Page 12 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 696 • VINERI 4 MAI 1973
4
yT
ng ^ BHBBBBPaaBBMBl
1 .': MÉimuMiilVim«11 i iriiilMMMBMWWBMMTOW
ţm britanic. Alee Douglas-Ho-
■ telegrame ■ note « informaţii■ Totodată, ministrul bri-,
me.
mm a tanic a precizat că guver
«
mmm § ; » nul său dezaprobă expe
rienţele atomice în atmo
In legătură cu sferă.
'TTa Ï7 A Reuniunea multilaterală Vizita delegaţiei experienţele Manuscris...
nucleare franceze Mark Twain
A APĂRUT NOUL VOLUM : M.A.N. a României în Pacific noscutului umorist ame
Ultimul manuscris al cu
de la Helsinki ment interpelării unui de rican Mark Twain a fost
Parla
Răspunzlnd
în
Universitatea
la
publicat
j în Republica Zair putat programul în legătură Berkeley Frederick California.
din
socialist
Prof.
Anderson,
de
cu
expe
care posedă 80 la sută din
3
Trimisul
—
HELSINKI
bilit ulterior, în timpul con
special, Dumitru Ţinu, trans nivel care urinează a fi sta KINSHASA 3 (Agerpres). La sosire, la Kinshasa, de rienţe nucleare în Pacific, manuscrisele lui Mark
Aymar Achille Fould, se
Twain, a declarat că ope
— Răspunzând invitaţiei Con
Scrieri alese“ multilaterale de la Helsinki ferinţei. Se prevede, de ase siliului Legislativ Republicii legaţia a fost întîmpinată de cretar de stat la Ministerul ra, care însumează 400 de
mite : In şedinţa sa de joi,
co
menea,
constituirea
unui
grupul de lucru al reuniunii
Naţional
pentru
Problemele
Apără
vi
Thsekedi
Wa
Mulumba,
pagini, este de o valoare
al
(Parlamentul)
mitet de coordonare, în tim
a examinat un proiect de pul celei da-a doua faze a Zair, o delegaţie a Marii A- cepreşedintele Consiliului Le şi rii naţionale, a declarat că inestimabilă sub raport
va
continua
Franţa
precum
Naţional,
acest
gislativ
ROMA 3 — Coresponden Stat „creării unui climat de document — prezentat de de conferinţei, care să fie for dunări Naţionale, condusă de de deputaţi din conducerea- program pină la atingerea biografic, dar de un inte
tul Agerpres, Radu Bogdan, prietenie şi colaborare în legaţiile Franţei, Iugoslaviei, mat din reprezentant! ai sta Corneliu Mănescu, viccpre_şe- parlamentului. A fost de fa tuturor obiectivelor fixate, res literar limitat. Manu
transmite: Cunoscuta edi Balcani şi în Mediterana, Poloniei, Spaniei şi României telor participante şi care să dinte al Frontului Unităţii ţă Alexandru Tujon. amba relatează agenţia France scrisul a fost terminat de
tură din Milano „II Calen desfăşurării cît mai curind — cu privire la organizarea urmărească buna desfăşurare Socialiste, preşedintele gru sadorul României în Republi Presse. Secretarul de stat autor cu şase luni înainte
dario del Popolo" a scos posibil a conferinţei asupra conferinţei pentru securitâte a lucrărilor în cadrul comisi pului român al Uniunii In ca Zair şi membri ai amba a precizat că nu se are in de moartea sa — in 1910,
de sub tipar un nou volum, securităţii şi cooperării eu şi cooperare în Europa. Prin ilor. terparlamentare, a sosit la sadei. vedere anularea sau modi la vîrsta de 74 de ani.
