Page 14 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 697 © SIMBĂTĂ 5 MAI 1973
Cuvîntarea ovarăşului Vizita tovarăşului
t
NICOLAE CEAUŞESCU
NSCOLAE CEAUŞESCU in judeţul Bacău
ia adunarea populară de ta laşi consacrată (Urmare din pag. 1) trul preocupărilor textilişti- Nicolae Ceauşescu — le vom
lor, directorul fabricii subli analiza mîine, pe teren.
niază că problema calităţii ...Prima zi a vizitei de lu
aniversării a 125 de ani de la revoluţia venit la noi, iubite tovarăşe constituie o chestiune de o- cru a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu s-a încheiat în a-
noare
colectiv,
întregului
a
Nicolae
Ceauşescu",
„Oaspe
In
» te drag, să ne trăiţi mulţi iar acţiunile întreprinse lăr ceeaşi atmosferă caldă, în
în
care
secretarul
sufleţită,
această
vizează
direcţie
burghezo-democratică din 1848 în România ani pentru prosperitatea şi girea gamei sortimentale, ri general al din primele mo
partidului a
fost
întîmpinat
fericirea patriei“.
calităţii
dicarea
ţesăturilor.
La sosire, secretarul gene Prin recentele măsuri, pri mente ale sosirii sale pe me
ral a fost întîmpinat de vind optimizarea structurilor, leagurile judeţului. lăsat înserarea,
s-a
Deşi
(Urmară din pag. 1) tul demnă de atenţie şi inte nea din cele trei provincii elaborat de Congresul al nisme în viaţa internaţiona Gheorghe Roşu, prim-secre- mai buna- folosire a cadrelor, străzile oraşului Bacău cu
res“. „Mişcarea română pen româneşti a reuşit să înă X-lea al Partidului Comunist lă. Mai mult ca oricînd, con tar al Comitetului judeţean toţi inginerii şi tehnicienii nosc o vie animaţie. Mii şi
tru independenţă şi unire — buşe mişcările revoluţio Român şi de Conferinţa Na siderăm că asigurarea unor P.C.R. Bacău, Ioan Ichim, lucrează direct în producţie, mii de cetăţeni au ţinut să-şi
galitate şi de frăţietate, dez arată raportul — va juca un nare din acea vreme. Dar de ţională, pentru făurirea so relaţii noi în lume impune primarul municipiului, de alte asigurînd astfel o mai bună exprime din nou bucuria de
voltate în toată întinderea mare rol în reconstruirea es fapt se poate spune că re cietăţii socialiste multilateral fiecărui stat, fie el mare sau oficialităţi locale. O gardă a avea ca oaspete drag pe
lor", „Unirea Moldovei şi a tului Europei". Se poate spu voluţia începută în 1848 a dezvoltate în patria noastră. mic, să ia parte activă la formată din ostaşi ai garni asistenţă tehnică în toate conducătorul partidului şi
Valahiei într-un singur stat ne că a avut dreptate acest continuat să se desfăşoare Măsurile hotărîte de ultime soluţionarea tuturor proble zoanei Bacău, gărzi munci schimburile, o eficienţă eco statului nostru, să-i mulţu
neatîrnat românesc". Cîteva ambasador ! (Vii aplauze). sub diferite forme, găsin- le plenare ale Comitetului melor internaţionale. A- toare, formaţiuni de pregă nomică sporită. mească, din inimă, pen'ru
luni mai tîrziu, Mihail Ko- Mişcarea revoluţionară de du-şi expresie în realizarea Central, legile adoptate de vem ferma convingere că tire militară a tineretului, La încheierea vizitei, în grija ce o poartă municipiu
gălniceanu a elaborat, la la 1848 din Ţările Române, Unirii Principatelor, în înfăp Marea Adunare Naţională a- marile probleme ale organi prezintă onorul. Tineri şi ti semn de stimă şi înaltă pre lui şi locuitorilor săi.
Cernăuţi, unde se refugiase, ţelurile ei îndreptate spre e- tuirea reformelor sociale ul sigură condiţii pentru utili zării relaţiilor de mîine, ale nere, îmbrăcaţi în costume ţuire a activităţii neobosite De la sediul Comitetului
„Dorinţele partidei naţionale liberarea naţională şi socia terioare, în toate trans zarea mai eficientă a poten creării unei lumi mai bune naţionale, pionieri oferă oas*- desfăşurate de tovarăşul judeţean, secretarul general
din Moldova" — cel mai am lă, spre unitate au găsit sim formările şi mişcările re ţialului material şi uman al şi mai drepte nu se pot so peţilor buchete de flori. In Nicolae Ceauşescu în slujba al partidului se îndreaptă pe
plu program al revoluţiona patie, sprijin şi solidaritate voluţionare care au a- ţării, pentru accelerarea dez luţiona decît cu participarea întîmpinarea secretarului ge patriei, pentru binele între jos, printr-un adevărat cu
rilor moldoveni. Era aborda în rîndurile militanţilor pro vut lor în ţările româneşti, voltării şi modernizării for fiecărui popor. De aceea, vom neral, locuitorii au ieşit cu gului popor, colectivul fabri
tă o gamă deosebit de vastă gresişti atît din ţările apuse apoi în România, pînă la re ţelor de producţie, creează participa activ la lupta pen pîine şi sare, semn de înal cii de postav din Buhuşi Si loar viu, spre reşedinţa ce
de probleme economice, so ne cit şi din ţările vecine şi, voluţia socialistă. Deci, Revo noi premise pentru ridicarea tru triumful acestor năzuin tă stimă şi dragoste. oferă un covor, în firele că i-a fost rezervată. Mii şi
ciale, politice, administrative, în mod deosebit, la demo- luţia din 1848 a continuat să nivelului de trai şi â gradu ţe. (Aplauze puternice, pre Vizita în judeţul Bacău în ruia a împletit cu migală şi mii de oameni, care au inun
lungite).
