Page 99 - Drumul_socialismului_1973_04

b.!»HM«aBa?8t'.'w-.y amsKxir*yi!wmxa*tt!is™
DRUMUL SOCIAUSMU!. Ul © Nr. 5 692 DUMINICĂ 29 APRILIE 1973

{ ATELIER MANIFEST

Oameni buni, hei, prieteni, măi fraţilor !
t Vine Mai fluturînd peste ţară armindeni;
Simple reflecţii pe tema notorii Arboraţi bucuriile mari pretutindeni,

Unduire albastră să urce
Dimineaţa pe lancea Carpaţilor!
ţ Maturizarea unul popor 1n- mele natura „la tribulaţiile su­
l cepe şi !n momentul in care fleteşti ale personajelor". Gă­ Lumina să cînte-n viori şi s-alerge pe tobele orelor
I porneşte sâ-şi creeze o lndus- sesc că oamenii aceştia care Din ţinut în ţinut, din culoare-n culoare,
\ trie proprie. Maturitatea sa nu mal pot concepe natura ca Iar voi, arbori bărbaţi şi voi, flori cintătoare,
t însă e marcată abia de preo- o stare de suflet sînt demni
/ cuparea de a realiza un a- de compătimit : el se află în Veniţi sub cer liber să-ncingem
cord pe cit posibil mai armo- imposibilitate de a sesiza una Inelul de aur al horelor■
Î nios intre industrie şi mediul dintre dimensiunile fundamen­ Ninsorile albelor păsări străbat continentele,
! natural. La noi, In momentul tale ale lumii în care trăiesc..
,î de faţă, această preocupare a ¥ Speranţele păcii au aripi şi visele poartă un nume.
^ devenit politică de stat. Atitudinea faţă de natură Şi cu cit vor zbura mai departe in lume
! i & presupune o etică la fel de Cu atit mai frumos va domni raţiunea,
1 Un scriitor care posedă sen- riguroasă ca şi convieţuirea Cu atit mal adine vor rodi sentimentele! UN MARE PATRIOT, GÎNDITOR ŞI ERUDIT ROMÂN
ţ timentul naturii realizează in- între oameni.
i totdeauna un acord între pro- * TRAIAN FILIMON
J pria-l conştiinţă — şl, Impli- Citesc că în nu ştiu care
ţ cit, între conştiinţa personaje­ ţară a apusului s-au pus în G ! N D
le lor sale — şi natură. Se naşte vînzare pentru grădini covoa­ DIMITRIE CM FM«
/ astfel ceea ce estetica nu- re din material plastic care
ţ meşte peisaj imanent. Senti- imită perfect iarba naturală. Cînd ne-ntilnim in anumite dimineţi
l mentul naturii, cu tot ceea ce Vestea e stupefiantă şi mult cu ţărmul, dist, cunoscător al corupţiei solicitîndu-i lucrări de infor­
, rezultă din el, nu e o condi- întristătoare. Sper că nu vom auzim prin pinzele albe Pe agenda marilor sărbăto­ întors la Constantinopol, în şi venalităţii demnitarilor mare asupra Imperiului tur­
/ ţie obligatorie a valorii. El fabrica şi nu vom importa ni­ riri mondiale din cadrul pro­ lumea cărţilor sale şi a prie­ turci şi a unor veliţi boieri cesc şi asupra ţării sale.
1 poate să investească însă o- ciodată un asemenea articol: urcind in noi gramului U.N.E.S.C.O. pe a- tenilor diplomaţi şi iubitori moldoveni, iubitor al ţării şi Acum scrie renumita sa lu­
^ pera cu o dimensiune preţi- mi se pare compromiţător chemarea vîntului din larg nul 1973 figurează omagierea de cultură, între care Feriol al poporului. Dimitrie Can­ crare intitulată „Istoria creş­
i oasă capabilă să potenţeze pentru nivelul de sensibilitate Se sparge somnul dintre două cifre personalităţii marelui cărtu­ — ambasadorul Franţei şi temir îşi fixează ca idei că­ terii şi descreşterii curţii o-
} valoarea : dimensiunea cosml- al unui popor. La noi, ţara din zile ne alcătuim lumina rar român Dimitrie Cante- Petru Tolstoi — împuterni­ lăuzitoare ale politicii sale tomane", redactată în limba
întreagă plantează azi arbori. mir, prilejuită de dubla citul Rusiei şi străbunul vi­ uşurarea poporului de abuzu­ latină, apoi tradusă în engle­
itorului mare prozator L. N.
