Page 97 - Drumul_socialismului_1973_04

Proletari din toafe fărlle, unlfl-vă I
ierpres

Noi capacităţi de cial şi introducerea sisteme­
lor de conducere cu mijloa­
producţie ale ce de prelucrare automată
a datelor, în ţara noastră se
industriei uşoare » extinde producţia ca şi uti­
lizarea calculatoarelor elec­
In acest an vor intra în tronice. Astfel, în afara u-
funcţiune 170 de capacităţi nor centre de calcul puter­
noi, care vor realiza Întrea­ nice, cu experienţă, care
ga gamă de sortimente de activează In cadrul unor or­
bază ale industriei uşoare gane centrale de sinteză şi
— textile, încălţăminte, sti­ a echipamentelor moderne
clărie, cauciuc, mase plasti­ existente în unele mari în­
ce, precum şi capacităţi de treprinderi cum sînt combi­
producţie de utilaje pentru natele siderurgice de la Hu­
industria uşoară. Unele din­ nedoara sau Reşiţa. în ora­
tre ele au şi început să şele Timişoara, Cluj, iaşi,
producă. Astfel, noile capa­ Ploieşti, Piteşti, Braşov, Si­
cităţi intrate în funcţiune în biu, Suceava, Bacău, Con­
cadrul fabricilor de confec­ stanţa, Oradea, Tg. Mureş,
ţii de la Bîrlad, Bacău, Bo­ Baia Mare şi Galaţi, au fost
toşani, Cluj, Marghita şi al­ create centre teritoriale de
ANUL XXV Nr. 5 692 DUMINICĂ 29 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tele, realizează o producţie calcul care deservesc peste
totală evaluată la circa 300 300 de întreprinderi.
de milioane lei. Marea majoritate a aces­
A sporit, de asemenea, tor unităţi sînt dotate cu
cu 1 680 tone producţia de calculatoare româneşti „Fe-
cinstea marii fire de bumbac, prin intra­ lix C-256", capabile să efec­
Trei unităţi economice hunedorene rea în funcţiune a două noi tueze pînă la 200 000 de o-
capacităţi în cadrul între­ peraţii pe secundă.
sărbători prinderilor textile din Ga­ Răspunzînd necesităţii ex­
onorate cu înalte distincţii laţi şi Baloteşti. tinderii pe scară tot mai
largă a tehnicii de calcul,
ca o cerinţă indispensabilă
Se extinde producţia
PE PODIUMUL FRUNTAŞILOR— şi utilizarea calcula­ pe care o ridică societatea
modernă, în 1975, în ţara
noastră, vor funcţiona pe­
toarelor electronice ste 20 de astfel de centre
HĂRNICIA, ABNEGAŢIA, COMPETENTA s In lumina sarcinilor tra­ teritoriale de calcul. Se pre­
în
vede,
aceste
ca
viitor,
fie
pentru
prin
Acum, în ajunul marii Despre munca abnegantă, le şi lor Ie adresăm calde fe­ sate de partid cu privire la centre să magistrale interconectate
sistemului
perfecţionarea
sărbători a muncii, celor mai pătrunsă de totală dăruire şi licitări şl urarea de noi suc­ informaţional economico-so- transmisia de date.
bune colective de salariaţi, înaltă responsabilitate, ca şi cese în viitor. Pentru activi­
dintre cele bune din întrea­ despre rezultatele deosebite tatea fructuoasă din 1971,
ga ţară, li s-au conferit înregistrate de sidorurgiştii constructorii hunedoreni au liEPUT PLANI PE 4 LUNI
înalte distincţii — ordine şi hunedoreni pe platformele primit în anul trecut, pentru
diplome de onoare — din mereu fierbinţi ale furnale­ a doua oară consecutiv, „Or­ Timpul s-a îndreplat
partea partidului şi statului lor şi oţelăriilor. la fabricile dinul Muncii" clasa a II-a, • In cursul zilei de ieri, industria ju­
nostru — semn al deosebitei de aglomerare şi pe benzile Steagul roşu şi Diploma de
preţuiri pentru rezultatele laminoarelor, în toate com­ întreprindere fruntaşă pe ţa­ deţului a îndeplinit planul pe primele 4
remarcabile obţinute în anul partimentele de activitate, ră. Atunci, fiecare a înţeles luni ale anului şi a realizat piuă acum loate forţele să fie folosite din plin la
1972, în îndeplinirea sarcini­ am scris în repetate rînduri. că înalta distincţie înseamnă,
lor de plan şi a angajamen­ La baza succeselor a stat pe lîngă cinstirea meritelor o producţie industrială suplimentară con­
telor asumate în marea în­ munca tuturor salariaţilor, în muncă, şi obligaţia de a cretizată în 9 800 tone fontă, 15 000 tone
trecere socialistă de realiza­ orientată spre folosirea cu obţine rezultate mereu mai
re a cincinalului înainte de randament maxim a capaci­ bune. Ei s-au angajat să-şi cocs metalurgic, 13 000 tone oţel, 10 000 SEMĂNATUL PORUMBULUI!