intitulat „Nicolae Ceauşescu ropene, la ale cărei lucrări consens, grupul de lucru a de In aceeaşi zi, grupul de Kinshasa pentru o vizită de In onoarea delegaţiei Marii ficarea programului de ex
— Scrieri alese". Continu- pregătitoare România a par cis ca acest document să fie lucru a continuat dezbaterile prietenie. Din delegaţie fac Adunări Naţionale, vicepre perienţe prevăzut iniţial. Urme străvechi
înd publicarea de texte din ticipat activ, aducînd o im luat ca bază a formării fina asupra problemelor capitolu parte deputaţii prof. univ. şedintele Consiliului Legisla Descoperirea unui os de
opera secretarului general portantă contribuţie de idei le a recomandărilor privind lui. 3 al ordinii de zi a vii Tudor Draganu, preşedintele tiv Naţional, Thsekedi Wa Sindicatul marinarilor animal de acum 135 000—
al Partidului Comunist Ro şi propuneri". problemele legate de organi toarei conferinţe europene — Comisiei de validare a Marii Mulumba a oferit un dineu. din Australia a hotărît, 150 000 de ani care poartă
mân, preşedintele Consiliu In încheiere, prefaţa vo zarea conferinţei. Documentul cooperarea culturală şi rela Adunări Naţionale, prof. ing. Membrii delegaţiei parla miercuri, să boicoteze toa urmele unor semne grava
lui de Stat al României, lumului „Nicolae Ceauşescu preconizează, In principal, ţiile umane. Tudor Ionescu, preşedintele mentare române au fost oas te navele care navighează te de mina omului, ar pu
noul volum se adaugă ce — Scrieri alese" subliniază Paralel, experţii financiari Comitetului naţional pentru peţii Academiei de arte fru sub pavilion francez. în tea să revoluţioneze con
lorlalte două. apărute în a- că „obiectivele politicii in desfăşurarea conferinţei în au avut o nouă întîlnire con apărarea păcii, membru al moase din Kinshasa, au vizi semn de protest faţă de cepţiile acceptate pină în
ceeaşi editură în anii 1971 terne şi externe sînt strîns trei faze : prima — la nive sacrată examinării propune Comisiei pentru politică ex tat importante obiective eco experienţele nucleare e- prezent asupra evoluţiei
şi 1972. Pe parcursul a pes legate în concepţia preşe lul miniştrilor de externe, a rilor privind repartizarea ternă a M.A.N. şi Mircea An- nomice şi social-culturale din fectuate de Franţa în zo inteligenţei umane. Desco
te 400 de pagini, volumul dintelui român : opera de gelescu, membru al Comisiei capitală şi din Lumumbashi, na Oceanului Pacific. perirea. făcută în Franţa
înmănunchează o amplă cu edificare economică nu poa doua — la nivelul comisiilor cheltuielilor legate de desfă pentru învăţămînt, ştiinţă şi important centru industrial de către profesorul ameri
legere de articole şi cuvin- te fi dusă înainte în cele de lucm, iar a treia — la un şurarea conferinţei. cultură a M.A.N. şi cultural din Zair. can Alexander Marschack.
tări ale tovarăşului Nicolae mai bune condiţii fără pa Guvernul britanic a a- de la Universitatea Har-
Ceauşescu, publicate şi ros ce şi destindere internaţio tras atenţia guvernului vard. duce la aprecierea că
tite în cursul anului 1972 şi nală". francez asupra hotărîrii ţă simbolurile gravate pe a-
grupate în 17 capitole te Prezentat într-o formă rilor membre al Common- cest os — arcuri, unghiuri,
matice. grafică remarcabilă, cel Noi atacuri ale wealthului riverane Paci paralele, figuri — ar pro
Lucrarea este prefaţată de do-al treilea volum de scri
profesorul universitar Cario eri alese ale tovarăşului forţelor khmere în ficului de a cere sistarea ba utilizarea la un înalt
Salinari, reputat critic lite Nicolae Ceauşescu, apărui programului de exverienţe nivel a limbajului, ceea ee
datei
devansarea
rar marxist. In prezentarea în Italia, este ilustrat cu apropierea nucleare franceze în zona înseamnă limbajului, aso
anariţiei
cărţii, autorul remarcă fap fotografii înfăţişînd aspecte Oceanului Pacifie. a decla
tul că anul 1972 — respec din activitatea desfăşurată, rat. miercuri în Parla ciată. pînă acum, perioa
tiv perioada din care da în perioada menţionată, de Pnom Penhului ment, ministrul de externe dei omului de Neanderthal.
tează articolele şi cuvîntă- secretarul general al parti
rile secretarului general al dului nostru. PNOM PENH 3 (Agerpres).
