Page 15 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 697 © SIMBĂTĂ 5 MAI 1973

f
In preajma dezbaterilor final© din învăţămîntul „Luna calităţii 155 K AM H IA ËSMA LUI

ideologic al cadrelor didactice In urmă cu 155 de ani, le-a descoperit, dau şi ca un
minereului“ la 5 mai 1818, în oraşul minunat exemplu de cerce­
a
ştiinţifică
tare
realităţii
Germania,
s-a
din
Trier
Pregătiri pentru a da un caracter (Urmare din pag. 1) economist, Karl întemeietor filozof, unei epoci a capitalismului,
născut
Marx,
ca un îndemn la dezvolta­
al
revoluţionare,
teoriei
rea
ştiinţific,
ge­
socialismului
nial învăţător şi conducător
nereu — la nivelul condu­ al proletariatului. Pe firma­ potrivit necesităţilor dezvol­
tării sociale.
cît mai lucrativ examenelor de încheiere manifestat mentul istoriei, traiectoria varăşul Nicolae Ceauşescu
sec­
unităţilor,
cerilor,
to­
„Desigur — sublinia
brigăzi­
ţiilor,
raioanelor,
cugetării lui Marx este fără
lor, schimburilor. Toţi sa­
Opera
niciunuia
— este mai uşor să repeţi
seamăn.
lariaţii
şi-au
loc
adevăruri generale în
dintre marii gînditori ai lu­
a cursurilor de doi ani interesul şi pentru această mii nu a avut un ecou atît gîndeşti, să experimentezi,
să
să studiezi realitatea,
angajat
s-au
întrecere
de larg. Nici un alt filo­
depună
eforturi
stărui­
să
zof nu a răscolit atît de
să găseşti soluţii corespun­
toare, îneît, în final, cîş-
tigul să fie în primul rînd profund conştiinţa şl viaţa zătoare condiţiilor concrete
materială
a
Nici
omenirii.
în care au Ioc revoluţia şi
de partea calităţii minere­ un om de ştiinţă n-a stîr- construcţia socialistă. Dar
SABIN SELAGEA, Şcoala Poziţia P.C.R. privind dezvol­ rea faţă de cum a fost or­ tid, să alcătuiesc un ghid al ului şi, evident, a acelora nit pasiuni atît de vehe­ numai o politică creatoare
generală Vaţa de Jos : După tarea gîndirii marxist-leninis- ganizată instruirea noastră, dezbaterilor cu o bibliografie care i-o asigură. mente şi opuse, de la ad­ poate asigura soluţionarea
cum se cunoaşte, în dezbate­ te". Voi pune la dispoziţia nivelul ştiinţific la care au amănunţită. Şi noi vom fo­ Deşi acţiunea urmăreşte miraţie, veneraţie şi dra­ cerinţelor dezvoltării socia­
rile de încheiere a cursurilor cursanţilor o sinteză asupra fost abordate discuţiile, prin losi — la pregătire — cabi­ în mod deosebit ridicarea goste nemărginită, pînă la le... O politică cu adevărat
de doi ani vor fi abordate 7 principalelor doctrine politi­ care s-au adus o serie de e- netul de ştiinţe sociale al calităţii minereului, criteri­ repulsie, denigrare şi ură realistă, ştiinţifică nu poa­
teme. Ele ne vor fi comuni­ ce contemporane — neolibe­ lemente noi, de precizări, ce şcolii, centrul de informare ile întrecerii se referă şi oarbă, pînă la negarea to­ nurile, evoluţii şi prefaceri te să nu ţină seama de
cate în timp util. Eu, ca pro­ ralismul, social-democraţia, ne vin în ajutor. şi documentare de la cabi­ la alte atribuţiuni ale ac­ tală. de o asemenea amploare şi condiţiile specifice, deose­
pagandist, mă voi orienta neofascismul, tehnocraţia etc. VASILE CISMAŞU, Liceul netul orăşenesc, iar pentru tivităţii minerilor, toate Mai vii ca oricînd sînt as­ complexitate, îneît nici o bite de la ţară la ţară, nu
îndeosebi spre temele funda­ — pentru a-i ajuta să în­ „Decebal" Deva : Am condus lămurirea unor probleme mai vizînd deopotrivă creşte­ tăzi ideile lui Karl Marx. minte, oricît de genială, nu poate să nu Ie acorde în­
mentale din anii de studiu i ţeleagă locul acestor doctri­ timp de 2 ani cursul de în- dificile vom face apel la co­ rea eficienţei economice Ele au spart de mult zidu­ ar fi fost în stare să le în­ treaga atenţie".