termen. tăţilor de producţie, a forţei perfecţioneze continuu activi­ tone laminate, alte produse
încercăm un sentiment, de de muncă şi a timpului de tatea, să muncească mai
mîndrie şi satisfacţie că pe lucru, creşterea productivită­ mult şi mai bine, pentru am­ © Producţia realizată pînă în prezent r> însămînţatul porumbului s-au
podiumul de onoare al hăr­ ţii şi rentabilităţii, produce­ plificarea succeselor, pentru este cu 35 milioane lei mai mare decît @ In unităţile agricole din cadrul consi­ pregătit 820 de hectare din
niciei, abnegaţiei şi compe­ rea consumurilor specifice, a a răspunde prin fapte deo­ 895 planificate. Dispunem de
tenţei au urcat şi în acest tuturor cheltuielilor de pro­ sebite grijii şi preţuirii de cea obţinută în aceeaşi perioadă a anului liului intercoo jeratist Brad s-au însâmînţat cu multiple posibilităţi — ne
an unităţi economice din ju­ ducţie, sporirea întregii acti­ care se bucură din partea trecut spunea interlocutorul — pen­
deţul nostru, a căror activi­ vităţi economice. Se cuvine partidului şi statului. Ase­ porumb aproape 200 de hectare tru a pregăti în condiţii bu­
tate rodnică ridică continuu relevată cu pregnanţă mun­ menea colegilor lor siderur­ Angrenate într-o intensă vitatea de investiţii şi pro­ ne şi cele 75 ha cîte mai sînt
prestigiul industrial al Hu­ ca perseverentă a organizaţi­ gişti, constructorii şi-au res­ emulaţie creatoare generată ducţia la export. S-au creat de arat, cu condiţia însă ca
nedoarei socialiste, concură ilor de partid, care au mobi­ pectat pe deplin euvîntul. de apropierea marii sărbă­ serioase premise pentru In majoritatea unităţilor a- Eforturi susţinute pentru a şi consiliile de conducere ale
la dezvoltarea economico-so- lizat activ colectivele de sa­ Entuziasmul în muncă, hotă- tori a oamenilor muncii, depăşirea pînă la 1 Mai a gricole din cadrul consiliului încheia grabnic însămînţa­ cooperativelor agricole pe
cială a ţării. Ne este deose­ lariaţi la îndeplinirea sarci­ rîrea de a materializa exem­ colectivităţile unităţilor in­ prevederilor la lucrările intercooperatist Brad stăruie rea porumbului depun şi care le deservim să ne dea
bit de plăcut să scriem din nilor de plan şi a angaja­ plar prevederile Congresului dustriale din judeţul nostru de investiţii (pînă în pre­ atmosfera tonifiantă a mun­ cooperatorii de la Rişca. concursul necesar.
