Page 13 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari c/in foafe fările, unifi-vă!
Vizita tovarăşului

NICOLAE CEAUŞESCU

in judeţul

In aceeaşi zi în care popo­ In acest context s-a în­ Dezvoltarea Bacăului de as­
rul român omagia, la Iaşi, scris, din primul moment, tăzi, precum şi a celorlalte
Revoluţia de la 1848, pe fiii întregul program al activită­ localităţi, oglindeşte in fapt,
ţării care, în urmă cu 125 ţii secretarului general al ţinînd seama de proporţii,
de ani, au înălţat stindardul partidului în mijlocul oame­ drumul de permanentă as­
luptei pentru libertate, pen­ nilor muncii din judeţul censiune al economiei ţării
tru eliberare şi unitate na­ Bacău. noastre, rod al politicii par­
ţională, pentru independenţă, Marcînd un eveniment re­ tidului de industrializare so­
ANUL XXV Nr. 5 697 SIMBĂTĂ 5 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI pentru progres social şi a- marcabil în viaţa oamenilor cialistă, de creştere neînce­
dînci înnoiri, tovarăşul Nicolae muncii băcăoani, vizita tova­ tată a forţelor de producţie,
Ceauşescu, însoţit de tovară­ răşului Nicolae Ceauşescu a de dezvoltare proporţională
şii Virgil Trofin, Dumitru oferit locuitorilor acestor me­ şi multilaterală a patriei, de
ridicare, în . ultimă instanţă,
Popescu şi Cornel Burtică, a leaguri ■ prilejul de a se în- a nivelului de viaţă material
ADUNAREA POPULARA DE IA IAŞI CONSACRATA IN PAGINA A III-A ţării cu vechi tradiţii revolu­ zării, în cadrul unui viu dia­ şi spiritual al poporului.
cu
nou
tîlni
din
secretarul
sosit, într-o vizită de lucru,
în judeţul Bacău, regiune a
anali­
general
al
partidului,
Sosirea la Bacău a tovară­
Ceauşescu
Nicolae
şului
ţionare.
a
democratism,
realizărilor
In vizita de lucru şi-a gă­ log într-un spirit de adînc fost aşteptată cu multă dra­ a
ii 155 de ani de sit expresie simbolică adresată de pînă acum, a sarcinilor goste şi bucurie de zeci d#
che­
mii de locuitori ai munici­
ce le revin în lumina hotă-
E A 125 DE ANI DE LA REVOLUŢIA la naşterea lui de secretarul general al par­ rîrilor Conferinţei recentelor X-lea judeţean al P.C.R., de-a lun­
marea
înflăcărată
faţa
In
piului.
Comitetului
al
Congresului
ale
Naţionale
şi
cu
aniversării
prilejul
tidului
oraş,
mii
prin
gul
trecerii
ple­
a
partidului,
Karl Marx
nepieritoare
pagini
acestei
din istoria patriei care, dînd nare ale Comitetului Central, de băcăoani aclamă pe secre­
glas gîndurilor întregii na­ a angajamentului pe care în­ tarul general al partidului,
ţiuni române, sublinia că treaga ţară şi l-a luat de a manifestă cele mai înalte
H în preajma . cea mai aleasă cinstire a îndeplini cincinalul în patru sentimente de preţuire pen­
memoriei şi faptelor glorioa­ ani şi jumătate. tru activitatea sa neobosită,
dezbaterilor se ale înaintaşilor îl repre­ In cadrul acestui dialog, pusă în slujba patriei, parti­
zintă angajamentul solemn oamenii muncii din judeţul dului, întregului nostru po­
finale din învă- ai tuturor celor ce muncesc Bacău raportează cu justifi­ por.