creşterea rolului conducător ne şi sfera lor de influenţă, văţămînt cu profesorii de is­ lectivele de lectori ale comi­ a întreprinderii. Munca se rile academiilor şi bibliote­ trevadă şi să le cuprindă în
al partidului în etapa actua­ raporturile dintre ele şi ideo­ torie din zona Deva-Simeria- tetelor orăşenesc şi munici­ desfăşoară spornic la fie­ cilor, au ieşit în stradă, întreaga lor manifestare In acest spirit îşi orien­
lă, democraţia socialistă, pro­ logia marxist-leninistă. Certej. In cadrul acestuia pal de partid. care secţie. In atenţie se s-au aşezat la masa sărma­ concretă. Reprezentînd con­ tează Partidul Comunist
gramul educaţional al parti­ Consider eficientă forma s-au dezbătut teme privind Dialogul care va fi purtat află în permanenţă reali­ nilor lumii, i-au inspirat pe ţinutul principal al modifi­ Român întreaga activitate
dului. Pentru fiecare temă de învăţămînt ideologic de momente însemnate din is­ asupra temelor cuprinse în zarea ritmică a sarcinilor eroii celor mai mari revo­ cărilor petrecute în lume, de construcţie socialistă,
voi pune la dispoziţia doi ani, deoarece o seamă de toria mişcării muncitoreşti, programa de studiu, asupra de plan, nici un vagonet luţii din istorie. Aceasta, victoria socialismului într-o pornind neabătut, în elabo­
cursanţilor planuri amănunţi­ cadre didactice tinere aveau din activitatea Partidului Co­ conţinutului documentelor de de minereu rebut, reduce­ pentru că viaţa a confirmat serie de ţări marchează rarea politicii salo, de la
te de dezbatere. Vom face şi idei mai mult sau mai pu­ munist Român. Vreau să partid trebuie să se axeze, rea sterilului vizibil din rigurozitatea concepţiei sa­ transpunerea în viaţă a aplicarea adevărurilor ge­
dezbateri pregătitoare. ţin clare în ce priveşte ideo­ subliniez utilitatea acestei aşa după cum sînt şi indica­ minereu cu 1 la sută fa­ le cu privire la caracterul principiilor socialismului nerale ale marxism-leninis-
Pe lîngă problemele care ţiile, pe sarcinile ce revin şi ţă de procentul' admis, ob­ trecător al capitalismului şi ştiinţific fundamentate de mului la condiţiile concrete
îe-am discutat în anii de contribuţia concretă a cadre­ ţinerea unui conţinut de la misiunea istorică a cla­ Karl Marx, de colaborato­ ale ţării noastre, de la stu­
studiu este necesar să ve­ lor didactice în perfecţiona­ fier în minereu peste cel sei muncitoare de a înlă­ rul său apropiat, F. En- dierea legilor obiective ale
nim şi cu altele noi, ridica­ Şapte propagandişti ne împărtăşesc rea procesului instructiv- planificat, eliminarea ab­ tura orînduirea capitalistă gels, şi dezvoltate în noi dezvoltării sociale a reali­
te în consfătuirea recentă, or­ educativ, integrarea învăţă- senţelor nemotivate şi a şi a construi o nouă orîn- condiţii de V. I. Lenin. De tăţilor concrete ale Româ­
ganizată cu propagandiştii mîntului cu producţia, for­ accidentelor în muncă, duire socială superioară. la nemuritoarele idei ale niei, confruntînd teoria cu
marea
din învăţămîntul ideologic la din preocupările şi metodica muncii Ser conştiinţei socialiste gospodărirea judicioasă a Marxismul a devenit instru­ „Manifestului comunist" practica şi înlăturînd cu cu­
Centrul judeţean de infor­ la elevi. Deci, să dăm un ca­ materialelor, îneît fiecare mentul luptei revoluţionare (de la a cărui apariţie s-au raj ceea ce a devenit pe­