nou cu majuscule numele mentelor, a intervenit opera­ al X-lea şi ale Conferinţei au raportat ieri îndeplini­ zent s-au pus la dispoziţia cii, a răspunderii faţă de Astfel, aici s-a însămînţat Directorul S.M.A. are drep­
Combinatul siderurgic Hu­ tiv şi hotărîtor în rezolvarea Naţionale a partidului, do­ rea integrală a sarcinilor beneficiarilor din judeţ 527 soarta producţiei de cereale. pînă acum o suprafaţă de te­ tate. Este datoria membrilor
nedoara, iar în dreptul său unor stări de lucruri care a- rinţa de a se situa în conti­ de plan pe primele 4 luni de apartamente), astfel îneît La C.A.P. Zdrapţi — ne re­ ren de 30 ha din 52. In din consiliile de conducere
să adăugăm „Ordinul Muncii" nunţau să impieteze asupra nuare în primele rînduri ale ale anului — dovadă grăi­ la finele semestrului să se lata primarul comunei Criş- ritm susţinut se lucrează şi ale unităţilor agricole de a
clasa I, ce i-a fost conferit producţiei. întrecerii pentru realizarea toare a înaltei responsabi­ poată realiza cel puţin 50 cior, tovarăşul Ioachim In- în cooperativele agricole de se mobiliza mai susţinut, de
pentru a treia oară consecu­ Cu rezultate remarcabile cincinalului înainte de ter­ lităţi cu care păşim pe dru­ la sută din planul anual. In drieş — mecanizatorii s-au producţie din Brad, Birtin, a le cere membrilor coope­
tiv. Este un succes remarca­ au încheiat anul 1972 şi men i-au condus pe con­ mul înfăptuirii cincinalului acelaşi timp, beneficiarilor străduit să lucreze cu maxim Cărăstău, Sălişte, Ţebea şi ratori, mecanizatorilor să fo­
bil al bravilor siderurgişti vrednicii constructori de la structorii hunedoreni la ob­ înainte de termen. externi li s-au exportat im­ de randament în toate zile­ Ribiţa. La C.A.P. Vaţa de losească cu maximum de ran­
hunedoreni pentru care le întreprinderea de construcţii ţinerea unor rezultate deoso- Concentrîndu-şi eforturile portante cantităţi de măr­ le, chiar şi atunci cînd a Jos s-a însămînţat porumb dament fiecare oră, fiecare
adresăm — cu asentimentul siderurgice Hunedoara, f i i n d DUMITRU GHEONEA pentru a realiza, compara­ f u r i peste prevederile pri­ fost ploaie Pînă acum s-au pe 39 ha din 186 planificate.
cititorilor noştri — calde fe­ onoraţi şi ei cu ,.Ordinul tiv cu aceeaşi perioadă a melor patru luni. însămînţat cu porumb 21 hec­ Din situaţia prezentată de minut, pentru a se încheia
licitări şi urarea de noi rea­ Muncii" clasa I. Şi numele anului trecut o producţie Rezultatele înregistrate au tare din 76 Mecanizatorii directorul S.M.A. Baia de Intr-un timp cît mai scurt
lizări în viitor. lor merită scris cu majuscu­ (Continuare in pag. a 2-a) industrială mai mare cu permis ca numeroase colec­ Vasile Pătraşcu, Ioan Circel însămînţatul porumbului.
peşte 35 milioane lei, oa­ tive de muncă să-şi majo­ şi Petru Negru se vor ocu­ Criş, tovarăşul ing. Vasile
menii muncii hunedoreni reze substanţial angajamen­ pa în continuare — primul Siminie, rezultă că pentru N. PALTIN
au realizat de Ia începutul tele asumate în întrecere, de însâmfhţat,*Tar ceilalţi"~de
anului. peste prevederi. amplifieînd astfel semnifi­ pregătitul terenului. Mai sînt
9 800 tone .fontă. 15 000 to­ caţia zilei celor ce mun­ de arat citeva suprafeţe de
steluţe PENTRU FRUNTAŞI ne cocs metalurgic, 13 000 cesc. teren care măsoară circa 14
tone de oţel. 10 000 tone la­ Bilanţul rodnic pe care ha. Pentru ca să terminăm Ieri s-au însămînfat
A devenit o frumoasă tradiţie ca in fiecare cordată unui număr de 1 613 salariaţi, mulţi din­ minate, 1 000 mc cherestea, siderurgişti i, energeticionii, la această unitate cu însă-
an, cei mai buni muncitori din unităţile noastre tre ei primind-o pentru a 4-a. a 5-a şi a 6-a vară 2 600 mc prefabricate din be­ forestierii, lucrătorii din in­ mînţările în 4—5 zile, se va
economice să fie stimulaţi pentru rodnicia activi­ consecutiv. Secţiile din combinat cu cei ma. mulţi ton, 18 tone produse din dustria locală, ceilalţi oa­
tăţii lor din anul precedent, prin atribuirea titlu­ fruntaşi pe 1972 sînt : O.S.M. II. I furnale, aglo- lucra în schimburi prelungi­ peste 120 hectare
lui şl insignei de fruntaş în întrecerea socialistă merator II, cocsificare, laminorul de benzi, disti­ mase plastice, 28 tone pig­ meni ai muticii îl aduc pri­ te atît la arat, cît şi la se­
— dovadă grăitoare a înaltei preţuiri de rare se leria de gudroanc. reparaţii siderurgice I. menţi metalici, 76 milioane nos zilei de 1 Mai atestă mănat.
