Page 98 - Drumul_socialismului_1973_04

•' 7^? BT» A?gttv y< > ■ f^ty» * -TBwyT syvTgy^v^WiWii^T ww tu^’a' ¿^*saittaawHaffkii5S^5ttaRai^^
,
,
DRUMUL (SOCIALISMULUI ® Nr. 5692 © DUMINICĂ 29 APRILIE 1973
j^aawweHswjKgawg BEBHWBMBB8MOBBBWBBBBKaMHMBHWaB!IBEBBBMggSgKlH3g»BCKBffllKKgaB^^ &x$r'z vneamm
iu.

sA-a îmmmtl a mm muu şi o preţuiesc toţi oamenii sa­
Pe
cunosc
Zamfira
Todonl
o
Orele tului. S-au transportul s-o roadelor,
vadă
obişnuit
toată ziua în cîmp ori Ia gră­
dină,
Ia
tot
unde
[FICIEIU SOIUL EDUMÏIV ale forestier peste tinere, acolo fiecare se dată mun­
ceşte.
de
„fji
—
spun sătenii — e în rînd cu
cele
azi-mîine
se
deşi
de scos cartofi — nana Zamfi­
„La noi In întreprin­ teelştllor din organizaţie la Fiind Insă vorba şi de apropie de 70 de ani. E vorba
ra e acolo, se cere plivită gră­
dina —, nana Zamfir® c pre­
dere (întreprinderea de realizarea planului econo­ pregătirea profesională, la Drumul ce duce de la ra cu ferăstrăul mecanic zentă, trebuie căraţi sacii şi
utilaj minier Crişcior mic pe unitate, proiectul de unii mai slabă, adunarea Dobra înspre Roşcani şi copacii. E in prima linie, coşurile cu bucate de la cîmp
— n.n.) a existat o perioa­ norme de etică şi echitate le-a cerut să se pregăteas­ de acolo mai în sus, spre cum s-ar spune. In urma — nana Zamfira ţine mersul
cu fetele şi nepoatele ei“.
dă, ne mărturiseşte ingine­ socialistă ce stau la baza că temeinic întrucît cu toţii crestele dealurilor periate lui, la citeva sute de metri, In ziua cînd l-am ascultat
rul Vasile Petruţa, pre­ programului educaţional al vor participa în această lu­ Cunoaşterea unor limbi străl ne a devenit o condiţie sine qua de arbori, trece şi pe lingă lucrează forestierii Dumitru vorba duioasă şl l-am surprins
şedintele sectorului tineret partidului. Concreteţea şi nă la olimpiada strungari­ non a omului contemporan. In mod firesc, predarea lor în şcoli un parchet forestier pe ca­ Rusnac, Aurelian Dobra şi surîsul blajin de pe chipul pe
scopul însuşirii cît mai corecte
muncitoresc al Comitetului francheţea cu care s-au a- lor şi lăcătuşilor. In curînd, a suferit mutaţii de esenţă, în Un exemplu concludent îl con- re unii îl numesc Bulinea- alţii. care timpul şi-a încrustat anii,
a acestora de la primele noţiuni,
dar l-a lăsat curat şl cald se­
orăşenesc U.T.C. Brad, clnd bordat faptele, comporta­ o să înceapă cursurile de stituie şl cabinetul de limbi stră ine al Liceului pedagogic din sa, alţii Tarniţa. Din acest Munca forestierilor din a- ninul din priviri, Zamfira To-
foarte mulţi utecişti lipseau mentul membrilor din orga­ calificare în meseriile de Deva, un veritabil laborator do tat cu aparatură modernă. In loc s-a exploatat lemn in cest parchet nu e deloc u- doni era tot alături de tinerele
fixarea
co
de la adunările generale. nizaţie au condus la discu­ strungari şi sudori. acest fel, se ca asigură autovcrificarea. rectă a pronunţiei, urmărirea fle- tot timpul anului. „Chiar şoară. Uneori au şi neca­ cooperatoare. îşi confirma hăr­
elev,
şi
E firesc, în asemenea condiţii,
cărui
care
Faptul ne-a pus pe glnduri. ţii animate. In adunările U.T.C. au interesul cu care sînt aşteptate aceste ore. Un argument — ima- zuri. Dar nu dau înapoi. Ei nicia — despre sortarea vorbeau
cartofi­
la
sătenii
—
Comitetul U.T.C. a între­ A început să se simtă tot mai fost ridicate însă şi al­ ginea de faţă ! şi atunci cînd a nins şl a au o dorinţă unanimă de lor pentru sămînţă In coope-
prins atunci un sondaj în mai evident acea opinie a te aspecte legate de slaba Foto: I. LEHOCZKI viscolit" —ne-spunea mais­ a realiza şi depăşi lună de
rîndurile lor, cu care prilej majorităţii căreia nu-i erau autoritate a unor maiştri şi trul de parchet, Virgil lu­ lună planul. De doi ani sar­
i-am întrebat sincer, priete­ indiferente actele de indis­ şefi de echipă care tolerea­ ga. „Majoritatea muncitori­
neşte, dacă tematica adună­ ciplină comise de anumiţi ză abateri ale tinerilor fără lor de aici sînt tineri. Unii cinile lor de producţie au ,Mi-am rostuit
rilor este adecvată şi le-am tineri care, într-un moment să le sesizeze cuiva. Desi­ abia au împlinit 18 ani, al­ fost îndeplinite exemplar.