morale ale societăţii vremii crat-revoluţionarii ruşi. Re fie într-o formă sau alta trea lui de civilizaţie al întregu cepe semnificativ la una din dat principalul bulevard al
Trăind
partici
în
Europa,
— de la relaţiile de proprie vista „Sovremenic“, condusă ză. Poporul a ţinut sus stea lui nostru popor. Acţionăm păm activ la lucrările pentru cele mai vechi citadele pro multă grijă portretul condu municipiului, aclamă entuziast
tate la organizarea statală, de Cernaşevski, analizînd gul libertăţii şi independen în continuare pentru perfec pregătirea Conferinţei consa letare — Fabrica de postav cătorului iubit al partidului pe conducătorul iubit al parti
de Ia comerţul exterior la cauzele care au determinat ţei naţionale pînă la înfăp ţionarea conducerii şi a or crate securităţii pe continent Buhuşi. şi statului nostru. dului şi statului, care-i sa
principiile constituirii arma tuirea revoluţiei socialiste, ganizării societăţii, a relaţii şi salutăm cu bucurie rezul La intrarea in fabrică, în Tovarăşul Nicolae Ceauşescu lută cu prietenie, le strînge
tei şi justiţiei, de la reforma Revoluţia de la 1848 din Ţă care a adus adevărata liber întîmpinarea t o v a r ă ş u l u i mulţumeşte cu căldură pen mîinile, le urează sănătate
rile Române, arăta că a- lor de producţie şi a rapor tatele obţinute la Helsinki
învăţămîntului la drepturile ceasta nu a fost deloc „in- tate naţională şi socială pe turilor dintre oameni, pentru pînă acum în pregătirea con Nicolae Ceauşescu, a celor tru darul oferit, felicită co şi noi succese în activitate.
naţionalităţilor conlocuitoare, tîmplătoare", născută din pămîntul României. (Aplau adincirea democraţiei socia ferinţei. Sîntem de părere că lalţi conducători de partid şi lectivul fabricii pentru rea In faţa magazinului „Pungu
de la libertatea cultelor la „Prostia lui Bibescu", cum ze puternice, urale). liste, asigurăm cadrul pro s-au creat condiţiile pentru de slat au venit Ion Crăciun, lizările obţinute şi îi urează ţa cu doi bani" se face un
etica publică. In centrul do După cum se ştie, tovarăşi, pice pentru participarea acti ca în vara acestui an să în ministrul industriei uşoare,. noi succese în munca pentru scurt popas. Vizitînd această
cumentului era formulată susţinea presa reacţionară a în toată această perioadă de vă, nemijlocită, a maselor de ceapă lucrările conferinţei şi Mihai Gheorghiţă, secretarul îndeplinirea cincinalului îna unitate comercială, tovarăşul
răspicat revendicarea unirii vremii, ci ea este „un rezul frămîntări şi lupte revolu oameni ai muncii la dezbate dorim să ne aducem contri Comitetului orăşenesc de par inte de termen. Să luptaţi Nicolae Ceauşescu se intere
Moldovei şi Munteniei, consi tat, creat în timp, al stării ţionare, exponentul cel mai rea şi elaborarea politicii buţia activă la pregătirea şi tid Buhuşi, primarul oraşu pentru a cuceri Ordinul
derată „cheia de boltă" a e- sociale a păturilor care mun consecvent şi fidel al aspira ţinerea ei în cele mai bune Muncii clasa I — spune to sează de calitatea mărfurilor,
dificiului statal ce urma să ceau" al „samavolniciei boie ţiilor poporului, al necesităţi partidului şi statului, la con condiţii, la realizarea în Eu lui, Vasiliu Ţiţ — directorul de modul de aprovizionare.
obşteşti.