mare şi documentare. Cu a- racter lucrativ , dezbaterilor, salariat să obţină econo­ a clasei muncitoare, a par­ împlinit recent 125 de ani), rimat, învechit, manifestînd
cest prilej, ni s-au indicat nu pur teoretic. mii de minimum 500 lei pe tidelor comuniste şi munci­ şi de la „Stafia comunis­ o înaltă receptivitate faţă
noi surse bibliografice, care logia marxist-leninistă. A- forme de organizare a învă- LIVIU GROZA, Liceul Pe- lună, întărirea disciplinei toreşti, pentru cucerirea pu­ mului", care străbătea Eu­ de nou. Capacitatea parti­
ajută la aprofundarea cu­ cum, la sfîrşitul cursului, ţămîntului politic cu profe­ trila: Mai întîi aş menţiona sub toate aspectele. terii politice şi transfigura­ ropa către jumătatea seco­ dului de a reflecta în po­
noaşterii politicii partidului. se poate spune că concepţii­ sorii care predau istoria, de­ calitatea superioară a formei — Criteriile sînt mobili­ rea socialistă a societăţii. lului trecut, la epoca comu­ litica sa necesităţile reale
SILVIU CERCEA, Liceul le au devenit mai unitare, oarece cu prilejul dezbaterii de învăţămînt ideologic cu zatoare — anreeia tovară­ De numele lui Marx sînt narzilor parizieni care — de dezvoltare a societăţii
lila: Conduc un curs nume­ mai clarificate. temelor din program nu o durată de 2 ani faţă de şul Lazăr Filip, secretarul legate înnoiri hotărîtoare potrivit expresiei lui Marx noastre în etapa actuală
ros, frecventat de peste 40 IOAN GROZA, Liceul Ha­ numai că s-au aprofundat dc formele anterioare de învăţă- comitetului de partid pe în domeniul filozofiei şi al — au ..asaltat cerul", la şi-a găsit o strălucită ex­
tovarăşi. Pe parcursul învă­ ţeg : In primul rînd vreau să către participanţi problemele mînt, la care am activat ca I.M. Hunedoara. In orga­ ştiinţelor sociale. Cultura Marea Revoluţie Socialistă presie în programul ela­
ţămîntului am căutat să im­ exprim opinia cadrelor noas­ de specialitate, dar s-a făcut propagandist timp de mai nizaţiile de bază s-a dis­ universală îi datorează o- din Octombrie şi crearea borat de Congresul al X-lea
prim multă seriozitate în stu­ tre didactice în legătură cu în acelaşi timp şi un valoros mulţi ani. Printre avantajele cutat în mod concret cum pere monumentale cum este primului stat socialist — U- şi de Conferinţa Naţională
diul şi participarea la dezba­ formele actuale de învăţă- schimb de opinii privind ac­ învăţămîntului ideologic se trebuie acţionat la fiecare „Capitalul". împreună cu niunea Republicilor Sovieti­ a partidului din iulie a-
teri a cursanţilor. rnînt ideologic, pe care le tivitatea practică la catedră. numără opinia cursanţilor de loc de muncă ca ele să fie Engels, Marx a elaborat ce Socialiste — şi pînă la nul trecut.
Acum, cînd urmează să considerăm mai eficiente prin Au fost, de asemenea, valo­ a folosi tot mai mult nou­ respectate întocmai, pen­ materialismul dialectic şi victoria orînduirii socialiste Mereu viu, asemenea ar­
finalizăm o muncă de doi faptul că au fost luate şi rificate noutăţile ştiinţifice tăţile în activitatea zilnică, tru ca întrecerea să-şi do-' istoric, a fundamentat le­ într-o serie de ţări şi la borelui veşnic tînăr al vie­
ani, voi insista ca toate cele măsuri organizatorice cores­ din literatura de specialitate. în munca lor cu elevii, şi e- vedească utilitatea, efici­ gile de dezvoltare a socie­ prăbuşirea sistemului colo­ ţii, marxismul va exercita
