doina" Văţatură" — reportaj de la G
19.20
seri:
armaiei;
1001
al
industrial
Bu
rii faţă de starea cumplită contactul revoluţionarilor ro Ludwig Roth, Ion Ionescu de pregătită şi înfăptuită insu viitor“ al României, pc care 19 30 Telejurnal. Sărbătoarea pul şcolar Ministerului din Industi
reşti,
al
de mizerie în care se găseau. mâni cu socialismul premar- la Brad, Alexandru Ioan Ca au fost preluate, amplificate recţia armată de la 23 Au l-au întrezărit în viziunile muncii în oraşele şi satele pa Uşoare; 16 20 Rapsozi popula
şi ridicate pe noi trepte de
Cereri revendicative semna xist, cu societăţile secrete za, C. A. Rosetti, Vasile A- clasa muncitoare, căreia is gust 1944, moment de răs lor îndrăzneţe cei mai în triei: 20,10 Primăvara de aur — Aiecu Crudu — comuna Băle
versuri:
montai
dc
si
cîntece
te de mineri din Abrud şi din Franţa, fapt ce a avut o lecsandri Gabor Aron şi toria i-a încredinţat misiu cruce în istoria României, flăcăraţi patrioţi. Pline de 2n 30 Varietăţi... la iarbă verde — cu, lud. Botoşani; 38.30 Emisii
R-,
in limba germană: 18,15
din alte exploatări miniere, evidentă influenţă asupra mulţi alţii. nea de conducător al mase care a deschis drumul înfăp semnificaţie sînt, în acest snectacol muzical-umoristic rea tinereţe, dans. Teletop ’73: l:
de meseriaşi din Bucureşti, pregătirii mişcării noastre Produc o impresie deosebi tuirilor celor mai înalte as sens, cuvintele tovarăşului lizat de Titi Acs; 22,45 Telejur „Bn-uit-au gîndul". Ion Necu
nal. 1 Mal In ţară şi în lume.
— „Acest pămînt al Moldovii.
cromolitografii ale timpului paşoptiste. Sint relevate le tă, de asemenea, exponatele lor în lupta pentru elibera piraţii pentru care a luptat Nicolae Ceauşescu, înscrie 19.20 1001 de seri: 19,30 Telei
vorbesc la rîndul lor despre găturile revoluţionarilor ro ce ilustrează sprijinul larg rea de exploatare şi asupri şi s-a jertfit poporul ro pe panoul final ni expoziţiei : MIERCURI 2 MAI nai Cincinalul înainte de t
realizarea
trans
re,
pentru
înrăutăţirea vieţii maselor mâni cu cei care luptau pe pe care l-au dat masele mân, drumul eliberării pen „Generaţiilor de astăzi isto 17.30 Curs de limba germană. men — cauză a întregului :
2 °’°»
săptămîn
Cîntecul
populare. Sint consemnate baricadele Parisului, semn al populare — adevărata forţă formării revoluţionare socia tru totdeauna de exploatare ria le-a hărăzit fericirea de Lecţia a 51-a (reluare); 18.00 Te ?n°nr Avanpremieră; 20.10 52
-O.Oj
liste a ţării. Mişcarea mun
mişcări populare împotriva solidarităţii cu marea fami motrice a revoluţiei — Gu citorească s-a dezvoltat de şi asuprire, al unei vieţi li a vedea înfăptuindu-se visu lex: 18.05 Tragerea Pronoexpres: iniţiative în 52 de săptămî
mai
caii
cele
randament,
dorinţele
Punctualitate
şi
18.15 Tntrebări şi răspunsuri. Lo
rile
exploatării ş'i asupririi. In a- lie a revoluţionarilor de pre vernului revoluţionar, rezis la început sub influenţa i- bere şi îmbelşugate. cutezătoare ale înaintaşilor cul si rolul omului în producţia te 20.25 ^ Teleenciclopedia ; 21
tutindeni. tenţa eroică pc care ele au modernă. Principiul echităţii în Fum serial: Mannix: 22.00 Te
cest cadru, este evocată su deilor marxismului, proleta Anul 1948 — anul centena lor. le-a revenit misiunea de
Urmează evocarea, în pla opus-o armatelor străine ve riatul afirmîndu-se ca for rului revoluţiei paşoptiste — a făuri viitorul de aur al morala comunistă; 18,40 Muzica jurnal. Săptămîna sportivă; 2:
gestiv lupta iobagilor din nite să înăbuşe revoluţia. — emisiune de actualitate muzi
nuri ample, a desfăşurării ţa cea mai înaintată a so marca o nouă şi măreaţă patriei". Autografe... autografe... Cu Ar
Munţii Apuseni, din anii revoluţiei române de Ia 1848. Cei mai înintaţi revoluţio cietăţii româneşti. victorie politică a proletaria cală; 19.00 Timp şi anotimp în a- Călugăreanu, Marina Volca,
1840—1847, condusă de Eca- Izvorîtă din profunde cauze nari de la 1848 au militat Exponatele aduc sub pri- tului, a maselor populare NICOLAE VAMVU gricultură; 19,20 1001 de seri; Cornel Constantiniu; 23,05 Cin
19.30 Telejurnal. Cincinalul îna-
ce şi flori.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audleD ţe-scrlsorl), 12317 (cultură-sport) — Tiparul: L P. Deva.