Page 11 - Drumul_socialismului_1973_05

i¿amss3aw¡¡SGtoitira S£iH2u52322S35Sa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 696 @ VINERI 4 MAI 1973

Un membru de partid s-a abătut de la conduita morală Burse pentru

elevi
Dezbătînd cazul în adunarea generală, se Elevii «colilor burse din
generale
de
bucura
partea statului. Numai in
irlmul trimestru, Consl-
fiul popular comunal Va­
ta de Jos a plătit burse
comuniştii îi cer energic să se îndrepte nerală In sumă de peste
elevilor
la
şooala
ge­
de
68 000 lei.
La punctul doi al ordinii rînd, să încerce, să caute ţefacă familia, degeaba spu­ să contribuie la consolida­
de zi, adunarea generală a să-şi refacă familia. I-au ne că nu se mai poate. Ca­ rea familiei. In orice jude­
organizaţiei de bază de la dat dreptate, unde avea re dintre noi nu avem dis­ cată pe care o faci, pune La grădina
coloana autobuze, avea de dreptate, i-au arătat des­ cuţii în familie, dar trebuie mai presus de toate copilul.
dezbătut o problemă deloc chis unde a greşit. să păstrăm ce am cîştigat". La el să te gîndeşti. Grija de legume
uşoară. Se cerea analizat un — Eu de un singur lucru „Eu cred că ne-ar putea as­ de părinte nu constă în cei
caz mai deosebit: abaterile aş vrea să ţină seama — culta pe toţi, pentru că toţi îi 7 000 de lei pe care afirmi La ferma legumicolă a
de la conduita morală a u- a spus în intervenţia sa co­ vrem binele — spune Te­ că i-ai dat într-un an, ci C.A.P. Sîntandrel, activita­
nui comunist care era, de munistul Viorel Lucaci —, că rente Ardeleanu. Să ştear­ în căldura zilnică de lîngă tea nu conteneşte. Aici
terminat
de
însămîn-
fapt, unul dintre cei mai în familia lui a răsărit o gă cu buretele tot ce a fost tată şi mamă, in afecţiune. É mámmK i s-a întreaga suprafaţă de
ţat
buni, mai pricepuţi şi con­ floare pe care are obliga­ şi s-o ia de la început, ca Fericirea nu se măsoară în *<* fmiWí'í, 17 ha destinată rădăcinoa-
ştiincioşi meseriaşi. Cum s-a ţia s-o crească, s-o îngri­ de la căsătorie, iar noi să-l bani. Căldura sufletească e selor şi s-au plantat 10
ajuns la această contradic­ jească, s-o ocrotească, să se ajutăm, să-l tragem la timp fericirea. Dumneata vei ră- ha cu ceapă. De aseme­
aceste
zile
ţie la unul şi acelaşi om ? facă mare, pentru că ea 'e de mînecă, nu ca pînă acum. mîne în colectivul nostru, nea, în de plantat 2 s-au
terminat
ha
Răspunsul l-au dat, in a- viitorul. Această floare nu De aceea, cred că sancţiunea avem nevoie de dumneata. . v.. . r-\ cu varză timpurie şi 3 ha
ceastă adunare, comuniştii, poate să crească decît în propusă de birou e prea Nu numai ca şofer bun, ci cu gulioare. Echipa de la
grădină,
cu
împreună
care şi-au recunoscut des­ aerul curat al familiei, pe aspră, pentru că greşeala şi ca soţ şi tată. Gheorghe Sîncrăian, aju­
Zona viitorului complex sportiv al Institutului de mine din Petroşani »trai* silnic numeroşi
chis partea de vină. ..Nu care colegul nostru nu tre­ mare e şi a noastră. N-ar De cîte ori, în timpul studenţi ia acţiuni de muncă patriotică, destinate amenajării complexului. torul şefului de fermă,
trebuia să aşteptăm să ve­ buie s-o lase să se dezbi­ fi ajuns aici dacă nu-1 lă­ dezbaterilor, comunistul, a lucrează acum la întreţi­
nerea răsadurilor.