7 teme să fie temeinic apro­ punzătoare : au fost create Consider că luînd în dez­ ficienţa pregătirii cadrelor în enta. Comuniştii sr> situ­ tăţii, a formulat teoria dic­ nial al capitalismului — a o influenţă tot mai puter­
fundate, inclusiv cele 2 teme cabinetele de ştiinţe sociale, batere, în seminarul de în­ vederea susţinerii examenelor ează şi de astă dată în taturii proletariatului ca in­ fost parcursă o întreagă şi nică asupra conştiinţei oa­
care nu au fost studiate în au crescut foarte mult tiraje­ cheiere, problema creşterii pentru grad. frunte. strument al trecerii revo­ deosebit de bogată epocă menilor de pretutindeni şi
cadrul cursului. Noi avem, la le cărţii social-politice, s-au rolului şcolii în opera de fău­ In dezbaterea finală voi Primele rezultate au luţionare de la capitalism istorică. asupra dezvoltării sociale,
liceu, un complex educativ ’ editat multe materiale de rire a societăţii socialiste pune un accent deosebit pe fost deja înscrise: brigă­ la socialism. Opera lui Marx a intrat va fi mereu drapelul ome­
cabinet de ştiinţe sociale, popularizare a învăţăturii multilateral dezvoltate ca şi problemele care, la timpul zile conduse de Dodu Nis- In răstimpul ce a trecut nirii progresiste, al clasei
centru de informare şi docu­ marxist-leniniste, lucrări teo­ cea referitoare la programul lor, probabil n-au fost aşa de tor, Dobroi Tanoş, Gheor- de la apariţia marxismului, în patrimoniul spiritual al muncitoare, în înaintarea
mentare, bibliotecă. El va fi retice ale P.C.R. Ele au con­ partidului de educaţie socia­ bine aprofundate. Mă gîn- ghe Braşoveanu, Mihai lumea a cunoscut profunde omenirii nu numai prin va­ spre progres, socialism şi
pus la dispoziţia cursanţilor. tribuit la înarmarea cursan­ listă, de aşezare a relaţiilor desc ca în aprecierea mem­ Gîlcă — de la mina Gbo- transformări pe toate pla- loarea adevărurilor pe care comunism.
Aici se vor organiza consul­ ţilor cu un volum mai mare din societatea noastră pe ba­ brilor cursului să ţin seama lar, de Gheorghe Iaecb,
taţii fie colective, fie indivi­ de cunoştinţe în domeniul za principiilor eticii şi echi­ de conţinutul dezbaterilor Ioan M. Popa, loan Mai-
duale. ştiinţelor sociale. tăţii, vom reuşi să aprofun­ purtate în cei doi ani, de can — de la mina Teliuc,
Deşi eficienţa studiului pe Dezbaterile finale le vom dam şi mai mult cunoştin­ participarea la discuţii, de au dat de la începutul a-
care-1 încheiem este mai greu axa în primul rînd pe apro­ ţele acumulate pe parcursul frecvenţă, precum şi de sti­ cestei luni numai mine­ Depăşirea consumului planificat
de măsurat, se poate afirma fundarea cunoştinţelor pri­ celor doi ani de studiu şi, lul de muncă al acestora în reu de bună calitate, do­
cu certitudine că învăţămîn­ vind creşterea rolului condu­ prin aceasta, să crească va­ organizarea studiului indivi­ vedind că atunci cînd se
tul ideologic a avut influen­ cător al P.C.R. în această e- loarea activităţii noastre in- dual. munceşte cu vrednicie şi
ţă în activitatea la clasă, în tapă, pe probleme ale re­ structiv-educative în rîndul răspundere, cu dorinţa de ciment şl oţel
procesul instructiv-educativ. laţiilor internaţionale promo­ elevilor. Pentru pregătirea Propagandiştii solicitaţi fermă de mai bine, roade­
A crescut, în general, carac­ vate de partidul şi statul încheierii în condiţii bune a să-şi spună părerea de felul le nu întîrzie.
