Page 10 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 10

WmEOKmmBiamBmBamaBaaBSSaESj
                                                                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 696 © VINERI 4 MAI 1973



                                                                                                      P A G I N A                            G L O R I O A S A





                                                        I n          i s t o r i a                      p o p o r v l v i                              r o m â n





                                                                                                                               Presimţind   viitorul   Româ-                                                                 „Fărâ naţionalitate
                                                                                                                               niei,  el  se  cercă  a  găsi  pro­
                „Mult  sînge  a  vărsat  poporul  nostru                                                                       păşirea   românilor  -către  a-                                                                   nu e libertate"
                                                                                                                               cel  viitor,  purtîndu-le  pe  la
             de-a  lungul  secolelor  în  zbuciumata  şi                                                                       ochi  prestigiul  strălucitor  a
             dramatica  sa  istorie  pentru  păstrarea  fi­                                                                    gloriei   strămoşeşti   şi   fă-                                                              „Fărâ   naţionalitate   nu   e
                                                                                                                               cind  să  pătrundă  în  sufle­                                                              libertate,  nici  lumină  nică­
             inţei  naţionale,  pentru  apărarea  libertă­                                                                     tul  lor  glasul  fărmăcător  a                                                             ieri,   ci   pretutindeni   numai
                                                                                                                               istoriei  trecutului.  Pe  frun­                                                            lanţuri,   întuneric,   amorţire.
             ţii  şi  demnităţii,  pentru  afirmarea  de  si­                                                                  tea  lui  largă  şi  curată  se
                                                                                                                               videau  trecînd  gîndiri  mă­                                                               Co  este  apa  pentru  peşti,
             ne  stătătoare,  pentru  egalitatea  în  drep­                                                                                                                                                                aerul   pentru   zburătoare   şi
                                                                                                                               reţe  ;  în  ochii  lui  limpezi
             turi cu toate popoarele lumii.                                                                                    şi   negri   lucea   o   flacără                                                            pentru   toate   vieţuitoarele.
                                                                                                                               tainică,   ce   părea   a   înota                                                           Ce  este  lumina  pentru  ve­
                Revoluţia  de  la  1848  a  fost  una  din                                                                     într-o   rouă   de   lacrimi   la                                                           dere,  soarele  pentru  creşte­
                                                                                                                               cuvintele   de   patrie,   glorie
             paginile  cele  mai  mişcătoare  ale  acestei                                                                     şi   independinţă   naţiona­                                                                rea  plantelor,  vorba  pentru
             epopei,  dovedind  prin  spiritul  de  jertfă                                                                     lă   !“...   (Vasile   Alecsandri,                                                          cugetare,   aceasta   este   na­
                                                                                                                                „Necolae  Bălcescu  în  Mol­                                                               ţionalitatea   pentru   oricare
             al  maselor,  al  celor  mai  buni  fii  ai  ţării,                                                                dova",  publicată  în  „Revis­                                                             popor".
                                                                                                                               ta român“, iulie 1862).
             voinţa de libertate a poporului român“.                                                                             ©  „Am  auzit  şi  am  vă­                                                                 (SIMION   BĂRNUŢIU,    Cu-
                                                                                                                               zut  pe  mai  mulţi  atribuin-                                                                vîntarea  de  la  Blaj.  2/14
                                                                                                                                du-şi   lor,   numai   lor,   tot
                       NICOLAE    CEAUŞESCU,   Cuvintare   la                                                                  meritul   revoluţiunii   de   la                                                              mai 1848)
                       adunarea  populară  din  Capitală  cu  pri­                                                              1848,  şi  mi-am  zis  adesea  :
                        lejul  împlinirii  a  120  ani  de  la  Revoluţia                                                       Căci  nu  trăieşte  Nicu  Băl­                                                               „Tăria unui pooor
                                                                                                                                cescu,   că   le-ar   spune   cu
                       din 1848.                                                                                                pana  lui  cea  ageră,  în  sti­                                                                 stă în unire"
        L                                                     J                                                                 lul  său  cel  pătrunzător,  că
                                                                                                                                deşteptarea  de  la  1848  nu
                                                                                                                                a   fost   opera   unui   singur                                                             „Unirea  naţională  este  fru­
                                                                                                                                om,  nici  a  unui  grup  sau  a
                                                                                                                                unui  partid,  ci  a  fost  ope­                                                           moasa  deviză  ce  răsună  din
                                                                                                                                                                                                                                          şi
                                                                                                                                                                                                                                  părţile
                                                                                                                                                                                                                            toate
                                                                                                                                                                                                                                             deşteaptă
                                                                                                                                    simţului
                                                                                                                                                       al
                                                                                                                                              naţional
                                                                                                                                ra
            ian despre revolufia de la                                                                                         României   întregi   ;   le-ar                                                              duhurile   cu   putere   multă.