* Laudă celor ce ştiu auzi de şl curgem evocare a sa prin aniversa­ Tolstoi, Cantemir se dedică rile şi samavolniciile boiereşti ză, franceză, germană, italia­
.' Un critic Isteţ mă Ironiza pe acum foşnetul frunzişului in curaj inveliţi rea a 300 de ani de la naş­ prin instaurarea unei monar­ nă şi română, iar apoi, prin
ţ cu Iluzorie superioritate pen­ de mîlne : ei nu pot aparţine pină la stinca-far, tere şi prin comemorarea a unei intense şi rodnice acti­ hii absolute şi ereditare şi des­ a doua sa lucrare „Descrie­
ii tru că In anul 1972 eram încă decît unui neam tînăr, puter­ însoţiţi de căldura 250 de ani de la moartea sa. vităţi creatoare. Prima sa lu­ cătuşarea de sub lacoma stă- rea Moldovei", redactată în
crare este „Divanul sau gîl-
atît de Ignorant şi de înapoiat nic şi liber I Se oficiază astfel un înalt act ceava înţeleptului cu lumea pînire otomană prin alianţa latină, în perioada petrecută
1 încît mal asociam In cărţile RADU CIOBANU vetrelor noastre. de preţuire a marelui gîndi- în Rusia, savantul român a-
l PETRIŞOR CIOROBEA tor şi erudit român, admirat sau giudeţul sufletului cu cu Rusia ţaristă, care se afir­
de Voltaire, de Byron sau trupul“, operă de morală re­ ma tot mai mult ca mare pu­ duce servicii culturii univer­
sale
Victor Hugo, faţă de cărtu­ ligioasă, tipărită la Iaşi în tere în conflagraţiile europe­ făcînd şi implicit patriei sale,
celorlalte
cunoscute
rarul enciclopedist care în tot limbile română şi greacă. Ei ne ale epocii. In contextul popoare geografia Moldovei,
O pasiune nedezminţită secolul al XVIII-lea a fost îi urmează „Metafizica" şi acestor năzuinţe politice, în­ frumuseţile şi bogăţiile sale,
principala autoritate în dome­
istoria, credinţele şi obiceiu­
*» niul istoriei. rile, precum şi feluritele ma­
Pină în 6 mai, sala galeri­ tatorilor, alungă umbra de bucuria fără margini in a- modestie drept un om obiş­ Născut la 26 octombrie nifestări artistice ale moldo­
ilor de artă ale Fondului neîncredere — omenească, de­ ceastă migăloasă îmbinare a nuit, meşteşugar sîrguincios, 1673, Dimitrie Cantemir pro­ venilor. Tot în limba latină
plastic din Deva găzduieşte sigur —, dezleagă taina atît tăieturilor din timbre, în cău­ al cărui prim merit stă, nu venea dintr-o familie de ră­ este scrisă şi interesanta lu­
una dintre cele mai originale de simplă a frumoaselor ta­ tarea frumosului. neapărat în măiestria îmbi­ zeşi de la Silişteni, din ţinu­ crare „Viaţa lui Constantin
expoziţii pe care ne-a fost blouri prezentate. Din şcoală, Expoziţia nu cuprinde de­ nărilor, ci în receptivitatea la tul- Fălciului. Tatăl său, Con­ Cantemir".