terul educativ al lecţiilor. De nostru în direcţia consolidă­ învăţămîntului noi dispunem cum trebuie să se pregăteas­ întreg colectivul I.M. (Urmare din pag. 1) dispune de o suprafaţă de special din cauza modului
asemenea, mulţi cursanţi sînt rii păcii şi lărgirea contacte­ de condiţii favorabile. Vom că dezbaterile finale (exa­ Hunedoara este hotărît ca circa 10 000 mp — cu mai defectuos în care sînt păs­
lectori şi propagandişti _ în lor cu toate ţările lumii. Vom realiza o consultaţie sau menele), în învăţămîntul în acestă lună să-şi înze­ tocmai despre volumul de multe linii tehnologice — şi trate în depozitul de mate­
•învăţămîntul U.T.C. şi cîşti- da posibilitate ca la semi­ două chiar la Centrul jude­ ideologic, care vor avea loc cească preocupările, să ri­ „investiţii" de preocupări e- aproape 180 de muncitori ca­ riale. Mai ales profilcle pen­
gă şi acesta în conţinut. narul de încheiere fiecare ţean de informare şi docu­ după încheierea anului şco­ dice calitatea minereului xistente în cadrul I.M.C. De­ re manipulează direct mate­ tru tîmplărie metalică şi di­
RUSALIN IŞFANONI, co­ cursant să participe cît mai mentare. lar, au opinat ca şi în viitor de fier la cote cît mai va pentru cheltuirea cu gri­ rialul de masă. Deci — su­ verse corniere de dimensiuni
muna Topliţa: Cursurile de activ la dezbateri pentru a MIHAI NICULESCU, Şcoa­ să se organizeze pentru ca­ înalte. Vrednicia recunos­ jă de gospodar a cimentului ficient spaţiu şi destulă for­ mici ajung la prelucrare
pregătire a noastră, a pro­ vedea în ce măsură stăpî- la generală nr. 2 Petrila : drele didactice forme de stu­ cută a minerilor de aici şi metalului — două din e- ţă umană pcnlru ca fiecare strîmbe şi nu mai pot fi uti­
pagandiştilor din şcoli, au neşte problemele, să facem Pentru pregătirea cît mai te­ diu cu o durată mai mare şi dă deplina certitudine lementele primare de bază pumn de beton să fie intro­ lizate total". De aceeaşi pă­
fost foarte binevenite, la fel legătura între aceste cunoş­ meinică a examenului de în­ o tematică îmbogăţită în per­ că acţiunea întreprinsă pe ale unităţii. Secţia de prefa­ dus în operă, să nu fie pier­ rere era şi tovarăşul Petre
şi completările tematice,_ în tinţe şi activitatea practică cheiere a cursului de învă- manenţă. linia îmbunătăţirii calităţii bricate, unde, practic, are loc dut. Totuşi, asistăm la încăr­ Ungur, şeful unei brigăzi do
special la tema „Marxism- care se desfăşoară în toate ţămînt ideologic, voi căuta, minereului de fier va fi întreg procesul do formare carea cu astfel de resturi a lăcătuşi din cadrul atelieru­
leninismul şi confruntarea de domeniile. cu sprijinul cabinetelor oră­ Discuţie consemnată de concretizată în rezultate unei autobasculante (şi a- lui mecanic, care a adăugat:
idei în lumea contemporană. Şi eu îmi exprim mulţuml- şenesc şi municipal de par- I. MÎRZA deosebite. şi turnare a elementelor pre­ flăm că numărul transportu­ „Risipa de metal porneşte
fabricate şi fîşiilor din beton, rilor de acest gen este des­ de la proiectanţi. Iată un
tul de ridicat zilnic). Munci­ exemplu : echipamentul pe
torul care încearcă să des­
1 chidă bena cu o rangă, pen­ care-1 confecţionăm pentru
SEMĂNATUL PORUMBULUI tru a o goli în maşină, ne ex­ unei grinzi la din beneficiar al
transportul
prefabricate
plică : „Are beton în ea şi
din cauza aceasta s-a îniă- de 18 tone are încorporate
rit, se deschide greu...". La în el 20 tone de metal spe­
(Urmare din pag. 1î cra încă la semănat, iar Ion nă ieri 70 ha cu porumb din un tipar, în care se toarnă cial, de cea mai bună calita­
Oprea şi Luca Liviu la pre­ cele 127 prevăzute în planul betonul, se observă cum se te. Sînt exagerat de mari
coeficienţii de siguranţă pro­
fac parte din cadrul consi­ gătirea terenului. Tovarăşa de producţie. In cîteva zile revarsă peste margini o par­ iectaţi !“.