de a închina întreaga lor cată mîndrie secretarului ge­ Străzile sînt împodobite
Vineri dimineaţa, tovarăşul Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan rea epopee naţională, el mar- tor ample manifestări oma­ fămîntui ideo­ capacitate şi energie creatoa­ neral importantele realizări sărbătoreşte, pe frontoanele
pro­
pe care le-au obţinut în via­
măreţului
.înfăptuirii
re
Nicolae Ceauşescu, secretar Ştefan Andrei. cînd' — pe drumul lung şi giale are o semnificaţie deo­ gram al Congresului al X- ţa politică, economică şi so­ clădirilor flutură drapelele
general al Partidului Comu­ Iaşi, 4 mai 1973. Acest greu, dar mereu ascendent al sebită. Aşa cum bine ştim, logic al cadre­ partidului şi statului, sînt în­
înţe­
conducerea
nist Român, preşedintele străvechi oraş de glorie mol­ poporului nostru spre unita­ semnalul revoluţiei de la lea şi Conferinţei Naţionale cială, sub partidului, adîncile
a
leaptă
Consiliului de Stat, a plecat davă, cu adinei rădăcini în te şi independenţă, spre pro­ 1848 a pornit de pe străve­ lor didactice de construire a socialismului scrise calde urări: „Bine aţi
la Iaşi pentru a participa la istoria ţării, cu nobile şi stră­ gres, dreptate socială şi uni­ chiul pămînt al Moldovei. şi comunismului pe pămîntul transformări şi înnoiri care
adunarea populară organiza­ lucite tradiţii revoluţionare, tate naţională — începutul Tot de aici s-a ridicat, cu 12 patriei. au schimbat înfăţişarea ora­
tă cu prilejul împlinirii a 125 acest străvechi leagăn de unei noi epoci, de profunde decenii şi jumătate în urmă, şelor şi satelor băcăoane. (Continuare in pag. a 2-a)
de ani de la 'Revoluţia din cultură şi simţire româneas­ prefaceri în structura socie­ în admiraţia întregii naţiuni,
1848 desfăşurată în Moldova. că, astăzi tînăr şi viguros tăţii româneşti, aşezînd te­ tricolorul, care a 'fluturat, în
Secretarul general al par­ centru economic şi spiritual melii trainice înnoirilor care aceeaşi vară, la Bucureşti, la
tidului este însoţit de tova­ al patriei noastre socialiste, au urmat în viaţa naţiunii Blaj şi la Islaz. In fruntea
răşii Ion Gheorghe Maurei-, a omagiat, vineri, unul din­ româneşti. mişcării revoluţionare din Cu nestăvilit elan şi
Virgil Trofin, Dumitru Po- Această impresionantă adu­ Moldova s-a situat o întrea­
pescu şi Cornel Burtică. tre cele mai înălţătoare mo­ nare a deschis, în fapt, seria gă pleiadă de gînditori şi I
La plecarea din Bucureşti, mente din trecutul de luptă marilor manifestări populare intelectuali patrioţi, ce îm­ dăruire în muncă . ; ’ ■
şi izbînzi al poporului nostru.
pe aeroportul Băneasa, erau In prezenţa tovarăşului prin care naţiunea noastră brăţişaseră cu dragoste şi pa­
prezenţi tovarăşii: Manea NICOLAE CEAUŞESCU, se­ socialistă cinsteşte, cu vene­ siune cauza revoluţiei — Mi-
Mănescu, Paul Niculescu-Mi- cretar general al partidului, raţie şi recunoştinţă, aminti­ hail Kogălniceanu, Vasile A-
zil, Gheorghe Rădulescu, Ilie preşedintele Consiliului de rea revoluţionarilor paşop­ lecsandri, Alexandru Ioan Oamenii muncii
Verdeţ, Maxim Berghia- Cuza şi mulţi alţii. „Voi fraţi ■JySS'V
Stat, aici s-a desfăşurat o tişti, care, prin lupta şi jert­
nu, Gheorghe Cioară, Ja- grandioasă adunare populară fa lor eroică, au adus nepie­ — scria C. A. Rosetti, la 12 hunedoreni
nos Fazekas, Leonte Răutu, consacrată aniversării a 125 ritoare contribuţii la înfăp­ iunie 1848 prietenilor moldo­ materiale, timp, bani!
veni — aţi făcut începutul...
Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- de ani de la Revoluţia bur- tuirea idealurilor fundamen­ vouă vă rămîne gloria că aţi
tec, Constantin Băbălău, Mi- ghezo-democratică din 1848 tale ale poporului român, la început". Moldova — care a continuă
în România, eveniment dc făurirea României moderne,
ron Constantinescu, Mihai excepţională însemnătate, în­ ca stat independent şi unitar.
întrecerea Depăşirea consumului planificat Gospodărirea
Dalea, Aurel Duca, Miha! scris cu litere de aur în ma­ Inaugurarea la Iaşi a aces­ (Continuare in pag. a 4-a)
pentru valorilor să
Cuvintarea tovarăşului înfăptuirea de ciment si otel diminuează devină „rigla
*
i
exemplară a rentabilitatea reală de calcul“
NICOLAE CEAUŞESCU sarcinilor de a eficienţei
plan pe 1973 Ce arată o anchetă efectuată conomice din judeţ, pe lin­
Majoritatea
e-
unităţilor
Dragi tovarăşi şi prieteni, „sub pretextul că desfiinţea­ românească din preajma anului aceste considerente, deşi s-a la I.M.C. Deva gă rezultatele bune obţinute
ză iobăgia, îi dădu putere de 1848 se acumulaseră puternice desfăşurat separat, — în Mol­ în realizarea indicatorilor
Participînd cu deosebită bu­ lege. Codicele muncii de cla­ contradicţii de clasă care im­ dova, Transilvania şi in Mun­ „Luna calităţii sintetici de plan, şi-au în­
curie, împreună cu ceilalţi to­ că, proclamat în 1831 de ge­ puneau in mod imperios schim­ tenia — Revoluţia de la 1848 După primul trimestru de faza finală. La Plenara C.C. scris, în „contul“ economi­
varăşi din conducerea de' par­ neralul rus Kiseleff, a fost bi­ bări radicale în organizarea a exprimat programul ’ unitar (i activitate din acest an, la al P.G.R. din februarie-mar- ilor, importante cantităţi, de
tid şi ele stat, la această ma­ neînţeles dictat de înşişi bo­ vieţii economico-sociale. Aces­ al întregului popor, în cen­ întreprinderea de materiale tie a.c. — cit şi cu alte oca­ materii prime şi materiale,
re adunare populară, consa­ ierii. In acest fel Rusia a cut tea au fost cauzele obiective trul căruia, obiectivul cel de construcţii Deva s-a în­ zii — s-a atras cu deosebită de combustibil. Siderurgiş-
crată unui eveniment memo­ cerit cu a singură lovitură şi care au determinat în 1348 mai imperios era unirea tu­ Succesele deosebite în­ registrat un consum de oţel- pregnanţă atenţia asupra tii hunedoreni au economi­
rabil din istoria noastră naţio­ pe magnaţii Principatelor du­ în Ţările Române apariţia şi turor românilor în graniţele registrate de vrednicii mi­ beton peste prevederi, iar consumurilor exagerate de sit pînă acum peste 10 tone
nală — începutul revoluţiei nărene şi aplauzele cretinilor desfăşurarea revoluţiei. Pe bu­ aceluiaşi stat naţional, demo­ neri din munţii Poiana consumul normat la ciment a materii prime şi materiale, de metal pentru utilajul
burghezo-democratice, cu 125 liberali din întreaga Europă". nă dreptate, Nicolae Bălcescu, cratic, modern şi indepen­ Ruscăi, de preparatori sint fost depăşit cu 17 tone. Deşi, subliniindu-se, totodată, ne­ siderurgic, iar în procesul
de ani în urmă, aici, la Iaşi Cerinţele obiective ale dez­ analizînd procesele care au dent. (Aplauze puternice, u- continuate cu intensitate în raport cu volumul total cesitatea ca în fiecare între­ de elaborare a oţelului şi