P.C.R. — a fost un an im După cum se precizează — In cursul nopţii de miercuri
portant pentru România, a- aici, apariţia în librării a spre joi, detaşamente ale for
tît pe planul politicii inter volumului menţionat repre ţelor patriotice cambodgiene
ne cît şi pe cel al politicii zintă un eveniment edito au lansat noi atacuri în veci
-
internaţionale. ,.Pe plan in rial însemnat. nătatea Pnom Penhului, con-
tern — relevă Salinari — Fiind menită să contribuie tinuînd ofensiva desfăşurată,
activitatea politică româ la adîncirea cunoaşterii din în ultimele săptămîni, în
nească a fost dominată de tre popoarele român şi ita preajma capitalei khmere. In
Conferinţa Naţională a par lian, la continua dezvoltare cursul acestor acţiuni, au fost
tidului comunist, la care a prieteniei lor, noua ini atacate poziţiile trupelor lon- Au început lucrările —Coreea de sud 2-1 ; An
am avut prilejul să asist". ţiativă editorială, care se nolise din zona localităţii Siem glia—Mexic 2-0 ; Australia
In ce priveşte politica ex încadrează într-o suită de Reap, aflată la 20 kilo^metri de la complexul sportiv —Japonia 2-0.
ternă, semnatarul prefeţei asemenea acţiuni întreprin Pnom Penh, şi cele de la din Montreal
subliniază vizita făcută în se în ultimii ani de diferite Preah Prasap, aşezare de pe
opt ţări africane de tovară edituri din numeroase ţări malul estic al Mekongulul, a- A 14-a ediţie a
şul Nicolae Ceauşescu, pre ale lumii, ilustrează o dată le cărui ape o despart de ca MONTREAL 3 (Agerpres).
cum şi întîlnirile sale cu mai mult prestigiul mereu — Au început lucrările de „Cursei munţilor“
reprezentanţii a cinci miş crescînd de care se bucură pitală. construcţie a complexului SINAIA 3 (Prin telefon) ;
cări de eliberare naţională pe toate meridianele politi Lupte intense au continuat olimpic din Montreal, unde Pe un timp frumos, din
africane, între care şi cu ca internă şi externă a Ro să se desfăşoare, miercuri şi se vor desfăşura principa centrul oraşului Sinaia s-a
Amilcar Cabrai. mâniei socialiste, personali joi, în zona capitalei provin lele competiţii ale celei de-a dat ieri startul' în cea de-a
Referindu-se la principia tatea conducătorului ei, to . Climatul social in Franţa, unflo se desfăşoară o serie de acţiuni revendicative în special In 21-a ediţii a Jocurilor o-
le politicii externe a Româ varăşul Nicolae Ceauşescu, ciale Takeo, situată pe şosea industria producătoare de automobile, continuă să rămînă încordat. Conducerea uzinelor „Rc- limpice de vară din anul 14-a ediţie a „Cursei mun
ciclistă
competiţie
ţilor“,
a re { uzat să satisfacă cererile a peste 20 000 de muncitori şi a anunţat în
d
niei socialiste, Cario Sali bogata sa activitate îndrep ua naţională nr. 2, la circa 90 chiderea atelierelor, reducind astfel întregul personal, la starea de „şomaj tehnic" 1976. Complexul olimpic va
nari relevă în context im tată spre înfăptuirea idea kilometri sud de Pnom Penh. Inchiderii 0t0 înTreprinderi'i Cit ° rii uzinelor din Flins > aduna t' în faţa atelierelor, după anunţarea cuprinde stadionul cu o ca internaţională la care par
portanta pe care o acordă lurilor de pace şi securitate pacitate de 60 000 de locuri, ticipă 86 de rutieri din -
^ preşedintele Consiliului de ale omenirii. un velodrom, bazinul de Cehoslovacia, R.D. Germană
U.R.S.S. şi România.