bune de lucru, spunea inter­
liului intercooperatist Deva. Emilia Bumbea, brigadier de locutoarea, încheiem şi noi te din material. Bineînţeles Insă cea mai importantă
că oamenii îl mai adună cu
In tarlaua „Curat“ de la cîmp la brigada a II-a din această lucrare. lopeţile şi-l reaşează în tipar cauză a consumului exagerat
C.A.P. Hărău se aflau la Chimindia. ne relata că la Pînă ieri — ne-a infor­ pentru nivelarea elementului, de ciment şi oţel-beton —
despre
pregătirea terenului mecani­ semănatul porumbului se e- mat tovarăşul Liviu Gîrbea, dar pe tot nu-1 pot strînge. varăţul care ne-a vorbit to-
Nicolae
Devian,
se­
zatorii Loghin Purtător, Pa- videnţiază şi cooperatoarele preşedintele consiliului inter­ „La curăţirea tiparelor — cretarul comitetului de par­
ne declară operatorul Viorel
vel Popa, Gavrilă Caşvan, A- Petiţia Abrudean şi Aurelia cooperatist Deva — s-au în- Gasoni — cît şi atunci cînd tid — rămîne produce­
lexandru Bob şi Laureaţi Iovan, care asigură transpor­ sămînţat aproape 350 ha cu are loc vibrarea, este ade­ rea unor elemente netipizate
Bogdan. Ziua de muncă s-a tul seminţei şi alimentarea porumb din cele 1 040 cîte vărat că se mai pierde be­ (stîlpi, grinzi etc.), care au
un consum mult ridicat fa­
încheiat şi aici cu un bilanţ semănătorii. Azi — 2 mai sînt planificate în unităţile ton. Aceasta se datorează şi ţă de normele admise. Nu­
neatenţiei cu care lucrează
bogat: 60 hectare teren pre­ — n.n. — ne spunea dînsa, noastre. Mai avansate sînt mai 80 la sută din producţia
unii oaameni“. Inginerul An­
gătit. Intr-o altă tarla, Si- s-au semănat 20 ha cu po­ cooperativele agricole din ton Tocaci, şeful secţiei pre­ întreprinderii are asigurată
mion Nedel a însămînţat 15 rumb şi s-au pregătit 35 ha. Deva, unde s-au însămînţat fabricate — prezent la dis­ desfacerea prin contracte,
ha cu porumb. Pînă ieri, la De asemenea, am avut un 64 ha, şi Cristur, care are j|Rţ'..v’ cuţii — ne-a enumerat şi ceea ce determină produce­
rea unui număr mare de e-
această cooperativă s-au se­ număr de 15 femei la plivi- realizate 50 ha. Peste tot se alte cauze ale risipei de ma­ lomente netipizate. Folosin-
terial : variaţia cantităţii de
mănat 60 ha din cele 83 pla­ tul griului, realizînd această munceşte cu răspundere şi V m- beton datorată umidităţii ma­ du-se mai mult oţel şi mai
nificate. lucrare pe o suprafaţă de a- se depun toate eforturile terialelor, un volum, ridicat mult beton pentru produce­
Munca se desfăşoară în- proximativ 4 hectare. pentru ca semănatul porum­ de manevrări şi turnări de rea lor, în mod automat şi
beton, unele tipare nu se pot costurile sînt mai mari, fapt
tr-un ritm susţinut şi pe o- In unitatea noastră — ne bului să se facă Intr-o pe­ ce duce la o falsă rentabili­
C.A.P, Simeria. Intr-o singură zi, muncind cu hărnicie, mecanizatorii Ion Ganea, Con­ închide normal pentru că
goarele C.A.P. din Banpo- spunea tovarăşa Maria Mo­ rioadă de timp cît mai stantin Bogdan, Viorel Chiş, Vasile Bcni, Aron Braşoveanu, Marcel Giorcontina şi Traian Mag- au deficienţe încă de la pro­ zare. lipsită de un suport
toc. In jurul orei 19,00 me­ ga, inginerul şef al C.A.P. scurtă şi în condiţii agroteh­ da au pregătit 85 ha teren, au ierbicidat 10 ha grîu şl au prăşit 2 ha cu cartofi timpurii. Iată iectare ş.a. De fapt, cinci e- trainic în practică. Dealtfel,
doi dintre mecanizatori lucrînd Ia executarea arăturilor.
canizatorul Ion Potinteu lu- Banpotoc, s-au însămînţat pî- nice superioare. xistă preocupare, unele din la Plenara C.C. al P.C.R. din
aceste deficienţe pot fi în­ februarie-martie a.c. s-a a-
lăturate. De pildă, au fost e- rătat că, în determinarea
fectuate modificări — cu bu­ gradului de îndeplinire a
ne rezultate — la tioarele planului, se vor folosi pretu­
pentru fîşii cu goluri şi ele­ rile constante prevăzute ini­
Plivifuî chimic Ia cultura griului — metodă rapidă Hei mente de acoperiş hale in­ ţial în cincinal şi că orice
dustriale.
modificare a lor nu va fi
La secţia coneasare — a- luată în consideraţie. Rezultă
construcţii colo unde se prelucrează oţe- că şi la I.M.C. Deva trebuie
şi eficace de combatere a buruienilor lul-beton Gheorghe Munteanu sa fie revăzute de urgentă
de
—
controlorul
consumurile, să se acţioneze'
calitate
zootehnice ne-a relatat: „Există pier­ _ continuu pentru realizarea
de economii reale şi creşie-
deri la profiie metalice, în rea eficienţei economice.