dat să o vedem în ultima Liviu Doctor devenise un pa­ cît o parte din cele peste 70 tot ce e frumos în natură şi stantin Cantemir, îşi dovedise Ultima mare scriere a eru­
vreme. Este vorba de colecţia sionat filatelist. Clasoarele se de lucrări realizate de-a l u n ­ artă, în viaţă, în deschiderea priceperea şi vrednicia în ditului aflat In pribegie, cu
de tablouri din timbre a cu­ îmbogăţeau mereu dezvălu­ gul anilor, dar e în măsură spre aceste armonii şi redis­ mînuirea armelor, impunîn- sufletul împovărat de nostal­
noscutului actor Liviu Doc­ ind, alături de raritatea sau să vorbească vibrant despre tribuirea lor, printr-o nouă şi du-se atenţiei boierilor mol­ gia meleagurilor moldovene,
tor de la Teatrul naţional din originală modalitate de co­ doveni din aşa-zisa perioadă pe care i-a fost dat să vie­
Cluj. municare în aceste calde şi a „regimului nobiliar“, care-1 ţuiască atît de puţin, este
Pentru un vizitator neavi­ Expoziţia de tablouri plăcute tablouri din timbre. aleg voievod tocmai pentru „Hronicul , vechimii româno-
zat, trecerea prin expoziţie încercarea de a te opri a- că nu poseda avere şi legă­ moldo-vlahllor ", redactată în
m re
înseamnă o plăcută întîlnire din__t_i b Liviu Doctor supra unui tablou, desemnîn- turi politice deosebite, cores­ limba română şi rămasă ne­
cu un colorist rafinat, cu un du-1 drept cel mai reuşit, e punzând rolului de instrument terminată. In această lucra­
peisagist şi în egală măsură dificilă, întrucît fiecare dez­ al oligarhiei feudale. re, Cantemir reia ideea lati­
— portretist, de înaltă cla­ valoarea mărcilor, un nease­ ceea ce pot realiza voinţa şi văluie, prin virtuozitatea u- După ce-şi începe învăţă­ nităţii şi unităţii poporului
să, cu un maestru al penelu­ muit univers de frumuseţe, pasiunea atunci cînd mobilul nui artizan pasionat, un uni­ tura în Moldova cu dascălul român de la înaintaşii săi şi-i
lui. Surpriza şi admiraţia de­ culori feerice în nuanţe fără lor e arta. Mijloacele de rea­ vers propriu de frumuseţe. grec Ieremia Cacavelas, în dă o fundamentare critică ba­
rivă la contactul apropiat cu număr. începutul colajelor lizare sînt la îndemîna ori­ Portretele Ion Creangă, Tu- timpul domniei tatălui său zată pe o vastă documentare.
tabloul care, deşi aparent l-au făcut c.îteva chenare de cui : foarfecă, timbrele, pas­ dor Vladimirescu (după T. este trimis la Constantinopol, Străbătut de un înalt patrio­
răspunde perfecţiunii clasice albume ori felicitări, ilustra­ ta de lipit şi cartonul. Per­ Aman), George Coşbuc, au unde, după propria-i mărturi­ tism, „Hronicul", pornit din
a uleiului sau acuarelei mult te pentru părinţi şi prieteni. severenţa şi fantezia, deose­ expresivitate şi forţă de co­ sire, rămîne — cu mici in mintea şi inima ce batea de­
încercate de pictor este, de Urmărite de neîncrederea ce­ bitul simţ al culorii, un sen­ municare. „Biserica Voroneţ" treruperi — timp de 22 de parte de ţara sa, întruchi­
fapt un original colaj din tă­ lor apropiaţi, dar chemate de timent transmisibil de linişte şi „Biserica Moldoviţa“, „Na- ani. însetat de cunoaştere, pează un adevărat mesaj tri­
ieturi de timbre. o voinţă de fier şi de o pa­ interioară şi mulţumire confe­ tui-a statică inspirată din ar­ dotat cu o receptivitate ului­ mis poporului său pe care-1
Expoziţia atrage, evident, siune nedezminţită, au înce­ ră întregii expoziţii lumino­ ta populară“, „Culori în soa­ toare şi cu o rară sensibilita­ dorea părtaş al civilizaţiei,
cci mai mulţi vizitatori. Şi put să prindă contur prime­ zitate şi armonie. Artistul re", „Toamnă" depăşesc fi­ te şi fineţe intelectuală, Di­ prin care înţelegea „bunătă-
curiozitatea firească se trans­ le tablouri. Şi de atunci, de nu-şi revendică merite deo­ delitatea redării, realizînd mitrie Cantemir, înconjurat (ile obiceinice, cunoaşterea
formă în explozii de admira­ mai bine de treizeci de ani, sebite. Satisfăcut de bucuria compoziţii pline de pitoresc, de arme şi cărţi, se adînceşte cinstii şi nevoinţa spre dîn-
ţie, de entuziasm. Prezent în în clipele de răgaz, între do­ şi îneîntarea pe care operele într-un colorit inimitabil. în studierea filozofiei epocii, sa, învăţătura şi vredniciile".