înot, sala de gimnastică. Or
Prima
disputat
s-a
etapă
ganizatorii au semnat un pe traseul Sinaia — Chi-
prim contract, in valoare
Declaraţia comună 0 rezoluţie a P.D. din S.U.A. privitoare Şedmfa Biroului Politic cu întreprinderile care vor chiş (prin Braşov) — Sinaia
de 10 milioane de dolari,
cehoslovacului
şi
a
revenit
efectua lucrările. Kubias Ludek (Ruda Hvez-
la încetarea acţiunilor militare al P.C Italian da Plsen), cronometrat pe
distanţa de 130 km în 3 h
americano—vest-germană 9 15’23” In acelaşi^ .timp cu
americane în Cambodgia ROMA 3. — Coresponden one şi de preşedintele Curţii TENIS învingătorul aU 'fost' cla-
tul Agerpres, Radu Bogdan, constituţionale a caracterului saţi, în ordine, Wolfgang
WASHINGTON 3 (Ager pentru soluţionarea căreia WASHINGTON 3 (Ager Cambodgia. De menţionat că transmite: Biroul Politic al antifascist ai Constituţiei şi a Miersch (Dynamo Ber
pres). _ După încheierea guvernele lor „vor acţiona dintre cei 57 de senatori de Partidului Comunist Italian, necesităţii apărării riguroase a Echipa României lin), Evgheni Smetanin
(Dinamo
Moscova),
Va-
in
Reprezentanţii
—
celor două zile de întreve într-o manieră constructivă". pres). ai Partidului democrat mocraţi. doar trei nu au reunit la Roma, a examinat democraţiei. s-a calificat în sile Teodor (Dinamo Bucu
Senat
deri dintre preşedintele Ri- Preşedintele şi cancelarul din S.U.A au luat în dezba sprijinit rezoluţia. Raportul situaţia politică din tară şi, in Birou] Politic al P.C.I. a în reşti), Aleksandr Tiho-
chard Nixon şi cancelarul se pronunţă, pe de altă par tere participarea S.U.A. la de forţe în camera superioa mod deosebit, recentele acte sărcinat grupurile sale parla sferturile de finală nov, Serghei Morozov (am
Willy Brandt, a fost dată pu te, pentru menţinerea trupe războiul din Cambodgia şi ră a parlamentului american de terorism şi distrugeri pro mentare să promoveze o dez ale Cupei federaţiei bii Dinamo Moscova),
blicităţii o declaraţie comu lor americane în Europa oc au adoptat o rezoluţie prin este, după cum se ştie, fa vocate de elemente neofascis batere asupra recentelor acte Vasile Selejan (Dinamo
nă în care se arată că „Re cidentală, deşi cercuri ale vorabil Partidului democrat, te. Cu acest prilej, Biroul Po teroriste în care a ieşit la i- internaţionale Bucureşti), Jiri Patras (Ru
publica Federală- Germania vieţii publice, inclusiv per care au cerut să se pună ca republicanii deţinînd doar 43 litic al P.C.I. a evidenţiat im veală responsabilitatea grupă da Hvezda Pisen), Vasile
este dispusă ca, împreună cu sonalităţi de conducere în păt oricărei activităţi milita locuri. portanta semnificaţie a cu rilor şi organizaţiilor neofas MÜNCHEN 3 (Agerpres). Pascale (Steaua) şi Sorin
re americane în această ţa
celelalte membre ale Comu cele două ţări se declară pen ră. rentului antifascist, care şi-a ciste şi a conducătorilor Miş Suditu (Olimpia).