dem familia ajunsă în si­ ne, chiar dacă acum i-o fi sam şi noi". „Nici unul nu cărui conduită se analiza Foto I DUMITRU MITUCA
tuaţia în care este. Mai a- mai greu. i-am zis nimic, nici noi, or­ cu atîta răspundere, n-a
les că am ştiut, am cunos­ — Şi noi, toţi, avem o ganizaţia de partid, nici simţit nevoia să-şi plece
cut multe dintre neînţelege­ vină pentru că nu ne-am conducerea autobazei, şi a- capul. 70 de perechi de
rile care au dus la situaţia gîndit pînă azi să luăm a- cum judecaţi cu toţii ce ochi îl priveau, îl dojeneau La Casa de cultură din Geoagiu-Bâl
de azi, cînd e foarte greu titudine. Şi ei, amîndoi, sînt avem de făcut pentru a-1 şi îl îndemnau să-şi regă­
să se micşoreze distanţa ce vinovaţi. Am fost martor ajuta. Eu îl cunosc de' co­ sească drumul. 70 de comu­
s-a creat între doi oameni". la jigniri la adresa soţu­ pil, regret că trebuie să-1 nişti îi doreau binele, fără Un bogat program cultural-
La adunarea de la Auto­ lui în faţa colectivului de critic — mărturisea loan a-i trece, însă, cu vederea
baza de transport auto muncă. Va trebui chibzuit Bulz — dar nu pot să n-c abaterile.
din Deva, în care a fost bine ce trebuie făcut pen­ fac. Pentru că ştiu că şi-a — Şi noi sîntem vinovaţi educativ pentru sezonul estival
dezbătută conduita comu­ tru ca fetiţa să fie ocro­ întemeiat căminul din dra­ — recunoaşte Constantin
nistului al cărui nume do­ tită de neînţelegeri, soţia goste, iar azi renunţă cu
rim să rămînă, deocamda­ să-şi refacă sănătatea atîta uşurinţă la el. Cred, Stănciulescu, secretarul co­ — Prin specificul localită­ manente: difuzarea cunoştin­ tră — ne spune în continua­ de masă) între 9—13 şi 17—
tă, în anonimat (o facem cu zdruncinată, iar familia să însă, că şi conducerea co­ mitetului de partid pe auto­ ţii noastre, Casa de cultură ţelor cultural-ştiinţifice, ex­ re Avram Dara — va fi an­ 23.
convingerea că cel în cau­ fie din nou familie. loanei autobuze trebuie să-i bază. N-avem voie să ve­ din Geoagiu-Băi trebuie să-şi punerile pe teme de politică trenarea în acţiunile de difu­ Desigur, cele consemnate
ză va înţelege ajutorul a- Părerile, sfaturile şoferi­ creeze condiţii de lucru, dem în dumneata . numai o- înscrie în programul ei ma­ internă şi externă a partidu­ zare a cunoştinţelor ştiinţifi­ nu reprezintă decît cîteva ac­
devărat pe care oamenii lor Sabin Nistor, Ion Şte­ să-i dea asemenea trasee nifestări cultural-educative lui şi statului nostru, spec­ ce şi culturale a unor perso­ ţiuni din bogatul program
din jur vor să i-1 dea), q fan, Terente . Ardeleanu, îneît să-i ofere posibilita­ mul profesional, să te des­ diverse, potrivite cerinţelor tacolele, filmul, biblioteca, nalităţi din diferite domenii cultural-educativ pus la dis­
fost invitată şi soţia aces­ loan Bulz, ale taxatorilor Va- tea ca după-amiezele să-i părţim de omul-om. Adu­ şi opţiunilor celor care ne clubul. de specialitate care poposesc poziţia celor care pentru o
tuia. Referatul biroului or­ leria Pădureanu, Gheorghe fie libere, să poată fi în fa­ narea de azi a fost grea, vizitează staţiunea — ne re­ în staţiune. Acestea, sîntem perioadă de două săptămâni
ganizaţiei de bază, care se Miha, ale casierului Dorin milie". dar deschisă spre sufletul lata deunăzi Avram Dara, In domeniul difuzării cu­ convinşi, vor da un plus de vor fi locuitori ai staţiunii.
