Page 100 - Drumul_socialismului_1973_05

ORUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 718 • MIERCURI 30 MAI 1973

Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUSESOU Cinema Schubert ; 14,40 Din operetele
lui Fllaret Barbu ; 15,00 Buletin
de ştiri ; 15,05 Fişier editorial ;
15.15 Cîntece populare ; 15.30
DEVA : Dama cu camelii Muzică de estradă ; 16,00 Ra­
(„Patria“) ; Anonimul veneţia» diojurnal. Buletin meteo-rutier;
(„Arta“) ; SIMERIA : Fete în
16.15
Pe drumul marelui par­
le expoziţie consacrate rezultatelor obţinute soare („Mureşul“) ; HUNEDOA­ tid — cîntece ; 16,30 Ştiinţa ia
RA : Trăind în libertate („Si-
zi ; 16,35 Melodii de Alexandru
derurglstul“) ; Tată cu de-a si­
la („Constructorul“) ; CALAN : Mandy ; 16,50 Publicitate radio: 17,30
17.00 Lucrări simfonice ;
Născut liber („11 Iunie“) ; TE- Concert de muzică populară :
(„Minerul“)
LIUC : Cermen Jocul de-a ; 18.00 Orele serii ; 20,00 Zece
G H E L A R :
io ï timii ani in cercetarea ştiinţifică si producţia moartea („Minerul“) ; PETRO­ semnări ; popular Interpreţi ai
20,45 Con­
melodii preferate ;
20,50
ŞANI :
Moartea regelui ne­
cînteculul
—
Maria
19 fete
gru („7 Noiembrie") ;
i i ii f Lucrările Comitetului special al O.N.U. şi un marinar („Republica“); Haiduc ; 21,00 Revista şlagăre­
lor ; 21,25 Moment poetic ; 21,30
LUPENI: Născut liber („Cultu­ Bijuterii muzicale ; 22,00 Radio­
pentru definirea agresiunii ral“); Vagabondul, LONEA: Zes­ jurnal ; 22,30 Concert de sea­
seriile
I-1I
(„Muncitoresc“);
de tehnică militară GENEVA 29 (Agerpres). — principiu distinct, alături de tul unui act de agresiune. trea („Minerul“); PETRILA : —5,00 Estrada nocturnă.
ră ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03
Doamna şi
vagabondul
La Geneva continuă lucrările principiile respectării integri­ Arătînd că o definiţie com­ („Muncitoresc“) ; VULCAN : Fe­
ricit cel care ca Ulise („Mun­
Misiu­
Comitetului special al O.N.U. tăţii teritoriale şi indepen­ pletă a agresiunii va trebui citoresc“) ; URICANI : Sipoş („7 Televiziune
sublocotenentului
nea
pentru definirea agresiunii. denţei politice a statelor". să consfinţească dreptul po­ Noiembrie“) ; ORĂŞTIE : Cap­
{Urmare din pag. 1) realizau pînă acum in tară care vizează coroborarea mai Referindu-se la problema cană pentru general („Pa­ 9,00 Curs de limba engleză.
