Page 17 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate fările, unlfi-vă!
încheierea vizitei tovarăşului

N I C O L A E C E A U Ş E S C U

î n judeţul Bacău

Rezonanţa profundă pe. ca­ muncitorilor, tehnicienilor şi tehnico-organizatorice de mo- •
re o are în conştiinţa naţiu­ specialiştilor, împreună cu dernizare a utilajelor, a pro- -
nii române vasta şi prodi­ tovarăşii Virgil Trofin, Du­ ceselor de fabricaţie şi fiu- ?
gioasa activitate a tovarăşu­ mitru Popescu, Cornel Burti­ xului activităţii, luate in de­
lui Nicolae Ceauşescu, con­ că, cu primul secretar al cursul anilor.
vingerea intimă a tuturor oa­ Comitetului judeţean, cu La întrebările tovarăşului
menilor muncii că 'marile în­ miniştri, în cadrul unui larg Nicolae Ceauşescu privind '
făptuiri de după Congresul al şi deschis dialog propriu sti­ modul cum se va asigură
ANUL XXV Nr. 5 698 DUMINICĂ 6 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI X-lea sînt legate indisolubil lului de muncă al secretaru­ materia primă, gazdele in­
de contribuţia sa personală, lui general al partidului, to­ formează despre faptul că
de spiritul înnoitor promovat varăşul Nicolae Ceauşescu a specialiştii • de aici au pus la
de secretarul general al parti­ continuat în fapt dezbaterea punct un procedeu care per­
dului In întreaga viaţă so- şi analiza pe care a avut-o mite utilizarea, în locul unor
cial-economică a patriei, po­ cu o zi înainte cu activul esenţe superioare, folosite de
porul nostru a exprimat-o su­
le reporteri a ziarului Ieri dimineaţă, în zorii zilei, Şedinţa biroului gestiv : „Masa sa de lucru — de partid în legătură cu pre­ obicei la fabricarea celulozei,
a lemnului de plop, cu valoa­
ocupările
oamenilor
muncii
i?rumui «bcialismuiui“ întreaga suprafaţă a ţării“, băcăoani de a fi la înălţi­ re economică redusă. instala­
aleasă apreciere de stimă şi
mea sarcinilor din acest ân
In
timpul
vizitării
mmm in citeva cooperative agricole Comitetului consideraţie. hotăritor pentru îndeplinirea ţiilor pentru hîrtie velină şiv
Sîmbătă, 5 mai, „masa de cincinalului înainte de ter­ semivelină, directorul între­
lucru" a secretarului general men, privind măsurile luate prinderii relevă secretarului
judeţean al partidului a fost suprafaţa şi acţiunile care trebuie în­ general al partidului că, da­
La semănatul porumbului întregului judeţ Bacău. Du­ treprinse în vederea realiză­ torită gîndirii tehnice şi . in­
de
vineri
după-a-
ma­
geniozităţii
colectivului,
de partid pă vizita importante obiective rii şi depăşirii angajamente­ şinile — vechi de citeva de­
miază,
lor
asumate,
accelerării
dez­
economice — fabrica de hîr- voltării industriei şi agricul­ cenii — au fost continuu
tie „Letea", Uzina de maşini- turii, îmbunătăţirii calitati­ modernizate, prin mijloace
Ieri a avut loc şedinţa unelţe din Bacău, combinate­ ve, în mod substanţial, a în­ proprii, fapt care a determi­
biroului Comitetului jude­ le platformei petrochimice de tregii activităţi de producţie. nat o substanţială îmbunătă­
ţean Hunedoara al P.C.R., la Borzeşti, complexele zoo­ ţire a calităţii produselor.
la care au fost invitaţi şi tehnice din comuna Nicolae Vizita de lucru începe la In contextul problemelor
un număr de directori şi Bălcescu şi din oraşul Sascut, fabrica de hîrtie „Letea“, legate de realizarea noii in­
cea mai veche de acest gen
conducere
de
alte principalele unităţi e- precum şi localitatea Slănicul din ţară. In întîmpinarea to­ vestiţii, reprezentanţii fabri­
cadre
din
Moldovei
au conturat traseul
SUSŢINUI! DE CONDUCERILE varăşului, Nicolae Ceauşescu, extinderii fabricaţiei hîrtiei;
cii subliniază rentabilitatea.