adresa cu întrebări directe Bălan, ale fiecărui comunist Am fost martorii unei a- directorul acestui aşezămînt noştinţelor cultural-ştiinţifi- inedit şi atractivitate mani­ In plus, atractive drumeţii In
comunistului In cauză, pă­ au cîntărit greu în talerul dunări de partid în care dumitale. Noi toţi, cei 70 cultural. De aceea, pentru ce, s-a ţinut cont de faptul festărilor. jurul localităţii, concursuri-
rerile celor doi soţi au fost balanţei pentru refacerea dezbaterile au durat cîteva de comunişti prezenţi aici, noul sezon ne-am gîndit din că staţiunea este vizitată de Cît priveşte partea „sce­ divertisment pentru cei mai
ascultate şi analizate cu a- unui cămin. „Vedeţi, el e ore, pentru că oamenii, co­ îţi întindem mîna dreaptă. timp să întocmim programul cetăţeni veniţi din toată ţara nică“ a programului din a- buni solişti de muzică popu­
şi din această cauză un loc
tenţie de participanţi. Era un băiat bun, un coleg muniştii nu puteau lăsa să Se poate să n-o primeşti ? de activităţi cultural-educati­ important îl ocupă manifes­ cest sezon, au fost luate de lară sau uşoară dintr-o serie,
greu, era dificil, nici unul foarte bun, şi mi-e greu se piardă un om, să se des­ întrebarea aşteaptă un ve, folosind experienţa ce­ tările ce vizează cunoaşterea asemenea măsuri din timp vizionări la televizor, seri de
nu voia să dea „reţete" de să-i spun, dar trebuie s-o trame un cămin. lorlalţi ani. Toate chestiuni­ judeţului Hunedoara sub as­ pentru încheierea de contrac­ dans vor completa progra­
comportare în familie — şi, fac — mărturisea Ion Şte­ răspuns. Un răspuns ce nu le principale au fost analiza­ pectul istoric, economic, geo­ te cu formaţii artistice pro­ mul manifestărilor.
— Societatea, noastră so­
practic, nu putea —, dar fan — că el are partea cea cialistă nu poate avea re­ se poate da in pripă. Ştim. te împreună cu consiliul de grafic, expuneri însoţite cu fesioniste sau de amatori din Grija dovedită pînă acum
dorea cu întreaga fiinţă să mai mare de vină. Şi dacă buturi printre constructorii Dar adunarea comuniştilor conducere al casei de cultu­ proiecţii de diafilme, vizite judeţul Hunedoara sau din (ne referim la întocmirea a-
vină în ajutorul tovarăşu­ s-ar gîndi bine la fetiţa lui, ei — opina inginerul Sil­ a fost deschisă spre înţele­ ră, fiecare membru primind la locuri istorice, la marile ţară. Putem aminti în acest cestui program) trebuie nea­
lui lor de muncă, al fami­ şi-ar da seama că el tre­ viu Popescu. De aceea, a- sau asumîndu-şi sarcini pre­ întreprinderi ş.a., iar cu spri­ sens că la Geoagiu-Băi vor părat însoţită şi de interes,
liei sale. Primul s-a ridicat buie să facă şi primul, şi al vem obligaţia să te ajutăm, gere şi gîndire curată, a cise în vederea desfăşurări’ jinul Centrului judeţean de evolua artiştii ansamblului de activitate susţinută din
Chirilă Hander. Apoi Emi- doilea pas". „Dînsul poar­ iar dumneata nu se poate apelat la reflecţie, la ome­ continue şi în cele mai bune îndrumare a creaţiei popu­ folcloric hunedorean „Haţe- partea organizatorilor — O-
lian Tămaş. Au găsit cu tă mai mult vina — pentru nie. A fost o adunare din condiţiuni a activităţilor pre­ lare şi a mişcării artistice de gana", ai Teatrului de estra­ ficiul judeţean de turism, Co­
greu vorbele cele mai po­ că a avut abateri în com­ să nu ne înţelegi. Ştii că care s-au desprins multe în­ conizate. masă, organizarea aşa-numi- dă din Deva, Teatrului de mitetul judeţean pentru cul­
trivite pentru a-1 face pe portare, o ştie bine — afir­ marea parte din vină îţi a- văţăminte. Din „planul general" pen­ telor „Convorbiri hunedore- stat din Turda, Orchestra tură şi educaţie socialistă,
colegul lor să înţeleagă că ma Valeria Pădureanu — parţine, şi că tot dumnea­ tru întreg sezonul am reţi­ ne" pe teme de artă plastică, populară din cadrul Filarmo­ consiliul popular comunal —
el are datoria, în primul şl e dator să încerce să-şi ta trebuie să fii cel care LUCIA LICIU nut cîteva domenii de activi­ teatru, muzică, folclor. nicii din Cluj, precum şi for­ în vederea realizării practi­
maţii de artişti amatori din ce a programului. Căci aceas­
tate, din categoria celor per- — O iniţiativă de-a noas-
Cugir, Orăştie, Hunedoara tă transpunere în fapt a pro­
etc. Cît despre filme, acestea gramului cultural-educativ nu
vor rula în fiecare seară şi înseamnă altceva decît crea­
se vor schimba de trei ori rea celor mai bune condiţii
Toate tractoarele şi maşinile De curînd, în cadrul pe săptămînă. pentru oamenii muncii din
Lunii teatrului de a- O privire asupra orarului ţară veniţi la odihnă sau tra­
matori în comuna Le- Vindecarn bolnavilor de... jm lungă“ zilei : biblioteca va fi des­ tament în această frumoasă
să fie folosite lese, artiştii amatori chisă zilnic între orele 8—13 şi modernă staţiune a jude­
din Bunila şi Lelese şi 17—20, iar clubul (şah, ţului nostru.