                                                                                                                               spune  că  acea  mare  revolu­
                                                                                                                               ţie  nu  putea  fi  oprită  de                                                              Popoarele  Europei  pricep  şi
                                                                         Nicolae Bălcescu (Portret In ulei, executat la Paris In 1851 de                                                                                   cunosc  cum  că  tăria  unui
                                                                                                                                nimeni  şi  că  ea  s-ar  fi  fă­
                                                                       Gh. Tattarescu).                                        cut  chiar  în  lipsa  fiecăruia                                                            popor,  prezentul  şi  viitorul
                 M din ţările Romane                                                                                           dintr-acei  cari  au  sau  au  a-   artă al Republicii Socialiste România).                 său  zac  în  unirea  naţiona­
                                                                                                                                                                   Avram lancu (Tablou In ulei de Barbu Isce.vescu. Muzeul de
                                                                                                                                             a-i
                                                                      Nicolae Bălcescu — o wială                               vut   cutezanţa   (Ion   revendica                                                          lă...  Unirea  şi  uniunea  na­
                                                                                                                                                   Ghica,
                                                                                                                                paternitatea".
                                                                                                                                                                                                                           ţională  sînt  bunuri  mari,  ca­
                                                                                                                         >     ..Nicu   Bălcescu“,   publicată                                                             re  nu  cer  mai  mult  decît
           întemeietorii   socialismului   maţiei  de  la  Izlaz,  pe  care                                                    în    „Convorbiri   literare",           Ochii                                       la
         ştiinţific  au  acordat  o  aten­  o   denumeşte   Constituţie,                                                        1 iunie 1887).                                                                             voinţa  tare  de  a  fi  şi  a  ră-
         ţie  deosebită  anului  revolu­  Marx   menţionează   că   ea   contopită în istoria firii                               @  „Bălcescu,  numai  ne­                                                                mînea  un  singur  popor,  toţi
         ţionar  1848,  Karl  Marx  saluta   „desfiinţa  iobăgia  şi  dădea                                                    uitatul  Bălcescu,  fu  un  a-                                                              fraţi  vorbitori  ai  unei  limbi
         entuziast   evenimentele   re­  în   proprietate   ţăranilor   o                                                      devărat  istoric,  un  adevărat     In   1848.   pictorul   revo­  mură  prelungă  peste  cape­  păstrate   de   străbuni   şi
         voluţionare  din  Ţara  Româ­  parte  din  pămîntul  ocupat  de   Portretul  lui  Nicolae  Băl­  late  Bălcescu,  gînditor  so­  uvrier  şi  artist  al  nostru  ;   luţionar  Barbu  Iscovescu  a   tele   descoperite   ale   miilor
         nească :   „Valahii doboară   ci,  în  timp  ce  moşierii  ur­  cescu,  realizat  în  ulei  de   cial  de  talie  europeană,  ale   dar  vai,  moartea  îl  seceră   urcat  in  Munţii  Apuseni  şi,   de  oameni  de  pe  Cimpia   veacuri,  toţi  fii  ai  unui  po­
         vechiul  regim  şi-l  înlocuiesc   mau  să  primească  de  la  stat   Ccătre  pictorul  Gh.  Tattares­  cărui   lucrări   demonstrează   tocmai  atunci  cînd  crisali­  fascinat  de  oamenii  pe  ca­  Libertăţii   :   „Uitaţi-vă   pe   por  înflăcărat  de  libertatea
         cu  un  nou  guvern.  Ei  vor   o   compensaţie   pentru   pă­  cu,  datează  din  anul  1851,   o  concepţie  avansată  pentru   da  devenia  flutur.  Pe  cînd   re  i-a  întilnit  şi  de  cel  ce   cîmpie,  românilor  I  Sîntem   patriei,  iubitor  al  semenului
         să  schimbe  întregul  lor  sis­  mîntul  ce  le  fusese  luat,  pen­  pe  cînd  marele  patriot  ro­  vremea   sa   cu   privire   la   toţi  imberbii  din  juru-ne  se   se  afla  în  fruntea  lor,  i-a   mulţi   ca   cucuruzul   brazi­  său,   suferitor   al   străinului
         tem  şi  să  se  conducă  după   tru  pierderea  dreptului  asu­  mân   avea   treizeci   şi   doi   problemele   fundamentale   laudă  a  fi  ascultat  pe  ilus-   făcut  portretul,  lui  şi  tri­  lor, sîntem mulţi şi tari...“.  pînă  unde  suferă  indepen­
         modelul   popoarelor   civiliza­  pra muncii ţăranilor lor...".  de  ani.  Desigur,  maniera  a-   ale  dezvoltării  societăţii,  ale   traţiunile   profesorale   de   la   bunilor  săi.  De  atunci  ochii   Şi  se  mai  răsfrînge  încă
         te“.  Tot  în  această  perioadă,   Consemnînd   participarea   a   cademică  a  pictorului  a  im­  îmbunătăţirii   destinului   po­  Berlin  şi  de  la  Paris,  fie-ne   lancului  sînt  cu  noi,  gene­  în  aceşti  ochi  nemuritori  ari­  denţa naţională".