nităţii economice vest-euro- tru retragerea trupelor ame Deşi documentul amin In cadrul întrunirii, lide găsit o viguroasă expresie in cării Sociale Italiene. , — Pentru sferturile de fi Pe echipe, etapa a fost
femi
competiţiei
ale
nală
pene şi cu instituţiile aces ricane din Europa occidenta tit nu are putere de con- rul majorităţii democrate, manifestaţiile unitare de la 25 nine de tenis ..Cupa fede cîştigată de formaţia Di
teia, să participe la o dezba lă. pentru măsuri de dezan strîngere asupra Administra senatorul Mike Mansfield, a aprilie şi 1 Mai, şi a apreciat Biroul Politic a convocat raţiei internaţionale" care namo Moscova, urmată de
tere deschisă şi completă a- gajare militară, care să ţiei, adoptarea sa reflectă o- ţinut un discurs în care a confirmarea de către preşe reuniunea Direcţiei partidului se desfăşoară la Bad Hom Ruda Hvezda Plsen şi Di
supra naturii unei asocieri contribuie la asigurarea unui poziţia crescindă a Senatu declarat: „Trebuie să cău dintele republicii, Giovanni Le- pentru 8 mai. burg s-au calificat urmă namo Bucureşti.
echilibrate între Europa oc climat paşnic pe continent. lui faţă de acţiunile militare tăm să împiedicăm un anga toarele echipe: Australia, In clasamentul căţărăto
cidentală şi Statele Unite". In altă ordine de idei. ce americane împotriva poporu jament militar suplimentar Anglia, S.U.A., România, rilor, pe primul loc se află
Preşedintele şi cancelarul le două guverne împărtăşesc în Cambodgia şi să punem R.F. Germania, Olanda, In Kubias Ludek, cu 5 puncte,
au remarcat — se spune în speranţa că lucrările Confe lui khmer şi constituie pre capăt actualei implicări, donezia, Republica Sud A- urmat de Vasile Teodor —
unei
ludiul
apro
probabile
declaraţie — că aceste dez rinţei general-europene pen menţinută cu preţul a sute Firma „Rolls-Royce“ va fricană. După cum s-a a- 3 puncte şi Evgheni Sme
bateri trebuie să ia în con tru securitate şi cooperare bări, în cursul acestei luni, de milioane de dolari şi cu nunţat, echipa României a tanin — 2 puncte.
sideraţie acorduri la care vor avea loc în curînd şi vor a unei legislaţii referitoare riscul înregistrării de noi eliminat în optimele de fi Astăzi se desfăşoară eta
Japonia şi Canada să poată aduce progrese sensibile In ia suspendarea fondurilor pierderi de vieţi umane şi al rămîne britanică nală cu 2-1 formaţia Sue pa a 2-a pe ruta Sinaia —
participa. contactele umane, că vor pentru sprijinirea activităţi creşterii numărului de pri diei. Alte rezultate: S.U.A. Băneşti — Sinaia (85 km).
zonieri de război" — relatea
Cei doi interlocutori con promova cooperarea recipro-j lor militare ale S.U.A. în ză agenţia Reuter.
sideră că succesul negocieri că şi comunicaţiile, ajutînd LONDRA 3 (Agerpres). — nim stabilit oficial. (Potrivit
lor comerciale este o sarcină în acest fel la depăşirea trep Firma „Rolls-Royce - va ră unor surse citate de agenţi
Un
britanică.