treburilor
ducerea
fie constituit. rilor", al „situaţiei grele“ în ropa a unor relaţii bazate fabricii de postav, numeroşi varăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general recoman
care se afla ţărănimea româ lor dezvoltării istorice a so Milităm perseverent pentru muncitori şi ingineri. In aplauzele şi uralele dă diversificarea produse
După cum se cunoaşte, la cietăţii româneşti pe calea promovarea largă a principi pe principii noi, care să asi mulţimii, tovarăşul Nicolae
scurt timp după declanşarea nă. Democrat-revoluţionarii progresului material şi so ilor eticii şi echităţii socia gure o pace îndelungată şi Colectivul fabricii îşi pri lor pentru a satisface toate
revoluţiei din Moldova, iz ruşi au susţinut, în scrierile cial s-a dovedit a fi prole liste în întreaga viaţă socială, o conlucrare fructuoasă între meşte oaspeţii cu un trepi Ceauşescu, ceilalţi conducă gusturile, ritmicitatea apro
bucnesc puternice mişcări re lor, năzuinţa paşoptiştilor tariatul. Creîndu-şi, acum 80 toate naţiunile continentului, dant ritm de lucru, cu un tori de partid şi de stat îşi vizionării pentru a se evita
voluţionare similare şi în români de a întemeia statul de ani, propriul său partid pentru formarea omului nou ceea ce va avea o înrîurire rodnic bilanţ de realizări. iau rămas bun de la gazde, perioadele de aglomerare a
Muntenia şi în Transilvania. naţional unitar. Dobroliubov, politic revoluţionar, el a dus cu o conştiinţă avansată, cu deosebit de pozitivă asupra Muncitorii de aici şi-au de plecînd apoi spre Bacău. magazinului.
un larg orizont cultural, ca
Exceptînd, desigur, unele unul din fruntaşii mişcării cauzei colaborării şi păcii în La sediul Comitetului ju Numeroşi cumpărători a-
particularităţi determinate de democrat-revoluţionare din mai departe şi a ridicat pe pabil să înţeleagă legităţile întreaga lume. (Aplauze Pu păşit sarcinile de plan pe deţean de partid are loc apoi flaţi în magazin ii salută cu
un plan superior lupta pen
dezvoltării
sociale,
devotat
acestui
luni
4
situaţia specifică a acestor Rusia, scria, cîţiva ani mai tru libertate naţională şi so trup şi suflet intereselor pa ternice, prelungite, urale). primele concentrîndu-şi ale eforturi o întîlnire de lucru cu mem bucurie şi dragoste, îi urea
an,
provincii româneşti, de ca tîrziu, că unirea definitivă cială în România. Condus de triei, cauzei socialismului. brii biroului Comitetului ju ză sănătate şi mulţi ani
racterul dominaţiei străine într-un singur stat român Stimaţi tovarăşi şi prieteni, le, întreaga putere de crea deţean de partid, ai comite în fruntea partidului şi sta
care se exercita asupra lor, independent „a rămas o do partidul clasei muncitoare, Desfăşurînd cu succes con ţie pentru îndeplinirea în tului executiv al consiliului tului, mulţumindu-i pentru
platformele-program ale mi rinţă a poporului, .o dorinţă poporul român a reuşit să struirea socialismului în Ro Sărbătorind împlinirea a 125 mod exemplar a angajamen popular.
litanţilor paşoptişti conţin care a fost exprimată de răstoarne regimul burghezo- mânia, punînd tot mai larg de ani de la revoluţia de la telor asumate în vederea rea Prin cuvîntul primului se grija sa statornică pentru
in esenţă aceleaşi revendicări atîtea ori în istoria lui“. moşieresc, să lichideze ve în valoare marile resurse de 1848 din Ţările Române, cel lizării cincinalului înainte de cretar, tovarăşul Nicolae condiţiile de viaţă ale cetă
ale
noastre
progres
ţenilor.