         Marx    caracteriza   oraşul   50  000  de  oameni  la  adunarea   primat  portretului  o  gravi­  porului român".     permis  nouă  a  avea  o  mîn-   raţie  cu  generaţie,  urmărin-   pa  unui  destin  înalt  şi  tragic.   (GEORGE   BARIŢIU.   in
         Bucureşti   ca   „ultimul   stîlp   de  la  Blaj  din  3/15  mai  1848,   tate  ce  depăşeşte  vîrsta  lui   Bălcescu   reprezintă   mal   drie   mult  mai   modestă  :   du-ne   pasul   şi   fapta.   A-   Numai  ochii  unui  asemenea   ,.Foaie   pentru   minte,   inimă
         de  granit“  al  revoluţiei  de   Marx  arăta  :  „Adunarea  se   Bălcescu,  dar  nu  se  poate   mult  decît  un  nume  istoric  :   noi  am  auzit  de  Bălcescu"   cesta  e  lancu  cel  care  a   om  puteau  rămîne  atît  de   şi literatură, 1844)
         la 1848.                      declară  adunare  generală  na­  uita  că  acesta  se  afla  de   el   reprezintă   întruchiparea   (B.   Petriceicu-Haşdeu,   „Oa­  decis  o  dată  pentru  totdea­  vii,  atît  de  legaţi  de  urma­
                                                                                                                                menii  mari  ai  României  —
          In  analiza  amplă  pe  care   ţională   a   naţiunii   române   trei  ani  în  exil,  departe  de   majoră   a   timpului   româ­                     una  că  „nu  cu  cuvinte  fi­  şii  săi  din  alt  veac,  stă­
         o  face  la  revoluţia  europea­  din  Transilvania...  se  procla­  ţară  şi  toate  trăsăturile  chi­  nesc  trezit  la  lupta  pentru   Ioan  Vodă  cel  Cumplit".  E-   lozofice  şi  umanitare  îi  vei   ruind,  singuri  şi  mari,  prin   „Voi îi dreptul de
                                                                                                                                       Scrisul
                                                                                                                                ditura
                                                                                                                                                Românesc,
         nă,  Marx  descrie  fizionomia   mă  naţiunea  română  naţiu­  pului   său   poartă   pecetea   libertate   şi   dreptate.   Con­  Craiova 1942).       putea  convinge  pe  aceşti  ti­  pădurile   munţilor   săi.   Sînt
         poporului  român.  Pentru  el,   ne  independentă  şl  parte  in­  suferinţei.  Nu  numai  sufe­  temporanii   şi   prietenii   săi,                    rani,  ci  cu  lancea  lui  Ho-   ochii  celui  despre  care  un   a ne conserva şi
         valahii   erau   daco-romani,   tegrantă  a  Transilvaniei  cu   rinţă  fizică,  ci  şi  morală,   aflaţi  şi  ei  în  primele  rîn-   ©  „...A  trebuit  ca  o  ra­  ria".         moţ  îi  povestea  lui  Papiu
         constituind  un  popor  „care   drepturile  pe  care  le  confe­  cauzată   de   înfrîngerea   re­  duri  ale  luptei,  vor  rămîne   ză  din  acel  foc  de  vitejie   Există  în  privirea  aceas­  Ilarian   :   „Iancul   şede   a-   apăra naţionaiiiatea"
         vorbeşte  o  limbă  de  origine   ră  egalitatea  şi  libertatea“.   voluţiei   pentru   care   îşi   impresionaţi   de   marea   sa   strămoşească,   care   ardea   ta,  pe  care  pictorul  a  în-   casă  sărac  ca  noi  şl  mal
         latină,  în  multe  privinţe  a-   Tot  el  Ii  aminteşte  pe  capii   jertfise toţi anii tinereţii.  personalitate  şi  vor  lăsa  în   cu  dor  inima  lui  Nicolae   veşnicit-o,   o   mare   linişte.   batjocorit   decît   oricare   „...Ca   popor   dreptul   de