conomice din judeţ. In ca­
deplasărilor de lucru ale se­
a
celorlalţi
de
conducători
drul şedinţei a fost anali­
cretarului general al partidu­
de ziar, cererea crescîndă
:
şi
venit
stat
partid
au
de
preocuparea
zată
partid,
şi organizaţiilor de organelor lui. O zi densă de activitate in Vasile Patilineţ, membru su­ pentru acest produs permi-
a consiliilor şi comitetelor pleant al Comitetului Execu­ ţind amortizarea rapidă a u-
semănat porumb. Terenul e brazdă. Iosif Rădulescu şi oamenilor muncii privind care au fost analizate la fa­ tiv al C.C. al P.C.R., minis­ nor utilaje din import.
moale, abia două tractoare Cornel Dudaş mai remediau ţa locului probleme de o deo­ trul economiei forestiere şi — De ce nu vă gîndiţi să
încadrarea
întreprinderilor
Insămlnţarea porumbului este principa­ reuşesc să tracteze o grapă încă la secţie unele defec­ in normele de consum şl sebită importanţă pentru dez­ materialelor de construcţii, produceţi mai multe utilaje ;
la lucrare care trebuie finalizată în toate cu discuri. Munca e grea, dar ţiuni la grapele cu discuri. cheltuielile de producţie. voltarea economică a jude­ ing. Radu Andaroche. direc­ în ţară — remarcă tovarăşul
tractoriştii sînt mai tari. Vi­ ţului Bacău, pentru valorifi­ torul general al centralei in­ Nicolae Ceauşescu.
In problema analizată au
unităţile agricole. Cum se acţionează în neri au semănat cu porumb Nicolae Moraru era tare în­ fost adoptate măsuri care carea în planuri superioare dustriale de resort. — Multe dintre ele repre­
grijorat de faptul că nu pu­
vederea materializării acestui deziderat peste 18 hectare. „Pentru azi tea pleca la semănat, deoa­ să ducă la reducerea şl a rezervelor de materie pri­ In faţa unor machete şi zintă unicate şi sînt scumpe'
(n.n. — ieri) — ne spu­ mă şi de producţie, a posi­ grafice, directorul fabricii, din această cauză, relevă spe­
major ? Iată constatările brigăzii de repor­ nea şeful secţiei Aurel rece nimeni nu s-a , îngrijit mai substanţială a consu­ bilităţilor existente în dome­ ing. Iulius Wenger, prezintă cialiştii, care încredinţează pe
de
materii
prime,
murilor
să-i ducă sămînţa în cîmp şi
teri care, ieri, în zorii zilei, s-a deplasat Ardelean, singurul cadru energie, combustibil, piese niile industriei şi agriculturii, preocupările actuale şi de vi­ secretarul general al partidu­
tehnic prezent la ora ma­ să-i asigure mînuitor pe ma­ de schimb, a cheltuielilor al creşterii eficienţei investi­ itor ale colectivului unităţii. lui, că ei se vor strădui cu
în cîteva cooperative agricole. tinală a vizitei noastre şină. Pentru o altă semănă­ de producţie. ţiilor, pentru sporirea apor­ Sînt evidenţiate dezvoltările atît mai mult să asimileze
— ne-am propus să se­ toare sacii s-au dus in cîmp tului acestei regiuni a ţării multiple ale întreprinderii, realizarea unor asemenea
U mănăm 20, şi poate, mai cu tractorul. De asemenea, biroul a Ia propăşirea patriei, în ca­ ca urmare a investiţiilor fă­ maşini.
probleme
mult. De asemenea, pregătim Cooperativa nu a însămîn­ examinat unele .Colegiului drul acţiunii patriotice a în­ cute în anii socialismului, e- — Pentru prima oară vom
1
ale
activităţii
ZI DE MUNCĂ tor la adresa mecanizatori­ o maşină pentru trasat rigole, ţat cu porumb decît 65 de judeţean de partid şi a tregului nostru popor, de în­ gale cu cele înregistrate în produce • astfel de unicate,
îna­
a
deplinire
cincinalului
pe care se vor planta carto­
lor Ion Gherghinoiu şi Cor­ hectare din 289 (?). De o a- cele şapte decenii anterioare,
SPORNICĂ nel Cîmpeanu auzi numai fii, manual, pentru că meca­ stabilit măsuri pentru per­ inte de termen.
fecţionarea In continuare a
cuvinte de laudă şi mulţu­ nizat este imposibil". semene-a situaţie, total ne- muncii în acest domeniu. In mijlocul comuniştilor, al precum şi a unor măsuri (Continuare in pag. a 4-a)
Sîntămăria-Orlea. Tractoa­ mire. Ion Gherghinoiu a --
rele ce deservesc unitatea a- însămînţat în aceste zile : ” V.