In acţiunea de chimizare Aplicarea plivitului chimic tul împăierii, cînd buruieni- este recomandată fiindcă pot tităţi maiAplicarea plivitului chimic tul împăierii, cînd buruieni­ este recomandată fiindcă pot tităţi mai mari, sporind chel­
chimizare
a agriculturii un loc de sea­ la întreţinerea culturilor de le şi-au format rozeta de apare efecte negative asupra tuielile de întreţinere a cul­ IR U.AJr.
mă îl ocupă producerea şi a- grîu prezintă o deosebită în­ frunze, fără a avea tija flo- plantelor de grîu. turii, puţind apare şi efecte
plicarea pe suprafeţe tot semnătate îndeosebi în anul riferă. In această perioadă Pentru a spori intensita­ fitotoxice la plantele de grîu.
mai mari a ierbicidelor pen­ acesta, cînd se prevede o în- plantele de grîu prezintă cea tea de pătrundere cît şi efec­ Fiind destul de greu de Corelat cu creşterea
tru combaterea buruienilor buruienare puternică a lanu­ mai mare rezistenţă la tra­ tul fitotoxic al ierbicidului respectat distanţa egală în­ efectivelor de animale, ,Rigla de caicul“ a eficientei
din culturile agricole. Pe a- rilor. Datorită condiţiilor din tamentul cu ierbicid, iar bu­ asupra buruienilor, se poate tre dusul şi întorsul maşinii s-a planificat ca în a-
ceastă linie se evidenţiază şi toamna anului trecut, ruienile au cea mai mare adăuga în soluţia de ierbi­ pe cîmpul acoperit cu vege­ cest an să se con­ ___(Urmare din pag. 1)
preocupările pentru produ­ griul a intrat în iarnă pe sensibilitate. Cum pătrunde­ cid azotat de amoniu în pro­ taţie, acolo unde nu se poa­ struiască şi să fio da­ nieră Hunedoara normele
de consum au fost depăşite
cerea ierbicidului 2,4-D, pe suprafeţe destul de mari rea şi vehicularea substanţei porţie de pînă la 3 kg la te folosi marcatorul se re­ te în folosinţă în coo­
bază de acizi fenoxiacetiei, nerăsărit şi neînfrăţit, iar active a ierbicidului în frun­ 100 1 soluţie. comandă dirijarea tractorului perativele agricole 25 Numai pe primele trei luni cu 874 mc lemn de mină,
care avînd acţiune tot mai buruienile, avînd o capa­ zele buruienilor estn depen­ Printre măsurile care asi­ cu ajutorul a trei jaloane. de grajduri, cu o ca­ ale anului, harnicul colec­ fapt datorat efectuării unor
selectivă este utilizat în pre­ citate ridicată de a ger­ dentă in mare măsură de gură productivitate mărită Acestea vor fi mutate după pacitate de adăpostire tiv de aici a economisit 2,8 lucrări suplimentare de ar­
zent pe suprafeţe tot mai mina la temperaturi mai scă­ condiţiile climatice din tim­ la aplicare este şi pregătirea fiecare trecere a tractorului pentru 2 250 bovine, tone polistiren, cantitate e- mare. Rezultate negative ia
mari în combaterea buruie­ zute, au răsărit în timpul pul lucrării, tratamentul se unei cantităţi mai mari de la o distanţă egală cu lăţi­ precum şi 6 saivane cu chivalentă cu necesarul acest capitol au apărut şi
nilor din culturile de grîu. iernii. Datorită unui ritm face numai în zilele căldu­ soluţie decît cea necesară u- mea de lucru a maşinii şi 3 750 locuri. In acelaşi pentru producţia medie a în cadrul întreprinderii mi­
Cu ajutorul acestui produs, mai rapid de dezvoltare, bu­ roase, cînd temperatura me­ nei singure alimentări a ma­ prin vizare pe centrul trac­ timp s-a stabilit să fie unei zile, fapt ce a deter­ niere Barza, unde au fost
care este fără efect fitotoxic ruienile îşi vor forma roze- die zilnică depăşeşte MFC, şinii. torului se va asigura depla­ realizată alimentarea minat ca într-o zi întreagă depăşite consumurile nor­
asupra griului cînd se apli­ ta în scurt timp, vor acoperi cînd nu bate viatul şi după Verificarea debitului maşi­ sarea în linie dreaptă şi cu apă Ia 44 de adă­ activitatea să se desfăşoare male do cherestea răşinoase