         semănătoare  cu  italiana.  Cei   revoluţiei  —  Nicolae  Bălces-   De  fiecare  dată  cînd  e-   scrierile  lor  imaginea  celui   Bălcescu,   să   străbată   în   E   liniştea   pe   care   nimic   dintre  noi.  Imbie-1  împăra­  întii  şi  mai  esenţial  ca  şi  da­
         din  Transilvania  şi  Bucovi­  cu,   Gheorghe   Magheru,   Si-   vocăm   acest   nume   presti­  ce a fost om între oameni.  sfîrşit   în   vinele   tuturor   n-o   poate   clătina   pentru   tul  cu  cruci  de  aur,  cu  bani
         na  sînt  supuşi  Austriei...  iar   mion  Bărrîuţiu,  Avram  lăn­  gios   al   istoriei   noastre   îl   ©  „Oamenii  ce  se  jert­  Românilor,   pentru   ca   să   că  ea  se  ridică  din  credin­  mulţi,  cu  dereghetorii  mari  ;   toria  e  de  a  conserva  şi  a-
                                                                        evocăm  ca  pe  un  simbol,
                                                                                                                                afle  timpul  priincios  de  a
         cei din Moldova şl Valahia    cii,  Treboniu  Laurian,  Gheor­                             fesc  pentru  o  idee  măreaţă                               ţa   in   dreptatea   neamului   dînsul  nu  vru  să  primeas­  păra   naţionalitatea   româ­
         —  singurele  două  principate   ghe   Bariţiu,   fraţii   Goleşti,   întreaga  sa  viaţă  se  conto­  şi  folositoare  omenirii,  acei   ieşi   la   iveală   patrioticile   său.  Există  în  această  pri­  că   nici   una,   nici   alta".   nească.  Noi  nu  voim  a  pre-
                                                                        peşte
                                                                                   de
                                                                                       profund
                                                                                               cu
                                                                              atît
         în  rare  rasa  daco-romană  a   Cristian  Teii,  Heliade  Rădu-                           ce-şi  dau  viaţa  pentru  bi­  pagini  scrise  de  pana  lui,   vire   o   superbă   demnitate.   Nu  numai  că  nu  primeşte,   judeca   naţionalităţile   străi­
         dobîndit o existenţă politică  .lgSCU,  Popa  Şapcă,  fraţii  Ion   istoria   ţării,   incit   faptele   nele  şi  gloria  patriei  lor,   muiată  şi  oţetită  în  sînge-   E  demnitatea  lipsită  de  tru­  dar  îi  ?i  trimite  vorbă  îm­  ne,  nici  măcar  dorind  ca  na­
         —  au  propriii  lor  principi../“"“   şi  Dumitru  Brătlanu,  C.  A   sale   reprezintă   întruchipa­  merită   recunoştinţă   şi   res­  le  ■  atitor  •■eroi  ai  României   fie  a  omului  care  ştie  că   păratului   precum   că   „un
         Şi  mai  departe  despre  ela­  Rosetti şi alţii.              rea  însăşi  a  abnegaţiei,  dă­  pect“   (Decretul   prin   care   din trecut!          toţi  semenii  săi  sînt  egali   nebun  şi  un  mincinos  nlcl-   ţionalităţile  străine  să  se  ab­
         nul  revoluţionar  al  maselor  :   Chiar   şl   după   înăbuşirea   ruirii,  spiritului  de  sacrifi­  domnul   Alexandru   Ioan   Azi  într-adevăr  e  timp  ca   şi  de  aceea  nu  acceptă  şi   cînd  nu  se  vor  înţelege".   soarbă  în  naţionalitatea  ’  ro­
         „Ţăranul  român  nu  s-a  lăsat   revoluţiei,   Marx   a   relevat   ciu.   a   renunţării   la   orice   Cuza  hotăra,  la  15  octom­  naţiunea   română   să   audă   nu  le  îngăduie  nici  celor   Sîntem   de   acum   în   plină   mână.