bucură azi munca în patria noastră, a recunoaş­ In cadrul Întreprinderii mecanice de materia!
terii de către partidul şi statul nostru a meritelor rulant Simeria au primit insigna de fruntaş pe kWh energie electrică, mo­ încă o dată cu putere de con­ Profilînd de ameliorarea
vrednicilor constructori ai socialismului in Româ­ 1072 un număr de 80 de muncitori, dintre care u- bilă în valoare de oaste vingere, hărnicia şi dărui­ S-a lucrat, de asemenea, i
nia. In primele luni ale acestui an, mii de mun­ nui număr de 23 le-a fost abordată pentru a cin- 600 000 lei. Acest bilanţ rea statornicite pe meleagu­ vremii, ieri în aproape toa­ cu spor şi la C.A.P. Leş- j
citori au primit această distincţie pentru activi­ cea şi a şasea oară consecutiv. Iată şi citeva nu­ te unităţile agricole coope­ nic, Sîrbi, Cîmpuri-Surduc j
tatea din 1072 — motiv firesc de mîndrie, dar şi me dintre aceştia : Gheorghe Bătrîna. Cornel pregătit de hunedoreni pen­ rile noastre pentru îndepli­ C.A.P. Bretea
Imbold spre noi şi' importanle realizări. La Com­ tru sărbătoarea muncii este nirea înainte de termen a ratiste din raza de activi­ şi in alte unităţi, reuşin- j
binatul siderurgic Hunedoara. steluţa roşie de Turdâşan, Ioan Lupu, Constantin Lepîrdă, Eugen întregit cu realizări deose­ sarcinilor din acest an şi tate a S.M.A. Ilia s-a lu­ du-se ca ieri să se însă- !
fruntaş în întrecerea socialistă pe 1072 a fost a- Delamea, Ioan C. Suciu, Valentin Groza. Mureşană a terminat crat cu forţe sporite la
bite şi în ce priveşte acti- cincinal mînţeze porumb pe mai I
pregătirea terenului şi la mult de 120 hectare. Deşi '■
însămînţarea însămînţat. La cooperative­ nu s-a putut intra cu trac- j
le agricole din Gurasada şi toarele pc tarlalele desti- I
INIŢIATIVELE COLECTIVITĂŢILOR DE MUNCĂ O veste îmbucurătoare am Ilia s-a lucrat în cîmp cu nate însămînţării porumbu- i
porumbului
cîte două semănători. Pri­
lui, Ia C.A.P. Cîmpurl-Sur- i
primit de la cooperativa a- marul comunei Burjuc, E- duc s-a însămînţat lucernă j
mii Furdui, ne-a informat
gricolă din Bretea Mureşană, că tractoriştii Suba Teofil
prima unitate din judeţ care şi Ion Deheleanu au însă­ în cultură ascunsă.
PUTERNICA FORŢĂ MOBILIZATOARE a terminat însăminţorea po­ mînţat peste 20 ha cu po­ In vederea recuperării j
rumbului, pe întreaga supra­
faţă planificată. rumb, iar tractoriştii Petru întîrzierilor, s-a făcut o te- i
Este un succes meritoriu Petraşca, Ion Negru şi melnică organizare a mun- j
cu care cooperatorii şi me­ Gheorghe Borza au lucrat cil, astfel îneît azi se va j
canizatorii de la această co­
„Ue vorbă cu conştiinţa“ de cînd, cu conştiinţa lor „le pupitrul de comandă- operativă întîmpină sărbătoa­ la pregătirea terenului, a- putea lucra din plin pc o- j
N-a trecut încă un an
sigurînd
front
de
lucru
goarele consiliului interco- ■
rea oamenilor muncii — ziua
de muncitori înaintaţi, fe­ de 1 Mai. pentru semănători. operatist.
roviarii Depoului C.F.R.