că în doza recomandată, se solul şi vor concura plante­ ce s-a evaporat rouă de pe nii şi uniformităţii de apli­ astfel se va evita lăsarea de posturi. cu material economisit. şi lemn de mină. Desigur,
combat cu succes un număr le tinere de grîu, care în frunze. care sînt operaţiuni care tre­ benzi netratate. In majoritatea unită­ Fără îndoială, alături de există şi anumite cauze o-
biective cum ar fi execu­
mare de specii de buruieni prima fază au o creştere în­ Un alt element care asigu­ buie să fie efectuate în pre­ Icrbicidele pe bază de ţilor lucrările de con­ aceste rezultate pozitive, eu
ca: rapiţa şi muştarul săl­ ceată. ră reuşita acţiunii este doza zenţa specialistului din fie­ 2,4-D nu sînt în general strucţie a noilor obiec­ atît mai nefireşti apar de­ tarea unor lucrări neprevă­
zute în plan, dar făcute în
batic, loboda, ştirul, traista Unul dintre elementele care optimă de aplicare a ierbi­ care unitate. toxice pentru om şi anima­ tive au demarat bine. păşirile consumurilor în­
ciobanului, cicoarea, neghi­ condiţionează obţinerea unor cidului. Cercetările şi prac­ In timpul lucrului, mecani­ le. Totuşi se recomandă ca Sînt însă şi coopera­ registrate la unele unităţi scopul optimizării lucrărilor
na, macul şi altele ce se gă­ rezultate bune îl constituie tica unităţilor ce aplică de zatorii au datoria să menţi­ muncitorii care execută tra­ tive agricole, ca de pil­ economico din judeţ. Mine­ de exploatare a minereului.
sesc în mod frecvent în cul­ alegerea momentului optim mai mulţi ani această meto­ nă constantă viteza de îna­ tamentul să poarte ochelari, dă cele din Peştişu le din Valea Jiului, din ca­ Totuşi, în lumina sarci­
turile de cereale păioase. Do­ pentru tratament. Acesta tre­ dă au stabilit că ierbicidul intare şi presiunea de pulve­ mănuşi şi haine de protecţie, Mare, Hărău. Rîu Alb drul Centralei cărbunelui nilor majore puse de par­
vedesc o rezistenţă mai ma­ buie stabilit diferenţiat în poate fi aplicat în dozele rizare. Sporirea vitezei sau să nu mănînce, să nu bea şi şi altele, unde se im­ Petroşani' au consumat pe­ tid în faţa economiei naţio­
re buruienile perene ca vol­ funcţie de stadiul de vegeta­ 1—2.5 kg la ha produs co­ scăderea presiunii faţă de să nu fumeze în timpul lu­ pun măsuri energice în ste pian 485 mc cherestea nale, e necesar să se ma­
bura şi pălămida sălbatică, ţie a griului şi de dezvol­ mercial. La stabilirea dozei cele stabilite la probele fă­ crului, iar la încetarea lu­ scopul finalizării Ia răşinonse din cauza ncrea- nifeste mai multă preocu­
dar dacă soluţia de ierbicid tarea buruienilor. Din cerce­ optime se va avea în vede­ cute au ca rezultat aplica­ crului se vor spăla cu apă timp a investiţiilor lizării producţiei programa­ pare pentru gospodărirea
ajunge să acopere bine frun­ tările efectuate pentru sta­ re gradul de îmburuienare rea unei cantităţi mai mici şi săpun pe faţă şi mîini. destinate construirii a- te cu susţinere mecanizată materialelor, pentru utili­
zele acestor buruieni şi ele bilirea perioadei optime de şi momentul aplicării. Depă­ de soluţie, deci un efect mai Ing. MIHAI GUJA dăposturilor pentru a- şi gospodăr'ni insuficient zarea lor cu eficienţă spo­
vor prezenta simptome de tratament, a reieşit că aceas­ şirea dozei maxime în do­ redus, iar o viteză mai mică cercetător principal la nimale. de judicios a acestui mate­ rită în producţie şi nead-
fitotoxicitate şi ca urmare ta este cuprinsă de la înfră­ rinţa de a realiza o distru­ sau o presiune mai mare Staţiunea experimentală rial. La întreprinderea mi­ miterea nici unei devieri de
la această concepţie.
rămîn nedezvoltate. ţirea griului pînă la începu­ gere totală a buruienilor nu duce la aplicarea unei can­ Geoagiu