cu maximum de randament! (comuna Cerbăl a lip­ rummy, table, biliard, tenis C. DROZD
sit, din nou) au susţi­
nut un spectacol-con- In ultimii doi ani, bufe­ va ele au purtat ampren­ a fost bolnav şi a primit
(Urmare din pag. 1) fectării aparatului de ier- curs. Sala căminului tul „Parc", din comuna ta superficialităţii, a credu­ concediu medical cu certi­
bicidat montat pe maşina cultural a devenit ne­ Zam, a avut doi gestionari. lităţii şi uşurinţei în mun­ ficat în regulă, s-a gîndit f
că? Sînt întrebări’ care îşi
lungă.
cu...
mîna
Amîndoi
de semănat. De aseme­ încăpătoare pentru lo­ Aşa demonstrează o recen­ aşteaptă răspunsul, acum şi să-şi prelungească puţin şe­
derea acasă, pe banii sta­
de la recoltat. In curtea nea, la brigada din Chi- cuitorii veniţi în nu­ tă cercetare făcută de In­ în perspectivă, din partea tului, A falsificat certifica­
S.M.A. stăteau în acest timp mindia tractorul care măr mare să asiste la spectoratul judeţean al Mi­ conducerii Uniunii judeţe­ tul medical, prelungindu-i
două maşini în bună stare tracta maşina de semănat această întrecere. Pie­ nisterului de Interne. „Fos­ ne a cooperaţiei de consum. valabilitatea — credea el I
de funcţionare. Era mai bi­ s-a defectat. Defecţiunile sa Iui Ion Băieşu „Ne- ta gestionară a bufetului •ir — cu mai multe zile. Dar
ne dacă se lua una din sînt înlăturate cu întîrzie- ..Parc“, Margareta Bader, a Tot de „mină lungă" su­ cînd a solicitat plata pen­
aceste maşini şi cea defec­ re şi se pierde mult timp avut în toamna anului 1971 ferea şi loan Unguraş. Nu­ tru acele zile, fapta a fost
tă era lăsată să fie repa­ pentru că cele două atelie­ o lipsă în gestiune de 68 368 mai că el nu alegea sursa: descoperită. Nici nu se pu­
rată în atelierul mecanic. re mobile, raportate ca e- Luna teatrului lei — se spune în adresa fie avut obştesc, fie perso­ tea altfel. Doar la cotorul Autobuzul va documentaţiei şi lucrarea
In acest fel, nu se pierdeau xistente, există numai pe primită la redacţie, în urma nal. De unde se nimerea. registrului de certificate staţiona la cap de respectivă va fi executată
opt ore bune de muncă. Di­ hîrtie. De asemenea, din de amatori cercetărilor făcute. A fost După ce a executat două medicale se trece exact de în 1974. Pînă atunci se va
rectorul S.M.A., tov. Aurel cauza slabei organizări a trimisă în judecată, con­ cînd şi pînă cînd omul este linie face o amenajare provizo­
Chirilă, luînd cunoştinţă muncii, unele utilaje stau în comuna damnată şi obligată la re­ în incapacitate temporară. rie prin nivelarea corespun­
despre acest fapt, spunea nefolosite. Tot în această cuperarea prejudiciului. Pî­ Şi înainte de a se plăti cer­ La autobaza din Orăştie, zătoare a terenului de că­
că aceasta nu este decît zi, la brigada din Balata nă în prezent s-a recuperat tificatele, se face întotdeau­ s-a. constatat — ne răspun­ tre secţia L 3 Deva.