expoziţie zile în şir, autorul uă turnee, sau repetiţii, ar­ sale reuşesc să le transmită în scrutarea istoriei omenirii
tablourilor dă explicaţii vizi- tistul şi-a găsit liniştea şi vizitatorilor, se prezintă cu ILEANA LASCU şi-ndeosebi a lumii orientale, Născut din pămintul Mol­
dovei,
Constanti-
în
în însuşirea literaturii şi a mu­ nopolul trăitor care s-a adăpat
în
zicii, în cunoaşterea credinţe­ din izvoarele culturii bizanti­
Sculptorul Ioan Şeu, cu­ lor, datinilor, obiceiurilor şi ne, orientale şi europene, ur­
noscut iubitorilor artelor a întregului mod de viaţă din cat în tronul de la Iaşi din
plastice, a expus recent la lumea islamică. Student al „Logico", redactate în limba cheie cu ţarul Petru cel Mare care voia să facă simbol al
Casa de cultură din Hune­ „Marii Şcoli" de pe lingă Pa­ latină, -apoi .'.TratatuL de tratatul de la Luţk în 13/24 a- neatîrnării, .pribeag în Rus: a
doara clteva din lucrările sa­ triarhia din Constantinopol, muzică turcească", singura sa prilie 1711, prin care se asi­ marelui reformator Petru I,
le. Originalitatea, temele a- tînărul „beyzade" îşi însuşeş­ lucrare scrisă în limba turcă. gura eliberarea Moldovei de academician al Berlinului, au­
bordale, maniera de lucru a te o imensă şi profundă cul­ A doua perioadă importan­ sub jugul turcesc şi domnia torul unui impresionant nu­
artistului, au făcut o bună tură umanistă. In personali­ tă din viaţa şi creaţia mare­ ereditară a familei sale. măr de lucrări literare, mu­
impresie asupra vizitatorilor, tatea multilaterală şi-n cultu­ lui cărturar şi om politic Infrîngerea ţarului în cu­ zicale, filozofice, geografice
febrilă
expoziţia bucurindu-se de un ra enciclopedică a cărturaru­ este dominată de o punctată noscuta bătălie de la Stăni- şi-ndeosebi istorice, Dimitrie
politică
activitate
real succes. lui român îşi răsfrîngeau e- de înfrîngeri dramatice şi leşti şi încheierea păcii de la Cantemir s-a afirmat ca una
Absolvent al facultăţii de courile şi influenţele fertili­ încununată de binemeritate Prut (34 iulie 1711) prăbu­ dintre cele mai viguroase
arte plastice din Bucureşti, zante trei variante ale uma­ izbînzi, aşa cum se desprinde şesc generoasele planuri şi personalităţi europene ale
bun cunoscător al creaţiei nismului : bizantin, oriental din capodopera sa literară marile nădejdi ale voievodu­ timpului, depăşindu-i pe
lui cărturar. Refugiat în Ru­
şi european — care se întîl-
populare hunedorene, care ii neau la porţile Levantului, „Istoria ieroglifică" — alego­ sia, care-i devine patria a- mulţi din contemporanii vea­
oferă un nesecat izvor de situat la interferenţa dintre rie satirică a luptelor politice doptivă după Infrîngerea de cului său umanist, prefigu-
inspiraţie, Ioan Şeu a avut orient şi occident. Spirit an­ dintre fraţii Cantemireşti şi la Stănileşti, Cantemir îşi rînd, prin ideile sale gene­
prezenţe remarcabile în ex­ corat In complexitatea vieţii Constantin Brîncoveanu, lup­ trăieşte cea de-a treia şi ul­ roase, nobile şi ştiinţifice, vi­
poziţiile personale sau de epocii sale — pe lingă ini­ te care au înregistrat momen­ tima perioadă a vieţii şi ac­ itoarea epocă a iluminismu­
lui.