         degradat  de  mizerie...  In  răs­                             satisfacţii   pentru   binele   şi   brie  1859,  aducerea  în  ţară   totdeodată,   să   simtă   adînc   de  un  neam  cu  el  să-şi   legendă.  Dar  în  legendă  şi   Acest  drept  ni  se  cuvine
                                                                        viitorul  ţării  „In  cursul  e-
         coala  lui  Vladimirescu  arma­  de  mai  multe  ori  consecven­  venimentelor  de  la  1848  —   a  cenuşii  lui  Bălcescu,  cît   cugetele  învietoare  şi  spor-   plece   vreodată   fruntea   în
                                                                                                                                                    acelui
                                                                                                                                nicile
                                                                                                                                               ale
                                                                                                                                       cuvinte
         ta  era  compusă  aproape  nu­  ţa   şi   dezvoltarea   spiritului                         şi  pentru  „adunarea  şi  pu­                               faţa   cuiva.   O   asemenea   în  cîntec  nu  le  e  dat  să   ca  la  oameni,  din  dreptul
         mai  din  ţărani...  In  tabăra  de   revoluţionar  al  poporului  ro­  spunea   tovarăşul   Nicolae   blicarea   manuscriptelor   sa­  nobil  suflet,  ale  acelei  în­  demnitate   este   temeiul   între  decît  celor  ce  au  a-   libertăţii   omeneşti.   Acest
                                                                                                    le").
                                                                        Ceauşescu  —  s-au  eviden­
                                                                                                                                                 româneşti,
                                                                                                                                      inteligenţe
                                                                                                                                tinse
         la  Izlaz,  poporul  de  ţărani   mân  îndreptat  împotriva  co­  ţiat   numeroşi   conducători   ©  „Frintre  acei  apostoli   care  odată  se  numea  Ni­  înaltului   titlu   de   Crai   al   vut  ochi  ca  ai  lancului  :   drept  îl  cerem  pentru  noi  şi
                                                                                                                                                                          pe
                                                                                                                                                                              care
                                                                                                                                                                                    poporul
                                                                                                                                                                 Munţilor
         iniţiază  revoluţia;  la  Bucu­  tropitorilor  străini,  pentru  in­  revoluţionari  care  şi-au  în­  ajunşi  de-abia  în  primăva­  colae  Bălcescu  !...“  (Alexan­  său  i-l  aşează  pe  frunte.  A-   Ianciu'e tare...“  îi  concedem  din  toată  inima
         reşti   o   salvează“.   Referin-   dependenţă   şl   unitate   na­  chinat  viaţa  intereselor  po­  ra  vieţii  lor,  N.  Bălcescu   dru   Odobescu,   „Precuvîn-   cesta  e  lancu  al  cărui  cu-   Iancule mare".  tuturor   celorlalte   naţionali­
         du-se la conţinutul Procla­   ţională.                         porului,  patriei.  Printre  a-   era  unul  din  cei  mai  con­  tare   la   Istoria   Românilor                                                  tăţi din dreptul egalităţii".
                                                                        ceştia  figura  cea  mai  lu­  vinşi,  din  cei  mai  înfocaţi,   supt   Mihai-Voievod   Vitea­  vtnt a fluturat ca o fla­    RADU CIOBAMU
                                                                        minoasă o reprezintă Nico-  din cei mai cu abnegare.   zul", 1877).                                                                                  (TIMOTEI CIPARIU. in
                                                                                                                                                                                                                            „Organul luminărei", 1848)
                    Aspecte ale desfăşurări!                                                                                                                                                    Lucrări apărute sau fn curs de apariţie,
               revoluţiei din anii 1848-1849                                                                                                                                                           consacrate revoluţiei de 1141
                                                                                                                         V f: 3
                                                                                                                              K  Brxmm                                                         Sărbătorirea   celor   125   de   „ALEXANDRU   IOAN   CU­
                      în comitatul Hunedoara                                                                       H                                                                         este   marcată   prin   numeroa­  ZA“.  (In  seria  „Domnitori  şi
                                                                                                                                                                                             ani  de  la  revoluţia  din  1848
                                                                                                                                                                                                                           voievozi
                                                                                                                                                                                                                                    ai
                                                                                                                                                                                                                                               române",
                                                                                                                                                                                                                                        ţărilor
                                                                                                                                                                                                                   Con­
                                                                                                                                                                                                 apariţii
                                                                                                                                                                                             se
                                                                                                                                                                                             semnăm   cîteva  editoriale.   cărţile   a Editurii militare).