solicitat să-şi spună păre­ sau altul, îşi pierdeau con­ gur, în cazul primilor se ţii au trecut cu ceva peste In luna martie a.c., deşi
rea asupra modului cum ar trolul, întîrziind sau ab- impune intervenţia hotărită Dorinţă îndeplinită 40. Cel mai in virstă e condiţiile climatice au fost viaţa prin
trebui organizate în viitor, sentînd de la serviciu, pă­ a organizaţiei de partid, doar şeful de brigadă, co­ aspre, forestierii din briga­
căci disciplina de organiza­ răsind locul de muncă, ne­ grupei sindicale pentru înlă­ munistul Pavel Berevoianu. da lui Pavel Berevoianu au
ţie impune ţinerea lor re­ folosind efectiv cele 480 mi­ turarea acestor neglijenţe. Locuitorii străzii Stejarilor şi Doctor Stîncă (por­ Are peste 24 de ani de ac­ trimis spre depozitele finale
gulată“. nute. Nu toţi tinerii mani­ Se impune însă, în acelaşi ţiunea dintre str. Vînătorului şi N. Bălcescu) din Hu­ tivitate in exploatarea lem­ 400 mc de lemn de foc, 50 muncă“
nedoara doreau de mult timp să aibă fiecare apă în
Firesc, s-au făcut propu­ festau interes pentru execu­ timp, o atitudine mai hotă- curte. Acest lucru era oarecum greu de rezolvat nului. E venit aici de prin mc de celuloză şi au strîns
neri care vizau găsirea unui tarea lucrărilor de calitate. rîtă a organizaţiei U.T.C. deoarece strada era blocată de grădinile celor ce părţile Argeşului. Şi cei­ în grămezi toate deşeurile
cadru adecvat ţinerii adu­ Cu aceştia, aşa după cum care, prin membrii săi, să locuiau pe strada Sarmizegetusa. Oamenii însă nu lalţi băieţi sînt tot de pe- rezultate. rativa agricolă de producţie din
nărilor (o sală corespunză­ ne relatează secretarul co­ ia în discuţie comportamen­ s-au descurajat. In frunte cu deputatul Victor Oprişa acolo. I-a adus Berevoia­ Discutînd cu maistrul de Ostrov, unde lucrează de pe­
toare), o tematică care să-i mitetului U.T.C., Fabian O- tul tinerilor ale căror fapte, nu". parchet despre oamenii săi, ste 20 de ani.
atragă în mod vădit pe ti­ prinesc , s-a discutat prie­ de natura relatată, se cu­ au cerut sprijin consiliului municipal şi după ce In acest parchet nu lu­ ne-a povestit printre altele — Muncesc in cooperativă de
cînd
înfiinţat.
neri, să spună ceva legat de teneşte, arătîndu-li-se lipsu­ nosc, curmînd starea de co- s-au făcut toate formele legale strada Stejarilor s-a crează prea mulţi munci­ şi o întimplare hazlie, dar printre s-a primii în Am venit
cooperativă.
preocupările, de munca lor, rile, cum ar putea fi ele în­ coloşire ce s-a încetăţenit. deschis, putîndu-se face legătura cu str. N. Bălcescu, tori forestieri. De toţi sînt care are semnificaţia ei. „In Altfel mi-ar fi fost tare greu
de sarcinile de producţie dreptate. Li s-a cerut însă In acest sens, eficace apa­ de unde şi cea mai aproape posibilitate de a se 10. Unii sint specializaţi să urmă cu o săplămină am să-ml cresc copiii rămaşi fără
aici
i-am
ale sectorului. Căutările con­ cu fermitate ca în adunarea re experienţa dobîndită de introduce apa şi pe strada lor. doboare mecanic arborii şi trecut — relata el — pe la tată. Cu şi munca de făcut casă,
mi-am
crescut
tinuă în acest sens. următoare să informeze organizaţia U.T.C. de la sec­ Rămînea acum să se acţioneze hotărît. Ciţiva să-i secţioneze. Alţi sint tăietorii cu ferăstraiele me­ cu munca de aici mi-am ros­
Eficiente s-au dovedit pî- cum au reuşit să depăşească ţia mobilă a I.I.L. care, la inimoşi au cerut din nou sprijinul consiliului muni­ corhănitori sau ţapinari, canice. Şi am văzut în mij­ tuit viaţa. Acum copiii sînt Ia
lor.