orînduirii
economice, sociale şi politice. Totodată însă Revoluţia chile rînduieli bazate pe ex noi, ne îndeplinim îndatori mai înalt omagiu pe care-1 termen. Ceauşescu este informat de
Trăsătura caracteristică co de la 1848 din Moldova — ploatare şi asuprire, să fău rea sacră faţă de propriul putem aduce memoriei acelo In acest cincinal, aici se spre preocupările actuale şi De aici se trece la Maga
mună a revoluţiei în toate şi, în general, din ţările rească o societate nouă, so ra care au ridicat şi ţinut sus, investesc aproape 240 milioa zinul Universal aflat in ime
comuniş
ţările române a fost, pe de româneşti —, aspiraţiile şi cietatea socialistă, înteme popor şi, totodată, ne achi în acele vremuri grele, stea ne lei, din care se vor con de perspectivă ale oamenilor diata apropiere, unde sînt
tuturor
ale
tilor,
o parte, lupta pentru lichi revendicările sociale şi na iată pe egalitate şi dreptate tăm şi de îndatoririle inter strui noi capacităţi de pro desfăcute zilnic mărfuri în
darea relaţiilor feudale şi ţionale ale revoluţionari socială în care poporul este naţionale, contribuim la gul luptei pentru libertate na ducţie. Prin intrarea în func muncii de pe meleagurile valoare de zeci de mii de
lor paşoptişti au stîrnit în pe deplin stăpîn pe destine creşterea forţelor socialismu ţională şi socială, pentru uni bâcăoane în vederea înfSp- lei, în special textile şi în
realizarea unor reforme eco ţiune a noilor hale, a căror
nomice şi social-politice de grijorarea profundă, aversiu le sale şi îşi făureşte în mod lui, la sporirea influenţei şi tatea şi progresul patriei, es construcţie se află într-un tuirii sarcinilor prevăzute în călţăminte, bunuri de folo
natură să dea cîmp liber nea şi reacţia puterilor abso conştient propriul viitor, prestigiului său în lume. Ro te de a ne angaja cu toţii să stadiu avansat, întreprinde planul de stat, a angaja sinţă îndelungată. Şi aici to
dezvoltării forţelor de pro lutiste care se temeau să nu propria istorie. (Aplauze pu mânia este un detaşament muncim cu toată energia şi rea îşi va spori capacitatea mentelor asumate in întrece varăşul Nicolae Ceauşescu se
ducţie şi să ridice ţara la ni le fie periclitate sferele de in ternice, urale). activ al marelui front anti- priceperea pentru înfăptuirea rea socialistă pentru reali interesează de situaţia apro
velul de organizare al ţărilor fluenţă, „drepturile“ de stă- Dragi tovarăşi şi prieteni, imperialist, al luptei genera politicii interne şi externe a j de producţie cu 3 600 tone fi zarea cincinalului înainte de vizionării, de sortimentele
partidului şi statului, pentru j
re şi 3,8 milioane mp ţeşă-
avansate din Europa, iar pe pînire pe care şi le arogau le pentru libertate şi pro turi pe an. termen. existente, de metodele prac
gres. Partidul şi statul nos
de altă parte, revendicarea faţă de poporul român. încă In anii regimului socialist tru militează neobosit pen edificarea societăţii socialiste ticate pentru dcifacered pro
cerinţei vitale a constituirii din primele momente ale iz România a lichidat înapoie tru întărirea solidarităţii şi multilateral dezvoltate în Ro In secţia filatură de lînă In timpul întîlnirii, al dis duselor. Sînt prezentate, între
statului naţional unitar — bucnirii revoluţiei din Mol rea moştenită din trecut, s-a dezvoltarea colaborării cu mânia. (Aplauze puternice, pieptănată, directorul fabricii cuţiilor care se poartă, tova altele, stofe livrate de Fa
condiţie a înseşi emancipării dova, ţarul Nicolae I al Ru transformat intr-o ţară pros prelungite, urale) informează că aici se prelu răşul Nicolae Ceauşescu se brica de la Buhuşi, caro a-
naţiunii române, a mersului siei arăta, înlr-o ordonanţă, peră şi înfloritoare, cu o in toate ţările socialiste în spi Am ascultat cu multă bucu crează 1 520 tone de fibre de interesează de stadiul lucră
înainte al societăţii româ că „revoluţia română este o- dustrie modernă şi o agri ritul întrajutorării reciproce rie cele spuse aici cu privire lină şi sintetice pe an, folo rilor de investiţii la obiecti testă existenţa unor preocu
neşti pe calea progresului şi pera unei minorităţi turbu cultură în plină dezvoltare, în scopul înfloririi fiecărei la rezultatele obţinute de oa site în fabrică, precum şi vele industriale, de măsurile pări de îmbunătăţire a rit
civilizaţiei. lente ale cărei idei de gu- naţiuni şi al sporirii forţei menii muncii din Iaşi. Dealtfel, pentru aprovizionarea altor luate pentru dezvoltarea a- micităţii aprovizionării, dc
cu o cultură avansată şi un
U-
socialismului.
¡Revendicările sociale şi vernămînt sînt împrumutate nivel de trai în continuă generale a principiile funda vă pot informa că întregul po- I unităţi. Secretarul general al griculturii, mai ales a sec reducere a cheltuielilor de
nul
din
naţionale înscrise pe steagul de la propaganda democratică creştere, o ţară care ocupă por român a realizat partidului apreciază hărnicia torului zootehnic. circulaţie a mărfurilor.
de luptă al revoluţionarilor şi socialistă a Europei", iar un loc demn între naţiunile mentale ale relaţiilor inter în primele patru luni I şi priceperea acestui colectiv, In continuare, este prezen La magazinul alimentar nr.
paşoptişti, idealurile pentru Ministerul de Externe al Im lumii. Orânduirea socialistă statale de tip nou, cu ca pianul in bune condi- J strădania lui pentru îndepli tată schiţa de sistematizare 2, modernă unitate de ali
care s-au ridicat aceştia, e- periului ţarist comunica con racter socialist, este egaliza ţii, obţinînd o producţie su- j nirea sarcinilor stabilite de a municipiului şi a localită mentaţie publică, secretarul
roismul şi abnegaţia cu care sulului general rus din Prin asigură astăzi egalitate depli rea nivelurilor do dezvoltare plimentară de peste un mili- I Congresul al X-lea şi Confe ţilor rurale din judeţul Ba generai este informat că
au înfruntat represiunea re- cipatele Române că „împă nă în drepturi şi posibilităţi a ţărilor care edifică noua o- ard lei Aceasta demonstrează j rinţa Naţională ale partidu cău aici s-a introdus expe
acţiunii, dîrzenia şi spiritul ratul este hotărît a nu suferi de afirmare in viaţa social- rînduire socială, ridicarea tu că prevederile planului pe a- | O imagine de ansamblu a rimental programul „non
ca anarhia să pătrundă în politic-ă a tuturor oamenilor turor la un grad superior de lui.