lipsă de orientare. stătea o maşină S.P.C. 6. Lelese suma de 18 600 lei, urmînd Avutul obştesc - na o confruntare. Un amă­ de întreprinderea de trans­
Dar fa S.M.A. Deva sînt Oare această maşină — da­ ca restul să fie recuperat nunt la care nu se gîndise porturi auto — că din cau­ Aleea va fi
cam multe lipsuri de orien­ că la C.A.P. Şoimuş nu pe parcurs. Organul de cer­ Neculai Nacu. Sîntem si­ za defectării unor autobu­ pietruită
era de lucru pentru ea potrivire de caracter" avutul nostru. ze, uneori cel care asigură
tare. Pe lîngă aceasta, mai cetare a stabilit că vinova­ guri că o va face în viitor.
— de ce nu a fost de­ jucată de artiştii ama­ tă de această lipsă în ges­ Şi nu numai el... transportul abonaţilor din
există c slabă organizare a plasată în altă coope­ tori din Lelese s-a tiune se face numai fosta Să-l ferim de Jeledinţi la Orăştie n-a cir­ Consiliul popular al co­
muncii de întreţinere a rativă unde există front bucurat de un bineme­ gestionară, nu şi celelalte ■A culat. Totuşi, abonaţii au munei Crişcior — în răs­
trimis
redacţiei
—
punsul
tractoarelor şi maşinilor, de lucru şi se putea se­ ritat succes. învăţă­ persoane cu care a lucrat pagube! O portiţă deschisă celor avut la dispoziţie autobuzul recunoaşte că aleea care
măna ? Toate neajunsuri­ toarele Susana Sten- care atentează la păgubi- care circulă de la Jeledinţi
de intervenţie operativă la bufet”. rea avuţiei obşteşti este şi duce de la consiliul popu­
le semnalate trebuie grab­ coane şi Ana Murdea- la Simeria, cu legătură din
pentru înlăturarea cît mai nic înlăturate pentru ca lă au ştiut să-şi joace A preluat unitatea „Parc" slaba pază ce se face încă şoseaua naţională cu auto­ lar la dispensarul medical
grabnică a defecţiunilor. toate tractoarele şi maşini­ rolul în aşa fel îneît un alt gestionar, Ionel Ar­ în multe unităţi. Un exem­ buzul Simeria — Orăştie. era impracticabilă. Cînd
„La
ploua se făcea foarte mult
vreme,
scurtă
deleanu.
Tot în ziua de 2 mai, la le să fie folosite cu maxi­ au atras simpatia pu­ cînd i s-a făcut o verificare pedepse privative de liber­ plu : şoferii loan Ambreno Cu acest autobuz au circu­ noroi. Sesizarea făcută de
Radu
au
furat
şi
Ştefan
şi
cei 6 abonaţi din
tate de cîte 2 ani, pentru
lat
C.A.P. Deva nu s-au însă­ mum de randament la pre­ blicului. — se spune în adresa or­ pagube aduse avutului ob­ piese de schimb de la ca­ Mărtineşti. Conducerea în­ cetăţeni este justă. S-au
mânţat decît două hectare gătirea terenului şi semă­ După această piesă ganului de cercetare — s-a ştesc, şi-a încercat norocul mioanele coloanei nr. 7, a- treprinderii a dispus să se luat măsuri — se arată în
cu porumb din cauza de­ natul porumbului. publicul a rămas în găsit o lipsă în gestiune de şi în avutul personal. In­ parţinînd autobazei din Ha­ amenajeze un dormitor la încheierea răspunsului •—
compania echipei de 30 000 lei. S-a întocmit do­ tr-o seară, aflat la bufetul ţeg. Valoarea pieselor fu­ cap de linie în satul Jele­ ca aleea să fie pietruită.
teatru din satul Alun, sar şi a fost trimis în in­ ..Vînătorul“ din Simeria, a rate trece de 4 100 Ici. Este dinţi, de unde să plece au­
care a prezentat piesa stanţă, fiind în curs de ju­ furat o haină a lui Gh. C., adevărat, fapta au făcut-o tobuzul spre Orăştie dimi­ Becurile arse au fost
Paguba
„Vaccin
'vmtra lenei"
Mers accelerat spre de Ion Maria Walter, decată. recuperată pricinuită a în buzunarul căreia se noaptea. Dar unde era paz­ neaţa. Este de dorit ca a- înlocuite
Inter­
fost
în
între­
Băieşu.
nicul coloanei ? Cum este
afla o mie de lei. A dispă­
bonaţii din Jeledinţi să a-
preţii
Florentina Florescu.Ion gime". rut imediat din local, dab asigurată această pază ? jute la găsirea unei came­ La sesizarea unor cetă­
Sînt întrebări ce se adre­
Un caz de-a dreptul ieşit
nu şi din vizorul organşlor
re corespunzătoare.