—, care a constituit o piatră voltării economico-soci-ale nu dus la declanşarea revoluţiei, rale). Tocmai aceasta expli­ sporită în acest an hotărî- al producţiei unităţii, depă­ prindere, secţie, loc de pro­ laminatelor finite au folosit
de hotar pe drumul cuceririi determinat, însă, în pofida tu­ arăta: „Revoluţia română n-a că faptul că in tot cursul tor pentru realizarea cin­ şirile respective ar putea să ducţie să existe planuri de cu circa 1 500 tone combus­
desfăşurării
revoluţiei,
mili­
libertăţii sociale şi naţionalo turor acestor oprelişti, apari­ fost un fenomen neregulat, e- tanţii paşoptişti din cele trei cinalului înainte de ter­ apară mici, ele reflectă, to­ cheltuieli care să fie urmă­ tibil convenţional mai pu­
a poporului român, a 'progre­ ţia tot mai pronunţată, în se­ femer, fără altă cauză decît ţări româneşti au avut con­ men. Trimestrul întîi, ca tuşi, o anumită optică defi­ rite şi îndeplinite în modul ţin decît prevederile de
sului şi civilizaţiei patriei colul al XlX-lea, a relaţiilor voinţa intîmplătoare a unei tacte strînse, au colaborat şi şi prima lună a trimestru­ citară a factorilor responsa­ cel mai riguros. Suficiente consum. Furnaliştii combina­
noastre, doresc să exprim cele de producţie capitaliste în minorităţi sau mişcarea gene­ s-au întrajutorat îndeaproa­ lui II au fost încheiate cu bili din întreprindere în ce argumente pentru a ne pre­ tului au economisit 1 200 to­
speci­
ocupa şi a cunoaşte în orice
mai calde mulţumiri tuturor toate cele trei ţări româneşti. rală europeană. Revoluţia ge­ pe. realizări meritorii, iar în a- priveşte consumurile produs moment care este eficienţa ne cocs metalurgic pentru
unitatea
fice
de
pe
locuitorilor care ne-au întîm- Consolidarea şi extinderea a- nerală fu ocazia, iar nu cau­ ceste zile de început de şi costurile de producţie în producerea fontei. Colecti­
pinat astăzi cu deosebită căl­ cestor relaţii impuneau, pe de za revoluţiei române. Cauza Punctul de pornire al e- mai se lucrează, de aseme­ general. activităţii noastre materiale, vul I.M M.R. Simeria, prin
ce căi trebuie aplicate pen­
nea, cu spor, atît în aba­
dură. In aceasta vedem o ex­ o parte, înfăptuirea unor re­ ei se pierde în zilele veacu­ venimentelor revoluţionare matriţarea unor piese şi
presie a încrederii tuturor lo­ forme sociale care să permită rilor. Uneltitorii ei sînt opt­ care au cuprins Ţările Ro­ taje, cît şi în comparti­ In această etapă de adînci tru creşterea ei, ce resurse extinderea debitării meca­
cuitorilor laşului, ca dealtfel desfăşurarea liberă a activi­ sprezece veacuri de trude, su­ mâne în 1848 a fost Moldo­ mentul de transport al mi­ prefaceri şi muncă epopeică interne pot fi utilizate pentru nice, au economisit 30 tone
uzina
la
de
şi
nereului
va. La sfîrşitul lunii martie,
metal — din care 23 tone
a întregului popor, în partidul tăţilor economice, industriale ferinţe şi lucrare a poporu­ peste 1 000 de cetăţeni se în­ preparare. în care este angajat întreg continua optimizare a rezul­
nostru comunist, în conduce­ şi comerciale, iar pe de altă par­ lui român asupra lui însuşi“. trunesc la Iaşi şi hoi ărăsc să poporul, nu trebuie să-i fie tatelor. laminate feroase — şi pe­
ste
mc
480
Şi
cherestea.