La prima vedere, numele o explicaţie simplă, eficientă, Simeria au cumpănit posi­
dat acestei iniţiative te face a esenţei iniţiativei. De fapt,
să crezi că ea aparţine unui în etapa pe care o trăim sîn- bilităţile şi au stabilit că conştiinţa socialistă“ Un imperativ major:
domeniu al creaţiei spiritua­ tem martorii şi participanţii în programul de trafic lu­
le. Dar nu este aşa ! Iniţiati­ activi ai unor adînci procese nar se pot remorca toate
va „De vorbă cu conştiinţa" de transformare a conştiinţei trenurile din programul u- Acum trei zile am bătut la uşa biroului comitetului Mobilizare susţinută la efectuarea lucrărilor de
a ţîşnit, ca să spunem aşa, ca tuturor oamenilor muncii, po­ nei zile cu combustibil e- de partid de la întreprinderea Electrocentrale Mintia. în­ J •
o fîntînă arteziană, din mie­ trivit marilor cuceriri mate­ conomisit; de cînd au în­ chis. N-a fost o surpriză. Secretarul comitetului — mais­
zul faptelor unui loc de mun­ riale pe care le-am înfăptuit scris în agenda rcalizări- trul Gheorghe Dumitrache — lucrează efectiv în produc­ îmbunătăţire a pajiştilor!
că — furnalele Uzinei „Vic­ sub conducerea partidului. A- ţie, se află zilnic in mijlocul muncitorilor, aşa că munca
toria“ din Călan. Adică toc­ ceste prefaceri au fost de­ „ln fiecare lună, toate politică o desfăşoară concret acolo, în miezul probleme- '
mai într-un loc în care oa­ clanşate, după cum ştim, în lor, acolo unde oamenii se confruntă cu greutăţi şi do- Referindu-se la necesitatea ductiv. Din calcule reiese că
menii luptă şi transformă, cu urma amplului program edu­ trenurile din programul bîndesc satisfacţii. Nici la comitetul sindicatului n-am gă­ dezvoltării rapide a zooteh­ în judeţul nostru sînt asigu­ 29 000 ha pajişti sint acope­
forţă şi pricepere, materia — caţional adoptat de Plenara sit pe nimeni în acea zi, la acea oră. din aceleaşi motive niei şi a ridicării ponderii a- rate cîte 0,98 ha păşune şi rite parţial sau total de tu­
stăpînind-o ca cei mai desă- C.C. al P.C.R. din 3-5 noiem­ unei zile—remorcate cu de preocupare susţinută a tuturor factorilor pentru bu­ cestui sector în structura pro­ 0,71 ha fînaţ pentru fiecare fişuri şi mărăcinişuri. Intr-o
vîrşiţi creatori. Poate chiar brie 1971. Iniţiativa „De vor­ combustibil economisit" nul mers al activităţii economice a întreprinderii. ducţiei agricole globale, se­ unitate vită mare. La prima asemenea situaţie apar ca
din aceste motive mai per­ bă cu conştiinţa“ constituie un cretarul general al partidu­ vedere pare ca suprafeţele nejustificate cererile locuito­
sistă încă o întrebare : cum exemplu viu, muncitoresc, de lor primele izbînzi ale a- Am înţeles încă o dată că la I.E.C. Mintia conştiinţa lui, t o v a r ă ş u l Nicolae respective sînt suficiente sau rilor din unele localităţi ru­
poţi şi de ce trebuie să stai angajare în ridicarea pe cote cestei valoroase iniţiative. socialistă este prezentă permanent la pupitrul de coman­ Ceauşescu, a pus în faţa lu­ rale de a li se repartiza su­
de vorbă cu conştiinţa ? In superioare a conştiinţei oa­ — Din august pînă la dă al întregii munci de producere a luminii şi forţei atît crătorilor din agricultură sar­ chiar prea mari. In realita­ prafeţe suplimentare de pa­
loc de răspuns, transcriem menilor muncii. sfîrşitul anului trecut am de necesare ţării, nouă tuturor te lucrurile nu stau tocmai jişti în folosinţă. Spre exem­
