Page 16 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 16
waasmssaoBaansm
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 697 9 SIMBÄTÄ 5 MAI 1973
Adunarea populară de la laşi consacrată UNIVERSITATEA DE MARXISM-
LENINISM—DEVA
LUNI 7 V 1973 cabinetul judeţean de
Economie anul I, predare la
aniversării a 125 de ani de la Revoluţia burghezo- partid ;
Filozofic anul II, predare în sălile şcolii generale Dr.
P. Groza Deva ;
Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul II,
predare, în sălile şcolii generale Dr. P. Groza ;
Etică anul II, dezbatere în sălile şcolii generale Dr.
P. Groza ;
democratică din 1848 în România MARŢI 8 V 1973
Istorie anul I. predare Ia cabinetul judeţean de partid.
Economie anul III, predare la cabinetul judeţean de
partid ;
Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul
III, predare Ia cabinetul judeţean de partid ;
(Urmare din pag. 1) cu hotărîre pentru realizarea ghe Cilibiu, secretar al Co este redată acum figura ne tra, corul intonează „Interna recită : „Şi-o forţă-a trebuit/ Etică anul I, predare in sălile şcolii generale Dr. P. Groza ;
planului cincinal 1971—-1975 mitetului judeţean laşi al înfricatului Avram Iancu, ţională''. Un crainic citează care să schimbe/ In forţă/ Istorie annl II, predare în sălile şcolii generale Dr. P.
înainte de termen !". Aceste P.C.R. vorbind celor 40 000 de ro o pagină din operele tovarăşu lacrima/ şi/ suferinţa/ Şi-a Groza ;
jucat, dintotdeauna, un rol urări şi îndemnuri se află, Au luat apoi cuvîntul Ion mâni adunaţi la Blaj, alături lui Nicolae Ceauşescu. referi fost atunci un ceas hotărîtor/ Studiul principiilor şi metodelor muncii de sindicat anul
de o covîrşitoare importanţă acum, pe buzele întregii su Tofan, muncitor la Uzina de de numeroşi iobagi maghiari. toare la crearea P.M.S.D.R. : In crugul timpului bătrîn/ 1. dezbatere în sălile şcolii generale Dr. P. Groza ;
în istoria naţională — îşi a- flări a laşului. fibre sintetice din Iaşi, Elena Se aud vestitele cuvinte ale „In această epocă se inten Cînd s-a născut din lupte şi MIERCURI 9 V 1973
ducea, şi de această dată, Simbolizînd continuitatea Dascălu, studentă la Facul Jurămîntului depus de A- sifică legăturile dintre socia din jertfe/ Partidul nostru Economie anul II predare tn sala comitetului municipal
prin fiii ei cei mai luminaţi, peste decenii a tradiţiilor şi tatea de istorie a Universită dunarea generală a naţiei liştii români de pe ambele Comunist Român/. de partid Deva ;
o contribuţie de preţ la îm năzuinţelor poporului nostru, ţii Al. I. Cuza”, Aglaia Lupu, române în Cîmpul Libertă versante ale Carpaţilor, se O masă de oameni, înfăţi- Şti|nţa conducerii societăţii socialiste anul I, dezbatere,
plinirea aspiraţiilor de liber strălucesc, în reflexe aurii, în preşedinta cooperativei agri ţii : „...ca român voi susţine creează legături tot mai strîn- şînd clasa muncitoare, ţără la cabinetul judeţean de partid ;
tate naţională şi progres ale mijlocul conturului hărţii pa cole de producţie din comuna totdeauna naţiunea noastră se între proletariatul din ţă nimea, intelectualitatea, ţi- Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I,
poporului român. triei. datele jubiliare „1848- Ruginoasa, şi acad. Cristofor română pe calea dreaptă şi rile române. Mişcarea mun nînd larg desfăşurat steagul predare în sălile şcolii generale Dr. P. Groza Deva ;
Flacăra revoluţiei aprinsă 1973“, împreună cu inscripţia Simionescu. legiuită şi o voi apăra cu toa citorească ce se dezvoltă con partidului, înaintează com Sociologia religiei anul I, dezbatere în sălile şcolii ge
la Iaşi avea să lumineze cu CXXV, ce aminteşte de anii Primit cu vii şi îndelungi te puterile în contra oricărui comitent în toate provinci pact, în ritmul imnului „Par nerale Dr. P. Groza Deva.
getele şi acţiunile luptători care unesc peste timp, pe ovaţii, ia cuvîntul tovarăşul atac şi asupriri; nu voi lu ile româneşti îşi propune ca tidul", simbolizînd unitatea Programul va începe la ora 18, pentru toate secţiile
lor de la 1848 din Ţara Ro spirala împlinirilor, epoca Nicolae Ceauşescu. cra niciodată în contra drep unul din ţelurile importante politică a întregului popor,
mânească şi Transilvania. Re paşoptistă, de vremurile de Ampla expunere a secreta turilor şi a intereselor naţiu ale programului ei revoluţio în frunte cu cei mai vred
voluţionarii moldoveni, mun astăzi ale socialismului. Este rului general al partidului — nii române şi voi ţine şi voi nar realizarea unităţii naţio nici fii ai ei — comuniştii.
teni şi transilvăneni au mili marcată semnificaţia marelui strălucită sinteză a tradiţiilor apăra legea şi limba noastră nale a poporului nostru". O altă alegorie evocă zi 12,35 Cărţi şl Idei;
tat, uniţi în iubirea de neam eveniment : „1848 — început noastre revoluţionare, a mă română, precum şi libertatea, Iată acum figura iui Mihai lele fierbinţi de luptă şi de Cinema 13.05 Telejurnal;
şi ţară, cu forţe comune, în de epocă nouă. pagină de e- reţelor înfăptuiri obţinute de egalitatea şi frăţietatea : pe Emineseu, autorul nemurito glorie ale insurecţiei din au 19.00 Telex; şcoala.