                                                                                                                                                                                                            dintre
                                                                                                                                                                                                                             E3  „SUB  SEMNUL  LIBER­
          în    comitatul   Hunedoara,   pună  amprentele  In  viaţa  so­  chestrarea   moşiilor   nobililor                                                                                 aflate  în  curs  de  apariţie  sau   TĂŢII".   (Edi   tura   Kriterion,
         manifestările   revoluţionare   cială  şi  administrativă  a  co­  fugiţi   în   timpul   revoluţiei                                                                                apărute   în   cinstea   acestui   colecţia Patria).
         ale  anului  1848  se  concreti­  mitatului Hunedoara.      etc.                                                                                                                    mare eveniment istoric.         El  ..SCRIERI  ALESE"  ale
         zează,   ca   în   toată   Transil­  înlăturarea   vechilor   repre­  Se  mai  poate  menţiona,  de   |||^w a j                                                                       0  Nicolae  Bălcescu  :  „RO­  lui  Stephan  Ludwig  Roth.  (E-
         vania,   prin   ridicarea   masivă   zentanţi   administrativi   din   asemenea,  şi  Intenţia  de  a  se                                                                           MANII   SUPT   MIHAI-VOIE­    ditura Kriterion).
         a   populaţiei   pentru   elibera­  comitatul   Hunedoara   se   în­  crea   un   liceu   românesc   în                                                                             VOD    VITEAZUL".   (Colecţia   173  „REVOLUŢIA  DIN  1848
         rea socială şi naţională.     cheie  în  jurul  datei  de  1  no­  prefectura   Hunedoarei,   ală­          »BK &W           ;                                                      „Lyceum“   a   Editurii   Alba­  DIN   ROMÂNIA".   (Editura
          Primele   acţiuni   revoluţio­  iembrie,  după  ce  românii  a-   turi   dc   înfiinţarea   şcolilor                                                                               tros).                        ştiinţifică).
         nare   semnificative   anului   lungă   funcţionarii   „vechi"   comunale.   Aceasta   ilustrează   '' -ft'*“ ♦ « viÉsâm                                                              E3  Vasile  Cristian  :  „ISTO­  H  „REVOLUŢIA  ROMANA
         1848   încep   la   12   aprilie,   din   oraşele  Deva,  Haţeg  şi   încă   o   dată   preocupările   l r>/ -,   ■      ""                                                         RIOGRAFIA     PAŞOPTISTA“.    DIN 1848". (Editura politică).
         cînd,   sub   conducerea  avoca­  Hunedoara.   Afirmarea   revo­  complexe   ale   revoluţionarilor   mmm                                                                           (Editura Junimea).              83  Traian  Lungu  :  „ASPEC­
         tului   din   Zlatna,   Petre   Do-   luţiei  române  face  ca  la  Hu­  români,  porniţi  pe  un  drum                                                                               !S  Gheorghe  Platon  :  „DO­  TE  ALE  REVOLUŢIEI  BUR-
         bra,  urma  să  albă  loc  la  Hu­  nedoara   administrator   în   lo­  propriu   în   revoluţie.   Noul                                                                            MENIUL      FEUDAL     DIN    GHEZO-DEMOCR  ATICE  DE
         nedoara   o   măre   adunare   cul   lui   Johann   Cserbeş   —   tip  de  organizare  conţine  în                                                                                  MOLDOVA      ÎN   PREAJMA     LA   1848   PE   TERITORIUL
         populară.                     maior  în  armata  austriacă  —   sine  însăşi  ideea  de  stat  na­  «■SI                                                                            REVOLUŢIEI  DE  LA  1848".    OLTENIEI".   (Editura   Scrisul
           Dezideratele   şi   obiectivele   să  fie  numit  Dimitrie  Moldo­  ţional   la   românii   transilvă­                                                                            (Editura Junimea).            românesc).
         principale   ale   românilor   ar­  van,  care-şi  aduce  o  contri­  neni,   manifestată   cu   putere                                                                               f5!  Dan  Grigorescu  :  „TREI   S C. Vlăduţ:   „I. CÎMPI-
         deleni  se  vor  preciza  la  Adu­  buţie  de  seamă  în  restabili­  datorită   spiritului   revoluţio­                                                                            PICTORI  DE  LA  1848".  (Edi­  NEANU,   LUPTĂTOR   PEN­
         narea  Naţională  ce  a  avut  loc   rea  ordinii  şi  satisfacerea  ce­                       Adunarea de la Blaj.                                                                 tura Meridiane).              TRU   UNITATEA   NAŢIONA­
         la   începutul   lunii   mal   la   rinţelor   populaţiei   hunedore-   nar  de  pe  plaiurile  hunedo-   „Uitaţl-vS pe cîmp, româ­                                                   ta Constantin C. Glurescu:  LA". (Editura ştiinţifică).