şi perfecţionarea continuă a bună a forţelor de cercetare Luînd cuvîntul în plenul interzicerii folosirii sau a a- poarelor la autodeterminare, tria“) ; Eu nu văd, tu nu vor­ Lecţia a 55-a ;
celor existente în dotare, pen­ şl producţie, finalizarea lor Comitetului special, ■ şeful de­ reprezentantul ţării noastre beşti, el nu aude („Flacăra“) ; 9,30 „Micii meşteri mari“... pre­
drelor de bază din armată din tru dezvoltarea bazei materia­ atît în planul modernizării şi legaţiei române, ambasadorul meninţării cu folosirea arme­ a menţionat eă România a GEOAGIU-BĂI : Gentlemenii gătesc daruri pentru Ziua
copilului ;
1970 privind intensificarea pro­ le a procesului pregătirii de înzestrării armatei, cît şi în Constantin Ene, a relevat că lor de distrugere în masă, re­ propus, ea şi la sesiunea tre­ norocului ; HAŢEG : A venit un 10.00 Telex ;
soldat de pe front („Popular“) ;
ducţiei naţionale de armament luptă şi politice. înaltul nivel ce priveşte valorificarea aces­ România a luat parte la lu­ prezentantul român a apre­ cută, includerea unei preve­ BRAD : Colega mea, vrăjitoa­ 10.05 Publicitate ;
Si tehnică, în vederea dotării de concepţie şi execuţie ca tor eforturi şi în direcţia dez­ crările comitetului, convinsă ciat că, în dispozitivul defi­ deri al cărei conţinut are rea („Steaua roşie“); GURA- 10,10 Reportaj T.V. : „Ecourile
pădurii“ ;
forţelor noastre armate cu şi diversitatea exponatelor re­ voltării bazei materiale a e- de importanţa deosebită pe niţiei agresiunii, trebuie să drept scop reafirmarea’ drep­ BARZA : Provincialii („Mine­ 10.30 Desene animate ;
rul“) ; ILIA : Fugi ca să te
mijloace de luptă necesare flectă inteligenta creatoare a conomiei, se înscriu şi alte care ar avea-o, pentru conso­ existe o prevedere specială tului popoarelor de a se o- | prindă („Lumina"). 10.40 Film serial : „Umbrele dis­
îndeplinirii în condiţii bune specialiştilor, eficienta cerce­ indicaţii ale secretarului ge­ lidarea păcii şi întărirea secu­ care să consfinţească obliga­ pune oricăror forme de do­ par In plină zi. Ultimul
episod ;
a misiunii ce le revin. tării ştiinţific?. neral al partidului nostru. rităţii internaţionale, o defi­ ţia statelor de a nu folosi minaţie străină, drept recu­ Radio 11,45 La ordinea zilei. Azi, ju­
Tehnica militară prezentată niţie completă şi unanim sau ameninţa cu folosirea u- noscut şi confirmaţ în repe­ deţul Ialomiţa ;
relevă pregnant prin ponde­ Luînd cunoştinţă de aceste Comandantul suprem al acceptată a agresiunii şi, nor asemenea arme în nici o tate rînduri de Naţiunile U- PROGRAMUL I : 5,00 Bule­ 12.00 Revista literară T V. Ne­
Nicolae
voia de a rîdc sănătos ;
rea mare a echipamentelor şi realizări, tovarăşul că ele forţelor noastre armate s-a în­ totodată, ferm decisă să-şi împrejurare, împotriva nici nite. tin de ştiri ; 5,05 Melodii in 13.00 Telejurnal ;
s-a
apreciază
treţinut
Ceauşescu
specialiştii,
zori de zi : 5.20 Drag mi-e cîn-
cu
instalaţiilor — rod al cerce­ trebuie să reprezinte pentru interesat de performantele u- aducă o contribuţie ac­ unui stat. Apreciind că agresiunea tecul şi jocul ; 5,40 Jurnal a- 17.30 Curs de limba germană.
tării noastre ştiinţifice, al ma­ tivă şi constructivă la o Definiţia agresiunii — a a- este crima internaţională cea grar : 5,50 Muzică uşoară ; 6,00— Lecţia a 55-a ;
Industriile
construcţiilor
de
18.00 Telex ;
rilor posibilităţi oferite de e- maşini, electronică şi electro­ nor mijloace tehnice prezen­ asemenea operă. In conti­ rătat vorbitorul — trebuie de mai gravă, şeful delegaţiei 8.08 Radioprogramul dimineţii ; 18.05 Tragerea Pronoexpres ;
asemenea să cuprindă preve­
8.08
muzical.
Dansuri
Matineu
conomia naţională în plină tehnică, pentru alte ramuri, tate, a dat în repetate rînduri nuare, el s-a oprit asupra u- deri în legătură cu folosirea române a arătat: „Este cu şi coruri din operete ; 8,25 Mo­ 18,15 Dialog. Tema progresului
indicaţii cu privire la introdu­
nor chestiuni care prezintă o
dezvoltare — preocuparea puncte de plecare în asimila­ cerea rapidă în producţia de deosebită importanţă pentru licită a forţei, reglementare totul normal să existe dispo­ ment poetic. Aurel Butnaru ; în ideologia paşoptistă ;
pentru traducerea în viată a rea unor instalaţii şi apara- elaborarea unei definiţii com­ concepută şi interpretată în li­ ziţii în definiţia agresiunii în 8.30 La microfon, melodia pre­ 18.40 Muzica — emisiune de ac­
„Timi­
muzicală.