:
gricolă de la Sintămăria-Or- peste 100 ha cu porumb la v • şs; " ~< i"-* „t « ■<£' ş -'J*' v '* *
s
lea ieşiseră de noaptea în cooperativa agricolă din
cîmp la arat, la discuit, la .Gînţaga, iar Cornel Cîm­ Sarcinile anului 1973-realizate integral
însămînţatul porumbului. Da peanu a realizat aceeaşi lu­
ora 6,00 semănătoarea lăsase crare pe mai mult de 100 BBBB. • mm BUB B * A
... :■■■■ ■
în pămîntul reavăn, la dis­ la C.A.P. Vîlcele. Zilnic,
tanţe egă'le, boabe de po­ din zori şi pînă în seară, RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFICIENTA
rumb pe mai bine de 2 ha, inclusiv duminica, ei s-au
pe una din tarlalele aflate în aflat la datorie, aducîn-
vecinătatea pădurii Haţegu­ du-şi o contribuţie decisivă
lui. „Pe terenul acesta plan­ la pregătirea unor baze te­
tele nu se vor mai săpa ma­ meinice recoltei viitoare. IJNIJJJI_A T± VJUE
nual. Se ierbicidează" — ne Sînt numai două exem­
relata cu un ton de bucurie ple de dăruire şi hărnicie,
inginerul şef al cooperativei pildă de vrednicie şi dra­
agricole din Sîntămăria-Orlea, goste faţă de meseria a-
Ilie Ştefănie, prezent în cîmp leasă.
alături de mecanizatorii flri- colectivităţilor de muncă -
gore Bozga, Ion Oneasă, Ra­ TRACTORIŞTII — LA
du Tăblrcic, Marin Becii, de
brigadiera de cîmp Eleonora DATORIE,
Radu, de cooperatorul , Ilie COOPERATORII..:
Filip, sculaţi şi ei înaintea puternică forţă mobilizatoare
zorilor, pentru a da o mînă VIN MAI TIRZIU
de ajutor la terminarea grab­
nică a însămînţării porumbu­ Densuş. Revărsarea zorilor
lui. i-a găsit pe mecanizatorii
Din dorinţa Justificată ca secţiei S.M.A. Densuş în pli­
munca mecanizatorilor, a co­ nă şi anevoioasă activitate. Siderurgiştii hunedoreni „Nici un abataj cu maşină
operatorilor să se desfăşoare Duduitul obişnuit al tractoa­
în condiţii bune, primarul de relor părea, la orele răsări­ Zorii zilei l-au găsit pc tractoristul Petru Petrovan brăzdind
la Sîntămăria-Orlea, Ion Du­ tului • soarelui, mult mai ogoarele C.A.P. Jeledinţi.
mitru, se afla printre cei greoi, mai forţat. „Taina“ am
care pregătesc recolta de po­ aflat-o curînd, cînd cei 4 acţionează energic pentru de incărcat-sub randamentul
rumb a acestui an. De la el tractorişti — Laurenţiu Blen- Mecanizatorii lucrează, îşi satisfăcătoare, preşedintelui
am aflat că pînă cel tîrziu tea, loan Crai, Augustin Dă- fac datoria, cooperatorii mai C.A.P., Nicolae Nistorescu,
marţi se va termina de însă- nescu şi Vîrvoni Stoica — puţin. De fapt, cînd preşedin­ nici că-i pasă. Dovada ? Ieri
mînţat porumbul pe toate ce­ s-au întors „de la plug", ter- tele cooperativei şi inginerul a plecat cu camionul C.A.P. mai mult metal de 6 tone pe post"
le 115 ha planificate. minînd ultimele parcele, apar — în jurul orelor 7-8 ! intr-o plimbare la Hunedoa­
„icuri" cum le spuneau — cum să vină cooperatorii ra, lăsînd toate treburile
ei, de arat. S-au întors, mai devreme ? Şi-aşa n-are baltă în unitate. Aducîndu-d
EXEMPLE au lăsat plugurile, au cine să le urmărească activi­ la cunoştinţă acest caz de Combinatul siderurgic hu- — La cit se ridică sporul Anul trecut, minerul Con­ — Şi cum realizaţi aceste