16.05 In actualitate :
numele cauzei comune. popee în istoria patriei“. poporul nostru, sub conduce aceste principii voi respecta rului „împărat şi proletar“, gust 1944. Apoi, o suită de DEVA - Drumul spre vest „Patru ore muncă, pa
Năzuinţele care au animat Aici, în centrul municipiu rea partidului, pe calea lu toate naţiunile, poftind egală în care pana sa îşi striga re scene redau imagini din epo („Patria“); ; Explozia („Arta“); tru orc învăţătură“;
SIMERIA
romului
Bulevardul
pc revoluţionarii paşoptişti lui, s-au adunat, pentru a minoasă a socialismului — a respectare de la dînsele ; nu volta şi îndemnul : „Zdrobiţi peea construirii socialismului, („Mureşul“); HUNEDOARA : A- 16.20 Rapsozi populari;
16.30 Emisiune in limba germa
au rodit mai tîrziu în înfăp participa la adunarea popu fost urmărită cu deosebit in voi încerca să asupresc pre orînduiala cea crudă şi ne- a societăţii socialiste multi tentatul („Siderurgistul“); Ma nă;
tuiri de mare însemnătate lară, 40 000 de oameni. Sînt teres şi subliniată, în repeta nimenea, dar nici nu voi su dreaptă'Co lumea o împarte lateral dezvoltate pe pămîn rea hoinăreală („Constructo 18.15 Ritm. tinereţe, dans. Tele-
Am încălcat
rul“); CALAN :
top ’73;
naţională şi socială : unirea muncitori de la întreprinde te rînduri, de puternice a- feri să ne asuprească nime în mizeri şi bogaţi". tul patriei noastre sub con legea („11 Iunie“): TELIUC : 19.00 „Biruit-au gîndul“. Ion Ne-
principatelor, sub sceptrul rile ieşene, ţărani cooperatori plauze. nea : voi conlucra după pu Este prezentat în continua ducerea partidului, care mo Preria („Minerul“); PETRO eulce — „Acest pămlnt al
Domnului
cu
profesor,
domnitorului Alexandru Ioan din comunele învecinate, in Cuvîntarea conducătorului tinţă la desfiinţarea iobă- re momentul înfăptuirii sta bilizează şi călăuzeşte energi ŞANI ; („7 Noiembrie“); Ma Moldovii“;
dragoste
19.20 1001 de seri;
Cuza, cucerirea neatîrnării de telectuali, studenţi şi elevi, partidului şi statului nostru giei. Ia emanciparea indus tului unitar român pentru ile. înfiăcărînd întregul po rea hoinăreală („Republica“); 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
stat a României, făurirea sînt bărbaţi şi femei, tineri găseşte un larg ecou în con triei şi a comerţului, la pă- care poporul nostru a dat por în marea operă patrioti LUPENI ; Dupul mărilor şi inte de termen — cauză
statului naţional român uni şi vîrstnici, urmaşii genera ştiinţa şi inimile participan zirea dreptăţii, la înaintarea grele jertfe Un mare că de ridicare a ţării pe cul Răzbunarea („Cultural“); Pro a întregului popor;
stele
cesul
(„Muncito
unei
tar. ţiei de la 1848, ai generaţiei ţilor la adunare. Din zeci de binelui umanităţii, al naţiu cor intonează „Pe-al nostru mile progresului şi civiliza resc“)' LONEA : Un candidat 20.10 Cîntecul săptămînii : „Ţă
răncuţă, ţărăncuţă“;
Ţelurile pentru care a mi unirii, ai generaţiei care a mii de piepturi se înalţă, nii române şi al patriei noas steag“. ţiei. la preşedinţie („Minerul“); 20.15 52 de iniţiative în 52 dc
litat generaţia de la 1848 au desăvîrşit statul naţional ro fierbinte. cuvinte de slavă tre". Se intonează „Marşul Pagina scrisă cu litere de Corul şi orchestra cîntă. ca VULCAN : Filiera („Muncito săptămîni;
resc“); URICANI : Fuga e să
Cetatea
fost preluate, amplificate şi mân unitar. Sînt locuitorii pentru partid, pentru patria lui Avram Iancu" şi „Sfîntă aur în istoria patriei — crea un ecou, continuu reluat, nătoasă („7 Noiembrie“): O- 20.30 de Telcenciclopedia. Tîrgoviştei.