politică de mare importanţă, tată a divizării Europei. Convorbiri între Georges Pompidou şi mîne cuvînt a! băncii purtător ile de presă, acesta s-ar situa
de
„Rot-
40
vecinătatea
în
de
cifrei
ministrul de externe ai Japoniei schild", care şi-a asumat vîn- milioane lire sterline). Ban Cinema 16.15 Virtuozi al Instrumentelor
Drosu
Emil
populare;
şl
Ion
zarea la licitaţie a faimoasei ca „Rotschild" urmează să Strîmbeanu; 16,30 Ştiinţa la
PARIS 3 (Agerpres). — La nipon, Kakuei Tanaka, tn companii, a anunţat că nici- decidă acum dacă să reco zi; 16.35 Formaţii corale de
Drumul
DEVA
Paris au avut loc, miercuri, toamna acestui an, la Paris şi una dintre ofertele făcute nu mande acceptarea celei mai („Patria"); ■ Explozia spre vest iemel Corul din satul Furcu-
(„Arta“);
convorbiri între preşedintele vizita preşedintelui Pompidou a venit din străinătate. După mari dintre oferte sau trans SIMERIA : Bulevardul romului leşti — Teleorman şi corul din
comuna Niculiţel — Tulcea;
Franţei, Georges Pompidou, şi la Tokio, prevăzută pentru a- toate probabilităţile acest lu formarea firmei în societate („Mureşul“); HUNEDOARA ; A- 16.50 Publicitate radio; 17,00
Ma
(„Siderurgistul“);
tentatul
ministrul afacerilor externe nul viitor. cru s-ar datora condiţiei ca pe acţiuni. rea hoinăreală („Constructo Pentru patrie; 17,30 Miniaturi
al Japoniei, Masayoshi Ohira, Vorbind cu prilejul unui de re cere ca, după vînzare, nu După cum s-a anunţat, li rul“); CALAN : Am încălcat folclorice instrumentale; 17,40
Sinteze; 17,50 Muzică uşoară;
aflat într-o vizită oficială în jun oferit în cinstea sa de mele de „Rolls-Royce“ să nu citaţia a fost secretă, sume legea („11 Iunie“): TELIUC : 18.00 Orele serii; 20,00 Zece me
Franţa. Cu acest prilej, pre Michel Jobert, ministrul de mai poată fi utilizat dacă po le propuse pentru achiziţio Preria („Minerul“); PETRO lodii preferate; 20,45 Consem
ŞANI • Domnului profesor, cu
nări: 20 50 La microfon Florea
şedintele francez şi conducă ' externe al Franţei, Masayoshi sesorul este de altă naţiona narea companiei — de fapt. dragoste („7 Noiembrie“); Ma Cioară: 21.00 Revista şlagărelor:
torul diplomaţiei nipone au a- Ohira a relevat că „Japonia litate decît cea britanică. a diviziunii pentru automo rea hoinăreală („Republica“); 21.20 Moment poetic; 21.30 Bi
LUPENI :
Lupul mărilor şi
bordat probleme privind rela urmăreşte să realizeze o nouă Purtătorul de cuvînt a iftfor- bile a acesteia, care, în ul- Răzbunarea („Cultural“); Pro juterii muzicale; 22,00 Radiojur
nal; 22.30 Concert de seară: 24.00
ţiile comerciale şi politice orientare^în politica sa exter mat, de asemenea, că cel ultimii doi ani. şi-a sporit cesul unei stele („Muncito Buletin de ştiri; 0,03—3,00 Es
:
candidat
Un
franco-japoneze, precum şi as nă“, dictată de schimbări pe puţin unul dintre eventualii continuu profiturile — au resc“): LONEA („Minerul“); A- trada nocturnă.
preşedinţie
la
pecte privind vizita pe care trecute pe arena internaţiona cumpărători a oferit o sumă fost avansate în plicuri în NINOASA : Sfîrşitul Liubavini-
urmează s-o facă premierul lă. mai mare decît preţul mi- chise. lor („Muncitoresc“); PETRILA :
Născut liber („Muncitoresc“); Televiziune
VULCAN : Filiera („Muncito
resc“); URICANI : Fuga e să 9,00 Curs de limba rusă. I,ec-
nătoasă („7 Noiembrie“); O- ţla a 52-a;
RAŞTIE : Zestrea („Patria“):
GENEVA. — La sediul Or gaţia Comitetului Central al WASHINGTON. — John daţii Partidului Conservator, Toamna cheyennilor. seriile T-II 9,30 O viaţă pentru o idee :
Henri Coandă;
ganizaţiei Mondiale a Sănă P.C. din Danemarca, condusă Ehrlichman şi H. Haldeman, de guvernămint, ai Partidului („Flacăra“); GEOAGIU—BAI ; 10.00 Telex;
tăţii a avut ioc prezentarea de Knud Jespersen, preşedin doi dintre ¡nalţii funcţionari naţionalist scoţian şi cei in Cu mîinile curate; HAŢEG ; A 10.05 Avanpremieră;
odată
fost
(„Popu
poliţist
un
de fiime realizate cu prilejul tele partidului, care se află ai Casei Albe, care au demi dependenţi. Comuniştii au ciş- lar“); BRAD : Domnului profe 10.10 Publicitate;
aniversării a 25 de ani de la în vizită in R.D. Germană. sionat recent în legătură cu tigat patru noi mandate de sor. cu dragoste („Steaua ro 10.15 Studioul artistului amator;
10,55 Oameni ai zilelor noastre.