tualitate
9,00 Buletin de ştiri ;
ferată :
indicaţiilor tovarăşului Nicolae taje de mare complexitate sau serie a prototipurilor de ar­ plete a agresiunii. tera şi spiritul articolului 51 care să se spună, în termeni 9.30 Viaţa " cărţilor ; 9,50 Muzi­ şoara muzicală“ — repor­
Ceauşescu date cu prilejul vi­ mament şi echipament omo­ „împărtăşim părerea majo­ din Carta Naţiunilor Unite. clari, fermi şi precişi, cum că uşoară ; 10,00 Buletin de taj la a treia ediţie a fes­
vor fi clarificate actele de a-
tivalului ;
zitării expoziţiei de acest gen producerea lor pe scară lar­ logate, găsirea unor noi posi­ rităţii delegaţilor — a arătat După cum se ştie, dreptul in­ ştiri ; 10,05 Cîntece şi dansuri 19.00 Timp şi anotimp în agri­
10,30 Vreau să
dobrogene ;
organizate în urmă cu doi ani gă. venindu-se în intîmpina- bilităţi de proiectare şi fabri­ reprezentantul ţării noastre — ternaţional contemporan con­ gresiune şi ce responsabilităţi ştiu ; 10,50 Cîntece de muncă ; cultură ;
şi jumătate. rea atît a cerinţelor întăririi care a unor mijloace tehnice potrivit căreia suveranitatea feră fiecărui stat dreptul la incumbă comiterea lor auto­ 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 19.20 1001 de seri ;
capacităţii de apărare a tării, cu un grad de complexitate Muzică uşoară : 11.15 Litera şi 19.30 Telejurnal ;
Ministrul apărării naţionale, cit şi a necesităţilor economi­ sporit care să încorporeze a- trebuie inclusă în definiţia legitimă apărare, în cazul în rului sau autorilor unor ast­ spiritul legii ; 11,30 Patru dan­ 20.00 Cîntecul săptămînii ;
comandanţii de arme rapor­ ei noastre în domenii unde chiziţiile . de vîrf ale ştiinţei generală a agresiunii ca care teritoriul său face obiec­ fel de acte". suri germane şi Şase contra- 20,03 Teleobiectiv ; „Man­
20.20 Telccinematcca :
tează comandantului suprem aceste echipamente au o lar­ şi tehnologiei moderne. dansuri de Mozart ; 12,00 Dis­ taua“ — producţie a stu­
cul zilei — Diana Ross ; 12,15
că nu îndeplinit întocmai or­ gă aplicabilitate. Recital de operă Ionel Pan- diourilor sovietice :
dinele sale, înfăptuind cu per­ Expoziţia tehnică militară tea : 12,30 Intîlnire cu melodia 21.30 Finala „Cupei campionilor
europeni“ la fotbal : Ajax
severentă cerinţele diversifi­ In acest sens, secretarul ge­ organizată de Ministerul Aoă- Reuniunea pregătitoare de la Helsinki populară şi interpretul prefe­ Amsterdam — Juvcntus
13,15
rat :
13,00 Radiojurnal ;
cării şi perfecţionării mijloa­ neral al partidului a Indicat, rării Naţionale a constituit- o Avanpremieră cotidiană ; 13,30 Torino. Transmisiune di­
rectă
dc
la
celor necesare dotării unită­ între altele, să se treacă la mărturie qrăitoare a capacită­ Concert de prînz ; 14,00 Com­ pauză : Telejurnal ; Belgrad. In
ţilor militare. In acest cadru producţia de serie a unor in­ ţii creatoare a cadrelor teh- HELSINKI 29 — Trimisul culturii, promovării cunoaş­ prima fază, la nivelul miniş­ pozitorul săptămînii. Franz
s-a extins cooperarea dintre stalaţii şi aparataje electroni­ nico-inginereşti din armată, a special, Dumitru Ţinu, trans­ terii reciproce a realizărilor trilor de externe, să se des­
unităţile de cercetare ştiinţi­ ce, în cadrul unui program marilor posibilităţi de care mite : Grupul de lucru pentru în literatură şi artă, dezvolta­ făşoare Ia Helsinki, iar cele­
fică şi de producţie ale arma­ concret eşalonat pe întreg dispune industria noastră so­ problemele culturale a ajuns, rea contactelor între oamenii lalte două, în alte ţări. Rele-
tei cu cele ale industriei noas­ cincinalul. Unele din echipa­ cialistă de a contribui la în­ marţi, la un acord în ce pri­ de cultură şi artă, elaborarea vînd necesilalea aplicării