grup, remarcindu-se în spe­ ţierea în tainele metafizicii, te de maximă tensiune între tivităţii sub semnul unei bo­
cial la expoziţia judeţeană a logicii şi a eticii, pe lingă 1703-1705, ani cînd, prin in­ gate creaţii' de valoare uni­ In consensul afirmaţiilor
organizată la Deva (1970) şi cunoaşterea limbilor persană, tervenţii, intrigi şi plocoane, versală şi al unei nădejdi criticului şi istoricului lite­
la cea de la Craiova (1970). arabă şi turcă .şi a Încă opt Brîncoveanu obţine domnia mocnite dar neîntrerupte de rar George Călinescu, Dimi­
„Efortul de a înţelege limbi vechi şi noi ale conti­ Moldovei pentru noul său a se întoarce în Moldova lui trie Cantemir a fost voievod
structura materiei, de a pă­ nentului european — Canle- protejat — Mihail Racoviţă. dragă şi izbăvită de stăpîni- luminat, ambiţios şi blazat,
trunde in adincurile ei, de mir era deplin iniţiat în arta Prin ideile social-politice şi rea străină. om de lume şi ascet de
a-i simţi porii şi rezonanţele de a guverna şi-n ţesătura prin valoarea istorică a con­ Datorită culturii şi inteli­ bibliotecă, solitar şi sociabil,
muzicale, de a-mi forma o complicată şi periculoasă a ţinutului său, prin verva sa­ genţei sale, datorită servici­ iubitor de oameni şi mizan­
ginclire proprie in sculptură, vieţii politice din capitala Im­ tirică usturătoare,, prin stilul ilor aduse Imperiului rus şi trop, eintăreţ din tambură Ia
sînt frămintările mele conti­ periului otoman. original şi corosiv, prin nou­ a preţuirii pe care Petru cel Ţarigrad şi academician ber-
nui. Arta populară, cu fan­ In anul 1693, revenind în tatea întregii recuzite artisti­ Mare a cultivat-o faţă de iinez, senator rus, cronicar
al
tutu­
tasticele ei profunzimi, este Moldova pentru a participa ce, „Istoria ieroglifică" — o- prinţul român, acesta s-a bu­ înţelept, cunoscător dezamăgiri­
ror
şi
bucurilor
pentru mine o hrană spiri­ la funerariile tatălui său, este peră literară cu. caracter is­ curat de o bună primire în lor — şi tot timpul un mare
tuală, un cîmp larg de in­ ales domn de către boieri, toric, filozofic şi politic — Rusia — la Harkov, la Kiev, patriot, erudit şi gînditor ro­
vestigaţie. un perpetuu izvo* dar nefiind confirmat de Poar­ înscrie un moment de majo­ la Moscova şi Petcrsburg, în-
ră semnificaţie în evoluţia li­
de inspiraţie“ — este profe­ tă, părăseşte tronul după trei teraturii noastre. credinţîndu-i-se înalta funcţie mân, al cărui nume s-a în­
siunea de credinţă a sculpto­ săptămîni, în favoarea lui In 14 noiembrie 1710 Dimi­ de senator şi sfetnic personal scris de-a pururi în galeria
rului. IOAN ŞEU: „Rodul mărului“ Constantin Duca, ginerele şi trie Cantemir a fost numit al ţarului. Graţie renumelui marilor valori spirituale ale
Reproducem alăturat două (lemn). omul de încredere al lui Con­ domnul Moldovei. Domn lu­ ce şi-l făcuse prin lucrările omenirii.
dintre lucrările artistului. stantin Brîncoveanu. minat şi cărturar enciclope­ publicate, Academia din Ber­ Prof. DUMITRU SUSAN
lin îl alege ca membru al ei,
DISCUL ■ CARTEA sSCENA sDISCUL a ECRANUL
Editoriale unitate între ştiinţă, învăţă- rezolvarea unor probleme ee Structura povestirii este nului, înscris perfect în sfe­
le ridică producţia.
mînt şi producţie.
naraţiunea
clasică,
oarecum
Nu putem încheia fără să Nivelul ştiinţific al cărţii Sn curîsid, n©ya coîecfSe pornind de la un moment de ra legilor obiective ale fil­
literaturii
subliniem că deşi aceste me­ este subliniat şi de bibliogra­ şoc (găsirea marinarului a- mului şi criminalului, poliţiste.
prin
Prinderea
„Probleme ah cerce­ tode le utilizează marile în­ fia ce numără în total 50 de ,Rampa iS fiat în stare de comă), menit intermediul conlucrării lui
treprinderi şi acolo le rezol­
lucrări de înaltă valoare şti­
să prefigureze atmosfera pal­
vă matematicienii cu ajuto­ inţifică, publicate în ultimii n 1 pitantă şi enigmatică a ur­ Mikeladze cu miliţia din Ri­
ga, închide cu un final bine
tării operaţio rul calculatoarelor, cartea în­ ani de autori români şi stră­ turii Eminescu va apare noua fişa bibliografică a spectaco­ măririi. Tema principală a care constituie firul acţionai.