a
scaun
ridicate pe noi trepte de cla laşului de astăzi, veniţi să noastră socialistă. Se scandea zi de libertate". rea Partidului Comunist Ro „Glorie, partid nebiruit". RĂŞTIE : Zestrea („Patria“): Arta persană. Weissfluh-
sa muncitoare, de mişcarea cinstească — ca demni moş ză. minute în şir, „Ceauşescu- Sînt redate apoi zilele fier mân —, sub conducerea că Ca un omagiu adus celui Toamna cheyennilor. seriile I-1I joch (I);
GEOAGIU—BAI :
(„Flacăra“):
revoluţionară a proletariatu tenitori şi continuatori — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul". binţi ale revoluţiei din Mun ruia s-au înfăptuit idealurile mai iubit fiu al poporului Cu mîinile curate: HAŢEG : A 21,15 Film serial Mannix“;
Săptămîna
22,05 Telejurnal,
lui, de partidul nostru comu memoria revoluţionarilor de Locuitorii de pe melea tenia. Desprins din pa luminoase pentru care au nostru. tovarăşul Nicolae fost odată un polit-ist („Popu sportivă;
lar“); BRAD ; O floare şi doi
nist, exponentul intereselor la 1848, a tuturor luptători gurile ieşene — de unde a ginile luminoase de glorie luptat nenumăratele genera Ceauşescu. sînt recitate ver grădinari, seriile I-TI („Steaua 22,35 Autografe... autografe, cu
Marina
supreme ale întregului popor. lor pentru democraţie, pen pornit Revoluţia de la 1848 nepieritoare ale ţării, care ţii ale înaintaşilor, este re suri închinate secretarului roşie“): ILIA : Cine cîntă. nu Anda Călugăreanu, Constan-
şi
Volca
Cornel
Sub conducerea partidului, tru libertatea şi independen — îşi manifestă simţămintele strălucesc peste veac, iată-1 dată în mod solemn. Un cor general al partidului. are gîndurt rele („Lumina“). tiniu;
in urma unor eroice lupte de ţa patriei, pentru progres şi de caldă dragoste şi recunoş acum pe legendarul Nicolae 23,15 Cîntece şi flori cu : Ana
Ioa
Hcica,
Tudor
Toma,
clasă, au fost împlinite cu a- socialism. tinţă faţă de partid şi secre Bălcescu, inspiratorul şi con Fiţi binevenit la Iaşi, Televiziune na Cristea, Laza Cneze-
devărat aspiraţiile de drepta Mulţimea întîmpină cu ne tarul său general. Ei îşi ex ducătorul necontestat al re Pisc şi suflet de văpaie vici, Werner şi Helga
te socială care i-au însufleţit stăvilit entuziasm pe secreta primă adeziunea deplină la voluţiei din această parte a Ce-ndrumaţi ai ţării paşi ; Salm, Ilona luhasz.
dc
Curs
pe revoluţionarii de la 1848. rul general al partidului, pe politica marxist-leninistă a pămîntului românesc, expri Ceauşescu Nicolae. 9.00 Lecţia a 52-a; limbă germană.
Evenimentul pe care-1 ani ceilalţi oaspeţi. Văzduhul vi partidului, hotărîrea de a du mînd dragostea puternică a Sub al libertăţii steag 9,30 A fost odată ca nicioda
versăm dobîndeşte, astfel, brează de puternice urale şi ra, sub conducerea sa, acel poporului faţă de glia stră Ţinut sus de dumneavoastră, tă... „Povestea micului co
coşat“ (I);
semnificaţii şi rezonanţe din ovaţii. „falnic viitor" României pe bunilor, bărbăţie şi vitejie, Vă salută-adînc cu drag 10.00 Telex; L O T O
tre cele mai profunde acum, Din rîndul mulţimii se des care l-au întrezărit în visu setea neostoită de libertate laşul şi nădejdea noastră. 10,05 Publicitate;
cînd idealurile pentru care a prinde un grup de copii, ca rile lor îndrăzneţe cei mai şi dreptate socială, dorinţa Mulţumim că prin partid, 10,10 Ansambluri folclorice : An Rezultatele tragerii din 4
al
U-
luptat generaţia paşoptistă re oferă tovarăşilor Nicolae înflăcăraţi patrioţi, de a con unităţii naţionale, nutrită şi Deci prin voi, slăvite faur, samblul de „Firicelul“ sintetice mai 1973 :
zinci
fibre
au fost înfăptuite şi mult de Ceauşescu şi Ion Gheorghe tribui, alături de întregul po proclamată unanim de pa Tuturor ni se deschid Iaşi;
păşite, cînd, printr-o muncă Maurer lalele roşii. por, la realizarea măreţului şoptiştii din Moldova, Tran Căi spre-un viitor de aur. 10,40 De vorbă cu gospodinele; Extr. I : 37, 78, 58, 45, 31,
Selecţiunl
din
creatoare, pasionantă, se edi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, program trasat de Congresul silvania şi Ţara Româneas Mulţumim ca şi-n trecut, 11.00 „Seară pentru tineret“; emisiunea 4, 25, 29, 83.
fică societatea socialistă mul ceilalţi oaspeţi urcă la tri al X-lea. a hotărîrilor Con că : „Unitatea naţională fu Cu o bucurie rară, 11,50 Roman foileton : „Cîntcc Extr. a Il-a : 87, 26, 47,
tilateral dezvoltată pe pămîn- buna oficială, împreună cu ferinţei Naţionale a P.C.R., iubirea visată a voievozilor Pentru tot ce aţi făcut la apusul soarelui". Epi
tul românesc. reprezentanţi ai organelor la ridicarea patriei pe cul noştri cei viteji, a tuturor Şi ce faceţi pentru ţară. sodul IV („Semănatul“); 62, 35, 53, 74, 80, 81.