rea sa, în politica noastră in­ te, lărgirea pieţei interne prin înainteze domnitorului Mihai Din dorinţa de a ridi­ nimănui indiferent cum sînt Tn ziua de ieri, cît şi cu în cadrul Uzinei chimice
ternă şi externă, a hotărîrii desfiinţarea graniţelor artifici­ Aspiraţiile şi interesele a- Sturdza o petiţie-proclamaţie. ca mereu mai sus ştache­ folosite cantităţile planificate alte ocazii, ne-am interesat din Orăştie s-au înregistrat
de a o înfăptui neabătut. (A- ale dintre cele trei ţări ro­ cute ale maselor largi popu­ Redactat de poetul Vasile A- ta calităţii întregii activi­ de materii prime şi materia­
plauzc puternice prelungi­ mâneşti, unirea acestora în- lare găsesc un puternic ecou lecsandri, acest document tăţi, comitetul oamenilor le, cit din ele se înglobează MARIN NEGOiyA consumuri specifice reduse.
te ; uralc). tr-un singur stat, încheierea în conştiinţa unei largi ple­ semnat de sute de persoane, muncii şi comitetul de par­ în fiecare produs, cu ce cos­
Daţi-mi voie să vă adresez, procesului de formare a naţi­ iade de militanţi revoluţio­ constituie primul program al tid au iniţiat o acţiune turi se încarcă produsele res­ (Continuare in pag. a 3-a)
cu acest prilej, dumneavoas­ unii române, a statului naţio­ nari. Evenimentele de la 1848 Revoluţiei române de la 1848. mobilizatoare, de luna amploa­ pective pînă cind ajung în (Continuare in pag. a 3-a) O ...................................... ... ___ i
re,
declarînd
au consacrat în istoria Ro­
mai
tră, participanţilor la marea nal unitar. mâniei o serie de personali­ Deşi destul de moderată, de „Lună a calităţii minere­
adunare populară, tuturor lo­ Ca urmare a acestor proce­ tăţi proeminente — luptători teama intervenţiei ţariste, pe­ ului". A fost lansată o
cuitorilor municipiului şi ju­ se şi tendinţe economico-soci- politici, gînditori şi cărturari tiţia proclama ca revendicări chemare scrisă, afişată în
deţului Iaşi, un salut călduros ale, în prima jumătate a seco­ remarcabili, cum au fost Ni­ de bază îmbunătăţirea stării mai multe locuri în incin­
din partea Comitetului Cen­ lului al XlX-lea încep să aibă colae Bălcescu, Avram Ian- ţăranului, dizolvarea. Adună­ tele minelor, care cuprin­ Pe bazá de bon de consum
tral al partidului, a Consiliu­ loc schimbări importante în cu, Alexandru Ioan Cuza, rii obşteşti, constituirea unei de criteriile întrecerii, pre­
lui de Stat şi a guvernului structura • orînduirii feudale Mihail Kogălniceanu, Ion E- gărzi cetăţeneşti, desfiinţa­ cum şi premiile ce vor fi
Republicii Socialiste România, româneşti, în raportul de forţe liade Rădulescu, Vasile Alec- rea cenzurii, asigurarea liber­ acordate brigăzilor ce se — Se ştie, tovarăşe inginer, că pe şantie­ ză de Ia magazie decît pe bază de bon de
precum şi a mea personal, un politice şi de clasă, care de­ sandri, Simion Bărnuţiu şi tăţii personale, reforma învă­ vor remarca în mod deo­ rele de construcţii există multe „robinete" consum. Maistrul întocmeşte acest bon după
salut călduros şi cele mai bu­ termină înfruntări şi convulsii alţii —, care au dat glas ţământului, desfiinţarea taxe­ sebit prin care se risipesc materiale care au încă necesităţile dintr-o zi, dintr-o perioadă de
ne urări. (Aplauze puter­ în straturile cele mai adînci idealurilor revoluţionare ale lor vamale pentru exportul — Mai întîi, însă — ne un grad corespunzător de întrebuinţare. timp, trimite la magazie un om de încre­