de jertfă dovedite de masele muncii, fără deosebire de nul 1972, deşi mult superioare 8 La ţesătorie, secţie care se viitorului acestui oraş prin stop" în trei schimburi,
largi populare în aceste bă partea staturilor otomane pu civilizaţie şi bunăstare. In prevederilor iniţiale, sînt re află în curs de reutilare, to de contur. In locul unor clă care asigură o desfacere mai
tălii. au stîrnit un viu interes se sub a lui protecţie". A- naţionalitate, permite popo felul acesta, socialismul, atît ale şi pe deplin posibil de în diri insalubre, al unor spaţii bună a mărfurilor, o aprovi
ca mod de organizare a so
rului, liber şi stăpin pe soar
in rîndurile opiniei publice ceeaşi atitudine manifestă fa ta sa, să-şi făurească o viaţă deplini!. F8ră îndoială ră ele varăşul Nicolae Ceauşescu, virane sau extraurbane se zionare judicioasă, a cumpă
europene, au provocat stima, ţă de revoluţie şi împăratul îmbelşugată şi prosperă. Ma cietăţii. cit şi ca model nou vor fi îndeplinite cu succes ! este informat despre randa vor înălţa în actualul cinci rătorilor. precum şi o mai
mentul ridicat din acest sec
de relaţii între ţări, îşi rele
Vienei şi sultanul. Această a-
aprecierea şi admiraţia cercu titudine era determinată nu rile realizări obţinute de Ro vă superioritatea in modul (Aplauze puternice, prelungi nal 7 300 apartamente. Pe mare eficienţă economică.
rilor progresiste, înaintate, de numai de faptul că marea mânia socialistă în toate do cel mai concludent, demon- te) tor, despre preocupările pen harta oraşului vor apare ast Magazinul este aprovizionat
pe continent. Urmărind cu boierime apela la intervenţia meniile vieţii economico-so- strînd că este singura calc Pentru rezultatele pe care tru sporirea continuă a indi fel cartierele 1 Mai şi Mio direct dc unităţile industriei
atenţie evenimentele din Eu străină pentru a-şi apăra in ciale sînt o dovadă grăitoare pentru lichidarea urmărilor le-ati obţinut pînă acum, şi în cilor de utilizarea maşinilor, riţa. unităţi comerciale, sa alimentare din oraş.
ropa, Engels arăta că ,.încc- a forţei şi energiei creatoare subdezvoltării, a fenomenului mod special pentru cele do- de reducerea cheltuielilor de nitare, şcolare, spaţii verzi şi
pînd din 178!) hotarele revo teresele de clasă, ci şi de inegalităţii între state, pen bîndite în aceslc patru luni, producţie, de sporire continuă — Sînteţi mulţumiţi de
faptul că ridicarea la luptă a poporului român, a erois a calităţii ţesăturilor. Paralel, de parcare. In cadrul tuturor felul cum sinteţi aprovizio
luţiei înaintează neîncetat. mului cu care clasa munci
a revoluţionarilor români tru progresul multilateral şi vă adresez cele mai calde fe muncitorii secţiei se strădu ansamblurilor studiate s-au naţi, de calitatea şi diversi
Ultimele ei avanposturi au pentru cucerirea de drepturi toare, în alianţă cu ţărăni armonios al tuturor naţiuni licitări. Totodată, cred că îmi iesc să sporească necontenit asigurat amplasamente pen tatea produselor ? întreabă
iost Varşovia, Debreţin şi şi libertăţi democratice, pen mea şi intelectualitatea, cu lor lumii Fiind convinşi că permiteţi ca, din Iaşi, să fe randamentul maşinilor. tru 114 săli de clasă, creşe tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Bucureşti". Intr-adovăr se tru înlăturarea vechilor rîn- toţi oamenii muncii, fără numai pc această cale — a licit pe toţi oamenii muncii cu 1 100 locuri şi grădiniţe pc unul din zecile de cum
poate spune că revoluţia din duleii era considerată ca pri deosebire de naţionalitate, ridicării nivelului de dezvol pentru rezultatele obţinute fn Secretarul general al parti cu 960 de locuri.
Moldova, Muntenia şi Tran mejdioasă pentru însuşi re muncesc pentru edificarea tare a forţelor de producţie depăşirea planului pe primele dului examinează utilajele, Studiul grupează, de ase părători aflaţi în magazin.