'Realizările socialismului se judeţene şi orăşeneşti de par mile cele mai înalte ale ci bărbaţilor noştri cei mari. Vă urăm, ca din străbuni,
vădesc din plin şi pe fru tid şi de stat, ai organizaţii vilizaţiei socialiste şi comu Pentru dînsa ei trăiră. mun Ca avînd mereu tăria,
moasele meleaguri ieşene, ca lor de masă şi obşteşti, mi niste. Asistăm la o vibrantă ciră, suferiră şi muriră. Pen Să trăiţi mulţi ani şi buni
re, în această zi de mai, tră litanţi din ilegalitate ai par expresie a continuităţii de tru dînsa Mircea cel Bă- Pentru noi şi România !
iesc clipe de mare sărbătoa tidului şi mişcării noastre idealuri şi aspiraţii patrioti trîn şi Ştefan cel Mare se P.C.R. Săptămîna viitoare
cu
personalităţi
muncitoreşti,
re. ale vieţii ştiinţifice, artistice ce între trecut şi prezent, a luptaseră toată viaţa lor în Trei litere ' Arzînd pc culmi de dor,
Pe multe din vechile edi voinţei întregii noastre na delungată şi traseră asupră-le Dc-al omeniei soare aurite,
ficii ale Iaşilor, ale căror zi şi culturale, oameni ai mun ţiuni socialiste de a urma ne năvălirea îngrozitoare a tur Dinspre trecut în azi spre viitor
duri se confundă cu istoria cii din întreprinderile şi in abătut drumul trasat de par cilor. pentru dînsa Mihai cel Suind ca trei columne infinite ! la televiziune
şi cultura noastră, pe fron stituţiile ieşene. tid, drumul fericirii şi al Viteaz cade în Cîmpia Tur- Şi ele-s rădăcină, trunchi şi rod
tispiciul impunătoarelor clă începe adunarea festivă. bunăstării, al îrf'oririi mul zii". Pridvorul casei. Tîmpla. Temelia. DUMINICA 6 MAI— club (reluare);' 19740 Reportajul
diri ridicate aici în ultimii Răsună solemn Imnul de Stat tilaterale a României socia Orologiul Palatului culturii Noi P.C.R. cînd spunem, spunem tot ; săptămînii (reluare). Orizontul
ani, pe arterele oraşului, tre al Republicii Socialiste Ro liste. la temelia căreia stau bate, clopotele sale făcînd să Poporul ' Ceauşescu ! România ! 8.00 Gimnastica pentru toţi; bărbaţilor; 11,00 Film artistic.
zit la viaţă nouă, flutură, în mânia jertfele şi înfăptuirile tutu răsune, ca de obicei, refre 8.10 Pentru sănătatea dv. Ma Secretul cifrulul (reluare); 12,30
Paşi pe drumul istoriei. Repor
adierea primăverii, steaguri Cuvînlul de deschidere es ror marilor noştri înaintaşi. nul „Horei Unirii". Ca la un Intr-o atmosferă de entu sărbătoarea populară conti- hărul şi alimentaţia raţională; taj (reluare); 13,00 Telejurnal;
roşii şi tricolore. te rostit de tovarăşul Gheor- semn, orchestra şi corul, apoi ziasm patriotic răsună conti nuînd astfel, în mod firesc, 9.20 Cravatele roşii. Şapte con 16,00—17,00 Teleşcoală. Biologie
tra şapte. Film serial Daktari;
Populaţia oraşului aşteap şi cei prezenţi preiau melo nuu „P.C.R. — Ceauşescu". in mijlocul locuitorilor. O 9,50 Viaţa satului; 11,00 Emi (anul III liceu). Fiziologia cir
tă cu multă dragoste sosirea 0 impresionantă evocare a marilor dia amplifieînd-o E un mo Impresionanta manifestare mare Horă a Unirii se în siune în limba maghiară; 12,30 culaţiei. Filozofie şi socialism
ştiinţific. Socialismul şi dezvol
conducătorului iubit al par ment ce sugerează istoricul consacrată măreţelor eveni cinge în întreaga piaţă avind De strajă patriei; 13,00 Album tarea multilaterală a persona
duminical;
serial
18.10
Film
tidului şi statului nostru. an 1859, de împlinire a visu mente revoluţionare de la în rîndul ei pe tovarăşul pentru tineret. Tunelul timpu lităţii umane; 17,30 Emisiune
Mii de ieşeni au ţinut să-l momente ale istoriei poporului român rilor paşoptiştilor. Figurile lui 1848 ia sfîrşit. Ea a constituit Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi lui. Episodul VI — „Capcana"; în limba maghiară; 18,30 Telex;
18,35 Publicitate: 18.40 Omul şi
primească încă de la aero Al. I Cuza, Vasile Alecsan o puternică expresie a senti conducători de partid şi de 19,00 Vetre folclorice. Botoşani; muzica Iui : Cari Nielsen. Film
19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal.
port. In marea piaţă are loc, meleagurile căreia au cres dri, Moş Ion Roată sînt re mentelor patriotice care a- stat. Secretarul general al Săptămîna politică internă şi In realizat de Televiziunea dane
ză; 19,20 1001 de seri; 19,30 Te
La coborîrea din avion, to apoi, un impresionant spec cut, s-au înălţat, au rodit cu date pe fundalul steagului nimă întregul nostru popor, partidului este apoi condus ternaţională în imagini; 20,10 Re lejurnal. Cincinalul înainte de
portajul
săptămînii.