nice uralc ; se scandează ale societăţii. poporului, au fundamentat de cereale, înfiinţarea unei spunea directorul între­ Cum acţionaţi pentru închiderea la maxi­ dere şi, în limita strictă a acestui bon, i se
„Ceauşescu—P.C.R.") Boierimea, clasa feudală ca­ teoretic revendicările progre­ bănci. naţionale şi alte­ prinderii, ing. Paul Popes- mum a acestor „robinete" ? eliberează materialele. In felul acesta am
Revoluţia de la 1848 a zgu­ re deţinea rolul dominant în siste ale maselor, au organi­ le. Sjieriat de această mişca­ cu — s-a stat de vorbă Tovarăşul Ion Sitescu, inginerul şef al înlăturat în mare măsură posibilităţile dc
duit din temelii vechile rîndu- societate, avea poziţia cea mal zat şi condus lupta revoluţio­ re cu caracter revoluţionar, în amănunt cu toţi fac­ Grupului de şantiere nr. 2 „Valea Jiului", risipă pe şariticre ; fiecare om ştie precis ce
ieli feudale care frînau mer­ reacţionară, se împotrivea ori­ nară pentru emanciparea so­ domnitorul organizează re­ torii care concură la rea­ din cadrul T.C. Deva, răspunde prompt, cu
sul înainte al societăţii româ­ căror înnoiri sociale, văzînd cială şi naţională a poporu­ primarea participanţilor la lizarea producţiei de mi- competenţă şi convingere: valori materiale mînuieşte, cum să Ie gos­
neşti, a marcat începutul unei în acestea o primejdie pen­ lui român. adunarea de la Iaşi, institu­ — In această privinţă s-au luat mai mul­ podărească şi să le utilizeze. Aşa se face că
noi etape în dezvoltarea eco- tru privilegiile ei economice Plămădită în condiţii ase­ ind un regim de teroare în DUMITRU GHEONEA te măsuri, dar una mi se pare deosebit de de la începutul anului beneficiile noastre
nomico-socială a Ţărilor Româ­ şi politice. Ţărănimea, clasa mănătoare, desfăşurindu-se întreaga Moldovă, depresiu­ importantă Materialele nu se mai eliberea­ au marcat o creştere apreciabilă.
ne, în lupta pentru libertate cea mai numeroasă a societă­ in aceeaşi perioadă, procla- nile nu pot opri însă declan­ (Continuare in pag. a 3-a)
şi o viaţă mai bună, împotr- ţii din acea epocă, principala mînd ţeluri comune, Revolu­ şarea revoluţiei. Mişcarea re­
va exploatării şi asupririi producătoare a bunurilor ma­ ţia de la 1848 a avut un ca­ voluţionară nu numai că nu
maselor muncitoare, pentru teriale, suferea cel mai crîn- racter unitar în toate cele se stinge, dar ia o şi mai
realizarea unităţii naţionale, cen consecinţele exploatării şi trei ţări româneşti. Faptul că mare amploare. Ţărănimea
formarea statului naţional u- asupririi feudale, fiind priva­ pe steagul revoluţionar din se ridică cu hotărîre la lup­ S E M Ă N A T U L P O R U M B U L U I
nitar român, scuturarea jugu­ tă atît de rodul muncii sale, toate aceste provincii erau ta împotriva boierilor şi a
lui dominaţiei străine şi cu­ cit şi de cele mai elementare scrise aceleaşi idealuri supre­ domnitorului. Aşa cum ara­
cerirea independenţei şi suve­ drepturi şi libertăţi cetăţe­ me — desfiinţarea servituţi- tă documentele vremii, de la
ranităţii patriei noastre. (A- neşti. O expresie elocventă a lor feudale şi eliberarea ţă­ Covurlui şi pînă la Dorohoi,
satele
puternică
într-o
erau
plauze puternice, urale) stării de profundă nemulţumi­ rănimii iobage, cucerirea de stare de agitaţie. O deosebi­ lucrare prioritară, la care trebuie concentrate toate forţele
După cum se cunoaşte, fră- re a locuitorilor de la sate o libertăţi democratice, scutu­ tă extensiune cunosc mişcă­