tre socialiste. în vederea scur­ mentele indicgte privesc do­ zestrarea forţelor noastre ar­ veşte principalele prevederi a- de programe de cooperare pe principiului rotaţiei şi în ce
tării ciclului de cercetare, menii de mare Interes pentru mate cu ceea ce le este ne­ le documentului cuprinzînd in­ termen lung, precum şi sta­ priveşte locul conferinţei, re­
proioclare şi fabricaţie, redu­ economia noastră, cum ar fi cesar pentru a-şi îndeplini mi­ strucţiunile pentru comisia ce bilirea de măsuri în scopul prezentanţii a numeroase sta­ Uzina mecanică a agriculturii
cerii cheltuielilor materiale stafiile meteorologice şi radio­ siunea încredinţată de partid se va ocupa de aceste aspec­ facilitării contactelor umane, te participante şi-au exprimat
făcute în această direcţie. locatoarele pentru aeroporturi. şi popor. te ale cooperării, în faza a a schimburilor turistice şi sprijinul pentru propunerea
Expoziţia oglindeşte convin­ In fata altor standuri ale ex­ Felicitînd pe specialiştii ar­ doua a conferinţei europene. sportive etc. României. şi industriei alimentare Oradea
gător rezultatele conlucrării poziţiei, tovarăşul Nicolae matei pentru realizările si Se are în vedere ca, în ca­ Grupul pentru probleme de In aceeaşi zi a continuat
dintre specialiştii armatei şi Ceauşescu trasează ca sarcină creaţiile lor originale, tovară­ dru! conferinţei, să fie elabo- v procedură a continuat dezba­ activitatea de redactare tn
inginerii, tehnicienii şi mun­ asimilarea unor agregate care, şul Nicolae Ceauşescu şi-a rate măsuri concrete în ve­ terile asupra locului de des­ grupul de lucru pentru pro­ str. Uzinelor, nr. 7
citorii din industria na­ în afara destinaţiei lor milita­ exprimat convingerea că a- derea extinderii si intensifi­ făşurare a celor trei faze ale blemele cooperării economi­
ţională pentru crearea de re. pot fi folosite în agricul­ ceştîa vor face totul pentru conferinţei. Cu acest prilej, ce, tehnico-ştiintifice şi în do­
noi tipuri de armament şi teh­ tură, la irigaţii, în transpor­ a se autodepăşi, pentru a obţi­ cării cooperării şi schimburi­ delegaţia română a reamintit meniul protejării şi amelioră­ ANGAJEAZA
nică necesare înzestrării for­ turi şi telecomunicaţii, în lu­ ne rezultate şi mai bune, u- lor în diverse domenii ale propunerea tării noastre ca ri’ mediului înconjurător.
ţelor noastre armate, pentru crările de construcţii şi tera- -rîndu-le succes în activitatea ® turnători formatori calificaţi.
asimilarea în producţie a u- samente pe marile şantiere închinată întăririi şi moder­ PRAGA, — In oraşul ceho­ OSLO. — In capitala Nor­
După cum relevă agenţia
nor noi modele de armament, ale socialismului. In contextul nizării forţelor noastre arma­ slovac Kolin a fost inaugura­ vegiei au luat sfîrşit „Zilele Reuter, comanda armatei bo- De asemenea recrutează in baza H.C.M. nr.
aparatură modernă care nu se unor astfel de recomandări, te. tă, marţi, expoziţia internaţio­ păcii ţărilor nordice" — reu­ liviene a fost preluată de pre­ 2105/1969 muncitori pentru curs de calificare în
nală de maşini agricole şi de niune la care au participat re­ şedintele Banzer. meseria de :
prelucrare a lemnului. Prin prezentanţi ai organizaţiilor RABAT. — La Rabat au a-
intermediul unor cunoscute în­ pentru apărarea păcii din Da­ vut loc convorbiri între regele ® turnători formatori
treprinderi de comerţ exterior, nemarca, Finlanda, Norvegia, Hassan al ll-Iea al Marocului
Reglementări privind funcţionarea sint prezentate aici cele mai Polonia, R. D. Germană, R. F. şl Norodom Sianuk, şeful sta­ meseria de turnători, uzina asigură locuinţă.