         Blaj,  la  care  aderă  şl  Iobagii   ne.   Menţlnînd   o   legătură   rene în timpul revoluţiei.  nilor. Sîntem mulţi, ca cucu­  Manifestări culturale
                                                                                                    ruzul brazilor, sîntem mulţi
         hiinedoreni.   Adunarea   de   la   permanentă   cu   Comitetul   de                       ţi tari... 1“ (Avram lancu).
         Blaj   a   constituit   momentul   la  Sibiu  —  care-şl  asumase   Frof. MARIA VIRTOPEANU
         declanşării  unor  acte  de  ne­  conducerea   revoluţiei   româ­  Muzeul judeţean Deva                                           dedicate aniversării
         supunere  şi  revoltă  din  par­  neşti   —   Dimitrie   Moldovan
         tea   iobagilor   hunedoreni.   se  face  remarcat  printr-o  se­
         Este   semnificativă   In   acest   rie   de   acţiuni   concrete   de
         sens   înştiinţarea   lui   Petre   apărare   a   drepturilor   legiti­                                                     anului revoluţionar 1848
         Pipoş,  din  satul  Hondol,  la   me  ale  românilor,  cum  a  fost
         24/25   august,   adresată   lui   aceea  de  eliberare  a  unor  ţă­
         Andrei   Şaguna,   prin   care   rani  români  arestaţi  de  aus­
         spună  că  jelerii  „sînt  slobozi   trieci  in  urma  răscoalei  de  la                                                   împlinirea  a  125  de  ani   Băi,  Vata  de  Jos,  Chimin-
         ca  şi  ceilalţi  foşti  iobagi  şi   Geoagiu.                                                                           de  la  marea  ridicare  a  po­  dia  şi  Şoirnuş  ;  serile  lite­
         pînă  nu  va  veni  comisia  în   In   urma   retragerii   prefec­                                                       porului   român   pentru   eli­  rare   cu   tema   „Revoluţia
         sate   în   treburile   pămînturi-   tului   Nicolae   Solomon   în                                                      berarea  naţională  şi  socia­  de  la  1848  în  literatură",
         lor,  nici  ei  nu  fac  robotele   munţi,  alături  de  lancu,  ad­                                                     lă   prilejuieşte   iniţierea   şi   ce  vor  fi  organizate  la  O-
         ca şi ceilalţi iobagi slobozi“.  ministratorul   Dimitrie   Mol­                                                         organizarea   unor   numeroa­  răştioara  de  Jos  şi  Ribiţa;
           Spiritul   revoluţionar   din   dovan  preia  şl  atribuţiile  mi­                                                     se   şi   diverse   manifestări.   simpozioane  la  Peştişu  Mic,
         anul  1848  în  Hunedoara  cu­  litare.  La  12  ianuarie  1849,                                                         Se  pot  consemna  în  acest   Beriu,  Tomeşti,  Lunca  Cer­
         prinde  şi  o  parte  din  arma­  comandamentul   militar   aus­                                                         sens   simpozioanele   orga­  nii  de  Jos  şi  Clopotiva  ;
         tă.   Astfel,   regimentul   grăni­  triac   recunoaşte   administra­                                                    nizate  la  Haţeg  şi  Geoa­  seri   literare,   recitaluri   de
         ceresc  din  Haţeg  refuză  de  a   ţia   hunedoreană   In   urmă­                                                       giu,   cu   contribuţia   unor   poezie   patriotică  la  Topli-
         se   îndrepta   spre   graniţele   toarea  formulă  :  un  adminis­                                                      colective  formate  din  cer­  ţa  şi  Rîu  de  Mori  :  deschi­
         Banatului.                    trator,  un  notar  şl  trei  vice-                                                        cetători  de  la  Muzeul  ju­  derea   la   toate   bibliotecile
           Aceste   manifestări   revolu­  notari.  Pe  lîngă  aceştia,  mal                                                      deţean   Hunedoara-Deva   şi   municipale,   orăşeneşti   şi
         ţionare   ale   populaţiei   hune-   funcţionau   preceptori,   arhi­                                                    Filiala   Deva   a   Arhivelor   comunale  a  unor  expoziţii
         dorene  realizează  în  fapte  u-   vari, protocolişti şi asesori.                                                       statului,   sau   reuşitul   me­  tematice  ;  vizionări  de  fil­
                                                                                                                                                                     -'documentare
                                                                                                                                                                                  („Avram
                                                                                                                                                                me
         nele  obiective  stabilite  în  a-   Comitetul  de  la  Sibiu  In­                                                       dalion   literar   ce   a   avut
         dunarea  de  la  Blaj  şi  uşu­  troduce   remunerarea   funcţio­                                                        loc  la  căminul  cultural  din   lancu   —   craiul   munţilor"
                                                                                                                                                                şi  „Alba  Iulia“),  vizite  şi
         rează   înfăptuirea   hotărîrilor   narilor   pentru   a   preîntîmpi-                                                   Mărtineşti.