Cursan. Liviu Berar, din comun. La o singură u- de miliţie. Prins imediat, sează direct şefului de co­ ţeni din satul Bîrsău, co­
Nicolae Florincaş şi nitate, într-o perioadă rela­ a fost trimis în judecată şi loană, conducerii autobazei muna Hărău, care solici­
performante de valoareDomniră Stănilă au tiv scurtă, s-a produs o pa­ condamnat ia procedura de din Haţeg. Condamnarea Peroanele se vor tau sprijinul pentru a se
demonstrat frumoase gubă în avuţia obştească urgenţă : alţi 2 ani de în­ celor doi la cîte un an în­ executa în 1974 rezolva problema ilumina­
(Urmare din pag. 1) şi aprilie cu un important calităţi actoriceşti, spec­ . de aproape 100 000 lei ! Cum chisoare, recursul fiindu-i chisoare nu rezolvă defini­ tului public, I.R.E. Deva ne
salt calitativ al activităţii. tatorii răsplătindu-i cu a fost posibil un asemenea respins. tiv modul în care este apă­ In scrisoarea cetăţeanului comunică că becurile arse
Din relatările maistrului binemeritate aplauze. fenomen ? Ce au făcut or­ * y rată avuţia obştească a au­ Miluş Munteanu din Sîn- au fost înlocuite. Şi, con­
aglomeratul nu a fost de Nicolae Mărculescu, Erou al ganele de control ale coo­ O tentativă de înşelăciu­ tobazei din Haţeg. tandrei se ridica problema form graficului de înlocui­
bună calitate — declara to­ Muncii Socialiste, secreta­ ARON HERBAN peraţiei de consum ? Doar ne în dauna avutului ob­ construirii peroanelor pen­ re a becurilor arse la ilu­
varăşul Gheorghe Romoşan, rul comitetului de partid directorii! căminului între timp aici s-au făcut ştesc a săvîrşit Neculai Procuror 10SIF POP tru urcarea în tren în halta minatul public, această o-
economistul secţiei. Cel mai din secţie, am reţinut: cultural Bunila revizii, inventare. Nu cum­ Nacu, din Petrila. După ce GH. I. NEGREA Bîrcea Mică. Organele C.F.R. peraţie se va face din 45
mult însă ne-a tras înapoi — Numai în luna martie răspund că sînt în posesia în 45 de zile.
furnalul nr. 7 care, deşi du­ am reuşit să dăm peste
pă reparaţie capitală, a a- plan 1 004 tone de fontă,
vut un mers nesatisfăcător. ceea ce a făcut ca plusul
— Devenise o situaţie în­ pe trimestru să se ridice la
grijorătoare — au interve­ 2 415 tone, cifră care repre­ (Urmare din pag. 1) pă — de a realiza cincinalul
nit Nicolae Jurca şi Gheor­ zintă o treime din angaja­ în 3 ani şi 9 luni. Totodată,
ghe Cherecheş, prim-furna- mentul anual. De aseme­ Cincinalul in trei considerăm fireşti salturile
lişti la „şapte". Asta pînă nea, în aprilie am elaborat tehnicitate. începutul actua­ cantitative şi calitative pe
pe la sfîrşitul lui februa­ suplimentar 810 tone de lului cincinal, se poate spu­ care le-am făcut, de la an
rie. Atunci, organizaţia de fontă. Cel mai important ne că a marcat pentru colec­ neralizarea schimbului II şi determinat punerea pe baze mice, realizîndu-şi prin a- a căror valoare anuală să la an. Iată, de fapt, valorile
partid şi conducerea sec­ lucru îl constituie însă re­ tivul nostru de muncă o co­ extinderea schimbului III, în superioare a întregii munci ceasta şi atribuţiile de condu­ fie de cel puţin 100 000 lei. cîtorva dintre indicatorii cei
ţiei, împreună cu cei mai dresarea consumului de titură uriaşă atît în activita­ special la maşini şi utilaje politice din întreprindere. Au cători ai activităţii. Pentru Putem spune că această che­ mai sintetici, din 1972, pe
buni muncitori de la fur­ cocs. In martie, acesta a tea materiaiă cît şi în con­ pentru a devansa pe cît po­ fost înfiinţate 11 organizaţii că, aşa cum arăta tovarăşul mare a avut un larg ecou în baza cărora tovarăşul Nicolae