Orizontul
varăşii Nicolae Ceauşescu, tacol festiv consacrat aniver getele mari ale neamului. tricolor, sub ale cărui fal a cinstirii înaintaşilor, care de mulţime cu calda urare bărbaţilor; 20,30 Film artistic: termen — cauză a întregului
20,00
Ion Gheorghe Maurer, îm sării a 125 de ani de la re Din filele istoriei reînvie duri, pe care se afla înscrisă au intrat în istorie ca luptă „Mulţi ani trăiască", ieşenii Mihai Viteazul — seria a Il-a: popor; Viata-i Cîntecul săptămi-
20,05
frumoasă;
nii.
Muzică
preună cu tovarăşii Virgil voluţia din 1848, intitulat su figuri de revoluţionari mol deviza „Dreptate şi frăţie", tori dîrzi, neînfricaţi pentru manifcstîndu-şi deschis bucu „Unirea“: 22.15 interpretată uşoară Drumuri In istorie. Ţara Haţe
românească
de
Trofin, Dumitru Popescu, gestiv „Eroi au fost, eroi doveni : Vasilc Alecsandri, revoluţionarii au jurat că păstrarea fiinţei noastre na ria de a ayea din nou în mij Doina Badea şi Acvilina Seve gului; 20,20 Pagini de umor :
în
Cornel Burtică, sînt salutaţi sînt încă“. Mihail Kogălniceanu, Costa- vor fi credincioşi voinţei na ţionale, pentru înfăptuirea locul lor pe t o v a r ă ş u l rin: 22,30 Telejurnal; 22,40 Du Aventuri Tinerii epoca de piatră;
20,45
despre
ei
înşişi:
cu căldură de reprezentanţii Spectacolul înfăţişează, în- che Negri, Alecu Russo, A- ţiei române. apărînd-o din aspiraţiilor poporului spre o Nicolae Ceauşescu, încrederea minică sportivă. 21,15 Steaua fără nume. Muzi
organelor locale de partid şi tr-o emoţionantă şi sugestivă lexandru Ioan Cuza : în in toate puterile împotriva ori viaţă demnă, liberă, civiliza nestrămutată în politica par LUNI 7 MAI că uşoară; 22,10 24 de ore. Din
Aplauze
de stat, ai organizaţiilor ob frescă, tumultuosul an 1848, terpretarea actorilor sînt ros cărui atac sau asupriri. tă. Manifestarea a fost toto tidului, care conduce între ţările socialiste; 22,40 ansamblul
Cu
pentru
români.
şteşti. paginile sale memorabile de tite legendarele cuvinte ale Crainicul anunţă anul 1877. dată un prilej de evocare a gul nostru popor, din victo 17.30 Curs de limba franceză. „Căluşul“ din Scorniceşti in
O gardă militară prezintă avînt patriotic şi generozita lui Alecu Russo : „Priveşte Intruchipînd figura lui Va drumului parcurs de întregul rie în victorie, spre ţelul lu Lecţia a 53-a (reluare); 18,00 Cipru. Reportaj filmat.
Onorul. In semn de aleasă os la miazăzi şi la miazănoapte, sile Alecsandri. un actor re popor sub conducerea Parti minos al comunismului. Telex; 18.05 La ordinea zilei VINERI 11 MAI
pitalitate, sînt oferite, după te umană, marile momente popoarele îşi ridică capul.„ cită „Odă ostaşilor români". dului Comunist Român, a Reportajul a fost realizat de : Azi. judeţul Satu Mare; 18.20
Căminul. OD 8 intră în com
«aţină, pîine şi sare, buchete ale istoriei noastre ce au suc gîndirea se iveşte luminoasă Intr-o simfonie a mişcării succeselor dobîndite de oa ION MÂRGINEANU petiţie; 19.00 Scena. Emisiune 9.00 Curs de limba rusă. Lec
cedat
acestui
de
eveniment
şi
critică
de
actualitate
de flori. hotar culminînd cu înfăptui pe deasupra întunericului... şi culorilor, grupuri de dan menii muncii oe calea socia ADRIAN IONESCU trală: 19.20 1001 de seri; 19,30 tea ţia a 53-a; 9,30 O viaţă pentru
exprimă.
sugestive
în
satori
NICOLAE VAMVU
o idee : dr. Constantin Istrati
In aclamaţiile entuziaste rea visului de aur al popo Gîndirea, duhul ce zideşte şi tablouri coregrafice, unirea lismului pe pămîntul Româ GHEORGHE BRĂTESCU Telejurnal. Cincinalul înainte (reluare); 10,00 Telex; 10,05 Pu
Biblioteca
pen
ale celor prezenţi, tovarăşii rului — instaurarea unei so credinţa ce dă viaţă... Lu proletariatului român sub niei. IOSIF SOCACIU de termen — cauză a întregu blicitate; 10,10 George Topîrceanu
;
tru
toţi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Cîntecul
20.00
săn-
popor:
lui
Nicolae Ceauşescu şi Ion cietăţi în care aspiraţiile tu mea veche se prăvăleşte, şi steagul socialismului. Orches- străbate pe jos Piaţa Unirii, CONSTANTIN ZLAVOG tămînii : Viaţa-i frumoasă, de (reluare); 10,45 Avanpremiera;
Gheorghe Maurer iau loc în- turor celor ce muncesc, de a pe a ei dărîmături slobozia Petre Mihăescu; 20,05 ancheta 10.50 Desene animate; 11,00 Is
tr-o maşină deschisă, îndrep- fi stăpîni pe ţara lor, de a se înalţă !... Deşteaptă-te!" BC89S TV. Medicamentul — aliat sau toria filmului sonor. Pe aripi
le...