— Da 1 Sîntem foarte mul
silvania de la 1848 a repre gimul absolutist pe care-1 noii orînduiri, o dovadă a şi a bunăstării tuturor po patru luni ale acestui an. în mare parte realizate de menea, spaţiile industriale ţumiţi. Aprovizionarea este
zentat, în răsăritul Europei, reprezentau atît ţarismul, cit justeţei politicii marxist-ie- poarelor — se pot crea con (Aplauze puternice, urale) uzinele din Tg. Mureş. Direc ale municipiului, care vor a-
cel mai înaintat avanpost al şi imperiile otoman şi hab- niniste a Partidului Comunist diţii reale pentru deplina e- Cinstind memoria celor care torul fabricii informează pe sigura o dezvoltare econo- acum bună, i se răspunde. secretarul
continuare,
In
marilor mişcări politice şi sburgic. Român care îşi îndeplineşte galitate, pentru conlucrarea cu 125 de ani în urmă au ri tovarăşul Nicolae Ceauşescu mico-socială armonioasă.
schimbări sociale care cu- Protestînd faţă de in cu cinste misiunea istorică paşnică între state, pentru o dicat steagul luptelor revolu că. aceste maşini sînt bune, general vizitează un centru
prinsescră continentul nostru tenţia puterilor străine de forţă politică conducătoa lume mai bună şi mai dreap ţionare, memoria acelora caro dar că metalurgiştii trebuie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu de legume, apreciind aprovi
începind de la marea revolu de a interveni în treburi re a întregii naţiuni pe ca tă, vom face totul pentru a în decursul deceniilor şi-au să se străduiască pentru a recomandă proiectanţilor, or zionarea bună cu produse
ţie franceză din 1789. Aceasta le interne ale ţărilor ro lea progresului şi civilizaţiei co.ntribui Ia realizarea aces dat viaţa pentru libertatea şi spori in continuare gradul ganelor locale de partid şi conservate, dar recoman-
de stat să se preocupe în
relevă gradul înalt de radi mâneşti şi de a înăbuşi revolu socialiste. Aceasta demon tor năzuinţe. (Aplauze puter independenta patriei noastre, lor de rezistenţă. dînd în acelaşi timp să se
calizare a spiritului militant ţia, Gheorghe Bariţiu scria : strează o dată în plus că, a- nice, urale). Extindem, toto ne luăm angajamentul solemVi In sectorul finisaj sînt pre tr-o mai mare măsură de acţioneze energic pentru adu
al maselor populare din pro „Rusiei ţariste, care vrea să tunci cînd un popor este stă dată, legăturile noastre de că vom face totul pentru rea zentate utilajele de înală pro justa folosire a terenului des cerea pe piaţă a unor produ
vinciile româneşti, voinţa de ţină la pămînt orice încer pîn pe bogăţiile ţării şi pe prietenie şi solidaritate cu lizarea măreţului program a- 9 ductivitate, în mare parte tinat construcţiilor de locuin se proaspete.
luptă a poporului român con care de reforme în Principa destinul său, este în stare să partidele comuniste şi mun doptal de Congresul al X-lea I fabricate în ţară, preocupări ţe, asigurînd o densitate co In cursul scurtei vizite
ştient de interesele sale vita tele danubiene românii tre asigure dezvoltarea rapidă a citoreşti, cu mişcările de eli şi de Conferinţa Naţională, de | respunzătoare, prin evitarea prin magazinele băcăoane,
le, hotărît să-şi cucerească cu buie să-i arate că de fapt ei societăţii, creşterea impetu berare naţională, cu partide a ridica palria noastră pe noi | le pentru valorificarea supe risipei de spaţii între blocuri. mii de oameni au salutat şi
c
rioară a fiecărui metru pătrat
orice sacrificii libertatea so simpatizează din tot sufletul oasă a forţelor de producţie, le socialiste şi social-demo- culmi de progres şi de civi- i de materie primă. De asemenea, indică să se aclamat pe secretarul ge
cială şi naţională, dreptul de şi din tot cugetul lor ideile conlucrarea paşnică cu toate crate, cu alte forţe şi parti lizaţie! (Aplauze puternice, construiască în viitor clădiri neral, manifestînd, încă o
a trăi unit, liber şi stăpîn în adevăratei libertăţi... Româ naţiunile. (Aplauze puternice, de democrate, cu ţările în prelungite). Să ne consacrăm In fiecare secţie, muncito cu mai puţine niveluri ţinîn- dată, recunoştinţa faţă de
propria sa ţară. (Aplauze pu nii nu urăsc pe ruşi, se scandează „Ceauşescu şi curs de dezvoltare,, cu toate toate forţele pentru a duce cu rii au făcut secretarului ge du-se seama şi de gradul de
ternice ; urale). nici pe turci, urăsc din poporul", „Ceauşescu—P.C.R"). forţele progresiste de pretu cinste mai departe făclia pro neral al partidului sincere seismicitate din zona oraşu preocuparea şi grija sa per
pentru
manentă
de
condiţiile
Ziare importante din ţările fundul sufletului orice sis învăţămintele istoriei ne a- tindeni. Călăuzindu-ne de gresului şi civilizaţiei! Să ne manifestaţii de dragoste, de lui, precum şi amplasarea viaţă ale cetăţenilor, pentru
apusene comentau în mod tem absolutist. Românii vor rată că Revoluţia din 1848 principiile coexistenţei paş consacrăm energia pentru în aprobare deplină a politicii noilor cartiere în vecinătatea
curent desfăşurarea luptelor suveranitatea deplină, vor nu a putut triumfa şi datorită nice, dezvoltăm largi relaţii făptuirea programului de edi înţelepte a partidului. Zeci obiectivelor industriale pen continua îmbunătăţire a ni
revoluţionare româneşti, a- pacea cu toţi vecinii, vor li faptului că forţele revoluţio de colaborare multilaterală ficare a socialismului şi comu dintre ei, tineri şi vîrstnici, tru ca locatarii să fie cit velului de trai material al
trăgînd atenţia opiniei pu bertate şi fraternitate în- nare nu au avut un partid cu toate ţările lumii, fără nismului în România 1 Să fa au lăsat cîteva clipe lucrul, mai aproape de locurile lor populaţiei.