nal, am pornit acţiunea de fost redus faţă de plan cu cepţiile despre muncă şi via­ sibil timpul lor de uzură de partid — adevărate mo­ Nicolae Ceauşescu, la con­ tot colectivul unităţii. O se­ Ceauşescu ne-a înmînat înal­
redresare a agregatului. In 7 kg pe tona de fontă, fapt ţă în general Am pornit în morală — foarte scurt în a- toare de impulsionare a acti­ sfătuirea de lucru a activu­ rie de inovaţii şi raţionali­ ta distincţie : producţia glo­
încărcătură s-au introdus care a condus la realizarea realizarea cincinalului, tre­ ceastă epocă de frecvente cu­ vităţii — pe secţii de pro­ lui de partid din domeniul zări — „Dispozitiv de sudu­ bală a fost realizată în pro­
numai materiale de calita­ pe trimestru a unei econo­ buie să recunoaştem, cu ceriri tehnice. Schimburile ducţie. în scurt timp urmînd ideologiei şi al activităţii po­ ră autogenă continuă, prin cent de 124 la sută, produc­
te. Vagoanele şi pîlniile- mii efective de 132 tone de multe lacune în activitate : II şi III au fost concepute a lua naştere încă două. Nu­ litice şi cultural-educative — rotire“, „Valţ pentru virolat ţia marfă — 122,6 la sută,
cîntar au fost reetalonate cocs. o „organizare fără principii" să lucreze la nivelul schim­ mărul comuniştilor a crescut noi avem datoria să conce­ tablă groasă" etc. — au şi planul de ekport — 107.1 la
pentru a asigura o dozare Neîndoielnic, prin înche­ a producţiei şi a muncii, nu­ bului I, asigurind pentru a- la aproape 500, ceea ce de­ pem clasa muncitoare nu ca fost aplicate cu deosebită e- sută etc Toate sarcinile şi
cît mai perfectă a şarjelor, ierea primului trimes­ mai 150 de muncitori califi­ eeasta prezenţa în permanen­ semnează puternicul poten­ o masă chemată numai să ficienţă în producţie. angajamentele asumate în în­
Au fost încercate două noi tru şi a primei luni din caţi din cei 800 pe care îi ţă a specialiştilor care se o- ţial politic existent în colec­ realizeze hotărîrile, ci ca o In perioada care s-a scurs trecere au fost realizate şi
sisteme de încărcare, adop- trimestrul al doilea cu re­ aveam în total, spaţii de cupă de tehnologiile optime tivul nostru şi care e pus în clasă conducătoare, c- o clasă din acest cincinal, ne-am depăşite şi pe cele 4 luni
tîndu-se cel mai adecvat, zultate pozitive, colectivul producţie neoptimizate, utila­ şi pregătirea in amănunt a valoare prin cele mai diver­ conştientă de rolul său isto­ „îmbogăţit“ cu circa 17 mi­ din 1973. Conform unui plan
şi s-a asigurat o circulaţie secţiei a Il-a furnale se je cu slab randament ş.a. producţiei. (Aceşti oameni se şi adecvate mijloace, a- ric. In stilul de muncă al lioane lei fonduri fixe. Au de perspectivă — cu „bă­
normală a gazelor în spa­ relansează în bătălia side- De aceea, pe prim plan am cunosc la orice oră ce co­ vînd o înrîurire deosebită a- comuniştilor există metode fost construite noi suprafeţe taie" lungă, pînă în 1980 —
ţiul de lucru al furnalului. rurgiştilor pentru ocuparea aşezat rezolvarea probleme­ menzi se execută sau trebuie supra progresului unităţii. superioare desprinse, prin- de producţie — constînd din noi apreciem că la sfîrşitul
Echipele de lăcătuşi şi elec­ unui loc fruntaş în întrece­ lor de organizare şi pregăti­ executate, dacă este asigura­ Organizaţiile de tineret şi tr-un studiu aprofundat, din 5 hale, extinderea sculăriei, următorului cincinal vom fi
tricieni au revizuit şi în­ rea pentru îndeplinirea re a forţei de muncă. Am­ tă baza de materii prime şi sindicat, conduse şi îndru­ documentele şi hotărîrile noua curăţătorie de fontă, în stare să dăm. anual, eco­