DE DĂRUIRE completat carburanţii în re­ tatea. crasă nepăsare faţă de soar­ nedorean, cu ritmurile sale de producţie realizat pînă în stantin Trifan, împreună cu lucruri ? •» ■ ■ . . V
zervoare, şi-au pregătit mo­ ta recoltei, a rămas surprins productive mereu în creşte­ prezent ? membrii brigăzii de tineret — Imediat ce sosim la
ŞI HĂRNICIE toarele şi la ora 6 şi jumă­ PREŞEDINTELE şi tovarăşul Ioan Slovenschi, re, îşi consolidează locul de — Cu realizările din pri­ pe care o conduce, la E.M. frontul de lucru ne reparti­
tate ieşeau din nou pe poar­ fruntaş pe ţară pe care ÎL mele zile de muncă ale lunii Ghelar, realizau aproape lu­ zării pe operaţii, ne reamin­
Ginţaga-Vîlcele. Măsura ta secţiei, la discuit şi semă­ ARE TIMP ŞI CHEF secretarul comitetului comu­ ocupă în entuziasta întrecere mai, topitorii care lucrăm la nă de lună, în abatajul fron­ tim sarcinile din ziua respec*
reală a vredniciei mecani­ nat. Dor li s-a alăturat şi DE PLIMBARE nal de partid, care afirma că al cărei ,obiectiv major este cuptorul 5 am elaborat pe­ tal, cu ajutorul maşinii de tivă, verificăm starea tehni­
zatorilor o dau faptele, res­ Victor Alexandru. Cîte doi îndeplinirea cincinalului îna­ ste plan circa 3 000 tone de încărcat, 6 şi peste 6 tone că a maşinii şi pornim ho­
pectiv suprafeţele arate şi trăgeau o grapă cu discuri Mărtineşti. Ora 6 i-a găsit inte de termen. Hărnicia si- oţel. Aceasta înseamnă tra­ de minereu pe post. Şi alte tărît la treabă, fiecare ştiind
însăminţate. Nu întîmplă- şi al cincilea — maşina de pe cîţiva mecanizatori în (Continuare in pag. a 2-a) derurgiştilor, preocupările lor ducerea în viaţă a iniţiativei brigăzi obţineau asemenea precis ce are de făcut. După
de a descoperi şi a pune în pornită din secţia noastră. spuse de randamente. Atunci, în toam­ ce terminăm programul, fa­
trecut,
s-a
Trifan
na
anului
cele
noi
Susţinînd
me­
valoare
posibilităţi
r nite să conducă la creşterea prim-topitorul Teodor Fiţiu, hotărît să lanseze o chemare cem bilanţul şi cei care nu
consf ătuit cu ortacii şi au
ră-
In
s-au
normă
încadrat
se
Pe-
Victor
soldează
naţionale
maistrul
avuţiei
principal
UNIVERSITATEA DE MARXISM- în fiecare zi cu noi fapte troiesc, secretarul comitetu­ la întrecere către toţi mine­ mîn să şi-o îndeplinească.
Este o măsură care îl obli­
de muncă, demne, de un co­ lui de partid al oţelăriei, rii din cadrul I.M. Hunedoa­ gă pe fiecare la lucru chib­
lectiv distins pentru a treia ne-a spus : ra, pentru creşterea randa­ zuit, intens, de la prima pînă
LENINiSM—DEVA oară cu „Ordinul Muncii“ — Aş dori să menţionez mentelor în extracţia de mi­ la ultima oră a şutului. Apoi
clasa I. faptul că iniţiativa „Fiecare nereu. Aşa s-a născut iniţia­ curăţăm maşina, o ungem, ne
LUNI 7 V 1973 Aceşti oameni minunaţi dau echipă să elaboreze, în fieca­ tiva : „Nici un abataj cu ma­ îngrijim să rămină In per­
Economie anul I, predare la cabinetul judeţean de noi valenţe muncii şi iniţia­ re zi cel puţin 2 tone de o- şină de încărcat — sub ran­ fectă stare de funcţionară
partid ; tivelor. Aşa se face că două ţel peste plan“ a fost 'gene­ damentul de 6 tone pe post". pentru schimburile urmă­
Filozofie anul II, predare în sălile şcolii generale Dr. dintre cele mai recente ini­ ralizată la toate formaţiile de Aceasta înseamnă că fiecare toare.