filmului
(reluare);
duşman ?; 20.45 Roman foileton:
12,30
tîndu-se spre Iaşi. De-a lun hotărî liber asupra destine Apoi. corul reia înflăcăratele Femeia în alb. Episodul II: Moment folcloric cu Ionela
gul traseului, pe o distanţă lor proprii, de a făuri o pa versuri ale lui Andrei Mu- 21.35 Revista lilerar-artistică Prodan şi Tita Bărbulescu;
TV.: 22.30 24 de ore; 22,50 Lu
de aproape 12 km, se află trie înfloritoare, liberă şi reşanu „Deşteaptă-te româ minile rampei. 12,40 Municipalitatea răspunde
bucureşteanului
(reluare);
13,00
masaţi numeroşi localnici, ca demnă, s-au îndeplinit. sub ne". Telejurnal: 16,00—17,00 Teleşcoa
re fac semne prieteneşti, a- conducerea Partidului Comu Văzduhul este cutremurat MARŢI 8 MAI lă. Chimie (în ajutorul candi
admi
concursul
daţilor
dresează, din toată inima, nist Român, forţă politică ce acum de dangăt de clopote, tere în la învăţămîntul de postliceal
cuvinte de bun sosit. a preluat, a amplificat şi a de chemări la revoltă ce iz 9,00 Teleşcoală. Biologie fâ şi superior). Zaharide. Prelu
Aceeaşi atmosferă însufle dat noi valenţe, profunde bucnesc ca o flacără ţîşnită nul III liceu). Fiziologia circu crarea cauciucului. Istoria Ro
ţită o regăsim în> oraş. sensuri ţelurilor înaripate din inima poporului, împo laţiei. Fizică. Al 5-lea combus mâniei. Ridicarea la luptă pen
(Anul
dreptate
tru
frăţie.
şi
Matematică,
tibil
uraniul.
—
Este ora 12,00. Se ajunge ale înaintaşilor. triva nedreptăţii, împotriva 5. telegrame * note ■ informaţii* (clasa a VlII-a). Rezolvări de revoluţionar 1848 în Ţările Ro
17,30 Curs de limba
în Piaţa Unirii, străjuită de Cete de tinere şi tineri. în asupririi. probleme (Ecuaţii de gradul mâne) ; Lecţia a 52-a (relua
engleză.
statuia lui Alexandru Ioan portul popular al tuturor re Celor prezenţi le sînt re II): 10.00 Telex: 10.05 Publici re); 18.00 Telex; 18,05 Tragerea
Avanpremiera;
10.10
tate;
10,15
Cuza, loc ce evocă atîtea e- giunilor ţării, purtînd flori Teleeneiclopedia (reluare); 11,00 Loto; 18,15 Atenţie la... neaten
venimente de seamă din is în mîini, pătrund în Piaţa date momentele dramatice ale Şedinţa plenară a participanţilor la Telecinemateca pentru tineret : ţie. Jurnal de protecţie a mun
desfăşurării
Revoluţiei
de
la
volan
—
La
18.35
cii:
emi
..Al 8-lea“ (reluare); 12,25 Pe-un
toria Moldovei şi a poporu Unirii, exprimînd simbolic 1848 din Moldova. Crainicii picior de plai: 12.45 52 de ini siune pentru conducătorii auto;
lui român. Imensa piaţă mesajul de cinstire, omagiul consultările multilaterale de la Helsinki ţiative în 52 de săptămîni (re 18.50 Teieconferinţa de pre
freamătă de lume. se succed, reconstituind epi luare): 13.00 Telejurnal; 17,30 să. Balanţa de plaţi — indica
pe care astăzi întregul po soadele vremii. Sînt evocate Curs de limba rusă. Lecţia a tor al eficacităţii în relaţiile
Ieşenii au împodobit, cu por locuitorii dc pe întreg principiile pentru reforma 52-a (reluare); 18,00 Telex; 18.05 economice externe; 19.20 100'
multă grijă şi dragoste, a- cuprinsul ţării îl aduc revo patriei ale revoluţionarilor HELSINKI 4. — Trimisul mului capitol al ordinii de zi plenară, reprezentantul Româ Tehnic-club: 18.35 Publicitate: de seri; 19,30 Telejurnal. Cin
termen
de
cinalul
înainte
—
ceastă îndrăgită piaţă, unde luţionarilor paşoptişti. Ca un moldoveni, refugiaţi la Bra special, Dumitru Ţinu, trans a viitoarei conferinţe —aspec niei, ambasadorul Valentin Li- 18 40 Panoramic ştiinţific: 19.20 cauză a întregului popor; 20.00
1001 de seri: 19.30 Telejurnal;
se desfăşoară adunarea. Pe ecou al istoriei, răsună emo şov : nimicirea tuturor privi- mite : Vineri, participanţii la tele politice, juridice şi mi patti, a subliniat necesitatea Cincinalul înainte de termen Cîntecul săptămînii. Viaţa-i
In
una din modernele clădiri, ţionantele versuri ale mar legilor. desfiinţarea robiei pe consultările multilaterale de la litare ale securităţii — şi ale intensificării procesului de re — cauză a întregului popor; frumoasă: 20,05 de cronica ta.