Pentru persoanele ce urmează a fi angajate în
recente realizări ale construc­
tului cambodgian, preşedinte­
torilor de maşini şi instalaţii
pentru agricultură, cît şi pen­ Cadran le Frontului Unit Naţional al
tru întreprinderile forestiere, Cambodgiei, aflat în vizită în Informaţii suplimentare se pot obţine la biroul
instituţiilor de învăţămînt superior din Bulgaria, Cehoslovacia, făşurat intr-o atmosferă cor­ personal al uzinei şi la telefon 22482.
Maroc. Convorbirile s-au des­
R. D, Germană, Polonia şi
România. Germania, Suedia şi U.R.S.S. dială, prietenească. (151)
In declaraţia dată publicită­ HANOI. — In legătură cu
. SANTIAGO DE CHILE. —
ţii la încheierea reuniunii, par­
şi a învâţămîntului postuniversitar hotărit să sprijine, in conti­ a ticipanţii salută procesul de o informaţie transmisă, la 27
Unităţii
Frontul
Populare
mai, din Saigon, de agenţia
nuare, guvernul, utilizînd toa­ destindere dintre ţările conti­ Reuter, in care se afirma că
nentului european şi aprecia­
te mijloacele posibile pentru ză că organizarea conferinţei R. D. Vietnam şi Statele Uni­ Baza de prelu­
Recent au fost aprobate noi stituţii de învătămînt supe­ care sint constituite din cel a împiedica izbucnirea unui te ar fi ajuns la un acord a-
reglementări privind funcţio­ rior ; conservatorul şi insti­ puţin 50 de studenţi în pri­ război civil şi pentru înfrînge- pentru securitate şi cooperare supra unui plan privind înce­ crare şi colectare
narea instituţiilor de Snvâţă- tutul de artă trebuie să aibă mul an de specializare. Sec­ rea definitivă a celor care îl va constitui un factor impor­ tarea războiului in Cambod-
mînt superior şi a învăţămîn- cel puţin o facultate sau sec­ ţia se înfiinţează prin ordin preconizează — se arată în- tant în adîncirea schimbărilor gia, agenţia VNA a fost auto­
tului postuniversitar. ţii independente, cu un nu­ al ministrului educaţiei şi în- tr-un comunicat dat publici­ pozitive ce au loc in Europa. rizată să dezmintă această şti­ a deşeurilor
In conformitate cu regle­ măr de minimum 200 stu­ văţămîntului. tăţii la Santiago de Chile de LA PAZ. — Comandantul re ca fiind lipsită de orice te­
mentările menţionate, facul­ denţi. Se va urmări, de aseme­ către Comitetul Politic al coa­ şef al forţelor armate ale Bo- mei. Poziţia guvernului R. D. metalice şi
tatea se constituie dacă în In mod excepţional. Minis­ nea, ca secţiile de specializa­ liţiei de stingă chiliene. liviei, general J. Zenteno Ana- Vietnam — precizează agen­
toţi anii de studii are cel terul Educaţiei şi învăţămân­ re In care se pregăteşte un Comitetul s-a reunit dumi­ ya, a fost eliberat, luni, din a- ţia VNA — este următoarea :
puţin 500 de studenţi, înfiin- tului poate aproba ca insti­ număr restrins de studenţi să nică în şedinţă extraordinară ceastă funcţie, la cererea sa, Problema cambodqiană este retractare
ţîndu-se prin ordin al minis­ tuţiile de învăţămînt superior fie grupate în cit mai puţi­ avind ca punct principal al de către preşedintele Hugo de domeniul suveranităţii
trului educaţiei şi învăţămln- şi facultăţile să funcţioneze ne centre universitare. Pen­ ordinii de zi „examinarea o- Banzer Suarez. Nu au fost Cambodgiei şi trebuie să fie Simeria
tului. In învăţămînUâ de artă cn un număr mai mic de stu­ tru uncie secţii de speciali­ fensivei contrarevoluţionare de­ furnizate detalii privind demi­ reglementată de poporul
se pot constitui facultăţi cu denţi atunci cind profilul în- zare cu domeniu restrins. ca­ clanşată de forţele reacţiunii". sia lui Anaya. cambodgian.