copiii
cu
lor,
casele
nă acum adunările în care aceste lipsuri. Şi rezultatele fiecare adunare, invită şi cipal şi astfel s-a trecut la acţiune. In primul rînd cum le place să li se mai locul pădurii defrişate, lă­ dar ştiu şl ei că munca de
au fost abordate disciplina muncii lor ulterioare au fost şefii de echipă. Aceştia, îm­ încă din iarnă s-au procurat ţeava şi alte materiale spună celor care rostogolesc sat în picioare, un arbore aici m-a ajutat să-i fac oa­
în producţie, contribuţia u- cu totul altele. preună cu uteciştii dezbat necesare. S-a întocmit un plan de acţiune, s-a discu­ lemnul de pe pantele a- gros şi înalt. Pe trunchiul meni. De fapt, o parte din ei
modul cum tinerii muncesc, tat cu fiecare locuitor în parte şl apoi, cum a venit brupte spre rampele de în­ lui era săpat un nume t Mi- aici în cooperativă lucrează şi
azi. Tereza, fata cea mică, lu­
lipsurile care se manifestă, primăvara, s-a trecut la săpatul şanţurilor. La aceas­ cărcare. In brigadă este şl hai şi un an : 1913. Unul crează în cîmp. peste tot unde
împreună propun soluţii. se cere, bărbatul ei, losivoni,
„Săpiămîna primăverii“ dedicată muncii Astfel, nici un caz nu tre­ tă acţiune au participat zilnic aproape toţi locui­ un tractorist. Misiunea lui dintre forestierii noştri nu c la grajd, are în grijă creşte­
cea
fata
ce neobservat, iar adunarea torii străzii, efectuînd zeci de ore de muncă volun­ este de a trage arborii la ştiu care, pentru că nu rea viţeilor, Viorica, ani conta­
mare,
fost
şapte
a
Micii cetăţeni, împurpuraţi ha şl 150 pomi fructiferi. I.a îşi îndeplineşte cu mai mul­ tară. drumul forestier. i-am întrebat, a săpat lin­ bilă la cooperativa noastră,
de cravatele roşii cu trico­ Şcoala generală nr. 1 din tă eficienţă rolul educativ. Tot prin contribuţie voluntară s-a trecut la insta­ Nimeni nu e aici fără gă data aceea veche : anul nora tot aici lucrează. Că dacă
lor, s-au pregătit să Sntîmpi- Vulcan, printre realizări figu­ rost. Fiecare are o sarcină, 1973. Copacul e şi acum în simţi munca, adică te legi de
ne sărbătoarea oamenilor rează săparea şanţurilor la Desigur, creşterea rolului larea conductei pe o lu ngime de 600 ml şi apoi la picioare. L-am mai lăsat să ea şi cu inima, nu se poate să
muncii cu rezultate de cinste fundaţia noilor ateliere-şcoa- educativ al adunărilor ge­ branşare astfel că azi toţi cei ce au contribuit la o răspundere de a realiza nu te bucure. Iacă eu, la anii
în activităţile patriotice. Ele­ lă şi plantarea a 500 puieţi. această acţiune au sat isfacţia dorinţei îndeplinite. planul. Corhănitorul Nico­ scruteze înălţimile, ca să le mei, am făcut anul trecut a-
vii Şcolii generale din Băiţa Elevii de la Pui şi Itîu nerale U.T.C. reclamă şi al­ fac plăcerea băieţilor. Pă­ proape 40 dc zile ntai mult de-
au plantat 1 500 salcîmi şl Bărbat au plantat 2 500 pini te forme, modalităţi de in­ Ar fi necesar să evidenţiem pe toţi locuitorii lae Bădiţă, care de curînd durea e un fel de istorie". cît mi s-a cerut. Şi nu pot spu­
plopi din fondul comunal şi la Ocolul silvic Pui, 1 000 în tervenţie faţă de lipsuri străzii, dar lista e prea lungă. De fapt dintre toţi a împlinit 18 ani, munceş­ ne că n-am fost mulţumită. Am
5 000 puieţi în fondul fores­ sectorul Marginea şi 1 500 în dar şi de stimulare morală cei harnici, cei care au depus mai mult interes sînt te împreună cu tractoristul Da, pădurea e un fel de lucrat în acord global si am
tier, iar în gospodăriile pro­ sectorul Murguş. luat şl bucate — vreo 250 Kg