blice asupra amplorii şi lăuntru şi în afară — şi ei unit, cu clarviziune, cu un deosebire de orinduire socia cem totul pentru ca urmaşii pentru a strînge mina secre de muncă. Prima zi a vizitei tovară
importanţei lor. Ziarul fran nu se vor odihni pînă nu le program larg, un partid care lă. Aşezăm ferm la baza re noştri si urmaşii urmaşilor tarului general al partidului, Referindu-se la unele pro şului Nicolae Ceauşescu în
cez „Le National" scria că vor cîştiga“. (Aplauze puter să asigure conducerea şi u- laţiilor noastre internaţionale noştri să poată spune că în a-i ura sănătate şi putere de bleme economice, secretarul judeţul Bacău ia sfîrşitîn a-
„In Moldova sînt încă oa nice, prelungite ; urale înde nirea în luptă a tuturor for respectul independenţei şi momente hoiărîtoare pentru muncă, oferindu-i flori. general al partidului cere Co clamaţiile miilor de băcăoani,
meni gatn să se sacrifice lungate). Dealtfel, întotdea ţelor revoluţionare. Tocmai suveranităţii naţionale, egali destinul României au făcut Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mitetului judeţean de partid care scandează „Ceauşescu —
pentru libertate“, că „româ una revoluţionarii români de aceea, analizînd desfăşu tatea în drepturi, neameste este invitat, apoi, să vizite să analizeze temeinic toate P.C.R.“, „Ceauşescu şi po
nii din toate provinciile arbi s-au pronunţat pentru soli rarea ulterioară a luptei re cul în treburile interne şi ceva pentru dezvoltarea şi în ze expoziţia, cuprinzînd posibilităţile în vederea valo porul", cuvinte care expri
trar despărţite au păstrat daritate cu forţele revoluţio voluţionare, putem înţelege avantajul reciproc, dreptul florirea tării, ne-am făcuţ da- i mostre din cele 65 de sor mă dragostea fierbinte şi a-
sub stăpîni diverşi aceeaşi nare de pretutindeni, au fost ce mare importanţă a avut fiecărui popor de a-şi hotărî toria. Să ne luăm angajamen- I timente realizate la Buhuşi. rificării rezervelor de mate taşamentul faţă de condu
conştiinţă a drepturilor lor, alături cu ele, s-au numărat crearea partidului clasei singur soarta, renunţarea la tul de a ne face datoria fată | Conducătorul partidului şi rii prime, a reducerii chel cătorul iubit al partidului şi
tuielilor
Totodată,
materiale.