P. Groza Deva ; ţiative pornite din principa­ lucru. miner să dea cel puţin 6 to­ — Fără respectarea rigu­
Oamenii adîncurilor predare, în sălile şcolii generale Dr. P. Groza ; — îşi dovedesc pe deplin efi­ pentru oţelari şi economia nui şut. înmulţind numărul roasă raţională exploatarea ex­
Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul II,
lele
ne de minereu în timpul u-
combinatu­
sectoare
ale
a
de
tehnologiei
— Ce înseamnă acest lucru
şi
laminoare
lui
—
oţelării
cît
şi
tracţie
Etică anul II, dezbatere în sălile şcolii generale Dr.
schimb
oamenilor
dintr-un
mai
maşinii
a
de
naţională ?
P. Groza ;
cu 6 tone şi apoi cu cele trei
o
Istorie anul I, predare ia cabinetul judeţean de partid. cienţa nu numai prin extin­ — In primul rind — ritmi­ schimburi, înseamnă o can­ încărcat, fără muncii, temeinică
derea lor, ci şi prin rezulta­
disciplină
a
n-am
Galeria „Decebal“ a mi­ jutor miner, ne destăinuia MARŢI 8 V 1973 tele generate. citate în realizarea sarcinilor titate considerabilă de mine­ reuşi mare lucru — aprecia
nei Deva. După ce se schim­ că lucrează de 11 ani in Economie anul III, predare la cabinetul judeţean de De la oţelăria Martin nr. de plan şi apoi un important reu de fier în fiecare zi. Che­ şeful de brigadă Gheorghe
bă citeva vorbe şi du­ minerit. „Munca e frumoa­ partid ; 2 a pornit valoroasa iniţiati­ spor de producţie care, la marea lui Trifan a găsit re­ Braşoveanu. Dar, făcîndu-ne
pă tradiţionalul „Noroc să şi-ţi oferă multe satis­ Studiul principiilor şi metodelor muncit de partid anul vă „Fiecare echipă să elabo­ secţia noastră, se ridică In pede ecou, mai întîi la mina conştiincios datoria, îngri­
bun!' urmează un sem­ facţii' — spunea el cu mul­ III, predare Ia cabinetul judeţean de partid ; reze, în fiecare zi, cel puţin prezent la peste 11 000 tone Ghelar, apoi şi la Teliuc. Ţi- jind cum trebuie maşinile,
nal scurt şi şirul de ţumire. In timp ce vorbea, Etică anul I, predare în sălile şcolii generale Dr. P. Groza ; 2 tone de oţel peste plan". de oţel. nînd cont de faptul că aproa­ organizîndu-ne cît mai bine
vagoneţi porneşte spre locu­ cupa maşinii de încărcat Istorie anul II, predare în sălile şcolii generale Dr. P. Vorbindu-ne despre eficienţa Deosebit de valoroasă este pe 90 la sută din producţia munca, reuşim să realizăm
rile unde bărbăţia şi cura­ muşca nesăţioasă din zăcă­ Groza ; acestei iniţiative, prim-topi- şi iniţiativa laminatorilor din minei Ghelar se realizează ritmic 6 tone de minereu pe
jul, dîrzenia şi priceperea mântul răpus de explozie. Studiul principiilor şi metodelor muncii de sindicat anul torul Teodor Fiţiu, de la cup­ schimbul condus de comunis­ cu maşini de încărcat, iniţia­
îşi dau mina spre a smul­ Alături, trocul de altădată I, dezbatere în sălile şcolii generale Dr. P. Groza ; torul 5, spunea : tul loan Drago ta, de’ la lami­ tiva s-a generalizat în scurt post şi chiar mai mult.