şie -- ); GURABARZA : Cine cintă
crearea organizaţiei. Pelicula Cu acest prilej, s-a făcut un „afacerea Watergate", vor a- consilieri şi au menţinut alte nu are gînduri re'e („Minerul“); 12 ore din viaţa Eroului
documentară „O.M.S.-25", de schimb de păreri şi de expe părea, marţea viitoare, in fa două cucerite anterior. TLIA : Cine cintă. nu are gin- Muncii Socialiste N. Do-
garu;
dicată activităţii desfăşurate rienţă cu privire la activita ţa unui mare juriu federal, duri rele („Lumina“). lt,10 Portativ ’73 — Revista
de organizaţie în primul sfert tea P.S.U.G. şi P.C. din Da care face investigaţii in a- STOCKHOLM. — Prima zi muzicii uşoare TV;
de veac al existenţei sale, a nemarca, precum şi la pro- ceastă problemă — informea- a convorbirilor oficiale înce Radio 11.45 Patrie, mîndria mea. Pro
fost realizată în studiourile pute miercuri intre Krister gram de cîntece patriotice
revoluţionare;
Bucureşti de o echipă de ci Wickman, ministrul de externe In jurul orei 12,00.
PROGRAMUL I: 5.00 Buletin de
neaşti români, condusă de re Cadran m- Cadran al Suediei, şi Ştefan Olszow- ştiri; 5.05 Cu cîntecul şi jocul Transmisiune directă de
din
gizorul Alexandru Popescu. ski, ministrul afacerilor exter pe plaiurile tării; 5.30 Jurnal la Adunarea populară prii«
cu
organizată
Iaşi.
ne al R.P. Polone, aflat in vi agrar; 5.40 Melodii în zori de jul împlinirii a 125 de ai
Radioprogramul
PARIS. — Următoarea in- zită la Stockholm, a prilejuit zi; 6,00—8,08 Matineu muzi de la Revoluţia din 184
dimineţii;
8,08
tilnire ia ryvel înalt dintre b!em.e actuale ale luptei pen ză agenţia United Press In discutarea unor probleme in cal; 8 25 Moment poetic. Hor- 16,00—17,00 Teleşcoală. Matemat
că
candidat
ajutorul
(în
cancelarul vest-german, ,Willy tru pace şi securitate în Euro ternaţional. ternaţionale de interes comun vath Istvan: 8.30 La microfon lor la concursul de adm
Brandt, şi preşedintele Fran pa. După cum relatează ziarul pentru cele două ţâri. melodia preferată; 9,00 Buletin tere în învăţămîntul pos
de
9,30
pămîn-
Memoria
ştiri:
Inti
ţei, Georges Pompidou, în ca „The New York Times", cei tului românesc; 9.50 Uvertura liceal şi superior): români
Literatura
grale.
drul consultărilor bianuale WASHINGTON. — John B. doi vor fi chestionaţi şi de ISLAMABAD. — Ministerul la opereta „Poet şi ţăran“ de Liviu Rebreanu, ctitor ;
ştiri:
vest-germano-franceze, va a- Connally, fost ministru de fi un comitet senatorial, care Apărării al Pakistanului a dat Suppé; 10.00 Buletin de muzică romanului realist moderi
10,05
Orchestra
de
Curs
de
vea loc la Bonn, în zilele de nanţe al Statelor Unite in întreprinde cercetări in aceas publicităţii o declaraţie care populară „Doina Banatului" 17.30 Lecţia a 51-a; limba englez.