treţinut corect şi prompt cincinalului înainte de ter­ bele, de aceeaşi mare impor­ materiale pentru ele, cui sînt mate cu competenţă de co­ partidului nostru. Astfel, magazii de secţie, depozit de nomiei naţionale o produc­
toate instalaţiile. In toate men. Este o bătălie pasio­ tanţă. trebuiau să fie solu­ de-tbinte, cum trebuie fina­ mitetul de partid, dau acti­ munca politică este legată produse finite etc. In sectoa­ ţie în valoare de un miliard
schimburile, asistenta teh­ nantă, care poate fi cîştigată ţionate în mod simultan. Ca lizate cît mai urgent I). Evi­ vităţii politice şi productive de practică, de producţie — rele de metal, lemn şi ma­ lei ! Pînă atunci, va trebui
nică a fost asigurată de eu condiţia punerii depline urmare, în 1971 a înceout la dent. numărul muncitorilor a un caracter de masă, prin problemele de producţie sînt, teriale de construcţii au fost să orientăm, conform indi­
cîte un inginer care a ur­ în valoare a tuturor rezer­ noi un amplu proces de sec- crescut — aprooiindu-se în conştientizarea oamenilor şi pe acest plan, problemele aduse utilaje de înaltă teh- caţiilor date de secretarul
mărit exclusiv funcţionarea velor existente în secţie. torizare a întreprinderii, con- prezent de 2 000 —, iar pe participarea lor masivă la politice ale colectivului nos­ niei ate. Pentru creşterea general al partidului, întrea­
+
furnalului şi organizarea Este vorba în primul rînd stînd în formarea de atelie­ planul calificării am obţi­ elaborarea şi înfăptuirea de­ tru ! Agitaţia vizuală chea­ condiţiilor de muncă au fost ga muncă productivă, poli-
judicioasă a lucrului. Aşa de evitarea opririlor acci­ re şi secţii specializate pe nut însemnate succese. In ciziilor. N-ar trebui să a- mă concret la muncă prin construite grupuri „ sociale, tico-educativă în direcţia
am reuşit ca după trei săp- dentale şi a mersului re­ un anume profil de produc­ numai doi ani şi patru luni. mintim aici decît şedinţele întregul său conţinut. Un un dispensar medical mo­ dezvoltării spiritului mun­
tămîni de încordare să rea­ dus. încărcarea corectă a ţie : turnătorie, prelucrări au fost ^alifiraţi circa 1000 de producţie, care constituie, singur exemplu: pe una din dern şi s-au mecanizat di­
ducem agregatul la normal. furnalelor şi asigurarea u- mecanice, confecţii metalice, de oameni prin cursuri de spre mîndria noastră. ade­ pancarte s-a scris că fiecare verse operaţii de lucru. citoresc al tuturor lucrători­
Acţiunea de redresare a nui regim termic optim, ri-' masini-unelte etc. Au luat scurtă durată, ucenicie la lo­ vărate dezbateri practice de inginer sau tehnician din Cu asemenea forţe şi va­ lor, a devotamentului şi ab­
furnalului 7, în paralel cu dicarea temperaturii aeru­ naştere şi secţii cu totul noi. cul de muncă şi prin Şcoa­ optimizare a muncii, momen­ întreprindere trebuie, prin lori pe care le avem. consi­ negaţiei în îndeplinirea sar­
intensificarea producţiei la lui insuflat, buna întreţine­ ’ cum este cea de prese care la profesională Cugir, unde te în care oamenii emană i- gîndire creatoare proprie, să derăm pe deplin realizabilă, cinilor actuale de prestigiu
furnalele 8 şi mai ales 9, re a utilajelor şi instalaţi­ lucrează numai produse pen­ avem în fiecare an cîte o dei de mare valoare pentru găsească soluţii tehnice, să sarpina supremă ce ne-am ce stau în faţa industriei
s-a soldat în lunile martie ilor. tru export. De asemenea, au promoţie de 60 meseriaşi.
fost luate măsuri pentru ge- Cerinţele noii organizări au creşterea eficienţei econo- realizeze produse noi etc. — asumat-o pentru această eta­ noastre socialiste.