In curînd, sub egida Edi­
suita
punctat
evenimente
de
cearcă să satisfacă necesită­
filmului, de fapt cea de sub­
ini.
ţile oricăror întreprinderi şi colecţie „Rampa“. Adresată lului respectiv. Se continuă stanţă, o constituie urmărirea Imaginea semnată de Iuri
instituţii fără să necesite cal­ Prof. PETRU TURDAŞAN iubitorilor de teatru, „Ram­ în acest fel vechea tradiţie autorului crimei, camuflat de
Apărută într-un şir de lu­ crări autorii realizează o pun­ culatoare electronice pentru Câlan a colecţiei „Masca", cărţile falsă identitate. Această par­ Kikabidze este foarte bună.
crări cu aceeaşi tematică, lu­ te de legătură între cunoş­ pa“ va edita piesele jucate te a filmului este cea mai Dincolo de unghiurile de fil­
crarea colectivului format tinţele de matematică ce se Marx-Engels. Filozofia o- gînditori, de la o etapă la pe scenele noastre la televi­ editate în noua colecţie bene­ interesantă, nu pentru că în­ mare inedite, reţin atenţia a-
din H. Ionescu, C. Dinescu predau în liceu şi cele nece­ perei în tinereţe de Traian alta. ziune şi radio, cuprinzind ficiind de un tiraj sporit. sumează secvenţele cele mai pariţiile fulgerătoare ale fru­
mosului oraş baltic Riga, pre­
şi B. Savulescu se apropie sare pentru înţelegerea celor­ Pop. (Editura Dacia — Cluj Procesul de autoclarificare, dinamice, ci pentru că Gheor­ cum şi peisajele gruziene.
foarte mult de necesităţile lalte capitole ale lucrării. 1073). sub cele două aspecte şi sub ghi Kalatozişvili are aici o-
practice ale economiei noas­ Scrisă în acest spirit cartea impulsionarea unui scop atît cazia să-şi demonstreze vir­ Cîţiva actori interesanţi :
tre naţionale în perioada ac­ nu numai că rezolvă necesi­ Obiectul acestei cărţi îl de înălţător este în sinea lui — „O anchetă dificilă tuţile de psiholog. Tensiunea Vahtang Kikabidze, Ingrid
tuală. tăţi practice ale economiei, constituie elucidarea procesu­ procesul autogenezei esenţial- se creează aici, faptul e demn Andrinia, Via Artamane, V.
Cartea se caracterizează în sociologiei şi ale altor dome­ lui de formare a concepţiei mente deosebită de filozofiile de remarcat, atît prin acţiu­ Tuladze, Mihail Nikitin, R.
primul rînd prin accesibilita­ nii dar realizează dezideratul filozofice a celor doi mari precedente. nea trepidantă, alertă, cît şi Tabartkiladze, I. Lipso şi G.
alcătuiesc
te, satisfăcînd curiozitate şi esenţial al apropierii ştiinţei Un interesant film poliţist ventat de Conan Doyle, cele prin consumarea unei arderi Lordkipanidze omogenă, contri­ o
distribuţie
necesitatea în acelaşi t i m p de marea masă de cititori a- a impus atenţiei' publicului ale lui Hercule Poirot, născo­ psihice intense. buind la succesul meritat al
a citit irului şi specialistului vînd în acest sens o valoare cu cîtva timp în urmă nu­ cit de Agatha Christie, sau Deznodămîntul peliculei filmului.
de a stăpîni metodele cu ca­ pedagogică ridicată. Pentru melomani mele regizorului gruzian ticurile lui Maigret al lui este, firesc, caracteristic ge­ AL. COVACI
re matematica rezolvă pro- In conţinut, lucrarea atin­ Gheorghi Kalatozişvili. „Moar­ Georges Simenon. Kalatoziş­
ble practice folosind aşa nu­ ge două probleme esenţiale Angela Buciu — 9 melodii de muzică populară tea filatelistului” a fost un vili nu se inspiră din nici
mitul „calcul modern“. Deşi ale matematicii moderne şi interpretate de cunoscuta clntăreaţă în acompania­ film bine primit de către pu­ unul dintre aceste personaje,
fapt care duce la crearea u-
se adresează specialistului anume cîteva noţiuni de pro­ mentul orchestrei de muzică populară condusă de blic. Tensiunea psihologică, nui erou inedit, bine pregă­
dinamismul acţiunii şi — nu
din industrie, inginerului, gramare liniară (capitolul II) George Vancu. Culegere recentă, disc seria EPC 10153. în ultimul rînd — tonul tit din punct de vedere pro­
economistului etc., ea este u- şi alte cîteva de teoria grafe- Irina Loghin — Un recital compus din 12 melo­ proaspăt au ridicat pelicula, fesional, apt să dezlege enig­
tilă atît profesorului de ma­ lor (capitolul III). Dintre te­ dii susţinute sub bagheta artistului emerit Victor net, deasupra acelui nivel de ma „anchetei dificile".