ţară.
versuri
şi
Emisiune
ridicată aici, se vede portre şului patriotic „Pui de lei", pămîntul românesc, îmoro- Helsinki, consacrate pregătirii capitolului al treilea — coope dactare a documentelor rle lu 20 00 Cîntecul săptămînii • Via- cîntece dedicată aniversării a
ţa-i
frumoasă;
20.05
Partid,
tul secretarului general al dînd glas sentimentelor de prietărirea locuitorilor săteni conferinţei pentru securitate rarea culturală — îşi va des cru, în vederea încheierii con conştiinţa vie — montai de 125 de ani de la Revoluţia din
partidului, încadrat de mari adîncă recunoştinţă ale ur fără nici un fel de răscum şi cooperare în Europa s-au făşura activitatea şi grupul de sultărilor pregătitoare în a- cîntece şi versuri: 20.20 Seară 1848; 20,35 Film artistic. O par
Producţie
a
steaguri roşii şi tricolore. maşilor faţă de eroii patriei, părare din partea lor. înte întrunit în şedinţă plenară. Cu lucru pentru problemele coo ceastă fază, astfel îneît con de teatru. Nooli în care nu se tidă de pescuit. cinematografice
studiourilor
doarme de Al. Voitin: 22.20 24
Este înscrisă, de asemenea, care, prin lupta lor neînfri meierea instituţiilor ţării pe acest prilej a fost discutat perării economice, tehnico- ferinţa generală pentru secu de ore. Contraste în lumea ca franceze. Premieră pe ţară:
pitalului: 22 50 Gala maeştrilor.
urarea pornită de pc ţinutu cată. prin jertfa lor. au des principiile de libertate, de programul de activitate pe pe ştiinţifice şi în domeniul pro ritate şi cooperare în Europa Alexa Mezineescu. 22 15 24 de ore: 22,40 Teleglob;
Poznan
între
polonez:
Itinerar
rile ieşene şi atît de scumpă chis drum nou unor prefa egalitate şi de frăţietate, uni rioada următoare. Incepînd de tejării şi ameliorării mediului să poată fi convocată în peri două tîrguri. Reportaj filmat.
astăzi tuturor „Ceauşescu — rea Moldovei cu Ţara Româ luni, 7 mai, paralel cu şedin înconjurător (capitolul al doi MIERCURI 9 MAI
eroism, România — comu ceri înnoitoare în viaţa pa nească. o unire dorită de ţele grupurilor de lucru, care lea). oada imediat următoare, cît SIMBATA 12 MAI
nism“. Pe înalte panouri, se triei. Deasupra marii pieţe veacuri — aşa cum spune se ocupă de problematica pri- Luînd cuvîntul în şedinţa mai curînd posibil. 9.00 Curs de limba engleză.
pot citi înflăcărate lozinci, răsună însufleţitoare cuvinte Alexandru Ioan Cuza — de Lecţia a 52-a; 9.30 De ia Alfa 9.00 Curs de limba germană.
Enciclopedie
ia
Omega.
pentru
Lecţia a 53-a; 9.30 A fost odată
care exprimă, pregnant, sim rostite de secretarul general toţi români, o unire pe ca elevi: 10.00 Telex: 10.05 Prim- ea niciodată. „Povestea micu
ţămintele pe care le trăiesc, al partidului la cea dc-a 120-a re, după sniritul timpurilor, PARIS. — La Paris s-au plan (reluare). Ing. Mihai Croi lui cocoşat“ (li); jo.oo Telex:
în aceste momente deosebite, aniversare a Revoluţiei din I încheiat consultările politice de Ivan Peter, ministrul ad torii: 10.35 Film serial. Umbre 10 05 Publicitate: 10,10 Ansam
toţi cei de faţă : „Sub con 1848 : „Mult sînge a vărsat cu armele în mînă, au voit I franco-nipone, prilejuite de junct al comerţului exterior, şi le dispar în plină zi. Episodul bluri folclorice (reluare); 10,40
IV; 11.50 La ordinea zilei. Azi,
ducerea încercată a Partidu poporul nostru de-a lungul să o săvîrsească Ştefan cel : vizita oficială efectuată in ca lililí Detlef Rohwedder, secretar de judeţul Satu Mare (reluare) : De vorbă cu gospodinele; 11,00
Selecţiuni
din
„Sea
emisiunea
lui Comunist Român, să pă secolelor în zbuciumata şi Mare si Mihai Viteazul. pitala Franţei de ministrul ja- stat in Ministerul Economiei. 12.05 Revista literar-artistică TV ră pentru tineret“ (reluare);
şim înainte spre triumful so dramatica sa istorie pentru Corul cîntă acum imnul \ ponez al afacerilor externe, „Există, după părerea ambe (reluare): 13.00 Telejurnal: 17.30 u 50 Roman foileton. Cîntec la
17.35
Pronoex-
Telex;
Tragerea
cietăţii socialiste multilateral păstrarea fiinţei naţionale, patriotic „Trompetele răsu ; Masayoshi Ohira. fost axate pe examinarea re lor delegaţii, posibilităţi seri pres: 17.45 Seara televiziunii apusul soarelui. Reluarea epi
sodului V — „Secerişul“: 12.30
dezvoltate, spre zorile lumi pentru apărarea libertăţii şi nă“ de Gavril Musicescu ale Potrivit declaraţiei purtăto- laţiilor S.U.A. cu Europa occi oase în vederea activizării cehoslovace. Reportaje filme Cărţi şi idei (reluare); 13.00 Te