prii au sădit peste 200 pomi Elevii Şcolii generale Geoa- a celor cu comportament şi Toader Duma, Florea Pentea. Ion Trifan, Nicolae Remus Sirbu. El leagă ca­ istorie. Istoria ei o fac în­ grîu, tot aîta porumb, vreo 2G0
fructiferi. Cei din Vălişoara rezultate lăudabile în mun­ Lupuţ, Ştefan Kunf, Dumitru Gordon şi alţii. blul de arborii dărîmaţi. E să muncitorii care lucrează ltg cartofi, 1G0 kg secară. Că
au plantat 1 000 puieţi şi au giu au săpat 800 gropi pentru că. Pentru aceasta e nece­ o muncă grea. Iţi cere in la exploatatul lemnului. In şi acum, şi-n februarie, şi-n
văruit 1 500 pomi fructiferi, pomi, au însămînţat 300 nuci Această acţiune a dovedit încă o dată că, atunci martie am lucrat în toate zile­
colegii lor din Luncoiu de şi au plantat 200. sar însă ca legătura dintre cînd oamenii se unesc, orice greutate c uşor de în­ primul rind curaj. Arborii cartea de aur a muncii le cînd s-a simţit nevoia să
Jos au sădit 2 500 puieţi. La Homorod, pionierii şl u- masa de utecişti şi organul lăturat. Ei sînt de asemenea recunoscători sprijinu­ cad uneori în apă sau se noastre rodnice, pentru în­ ajutăm la pregătirea pentru
La C.A.P. Zlaşti elevii Şco­ teciştii au plantat 1 700 puieţi campanie. Pămîntul te ascultă
lii generale nr. 7 din Hune­ de pini, plopi şi pomi fructi­ ales să fie permanentă, de lui acordat de consiliul municipal şi ar dori să fie opresc pe pieptul dealului. făptuirea societăţii socialis­ dacă ştii să-i asculţi şl tu, să-i
doara au plantat 000 de pomi feri. la om la om, întemeiată pe sprijiniţi şi în modernizarea străzii, angajîndu-se să Nicolae Bădiţă îşi leagă ca­ te multilateral dezvoltate, dai la timp ce are nevoie ca să
fructiferi. In bilanţul pionie­ Asemenea acţiuni au avut francheţe şi sinceritate. blul de oţel la briu şi-l tra­ alături de ceilalţi oameni ai rodească. Şi cînd rodul lui e
rilor din Păuliş figurează 5 contribuie şi la aceasta cu toate forţele lor. bogat, şi cooperativa noastră e
ha păşune curăţită, împrăş- loc şl In alte localităţi ale Ju­ ge după el pină la locul muncii care-şi aduc prino­ mai bogată, şi noi sîntem mai
tierea îngrăşămintelor pe 7 deţului. M. BODEA GEORGE BOJANU unde se află lemnul. Ii sul la îndeplinirea exem­ mulţumiţi.
ne
despre
Mulţumirea
place mult să se caţere pe plară a hotărîrilor partidu­ vorbea cooperatoarea care chi­
cu
slinci. Un alt muncitor fo­ lui, un loc de cinste îl pul Tn care timpul şi-a în­
mersul
rostuit
restier, pe care colegii îl ocupă, desigur, şi oamenii crustat Todonl, în l-a ultimii 20 Zam­
firei
de
văd numai atunci cînd se
Iniţiativele colectivităţilor de muncă Dumitru Balint. El doboa- înălţimilor : forestierii ! ani, însuşi sensul vieţii. LUCIA LICIU
lasă seara, este comunistul
N. PANAITESCD
bilindu-se, da propunerea lor, parametri optimi, ca în insta­ tităţi de combustibil, deter-
,0g vorbă eu corelare minuţioasă, pe „La pupitru! laţiile complicate de transmi­ minînd eficienţă activităţii
o
tere a energiei electrice că­
noastre, ne-a dat imbold şi
zile, a celor 23 mărci de fon­
tă ce trebuie produse cu pro­ tre beneficiari să nu intervi­ curaj în acţiunile noastre PE PODIUMUL FRUNTAŞILOR
gramul de livrare la benefi­ de comandă'’'’ nă nici un deranjament. actuale. In luna ianuarie din
— Asta-i meseria noastră,
condiţiilor
conştiinţa“ ciari. Roadele acestei măsuri spunea cu de vădită satisfacţie âctet' an datorită consumului (Urmare din pag. 1) ultimii ani, I.I.L. Orăştie a Trei unităţi economice hu-
au început deja să fie culese.