minimum 200 de student), iar văţnmîntuhii sau amplasarea (fost I.C.M)
în învătămîntul superior, cu teritorială o impun. re nu pot fi grupate, Minis­
durata de şcolarizare de t.rei Numărul studenţilor se re­ terul Educaţiei şi Invăţămîn- ANGAJEAZA DE URGENŢA
ani, cu cel puţin 300 de stu­ feră la cursuri de zi, serale tului poate aproba constitui­ — 5 conducători auto pentru secţia Hunedoara
denţi. Criteriile care stau la şi fără frecvenţă, la care se rea de secţii cu mai puţin de
baza înfiinţării — prin lege adaugă cei înscrişi la docto- 50 de studenţi în primul an întreprinderea pentru lianfi Deva —
— a universităţii, institutu­ rantură şi la învătămîntul de specializare. — 9 mecanici auto, din care 4 la atelierul Si-
lui, academiei de studii şi postuniversitar. Formaţia de bază pentru meria şi 5 la atelierul din Hunedoara
conservatorului sînt: univer­ Aceleaşi reglementări subli­ seminari i. lucrări aplicative, unitate de prestigiu a industriei hunedorene
sitatea şi academia de studii niază că formaţia de bază proiecte de an şi alte activi­ — 2 tăietori cu flacără oxiacetilenică pentru de­
să fie alcătuită, fiecare, din pentru activitatea didactică tăţi didactice asemănătoare pozitul din Livezeni
cel puţin patru facultăţi, pre­ de predare este anul de stu­ csie grupa, care se constituie
cum şi secţii independente, diu şi secţia de specializare. din 25-30 de studenţi. In LA PRODUCEREA CIMENTULUI - — 2 încărcători — Livezeni.
centre, laboratoare de cerce­ In cazuri excepţionale — lip­ funcţie de specificul unor dis­ — 1 tractorist rutierist — Livezeni
tare ştiinţifică, reunind mini­ să de spaţiu sau atunci cind cipline ?i specialităţi, acelaşi
mum 4 000 de studenţi : insti­ specializarea o cere — Mi­ minister poate aproba grupe PROCESE TEHNOLOGICE COMPLEXE Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul
tutul, din cel puţin două fa­ nisterul Educaţiei şi Invăţă- cu un număr mai mic de stu­ personal-învăţămînt al bazei de la Simeria, tele­
cultăţi, ca şl din secţii inde­ mîntului poate aproba ca denţi dar nu mai puţin de 7 fon 25.
pendente, centre, laboratoare predarea disciplinelor să se (medicină, discipline cu ate­ Dintre toate tipurile de corecta la proporţia dorită trem de fină care este ci­ Angajarea se face conform cu prevederile
de cercetare ştiinţifică, întru­ ţină cu formaţii mai mici do­ lier la arhitectură, discipline lianţi, cimentul are cel mai conţinutul componenţilor mentul. O dată obţinut, aces­ H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971.
tehnologic.
ta este condus prin sisteme
complex
proces
nind cel puţin 1 000 de stu­ rit anul de studiu, dar nu din învătămîntul de artă, lu­ La fabricarea cimentului se chimici. măcinarea clincherului speciale de transport la si­ _____________________________________________________________________(150)
La
denţi. De reţinut că institu­ mai puţin de 75 studenţi. Tn crări practice şi proiecte, se- utilizează mai multe mate­ se foloseşte în mod obliga­ lozurile do depozitare. In­
tul poate funcţiona, indepen­ cadrul anului de studiu, po­ minarii de limbi străine la riale cum sînt: calcarul, toriu ghipsul, in scopul re­ stalaţii moderne asigură
dent, avînd personalitate ju­ trivit profilului, se pot orga­ secţii do specializare şi altele argila, cenuşa de pirită, ce­ glării procesului de priză. insăcuirea sau încărcarea
nuşa de termocentrală, zgu­ De asemenea, pentru redu­ cimentului în vagoane sau
ridică sau in cadrul altei in- niza secţii de specializare, similare).