         luate  în  septembrie  1848  la  a   na   eventualele   abuzuri.   Co­                                                     Şi   în   zilele   următoare,   excursii   la   locurile   istori­
         treia   Adunare   Naţională   (tot   mitatul  fusese  la  rîndul  său                                                    pînă  la  30  iunie  a.c.,  la   ce  din  judeţul  nostru,  le­
         la  Blaj),  în  care  s-a  stabilit   împărţit  în  11  cercuri,  avînd                                                  toate   căminele   culturale,   gale  de  anul  1848  (Ţebea,
         ca   prim   obiectiv   ridicarea   fiecare  în  frunte  un  inspector                                                     cluburi,   case   de   cultură,   Baia  de  Criş)  ş.a.,  iar  în
         armată   a   românilor   pentru   numit  de  administrator  ;  in­                                                       biblioteci,   şcoli,   institute   ziua  de  2  iunie  la  Deva
         dreptatea   socială   şi   naţiona­  spectorii  depun  jurămintul  ce                                                    do  învăţămînt  superior,  u-   va  avea  loc  adunarea  fes­
         lă,   pentru   înlăturarea   ve­  cuprinde  hotărîrea  de  a  lu­                                                        nităţi   militare   etc.,  eveni­  tivă dedicată aniversării.
         chiului regim social.         cra   pentru   concetăţenii   lor                                                          mentului  îi  vor  fi  consa­   Manifestările  ce  au  avut
           La    prefectura   hunedorea-   pe   „temeiul   dreptăţii,   frăţiei                                                   crate   multiple   şi   intere­  loc,  precum  şi  cele  pre­
         nă  este  numit  Nicolae  Solo-   şi  egalităţii".  Dintre  atribuţii­                                                   sante  acţiuni.  Din  bogatul   conizate,   subliniază   tăria
          mon,   care   înfiinţează   orga­  le  acestor  inspectori,  care  se                                                   program   întocmit   special   sentimentului   datoriei   pa­
          nisme   speciale,   cu   obligaţii   aseamănă  în  bună  parte  cu                                                      pentru   sărbătorirea   acestei   triotice   a   contemporanilor
          administrative.   In   acest   mod   cele   ale   administratorului,   e-                                               pagini  de  eroism  din  isto­  de  cinstire  a  trecutului,  a
          se  înlătură  vechea  organiza­  xercitîndu-se   însă   intr-un                                                         ria  noastră,  notăm  :  ..cara­  celor  mai  înalte  tradiţii  de
                                                                          ..Constituţia  din  Bucureşti“  (acuarelă  de  Costachc  Petrescu,  din
          re   administrativă   în   comita­  cerc  mai  restrîns,  erau  :  a-   Secţia   Stampe   a   Academiei   Republicii   Snclalisle   România).   Pe­  vanele   muzeistice",   cş'   se   luptă  din  istoria  noastră  —
          te   şi   scaune,   înlocuindu-se   provizionarea   unităţilor   mili­  nele  de  Ia  pălării,  eşarfele  şi  cingătoriie  sînt  tricolore.  Pe  dra­  vor   deplasa   în   localităţile   omagiu   adus   faptelor   şi
          cu   forme   proprii,   dernon-   tare,   rolul   de   tribuni   mili­  pelul tricolor stă scris : „Dreptate, Frăţie“.                                chipurilor   de   epopee   ale
          strînd că românii încep să-şi  tari, adunarea dărilor, se-                                                              Mintia, Romos, Geoagiu-       paşoptiştilor.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15