atmosferice
şi
Aurel
operatorul
cazane
Aceeaşi
matură gîndire, în
pe
aplicarea consecventă a ini­ (Urmare din pag. 1) Popa. Să veghem permanent specific planificat foarte urcat continuu obţinerii treptele nedorene au fost onorate a-
„strîns“ nu am reuşit să rea­
dezvoltării
cum,
şi
de
unor
zilei
preajma
în
(Urmare din pag. 1) ţiativei, există şi în celelalte — Să stăm de vorbă cu toţi de la pupitrul de comandă, lizăm economii. Din contră, bite, la ocuparea primului rezultate de valoare. Pentru 1 Mai. cu înalte distincţii
secţii ale uzinei. Iată ce ne membrii acestor organisme — cu maximă atenţie şi respon­ am înregistrat considerabile loc pe ţară în competiţia succesele din 1971 a primit pentru activitatea lor rodni­
declara lăcătuşul M. Ioan, a propus tovarăşul Gheorghe sabilitate, cu întreaga noastră depăşiri Am analizat aceas­ dintre întreprinderile de
Sînt rezultate de prestigiu din atelierul de reparaţii : Dumitrache. Să-l facem pe conştiinţă socialistă, ca uzi­ construcţii-montaj, la primi­ Diploma de întreprindere e- că din anul 1972. Este sem­
care vor fi majorate în eta­ „La ultima înttlnire am avut fiecare să înţeleagă responsa­ na, cu întreg complexul ei tă situaţie, am stabilit mă­ rea „Ordinul Muncii" cla­ videnţiată pe ramură. Peste nul preţuirii din partea par­
pa ce urmează. în atenţie probleme de pro­ bilitatea cu care a fost in­ de factori — umani, tehnici suri concrete şi începind cu sa I. un an, succesele au fost tidului nostru, a secreta­
— Săptămîna trecută — ne tecţia muncii, întrucît avem vestit, să privească fiecare lu­ şi materiali — să funcţione­ februarie s-a trecut la recu­ Pentru Intîia dată a urcat mult sporite şi, drept semn rului său general, tovară­
spunea comunistul Ioan Mi- oameni care lucrează la ridi­ crurile prin prisma valoroa­ ze ireproşabil. perarea pierderilor. Valoarea pe podiumul fruntaşilor o u- al preţuirii, partidul şi sta­ şul Nicolae Ceauşescu, este
huţ, maistru la ftjrnalul nr. cări de sarcini şi transport sei iniţiative — „La pupitrul Aducînd în discuţie iniţia­ măsurilor întreprinse şi-a nitate de industrie locală din tul nostru au situat colecti­ confirmarea calităţilor de
2 — nu am reuşit să respec­ de materiale, unde trebuie o de comandă — conştiinţa so­ tiva „La pupitrul de comandă spus cuvin tul, însă, de abia judeţul nostru — I.I.L. O- vul I.I.L. Orăştie pe locul sîrguinţă, pricepere şi com­
tăm în totalitate mărcile de mare grijă pentru evitarea cialistă“ — pe care noi am — conştiinţa socialistă", mais­ în martie cî-nd am economi­ răştie —, întreprindere ale III în întrecerea unităţilor petenţă ale oamenilor mun­
fontă solicitate de beneficiari. accidentelor"... lansat-o în anul trecut şi ca­ trul Teodor Cîrnaţ, de la ter­ sit 375 tone, reducînd res­ cărei realizări au depăşit de industriale din ţară, conferin- cii hunedoreni, este baza
De aceea, în ziua de luni (zi A privi zilnic în forumul re a dat pînă acum rezultate mocentrala Paroşeni, subli­ tanţa de la începutul anului mult graniţele judeţului şi du-i „Ordinul Muncii“ clasa trainică pentru obţinerea u-
în care se stă de vorbă cu tău interior, a-ţi analiza fap­ bune. nia : la mai puţin de 100 tone ale ţării. Prin eforturile sus­ a IlI-a. Rezultatele bune în­ nor noi şi importante succe­
oamenii, la începutul fiecărui tele, a te întreba zilnic cît In imensele hale ale turbi­ Este un lucru foarte bun, combustibil convenţional. In ţinute depuse de întregul co­ registrate în primii doi ani se în acest an hotărîtor pen­
schimb — n.n.), conform ini­ ai dat societăţii în care tră­ nelor, ca şi în camerele de care i-a conştientizat în mă­ această lună. ne încadrăm lectiv, sub îndrumarea per­ ai cincinalului au permis a- tru realizarea cincinalului
ţiativei noastre, am discutat ieşti, a cere cu încredere pă­ comandă lucrează oameni pu­ sură apreciabilă şi pc mun­ sub consumul specific plani­ manentă şi competentă a or­ cestui destoinic colectiv să-şi înainte de termen; este un
ficat şi avem toate posibili­
cu toţi furnaliştii asupra a- rerea ori sprijinul tovarăşi­ ţini. Ce lucrează ? Stau cu o- citorii noştri de la reparaţii tăţile ca în cinstea zilei de ganizaţiei de partid, I.I.L. O- asume angajamentul de a imbold pentru mobilizarea
lor de muncă — reprezintă chii pironiţi asupra aparate­ electrice. In cinstea zilei de răştie a încheiat anul 1972 realiza planul cincinal în 3 mai activă şi participarea la
cestei probleme. Cu multă 1 Mai să raportăm recupera­
alte moduri, superioare, de lor indicatoare — de măsu­ 1 Mai s-a declanşat chiar o cu un bilanţ rodnic, reflec­ ani şi 9 luni. Realizările de vasta operă de edificare a
competenţă profesională, oa­ manifestare a iniţiativei ,.De ră şi control —, veghind ca întrecere intre echipe, între rea în întregime a pierderi­ tat în apreciabile cantităţi pînă acum dau certitudinea societăţii socialiste multilate­
menii au analizat cauzele, sta- vorbă cu conştiinţa". agregatele să funcţioneze la oameni, care să dea lucrări lor şi că am trecut efectiv... de produse fizice realizate că angajamentul va fi res­ ral dezvoltate în patria noas­
de calitate mai bună. Pînă a- pe economii.