noase ale comunismului", demnităţii, pentru afirmarea cărui versuri — „Un dor pe i rului d cuvînt al Ouai d’Or- dentală, a principaielor as schimbului de mărfuri dintre documetare. muzică: 19 20 1001 lejurnal: 16 00 Telex: 16.05 Cu
de seri: 19.30 Telejurnal. Cinci
e
„Trăiască Partidul Comunist de sine stătătoare, pentru ega toţi îi Dnartă/Să-şi vadă iar say-ului, in cadrul ultimei în Cehoslovacia şi R.F.G.“ — a nalul înainte de termen — ca noaşteţi legile ?; 16.20 Barzi si
rapsozi. Neculai Popescu — co
litate în drepturi cu toate mosia/Unită. mare. mîndră./ pecte ale situaţiei internaţio declarat un purtător de cu- uză a întreitului popor: 20.00
Român, în frunte cu secre Trăiască România"/ — au trevederi dintre şeful diplo nale, intre care lucrările reu vint vest-german. Cîntecul săptămînii ■ Viata-i muna Victoria, judeţul Brăila:
16^.30 Emisiune în limba germa
tarul său general, tovarăşul popoarele lumii. Revoluţia de îmbărbătat la hmtă. au în maţiei nipone şi omologul său niunii multiiaterale de la Hel frumoasă: 20.05 Paşi ne drumul nă: 18.15 Ritm, tinereţe, dans:
Nicolae Ceauşescu !", „Tră Ia 1848 a fost una din pagi tărit conştiinţa de sine a po francez, Michel Jobert, au sinki consacrate pregătirii LONDRA. — Elemente extre istoriei. 0 Mai 1877- 9 mai 1945 19^00 Are peste timp. Oamenii
iască şi înflorească scumpa nile cele mai mişcătoare ale porului român, convingerea fost abordate, în special, pro miste au declanşat joi, la — o dublă aniversare. Docu pădurilor. Film: 19.20 tom de
mentar: 20.35 FU’o artistic. Se
noastră patrie, Republica So acestei epopei, dovedind, prin lui asupra necesităţii unităţii bleme privind relaţiile comer conferinţei general-europene Belfast, unul din cele mai cretul cîfrulni: 22.03 24 de ore. seri: 19.30 Telejurnal. Cincina
lul înainte de termen — cauză
cialistă România „Trăias spiritul de jertfă al maselor, naţionale în cadrul frontie ciale şi cooperarea dintre cele pentru securitate şi coopera mari incendii cunoscute de Ir România în lume: 22.45 Stadion. a întregului ponor: 20.00 cîn
că poporul român — con relor aceluiaşi stat. două ţări în diferite domenii. re, precum şi altor chestiuni landa de Nord în ultimele Emisiune r ] e reportaje şi co tecul săptămînii : Viaţa-i fru
mentarii sportive.
structor al socialismului !", al celor mai buni fii ai ţă de interes reciproc. luni. A fost distrus complet moasă* 20 05 Avanpremieră*
20,10 52 de iniţiative în 52 de
„Trăiască atotbiruitoarea în rii, voinţa de libertate a po 1848 — Transilvania. Su- BONN. - Cancelarul R. F. un depozit de anvelope si JOI 10 MAI săptămîni. Cooperatori... la
văţătură marxis.t-leninistă !“. porului român“. gerînd adunarea de la Rlaî. Germania, Willy Brandt, s-a BONN. — La Bonn au a- tuat în apropiere de centrul zece ani !: 20.25 Teleenrielone-
„Trăiască unitatea muncitori O scenă alegorică, ilus un moţ recită vestitele ver intors, joi seara, la Bonn, du vut loc convorbiri cehoslova- capitalei provinciale. P de 9.00 Curs de limba franceză. dia: 21.10 Film serial. Mannix;
22.00
In studio... Gianni Mnmn-
e
lor. ţăranilor, intelectualilor, trată muzical de Rapsodia a suri ale lui Şt. O. Iosif din pă vizita oficială efectuată în co-vest-germane consacrate altă parte, un soldat britanic, Lecţia a 54-a: 9.30 Prietenii lui di: 2?.3n Teleiurnal: 22.40
poveste
O
neobişnui
a întregului popor în jurul Il-a a lui George Enescu, e- Statele Unite. întrevederile extinderii legăturilor economi rănit cu o zi înainte, a de Aschiuţă. animale. Aventuri cu Concurs internaţional de gim
cu
tă
în
Partidului Comunist Român 1“, poemul „Cîmpul libertăţii“. sale cu preşedintele Nixon, ce reciproce. Delegaţiile ce cedat în spital, d-v'-nind, ast rătuşca Saturnin; 10.00 Telex; nastică modernă. Selecţiuni 23.10
registrate
in
de
Sofia;
„Sub conducerea Partidului vocă Moldova în zilele fur Intr-o scenă istorică, de desfăşurate miercuri şi joi, au lor două ţări au fost conduse fel a 207-a victimă. 10.05 Publicitate; 10.10 Tehnic- Cîntece de petrecere.
Comunist Român, să luptăm tunoase ale anului 1848, pe mare intensitate emoţională,
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 35, Telefoane! 72138 (economic), 11588 (viata satului), I2I38 (social-audien ţe-scrisorl), 12317 (cui tură-sport) — Tiparul: l P. Deva.