ra granulată de furnal, ghip­ cerea preţului de cost al autocamioane amenajate spe­ Trustul de construcţii industriale
sul. Aceasta impune pregă­ cimentului sau modificarea cial, pentru transportul in
tirea separată a fiecărei ma­ unor caracteristici ale aces­ condiţii optime al cimentu­
------—-----------------------------—------------------------------ ---------------- ---------------------------------- terii prime, precum şi do­ tuia, se introduc în anumi­ lui. Timişoara, şantierul Fabricii de
zarea exactă, conform reţe­ te proporţii unele adaosuri In legătură cu modul în
telor de fabricaţie. minerale active. care se realizează conduce­
Funeraliile academicianului se face pregătirea amestecu­ priu-zis începe cu deroca- rea procesului tehnologic de ciment şi var Chişcădaga-Deva
tehnologic
Procesul
In funcţie de modul cum
pro-
a
fabricare
se
cimentului
lui brut de materii prime, rea calcarului şi argilei din impun cîteva precizări im­
se disting mai multe proce­ cariere şi se termină cu portante. Toate operaţiile ANGAJEAZA URGENT
bază
de
Constantin Daicoviciu dee de fabricare — umed, expedierea cimentului pro­ se desfăşoară şi pe mecanizare.
semiuscat şi uscat. In cadrul
automatizare
dus. Calcarul şi argila sînt
fabricii de la Chişcădaga se concasate şi sortate. Apoi Un calculator electronic a- - patru ingineri constructori
foloseşte procedeul uscat. se procedează la uscarea sigură la cuptoarele de clin-
Cimentul se defineşte ca lor în uscătoare rotative şi cherizare reglarea automată — un şef serviciu aprovizionare
Populaţia Clujului şi-a prezidiilor Academiei Repu­ cademiei de ştiinţe sociale
de
luat marţi rămas bun de la blicii Socialiste România, şi politice. Radu Voinea, se­ o pulbere fină obţinută prin turnuri aceste uscare speciale. a regimului termic, precum - opt maiştri constructori
clincherului,
la
După
măcinarea
operaţiii
şi comanda tuturor agrega­
de
eminentul om de ştiinţă şi Academiei de ştiinţe socia­ cretar general al Academiei care se adaugă 1 pînă la 7 pregătire, materia primă telor şi instalaţiilor din
pedagog, academicianul Con­ le şi politice, Ministerului Republicii Socialiste Româ­ la sută ghips pentru regla­ este transportată în incinta flux, conferindu-i acesteia o — dulgheri
stantin Daicoviciu, savant Educaţiei şi Invăţămîntului, nia, Ştefan Pascu, rectorul rea timpului de priză. Se fabricii cu ajutorul unui sis­ desfăşurare continuă. De
patriot, care prin ¡multilate­ Comitetului judeţean de Universităţii Babeş-Bolyai. mai adaugă, de asemenea, asemenea, panourile cu a- — fierari-betonişti
rala sa activitate desfăşura­ partid şi a Consiliului popu­ Sînt prezentate condolean­ unii componenţi hidraulici tem de bonzi la silozurile paratură modernă de măsu­
tă de-a lungul a peste cinci lar judeţean, Universităţii ţe familiei academicianului sau inerţi, cum sînt zgura de materii prime. ră şi control instalate în - muncitori necalificaţi
decenii a servit cu devota­ Babeş-Bolyai, a unor insti­ Constantin Daicoviciu. granulată de furnal, canuşa Materia primă preparată
ment şi pasiune ştiinţa şi tuţii de artă şi cultură din ¡Ea mitingul de doliu au de termocentrală şi altele, şi dozată după reţete preci­ punctele cheie din flux per­ Anqajarea se face în baza Legii 12/1971 şi
cultura românească. Cluj şi din ţară, precum şi luat cuvîntul tovarăşii: Paul care dau cimentului unele se în instalaţii speciale, iar mit să se urmărească şi să H.C.M. 914/1968.