dintr-o carte cuvintele tova­ Azi constatăm cu satisfac­ remorcat în fiecare lună, Această convingere ne-a fost întregită de o secvenţă cina de mare răspundere să aşa, datorită potenţialului plu, Consiliul popular al co­
răşului Gheorghe Panait, ca­ ţie că iniţiativa a prins ră­ cu combustibil economisit, de lucru întîlnită chiar în biroul directorului întreprinde­ se ocupe de creşterea sub­ scăzut al unor pajişti, care munei Cerbăl solicită păşune
stanţială
randamentului
a
re munceşte de 13 ani ca şef dăcini adînci în toate secţi- rii, apoi de multe altele consemnate în secţiile termocen­ nu dau nici jumătate din — deşi dispune de 808 ha —,
de echipă la maşina de tur­ ilei uzinei din Călan, concre- 64 trenuri de călători pe o tralelor de pe Mureş şi de pe Jiu, la Uzinele electrice pajiştilor permanente — ca producţia posibil de realizat. datorită faptului că mai mult
nat fontă pe bandă şi de pe­ tizîndu-se In sporuri de pro­ distanţă de circa 1 8!)0 km, din Vulcan- şi Gurabarza. Inginerul Tiberiu Erşek îl in­ sursa cea mai importantă şi Deoarece aproape toate pa­ de jumătate din suprafaţă es­
ste două decenii este lucrător ducţie, în atitudini noi faţă 73 trenuri de marfă pe forma pe secretarul comitetului de partid şi pe directo­ în acelaşi timp cea mai ief­ jiştile din judeţul Hunedoara te acoperită de tufăriş, pădu­
la U. V. Călan : „Unul din­ de muncă şi viaţă. La furna­ distanţa de 1 680 km şi am rul întreprinderii asupra unor probleme curente discutate tină de producere a nutreţu­ au provenit în decursul tim­ re şi mărăciniş. Cazuri asemă­
tre membrii echipei mele se le — locul „natal" al iniţiati­ efectuat cite 24 de ore la Comitetul judeţean de partid, asupra necesităţii de rilor —, precum şi de folo­ purilor din transformarea nătoare se întîlnesc şi în co-
„îmbolnăvea" ori de cîte ori vei — au fost obţinute peste prestaţii de manevră cu 8 impulsionare a activităţii consiliului de control muncito­ sire raţională a acestora. pădurilor, există permanent
avea chef. Ceilalţi trebuiau plan, de la începutul acestui locomotive, ne explică to­ resc şi a comisiilor pe domenii de activitate. Ca urmare. în ultimii ani tendinţa de a se instala ve­ Ing. EUGEN CERNELEA
să lucreze şi pentru el. Era an, circa 900 tone fontă, iar varăşul Paul Erdei, secre­ — Va trebui să acţionăm mai energic în aceste direc­ valoarea economică a pajiş­ getaţia forestieră pe actuale­ directorul întreprinderii pentru
greu. Am discutat mult cu consumul specific de cocs în tarul comitetului de partid. ţii, unde lucrurile nu prea strălucesc — era de părere di­ tilor a început să fie recon­ le suprafeţe de păşuni şi execuţia lucrărilor de îmbună­
el, i-am explicat o serie de procesul tehnologic a fost re­ Şi faptul că am reuşit ast- siderată, insistîndu-se ca pe fineţe, lucru favorizat în ma­ tăţire şi exploatare a
lucruri bune, de lucruri rele dus cu 15,8 kg/tonă fontă. C. ILIESCU rectorul întreprinderii, ing. Ieronim Rusan. suprafeţele cu producţie ne­ re măsură şi de lipsa de in­ pajiştilor Deva
şi consecinţele lor. S-a în­ satisfăcătoare să se aplice
dreptat, azi e un om de ba­ MARIN NEGOIJA (Continuare in paa. a 2-a) lucrări care să valorifice mai tervenţie a omului. Aşa se
ză. Şi asta fiindcă am stat (Continuare te pag. a 2-a) deplin' potenţialul lor pro­ explică de ce acum peste (Continuare in pag, a 2-a)
de vorbă, ca să zic aşa, cu
conştiinţa lui“. Iată, aşadar, (Continuare in pag. a 2-a)
-\
la
de