mîntările social-politice ale a- constituie numeroasele miş­ rarea dominaţiei străine şi rile ţărăneşti din judeţele
nului 1848 au cuprins în vîr- cări şi răscoale ţărăneşti ce realizarea unităţii şi indepen­ Bacău, Neamţ, Roman, Su­ Activitatea pe care o des­ gada din Boholt, ne spunea
tejul lor cea mai mare parte jalonează prima jumătate a denţei naţionale — ilustrea­ ceava şi Tutova. Un docu­ făşoară lucrătorii de pe o- că mecanizatorii muncesc cu Au terminat semănatul
a popoarelor Europei. In ţări­ secolului al XlX-lea şi din ca­ ză comunitatea de interese şi ment vorbeşte despre organi­ goare cunoaşte în aceste zi­ hărnicie şi răspundere şi îşi
le din occidentul continentu­ re cea mai proeminentă este aspiraţii ce-i unea pe fiii a- zarea unui adevărat corp de le o intensitate tot mai ma­ dau tot interesul să facă lu­
lui relaţiile de producţie ca­ marea răscoală a pandurilor celuiaşi popor, în pofida ho­ luptă, format din circa 10 000 re. Răspunzînd chemărilor crări de bună calitate. La porumbului
pitaliste începuseră să ia am­ lui Tudor Vladimirescu din tarelor despărţitoare artificia­ de ţărani, care urmau să se adresate de către tovarăşul fel muncesc şi mecanizatorii
ploare încă din secolul al 1821. Totodată, pe scena soei- le şi vremelnice. Dînd glas îndrepte spre Iaşi. Nicolae Ceauşescu, secretarul Ion Ciobanu, Gavrilă Gîscă Bota, Ioan Sima, Petru Oană
XVIII-lea. In Ţările Române, al-politică a ţări încep să joa­ tuturor aspiraţiilor şi visuri­ O parte din revoluţionarii general al partidului, cu pri­ şi Remus Lupaş, care deser­ Două ferme ale I.A.S, şi Ion Hcnţ. precum şi şeful
însă datorită condiţiilor isto­ ce un rol tot mai important lor care animau pe românii moldoveni se refugiază în ce­ lejul zilei de 1 Mai, lucrăto­ vesc C.A.P. Bejan. Aici s-au Mintia de secţie, Indrieş Bujor.
rice specifice — şi în primul noile clase în ascensiune. din toate cele trei ţări în a- lelalte ţări române unde con­ rii de pe ogoare depun o ac­ însămînţat 35 ha.
rînd menţinerii jugului domi­ Burghezia era interesată în cea perioadă, Nicolae Bălces­ tinuă activitatea, elaborînd tivitate rodnică, muncind din In cele două cooperative Lucrătorii din două ferme
naţiei străine — evoluţia so­ sfărîmarea îngrădirilor feudale, cu spunea: „Vrem să fim o noi programe politice de lup­ zori şi pînă seara tîrziu pen­ ale noastre — ne' spunea to­ ale I.A.S. Mintia — Deva şi C.A.P. Teiu
cietăţii pe calea capitalistă a în cucerirea unor liber­ naţie, una, puternică şi liberă tă. La 12 mai, la Braşov se tru realizarea exemplară a varăşul Aurel Pele, secreta­ Mintia — folosind din plin
fost mult timp întîrziată. Im­ tăţi si drepturi democratice prin dreptul şi datoria noas­ dă publicităţii platforma de sarcinilor. rul comitetului comunal de timpul prielnic şi cu randa­ Mecanizatorul Ion Troznoi,
periul otoman, ţarismul şi Im­ care să-i permită să-şi conso­ tră, pentru binele nostru şi revendicări a revoluţionarilor Aflaţi în întrecere cu tim­ partid, primarul comunei ment sporit tractoarele şi ajutat de cooperatorul Ion
periul habsburgic erau profund lideze poziţia economică şi al celorlalte naţii, căci voim moldoveni refugiaţi în Tran­ pul, mecanizatorii Ion Pan- Şoimuş — s-a însămînţat o maşinile de semănat, au reu­ Munteanu, a însămînţat ieri