cu
corecteze
uşurinţă
se
apoi omogenizată este tre­
Din primele ore ale dimi­ a unor foşti colegi, colabo­ Niculescu-Mizil în numele caracteristici speciale. (146)
neţii. mii de clujeni, oa­ ratori, studenţi. şi din însărcinarea Comite­ CUncherul este produsul cută la procesul de clinche- procesul tehnologic. In al
care
rizare,
doilea rînd, se impune pre­
de
reprezintă,
meni de ştiinţă, cadre di­ Da catafalc se schimbă tului Central al Partidului obţinut prin încălzirea pînă fapt, baza esenţială a fa­ cizarea că electrofiltrele
dactice, cercetători, studenţi, ultimele gărzi. Ungă corpul Comunist Român, Consiliu­ la topirea parţială (clinche- bricării cimentului. Clin- existente, sacii de desprăfu-
elevi, numeroşi cetăţeni din neînsufleţit al lui Constan­ lui de Stat, Consiliului de rizare) a unui amestec din cherizarea are loc în cup­ ire şi sistemul optim de
localităţile apropiate, de pe tin Daicoviciu au făcut de Miniştri, în numele tovară­ materiile prime arătate mai toare rotative de mari pro­ transport elimină do la lo­
meleagurile natale, oameni gardă tovarăşii Paul Nicu- şului Nicolae Ceauşescu, sus. Compuşii mineralogici porţii şi cu o capacitate
de cultură din principalele lescu-Mizil,' membru al Co­ Ştefan Peterfi din partea ai clincherului se formează curile de muncă pulberile şi Combinatul de prelucrare a
celelalte noxe ce pot polua
centre universitare ale ţării mitetului Executiv, al Pre­ Consiliului de Stat, Radu la temperatura de ardere a productivă do 3 000 tone pe atmosfera.
au venit la catafalcul aşezat zidiului Permanent al C.C. Voinea din partea Acade­ amestecului de materii pri­ zi. Datorită faptului că a-
în holul, drapat în negru, al al P.C.R., vicepreşedinte al miei Republicii Socialiste me — circa 1 450 de grade cestea lucrează cu tempera­ Rezumînd cele de mai sus lemnului Sebeş, judeţul Alba
Casei universitarilor, spre a Consiliului de Miniştri, mj- România, profesorul Ştefan — ca urmare a reacţiilor ce turi mari — circa 1 450 gra­ se ajunge la concluzia că
aduce omagiul lor defunctu­ nistrul educaţiei şi învăţă­ Pascu şi Horaţiu I. Crişan, de — cuptoarele funcţionea­ personalul de deservire a
lui. In jurul catafalcului se mântului, Ştefan Peterfi, vi- cercetător la Institutul de fiu loc Intre oxizii de cal­ ză cu ,,foc continuu“. fabricii de ciment are de A N G A J E A Z A
aflau coroane de flori depu­ cepreşdinte al Consiliul))) de istorie şi arheologie din Cluj. ciu, siliciu, aluminiu, fier Clincherul obţinut în bul­ îndeplinit munci de califi­
se din partea Comitetului Stat, Ştefan Mocuţa, prim- •După încheierea adunării existenţi în rocile calcaroa- gări urmează diverse ope­ care înaltă, de mare răspun­ — muncitori necalificaţi, care vor lucra în regie
Central al P.C.R.. Consiliu­ secretar al Comitetului ju­ de doliu, cortegiul funerar se şi argiloase. raţii pînă este supus unui dere şi în condiţi bune de sau acord.
lui de Stat şi Consiliului de se îndreaptă spre cimitirul In amestecul de materii proces de măcinare fină, lucru.
Miniştri, a tovarăşului deţean dc partid, Mihnea central al oraşului unde a prime principale (calcar şi căreia i se administrează Se asigură cazare.
argilă) se introduc materia­
Nicolae Ceauşescu personal, Gheorghiu, preşedintele A- avut loc înhumarea. materialele de adaos. Morile (Material publicat (147)
le de corecţie în cantităţi speciale din dotarea fabri­ la cererea întreprinderii
mici, care au rolul de a cii realizează o pulbere ex­ pentru lianţi Deva)
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru grota, nr. 35, Telefoane i T213S (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12347 (cultură-sport) - Tiparul L P. Deva.