tematică. cît şi oricărui ab­ mele care se tratează se re­ Predescu cu orchestra ansamblului „Ciocîrlia". Din­ suficienţă care le e proprie,
solvent de liceu. marcă : repartizarea în timpi tre ele amintim pentru cei ce-i îndrăgesc reperto­ de regulă, peliculelor aparte­ Mcikeladze are de înfrun­
Cu toate că termenul de şi pe maşini a unor tipuri riul : „Nu e apă bună dorul“, „Merişorii", „Mult nenţe genului. tat o situaţie complexă. Una
,,cercetare operaţională" nu de produse astfel ca benefi­ m-am uitat în calea lui". din circumstanţele care îl
a întrunit sufragiile tuturor ciul să fie maxim sau res­ © Benone Sinulescu îşi reafirmă prezenţa cu Aptitudinile novatoare ale handicapează este aceea că,
specialiştilor, el defineşte, pectiv cheltuielile să fie mi­ ultimul său disc mono-stereo — STM-EPE-0800, în lui Kalatozişvili sînt eviden­ de fapt, despre un mediu al
după opinia autorilor : „o nime, alegerea optimă a ru­ care lansează 12 melodii de muzică populară îndră­ te şi in filmul „O anchetă lumii interlope nu se poate
metodă de observare a feno­ tei de transport, optimizarea gite de ascultătorii săi. Reţinem dintre ele: „La o dificilă“. In cazul acestui film vorbi, pentru că lumea inter­
menelor, de analiză matema­ reţelelor telefonice etc. margine de sat“, „Potcoavă fără noroc", ş.a. Este surprinde plăcut faptul că re­ lopă nu există. Infractorul
are, deci, şansa de a se as­
tică a raporturilor lor, per- Cred că nu greşim afir- gizorul respinge ideea idili-
miţîn-l folosirea cea mai e- mînd că făcînd accesibile no­ acompaniat de orchestra de muzică populară condu­ zării de soiul celor care nea­ cunde în masa copleşitoare a
oamenilor cinstiţi. Ceea ce îi
conomică a unor mijloace ţiuni ca algoritm, simplex, să de George Vancu... gă existenţa delincventei în poate ajuta pe Mikeladze
pentru atingerea unui obiec­ metoda ciclurilor, metoda a- @ „Vă las cîntcccle mele!", ultimul disc al societatea nouă. este intuiţia şi explorarea
tiv economic“ Punînd deci coperirii zerourilor, rutei op­ regretatei cîntăreţe de muzică populară Marin Lă- Anchetatorul Gheorghi Mi-
probleme de optimizare a timale în reţele fără circuite tăreţu „Vă las cîntecele mele“, o culegere din cele keladze, protagonistul filmu­ maximă a punctelor de re­
producţiei cartea îmbină ar­ etc„ lucrarea se înscrie în mai cunoscute melodii populare de pe plaiurile olte­ lui, nu se încadrează în tipo­ per existente, este înlănţui­
monios partea teoretică cu uriaşa acţiune indicată de se­ neşti, o aducere aminte a aceleia care lingă Maria logia obişnuită a detectivilor rea logică a urmelor aflate
o
partea de probleme rezolva­ Tănase, a însemnat o slujitoare de se mă a folclo­ care populează genuh In za­ astfel încît ele să conducă
te şi partea de probleme pro­ cretarul general al partidu­ rului naţional. 10 melodii pe un disc mono-stereo, dar am căuta în el trăsături­
puse. lui, t o v a r ă ş u l Nlcolae seria BPE-0774. inevitabil la autorul infrac­
In capitolul I al acestei lu­ Ceauşescu, da a sa realiza o le lui Sherlock Holmes, in­ ţiunii. •