21 şi 22 iunie — anunţă a- cabinetul preşedintelui Nixon, tă direcţie. anunţă că 12 ofiţeri şi un ci din Caransebeş; 10,30 Interfe 18.00 Telex;
genţia DPA. a declarat că părăseşte Par vil din rindurile armatei şi a- renţe interpretative Elena Con- 18.05 Tragerea Loto;
Rocky
18.15 Cum vorbim;
şl
Roberts
stantlnescu.
La intilnire vor lua parte şi tidul democrat pentru a de LONDRA. — In alegerile vi a ţi ei au fost arestaţi sub a- Lili Lindfors; 11,00 Buletin de 18,35 La volan — emisiune pen
miniştrii de externe ai ceior veni membru al Partidului Re pentru consiliile locale din cuzaţia de înaltă trădare — ştiri; 11,05 Din muzica popoa tru conducătorii auto;
două ţări. In acest scop, la publican — informează agen anunţă agenţiile Reuter si relor; 11,15 Litera şi spiritul 18.50 Teleconferinţă de presă;
19.20 1001 de seri;
legii: 11,30 Laudă ţie, în veci.
1 iunie ¿ste aşteptat să so ţia Associated Press. Connally Scoţia, desfăşurate la începu TASS. In declaraţie se arată Românie ! — cîntece de loan 19.30 Telejurnal. Cincinalul ins
a fost singurul ministru demo tul lunii mai, numărul cel mai că cercetările desfăşurate de Chirescu; 12,00 Discul zilei — Inte de termen — cauz
sească la Bonn noul ministru Gigi Marga; 12,15 Recital de a întregului popor:
In nrezent. Industria navali cubaneză cunoaşte un deosebit crat din Administraţia Nixon mare de voturi a fost obţinui reprezentanţi ai Ministerului onei-ă Cario Bergonzi; 12.30 In- 20.15 Cîntecul săptămînii: „Ţă
Astfel, conform planului stabilit la începutul acestui an, francez al afacerilor extern- tîlnire cu melodia populară şi răncuţă. ţărăncuţă“;
!a sanMcrelc navale „Victoria de Giron“ din prov. Matanzas, se Michel Jobert. şi a deţinut această funcţie de candidaţii Partidului Labu Apărării au dovedit participa interpretul preferat; 13.00 Ra 20.20 Documentar TV: „Chim!
vor fabrica vase „Moroboro“, cu o greutate de 4G0 tone şi o lun pină la 16 mai 1972, cind a rist, aflat în opoziţie, care au rea persoanelor respective la diojurnal: 13.15 Avanpremieră nouă în trei ipostaze“;
gime de 8 metri. La şantierele navale „Chullima“ lucrează în cotidiană; 13,27 Concert de 20.45 Film artistic ..Mihai Vi
prezent 712 muncitori, electronişti, mecanici, ingineri etc. Dato BERLIN. — Agenţia i ADN demisionat. In timpul Admi cucerit sau şi-au menţinut un complot care urmărea sub prînz; 14.00 Pagini din baletele teazul“ (seria J) „Călugă
rită introducerii unei înalte tehnologii de producţie, precum şi informează că Erich Honec- lui Aram Haciaturian; 14.40 reni“;
echipamentelor automate şi seini automate, şantierele navale cu nistraţiei Kennedy, John Con controlul asupra mai multor minarea disciplinei şi loialită Muzică de promenadă; 15.00 22.30 24 de ore;
baneze vor putea produce în curînd vase de un înalt nivel ca ker, prim-secretar al C.C. al nally a fost guvernator al sta oraşe şi comune. Pe locurile ţii efectivelor forţelor armate Buletin de ştiri; 15.05 Radio- 22.50 Telegloh. Roma — trepte
litativ. ancheta economică; 15.20 Piese le istoriei — reportaj fii
— Aspect de muncă de pe şantier. P.S.U.G., a primit, joi, dele- tului Texas. următoare, s-au afiat candi faţă de s(i.. de estradă; 16,00 Radiojurnal; mat.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, «tr. Dr. Petru Groza, nr, 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audlen ţe-scrlsorlX 12317 (cultură sp ort) — Tiparul i I P. Deva.