cum au cîştigat... agregatele. — Puteţi concretiza echipe­ peste prevederile de plan. In pectat. tră.
Fiind reparate în timp op­ le de mecanici şi fochişti
tim şi de calitate ireproşabi­ care şi-au adus şi-şi aduc cel
Efectuarea lucrărilor lă, ele asigură mersul con­ mai substanţial aport în re­ o««s:
energeti­
stant
al
grupurilor
dresarea situaţiei ?
ce,
neîntreruptă
furnizarea
— Aş putea să vă dau o
de forţă şi lumină în siste­ mulţime de nume. Cele mai
mul naţional.
«a d l
e
w
la ^ I
n
^
1
de îmbunătăţire a pajiştilor Toate trenurile din mecanicilor Ioan Natiş, Ghe-
semnificative ar fi însă ale
Furdui,
Izidor
Dumi-
rasim
trcscu şi ale fochiştilor lor
(Urmare din pag. 1) pajişti care se execută finan­ şi a trasat sarcini speciale programul unei de pe locomotiva 230002, ale
ţat este însă lent. Fără par­ cu privire la executarea unor lui Laurenţiu Furca, Gheor­
munele Sălaşu de Sus, Peşti- ticiparea masivă şi organiza­ asemenea lucrări de păşuni zile—remorcate ghe Coman şi Mircea Măgu-
şu Mic, Dobra, Zam, Baru, tă a crescătorilor de animale, şi fineţe. Aplicarea prevede­ rean de pe locomotiva 50802.
tonă
Kilogram
cu
kilogram,
Bretea Română. Rîu de Mori, a tuturor locuitorilor satelor, rilor programului de îmbună­ cu
Pui, Veţei, Unirea, Boşorod, nu se va putea pune în va­ tăţire a pajiştilor constituie cu tonă, combustibilul a tre­
Lunca Cernii, Baniţa etc. In loare deplină potenţialul pă­ una din acţiunile de maximă cut şi trece prin „cîntarul"
aceeaşi situaţie se află şi în­ şunilor şi fîneţelor. Dealtfel, însemnătate cu care sînt economisit conştiinţei lor de feroviari.
semnate suprafeţe de fineţe, crescătorii de animale sînt confruntate consiliile popu­ De fapt el sînt şi fruntaşii
noştri pe anul 1972 şl con­
îndeosebi în comunele din obligaţi prin lege să contri­ lare comunale, organe care (Urmare din pag. 1) * 10 tinuă să se evidenţieze şi în La ieşirea din schimb şeful de brigadă Tralan Molnar de la sectorul II al minei Lonea ş)
zona Haţegului, suprafeţe buie la ameliorarea pajişti­ au datoria să asigure realiza­ ciţiva din ortacii săi discută periodic despre modul cum i-a Înfăptuit in subteran programul
de producţie şt educaţie.
care practic nu se mai co­ lor. Lucrările de această na­ rea exemplară a sarcinilor fel să valorificăm In circui­ prezent, In economisirea com­
sesc, iar unităţile rămîn an tură nu trebuie să rămînă de ameliorare a pajiştilor, să tul economic însemnate can­ bustibilului.