interesate în. menţinerea stă- politică în societate fericirea noastră şi avem o silvania, intitulată „Principi­ tea, Vasile Moraru, Florian suprafaţă de 82 ha cu po­ şit să încheie insăminţarea ultimele hectare cu porumb
pinirii feudale în Ţările Ro- misie a împlini în omenire". ile noastre pentru reformarea Costea, Vasile Ifrim, Nico­ rumb din cele 286 prevăzu­ porumbului pe întreaga su­ din cele 110 planificate. To­
mîne, în împiedicarea (Mcăror Odată cu apariţia relaţiilor (Vii aplauze). „Aceste condi­ patriei". Acest document, re­ lae Gordan şi Ilie Răbulea, te în plan. Acum, toate for­ prafaţă prevăzută în plan. varăşul Mircca Jivan. ingi­
schimbări cu caracter progre­ de producţie capitaliste apare ţii de putere, de care avem dactat într-un stil lapidar, care lucrează pe ogoarele ţele şi mijloacele de care nerul şef al cooperativei,
sist şi. în special, în înăbu­ şi se dezvoltă tînăra clasă nevoie, nu le putem găsi de­ avea un conţinut ascuţit re­ C.A.P. Şoimuş, sînt prezenţi dispunem sînt concentrate şi C.A.P. Birtin şi Rişca spunea că mecanizatorii şi-au
şirea aspiraţiilor spre unire muncitoare, vital interesată în cît în solidaritatea tuturor voluţionar, cuprindea reven­ la datorie din zorii zilei şi le folosim din plin la pregă­ făcut pe deplin datoria, exe-
şi dezvoltare de sine' stă­ lichidarea orînduielilor ana­ românilor, în unitatea lor dicări deosebit de radicale. pînă seara tîrziu. In ziua de tirea terenului şi semănat Primele unităţi din ca­ cutînd numai lucrări de bu­
tătoare a poporului român, spre cronice, în cucerirea unor într-o singură naţie, unirea El cerea „împroprietărirea ţă­ 2 mai ei au lucrat la pregă­ pentru a încheia această lu­ drul consiliului inlercoope- nă calitate atît Ia pregătirea
scuturarea jugului dominaţie! largi drepturi şi libertăţi de­ la care sînt meniţi prin na­ ranilor fără despăgubire", tirea terenului pînă aproape crare într-un timp cît mai ratist Brad care au termi­ terenului cît şi la semănat.
străine. Actul care legifera mocratice pentru cei ce mun­ ţionalitate, prin aceeaşi lim­ „nimicirea tuturor privilegii­ de miezul nopţii. Muncind scurt posibil. nat semănatul porumbului ★
condiţiile conservării şi întă­ cesc, în înfăptuirea unor re­ bă, religie, obiceiuri, senti­ lor", „deopotrivă purtare a în schimburi prelungite, au Aceeaşi dorinţă de a ter­ sînt C.A.P. Birtin şi Rişca. De asemenea, au terminat
ririi relaţiilor feudale a fost forme menite să deschidă mente, prin poziţia geografi­ sarcinilor statului", „înteme­ arat, discuit şi grăpat în a- mina cît mai grabnic semă­ La finalizarea în bune con­ semănatul porumbului coo­
Regulamentul Organic, impus drum larg dezvoltării econo- că, prin trecutul lor şi în ierea instituţiilor ţării pe ceastă zi o suprafaţă de 35 natul porumbului am întîl- diţii agrotehnice a lucrării, perativele agricole din comu­
Ţărilor Româneşti de Impe­ mico-sociale a tării. sfîrşit, prin nevoia de a se prinţipiile de libertate, de e- nit-o şi în alte unităţi care o contribuţie decisivă şi-au na Ilia, din Nădăşti.? de Jos,
riul ţarist, despre care Karl Acest tablou sooial-politic mîntui"... (Aplauze puternice, ha. Tovarăşa Dorica Luca, ___________ l___________ adus-o mecanizatorii Ion Bretea Streiului, Sincrai, Ve-
Marx scria în „Capitalul“ că relevă faptul că în societatea urale). Pornind tocmai de la (Continucre in pag. a 2-a) brigadieră de eîmp la bri- (Continuar« in pag. a 3-a) Muntea, Pavcl Popa, Ioan ţel şi Lăpuşnic.