aceeaşi credinţă în reînvie printre aceia care au făcuit muncitoare cu 80 de ani în forţă, la ameninţarea cu for de partid, faţă de socialism, I statului se opreşte în repe statului, unitatea de nezdrun
elabo
fată de popor. (Aplauze pilier- I
rea de viitor a naţionalităţii totul pentru scuturarea abso urmă, apoi a Partidului Co ţa şi la orice forme de inti nice. urale ; se scandează s tate rînduri, examinează cu subliniază necesitatea privitor cinat dintre partid şi popor,
unui
program
rării
munist Român, care a con
lor". Acţiunile revoluţionari lutismului, a reacţiunii, aşa dus lupta revoluţionară pen midare şi presiune faţă de atenţie exponatele. hotărîrea cetăţenilor dc pe
lor români de la 1848 făceau cum şi astăzi poporul nostru tru socialism, ce însemnătate un alt stat. Aceste principii „Ceauşescu—P.C.R “) — Cit la sută din produc la dezvoltarea în ritm mai aceste meleaguri de a acţio
obiectul rapoartelor cancela se află în primele rînduri ale uriaşă are faptul că astăzi capătă astăzi o tot mai lar Sînt convins că oamenii ţie este de calitatea I, în intens a agriculturii, ţinîn- na cu abnegaţie pentru
riilor şi a oficiilor diploma luptei împotriva imperialis poporul român are în parti gă adeziune internaţională, muncii din municipiul şi jude treabă secretarul general al du-se seama de marile posi transpunerea în viaţă a mă
tice occidentale. Ambasadorul mului, colonialismului, pentru dul comunist un conducător se afirmă drept unica teme ţul Iaşi, împreună cu întregul partidului ? bilităţi care există în dome reţelor sarcini ale Congresu
francez la Viena raporta, de o lume mai dreaptă şi mai încercat, cu o linie politică lie durabilă a bunei înţele nostru popor, vor face totul — Peste 96 la sută, răs niul irigaţiilor, al păşunilor, lui al X-lea şi Conferinţei
pildă, despre evenimentele bună. (Aplauze puternice, u- clară, bazată pe învăţătura geri şi păcii între popoare. pentru a obţine noi şi noi suc punde directorul întreprinde de pe dealurile din judeţ. Naţionale ale partidului, pen
din ţările române că: „O rale). marxist-leninistă, care cores In lumea de azi se dezvoltă cese în îndeplinirea programu Punerea în valoare a acesto
bine
apreciază
populaţie de mai mult de 8 După cum se cunoaşte, re- punde pe deplin intereselor un curs nou spre destindere, lui minunat ai partidului nos rii. Este Nicolae — Ceauşescu ra ar permite sporirea pro tru continua înflorire a
tovarăşul
milioane de locuitori de ori acţiunea română a acţionat revoluţiei socialiste, asigură pace şi colaborare. Pornind tru. (Aplauze puternice ; uraio — dar trebuie să vă străduiţi ducţiei agricole şi îmbunătă României socialiste.
gine latină aşezată pe un pă- cu toată brutalitatea împo unirea tuturor forţelor în de la aprecierea că există îndelungate) ţirea creşterii animalelor. A- A fost o primă zi de lu
mînt (le o magnificienţă şi triva revoluţionarilor. Nepu- lupta pentru triumful socia toate condiţiile ca popoarele, Vă doresc succese tot mai să realizaţi întreaga produc bordînd problema investi cru intens, de analiză res
fertilitate recunoscută, care tînd singură să înăbuşe voin lismului şi comunismului în forţele ce doresc realizarea mari în activitatea dumnea ţie numai do calitatea I. Aşa ţiilor. tovarăşul Nicolae ponsabilă a importantelor
totuşi s-a menţinut în mijlo ţa poporului spre libertate, România. Iată de ce sîntem unei lumi mai bune să asi voastră ! Vă doresc multă, cum aşteptaţi de ia metalur- Ceauşescu remarcă faptul că sarcini pc care oamenii mun
cul tuturor vicisitudinilor siguri de victorie ! (Aplauze gure dezvoltarea acestui curs, multă sănătate, multa şi mul gişti numai utilaje trainice, uzina do maşini-unelto tre cii de aici şi le-au asumat în
ea a recurs la ajutor străin,
dezastruoase Ia care necon chemînd trupele reacţiunii ţa puternice, urale; se scandea România este hotărită să ac tă fericire. (Aplauze puterni tot aşa cumpărătorii pretind buie să fie dotată cu maşini întrecerea cu timpul pentru
ză : „Ceauşescu—P.C.R.“).
tenit a fost pradă de la că riste, otomane şi habsbur- Sărbătorim împlinirea a 125 ţioneze, împreună cu celelal ce ; urale ; s-* .scandează ; de la textilişti numai bunuri din ţară, să nu se aştepte a- realizarea cincinalului înain
realizarea
derea imperiului român şi gice pentru a interveni spre de ani de la Revoluţia din te naţiuni, pentru internaţionale „Ceauşescu—P.C.R.'' ! Cei pre de calitate, iar pretenţiile dueerea din import a utila te de vreme, pentru sporirea
cresc continuu.
zenţi la adunare ovaţionează i
colaborări
unei
care simte astăzi atîta forţă a o sprijini în înăbuşirea 1848 în condiţiile cînd între puternic pentru partid, pentru ¡1 j Asigurînd pe secretarul ge jelor. Trebuie folosite cu simţ continuă a eficienţei econo
capacităţile
tonte
gospodăresc
vie ca să aspire la o recon gul popor îşi consacră ener strînse. po principiile la ca neral al partidului eă obser dc producţie. mice, pentru ridicarea pc noi
mişcării revoluţionare. Ast re m-nm referit, să militeze Comitetul său Central, rxv'tni trepte spre civilizaţie a ora
stituire independentă, o ase fel, eu sprijinul reacţiunii şi giile şi puterea de muncă în pentru creşterea rolului Na secretarul general al partidului, vaţiile sale constituie sarcini Dealtfel. aceste proble şelor şi localităţilor din a-
1
menea populaţie este cu to ai trupelor străine, reacţiu- făptuirii măreţului program ţiunilor Unite şi altor orga- tovarăşul Nicolae Ceauşescu). li care vor sta imediat în cen me — subliniază tovarăşul ccastă zonă a ţării.