BRIGĂZI MIXTE COMPLEX DE Deva, a şi Început montarea viţel juninci, prima tătare acor­ ECHIPA FERENCVAROS VREMEA
lămpilor
fluo­
stîlpilor
ia
statul
le
IN SPRIJINUL CURAJATORIE CHIMICA rescente pentru iluminatul dă premii în bani. In pe­ LA HUNEDOARA
public. rioada care s-a scurs de Pentru 24 ore
CONSTRUCTORILOR In oraşul Petroşani se In paralel cu această lu­ la începutul anului şi pî­ Cunoscuta formaţie ma­ Vreme Instabilă, cu ce­
află în construcţie un crare, se execută tronso­ nă în prezent, crescătorii ghiară de fotbal, Ferenc- rul schimbător, temporar
Din iniţiativa organiza­ complex pentru spălat, cu­ nul de drum, care va face de animale din comuna varos Budapesta, clasată noros. Local se vor sem­
ţiilor U.T.C. de la I.M.M.R. răţat şi vopsit chimic, ca­ legi: ura cu strada Mine­ Vaţa de Jos au primit acum pe locul 3 în cam­
ploi
şi
Simeria şi U.C. Oriştie, re va deservi populaţia de rului. Lucrările sînt în- drept premii suma de pionatul ţării vecine şi nala ploaie. slabe slab averse
de
Vint
pînă
au lost înfiinţate brigăzi pe raza de activitate a tr-un stadiu avansat, se 40 000 Ici. prietene, va evolua în la potrivit din vesi. Tem­
mixte, formate din tineri cooperativei meşteşugă­ lucrează Ia ultima porţiu­ ziua de 1 Mai la Hune­ peraturile minime vor os­
care, în orele libere, vin reşti „Unirea". Beneficia­ ne a infrastructurii, aşe­ RESTAURANT IN doara, în compania unei cila între zero şi 5 grade,
în sprijinul muncii con­ rul a predat constructo­ zarea bordurilor. Peste el- combinate Mureşul Deva— iar cele maxime între 12
structorilor. Din aceste rului principalele utilaje teva zile, în funcţie de CARTIERUL GĂRII Corvlnul Hunedoara. Din Şi 18 grade.
necesare punerii în func­ formaţia oaspe nu vor
brigăzi fac parte viitori condiţiile atmosferice, va
ţie a complexului respec­ începe turnarea covorului Zilele acestea se deschi­ lipsi internaţionalii Gey-
locatari ai căminelor pen­ tiv. asfaltic. de un nou restaurant pe czy, Albert, Branicovits, Pentru următoarele
tru tineret, ce se con­ strada din Unirii, cartierul Pancsis şl Kii. Meciul în­ două zile
Orăştic.
Gării,
Dotat
struiesc pe lîngă cele BULEVARDUL PREMII PENTRU cu mobilier nou, bine a- cepe la ora 17 ; în prima
două întreprinderi din Si­ N. BĂLCESCU CRESCĂTORII provizionat, noul local va repriză combinata hune- Vreme instabilă, cu ce­
cerinţele
meria şi Orăştle. Lucrînd VA FI LEGAT DE satisface populaţiei şi gus­ a- doreană va juca pe sche­ rul schimbător, vor temporar
cădea
Local
noros.
turile
din
alături de constructori, DE ANIMALE ceastă zonă a Orăştiel, cît ploi slabe şi averse de
STRADA MINERULUI letul Corvinului, în cea ploaie. Vint slab pînă
brigăzile de tineret vor In scopul stimulării şl pc cele ale vizitatorilor secundă — pe al Mure­
Muncitorul reg'.or aparate <le măsură şl control, Franclsc contribui la devansarea Aminteam zilele trecute crescătorilor de animale străini, care vor poposi Ia potrivit din vest. Tem­
Gytirfl, lucrează la atelierul metrologie al U.U.M. Petroşani. şului. Echipa oaspe se a- peraturile minime vor os­
cila între 1 şi 5 grade, iar
In Imagine, surprins in timp ce regla un grup de contorl elec- termenului de dare în fo­ că pe noul bulevard N. pentru sporirea efectivului Nii aici, localul fiind ampla­ flă în judeţ la invitaţia cele maxime între li şi 17
trlci losinţă a căminelor lor. Bălcescu, din municipiul de vaci, celor care obţin sat la şosea. Mureşului Deva. grade.
Foto: VIRGIL ONOIC