de an deficitare la sortimen­ doar o preocupare de cam­ ţină seama de calitatea lu­
tul de fînuri. panie — primăvara, ci se ce­ crărilor, respectîndu-se regu­
Este adevărat că pînă a- re acţionat în tot cursul a- lile tehnice ciji privire la
cum s-au iniţiat unele acţi­ nulul pentru finalizarea pro­ defrişări. Defrişările de ar­ ...Pe locul unde se înalţă ducţie, o Jumătate de milion puns cu entuziasm chemării Dlonisie a moştenit de Ia ta­ structura şi compoziţia efecti­
uni de ameliorare a pajiş­ gramelor de îmbunătăţire a borete nefolositoare creează astăzi mina Paroşeni, tinăr de tone ; anul 14 — 1980 : secretarului general al parti­ tăl şi de la bunicul său „nu vului :
tilor, de defrişare, însă nu păşunilor şi fîneţelor. In fie­ premise pentru a se trece vlăstar al Industriei din Ţara nivel de producţie, un milion dului, t o v a r ă ş u l Nicolae simpla meserie de miner", ■— Avem la mină mulţi ti­
Ceauşescu, de a-şl aduce cit
s-au obţinut rezultatele scon­ care comună, sat şi coopera­ imediat la executarea altor cărbunilor de la poalele Pa- de tone. Un adevărat salt în mal plenar contribuţia la stră­ cum spun admiratorii săi, ci neri, de toate categoriile —
specialitatea de constructor de
muncitori, tehnicieni, Ingineri
tate. Practica de pînă acum tivă agricolă este imperios acţiuni ca: fertilizarea, asi­ rîngulul, Retezatului şl Vîlca- spaţiu I daniile întregului popor pen­ puţuri, gen de lucrări miniere —- spunea interlocutorul.
a constat în mobilizarea în necesar să fie organizate şan­ gurarea de pajişti semănate, nulul se aflau, pină acum nu Mina Paroşeni poate fl lua­ tru îndeplinirea cincinalului dintre cele mal dificile şi pre­ Vîrsta medie se pare că nu
fiecare primăvară a crescă­ tiere permanente de defrişa­ organizarea păşunatului etc. de mult, răzleţite, la sute de tă ca un exemplu al dezvol­ înainte de termen — străda­ depăşeşte 27-28 de ani. A-
torilor de animale să execu­ re a tufişurilor şi lăstărişuri­ care au scopul de a înlătu­ metri una de alta, printre pil­ tării viguroase, rapide a in­ nii cărora II se alătură ferm tenţioase. Despre el se poate ceastă realitate trebuie luată
te unele lucrări de păşuni. lor sub conducerea directă a ra deficitul de nutreţuri. Pî­ curi de mesteceni şi măceşi, dustriei miniere româneşti în şi minerii Paroşeniului. spune că este, in înţelesul de­ în considerare la orientarea
Aceste lucrări — de campa­ comitetelor executive ale nă acum s-a acţionat ane­ citeva căsuţe de oieri — un anii construcţiei socialiste. In plin al cuvîntului, un adevă­ muncii noastre politico-educa-
nie — în fiecare localitate consiliilor populare şi consi­ mic în această privinţă, ceea colţ din fostul „spaţiu miori­ Tinereţea minei nu este un rat constructor de mine. Cine tlve, dar şl în alte direcţii,
durînd citeva ore sau citeva liilor de conducere ale C.A.P., ce îi obligă pe crescătorii de tic !“ — Iar în adîncurl, nea­ acelaşi ritm se dezvoltă şl ce- etalon cu car se poate mă­ priveşte admirativ siluetele Im­ cum ar fl, de exemplu, ridica­
e
zile s-au rezumat la acţiuni sub supravegherea şi Îndru­ animale, pe toţi locuitorii sa­ tinse de mina omului, ascun­ rea calificării.
uşoare ca: nivelarea muşu­ marea tehnică a organelor de telor ca în zilele următoare, se şl neştiute „filoane" stră­
...Participam, rrn demult, la
roaielor, strîngerea buruieni­ specialitate. cînd în fiecare comună se or­ lucitoare de diamant negru. o adunare a colectivului mi­
lor şi scaieţilor uscaţi sau la In legătură cu defrişările ganizează „săptămîna păşuni­ La Paroşeni Istoria începe o nei. Se discuta aprins despre
tăierea superficială a mără­ do arborete nefolositoare lor" să participe masiv la dată cu asaltul pornit împo­ 0 căile îndeplinirii exemplare a
cinilor. Defrişări de arbore- Consiliul popular ¡Judeţean a materializarea sarcinilor oare triva Idilicului peisaj pastoral. planului pe acest an, despre
te, tufişuri şi mărăcinişuri adoptat Hotărîrea nr. 10/1972 le revin. După calendarul acestui nou perspectivă. Secretarul organi­
nu s-au făcut, iar dacă s-au obiectiv al industriei carboni­ zaţiei U.T.C. a minei spunea:
efectuat în unele cazuri izo­ fere ne aflăm abia in anul „Sîntem o minâ tînără. Cei
late au avut scopul de a 10. A zecea parte a vîrstei care muncesc sînt, de aseme­
strînge material lemnos pen­ mineritului din Valea Jiului ! lelalte mine care s-au deschis sura experienţa colectivului. punătoare ale puţurilor mo­ nea, în majoritate tineri. Pro­
tru foc, tăierile făcîndu-se Ce modificări, ce transformări, în ultima vreme in Valea Jiu­ Pot fi întîlnlţi aici descendenţi derne de Ia minele Llvezeni, pun să se analizeze posibili­
la suprafaţa solului, îneît ce mutaţii s-au petrecut la lui — Dîlja, Uricani, Bărbă- al primilor mineri care au ve­ Dîlja, Aninoasa, Uricani, Lu- tatea ca exploatarea noastră
penl ar trebui să ştie că a-
chiar în acelaşi an lăstărirea Paroşeni în această picătură teni. La Paroşeni, operaţiile nit în Valea Jiului, cu un se­ ceste căi de pătrundere către să fie declarată mină a tine­
a veacului ?
grele de lucru din subteran
a fost mai puternică. _ se execută în cea mai mare col şl mal bine în urmă, pen­ comorile din adîncuri au fost retului".
In ultimii ani, defrişările, — Dacă este vorba să tru a scoate la lumină, de sub O cerinţă legitimă. Satisfa­
in adevăratul sens ai cuvîn- luăm de la capăt numărătoa­ parte prin metode şl mijloace ţeasta muntelui şi a pune în construite de Bartha Dionisie cerea ei ar constitui nu nu­
moderne cu ajutorul comple­
valoare „pămîntul car arde",
şi tovarăşii săi de muncă.
tului, au fost realizate prin rea istoriei, spune inginerul xelor de susţinere şi tăiere e mai un semn al preţuirii şi
şantiere organizate cu munci­ Ioan lleanu, directorul minei, mecanizată, combinelor de alături de tineri proaspăt po­ Alături de minerii din gene­ încrederii acordate tineretului,
tori. S-au putut astfel efec­ ar trebui să ne aflăm, de înaintare, maşinilor de încăr­ posiţi din mai toate regiunile raţiile mal vechi, care sint ci şi un omagiu adus colecti­
tua anual defrişări de pînă fapt, abia in anul şapte şi nu cat şi altor utilaje de înaltă ţării ca să îmbrăţişeze mese­ purtătorii nu numai ai unei vului unei mine, colectiv care
zece pentru că, cinstit ar fi,
la 1 000 ha, creîndu-se păşuni să începem această numără­ productivitate. ria de miner. Fraţii Emil, Şte­ vaste experienţe dar şi ai fru­ îşi trăieşte tinereţea. Purtînd
curate şi productive în co­ toare de la extragerea primei fan şi Carol Pavlovskl — toţi moaselor tradiţii minereşti, la pe umerii lor vînjoşi destinele
munele Rorhos. Geoagiu, Be- tone de cărbune. Am avea şi Efortul partidului şi statului trei angajaţi la Paroşeni — Paroşeni lucrează un mare nu­ minei de care-l leagă cei mai
riu, Turdaş, Dobra, llia, Bră- o schemă simetrică a nivelu­ pentru creşterea producţiei de se trag dintr-o familie care măr de tineri. Pe Inginerul frumoşi ani din viaţă, tinerii
nisca, Vaţa de Jos, Tomeşti, lui şi ritmului dezvoltării noas­ cărbune pe calea modernizării s-a aşezai in Valea Jiului o Dorin Gheţa, secretarul comi­ care muncesc în adincurile
Teliuc, Sarmizegetusa, Den- tre : anul 1 — 1966 : primul mineritului este întregit cu dată cu mineritul. Aici lucrea­ tetului de partid — el însuşi Paroşeniului vor şti să dove­
suş, Sîntâir.ăria-Orlea, Pui Consolidarea digului de apărare a terenului agricol, este una abataj pus în funcţie şl pri­ munca eroică, plină de ab­ ză Dionisie Bartha, cunoscut unul din reprezentanţii tinerei dească întreaga capacitate,
in întreaga ţară pentru recor­
şi altele. . din acţiunile cărora locuitorii comunei llia îl acordă maximă a- ma tonă de cărbune extrasă ; negaţie şi dăruire a mineri­ durile obţinute la săparea şi generaţii — l-am găsit preo­ răspundere şi elanul ce-i ca­
racterizează.
tenţie.
Ritmul lucrărilor de defri­ Foto: VIRGIL ONOIU anul 7 — 1973 : nivel de pro­ lor Văii Jiului, care au răs- betonaren puţurilor de mină. cupat de un studiu privind
şări de tuiişuri şi mărăcini­ M. CP.ISTESCU
şuri de rpe suprafeţele de