ge pămintului comori ascun­ al minerilor zăcea, conţi- MIERCURI 9 V 1973 — Este foarte importantă norul de 800 mm. Pornind timp şi a condus la rezultate — In întrecerea de a ob­
se, zidite acolo de milenii. nînd în el pămîntul folosit Economie anul II predare în sala comitetului municipal această iniţiativă, atît pentru de la posibilităţile de care foarte bune. ţine randamente superioare
Pînă la orizontul —90 m pentru burajul găurilor de de partid Deva ; noi cit şi pentru producţie. dispun agregatele pe care le — E adevărat că maşina pe fiecare post nu neglijăm
nimic deosebit; te crezi in­ puşcare. Ştiinţa conducerii societăţii socialiste anul I, dezbatere, Cuptorul unde lucrez se află deservesc şi în dorinţa de a poate încărca multe tone In­ eklitatea minereului — sub­
tr-un tunel tăcut, in care — Munca de miner e la cabinetul judeţean de partid ; în prima campanie şi func­ participa deplin la creşterea tr-un şut, dar depinde şi de
liniştea e spartă doar de grea, dar plăcută. In cei 10 Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I, ţionează foarte bine. Toate producţiei de metal, ei şi-au modul In care o îngrijim, de linia cu convingere şeful de
zgomotul şirului de vago­ predare în sălile şcolii generale Dr. P. Groza Deva ; şarjele le-am elaborat cu o propus să realizeze „Un lin- modul cum ne organizăm lu­ schimb Mircea Tălîngă, .din
neţi. Coborîm cu coli­ ani de ctnd lucrez aici, am Sociologia religiei anul I, dezbatere în sălile şcolii ge­ durată medie de 7,30 ore. Se crul în abataj — spunea tî-
multe,
învăţat
călit,
m-am
via la orizontul —140 m, nerale Dr. P. Groza Deva. ştie că pentru noi, oţelării, MIRCEA NEAGU DUMITRU GHEONEA
acolo unde minerii sfrede­ m-am format ca om — ne Programul va Începe la ora 18, penlni toate secţiile minutele şi orele cîştigate în­ nărul Mihai Obreja, din bri­
lesc xi şi noapte pămîntul, spunea Gheorghe Mihăiles- seamnă, de fapt, metal. (Continuare în pag. a 2-a) gada lui Constantin Trifan. (Continuare in pag. a 2-a)
unde străfundurile se cu­ cu, din brigada lui Pătruţ
tremură la ora explo­ Roinan.
ziilor $i îşi schimbă confi­ Am ajuns la felia 9. Şi
guraţia cînd zăcămintul ca­ aici — oameni harnici şi VERNISAJUL EXPOZIŢIEI satul reşedinţă de comu­ lii şi in cele două labora­ MECI INTERNAŢIONAL „Crosul tineretului“. Toto­ tă drumeţie Intr-o filă de
se
dată,
de învins de dîrzenia omu­ pricepuţi, caractere integre, HORIA POPP nă, s-a amenajat şi dat în toare de fizică şl chimie, JIUL PETROŞANI — faza finală va a desfăşura şl neuitat a' copilăriei.
„Crosului
lui. conştiente de munca ce o folosinţă un magazin de amenajarea unei răsadniţe VOLGA GORKI (U.R.S.S.) cravatelor roşii“. înaintea VREMEA
reci pe o suprafaţă de 15
legume şi fructe. In acest
un
avea
La camera maiştrilor ne desfăşoară. Aseară, a avut loc, la lei sînt mai bine satisfă­ mp. Mline, Inceplnd cn »re­ startului va festiv in loc cen­ Pentru 24 ore
ceremonial
Galeriile de artă ale Fon­
intimpină inginerul Tudor — Oamenii ce-şi lasă am­ dului plastic din Deva, cute nevoile populaţiei, a- le 11, divizionara A Jiul trul oraşului.
sigurîndu-se o bună apro­
Vreme
Ionescu. Se alătură grupului prentele pe unde trec cu vernisajul expoziţiei de vizionare cu legume şi MASA ROTUNDA Petroşani va susţine, la duroasă, frumoasă şi căl­
mai
cerul
cu
nostru şi pornim mai depar­ caracterele lor dlrze, forma­ pictură şi grafică a picto­ fructe a muncitorilor fo­ In cadrul Termocentralei Deva. intilnirea amicală IN EXCURSIE mult senin. După-masa,
cu formaţia sovietică Vol­
monumcntalist
Ho-
te. Galeria principală se rami­ te in condiţiile aspre ale rului Popp, din Petroşani, restieri şi silvicultori, a Mintia a avut loc o masă ga Gorki, lider In campio­ Elevii Şcolii generale' din local, sînt posibile averse
ria
celelalte
din
muncitorilor
rotundă
slabe de ploaie. Vîntul va
„Păstra­
tema
pe
fică in multe direcţii, unde adîncurilor, sînt minări şi membru stagiar al U.A.P. unităţi productive din co­ rea şi dezvoltarea proprie­ natul categoriei B. Echipa Crlşcior s-au întors de cu­ sufla slab, pînă la potri­
un
oaspe
..licurici" uriaşi semnalizea­ mulţumiţi de munca lor, de Se Intre lucrările expuse mună, precum şi a sala­ tăţii socialiste — Îndato­ neu In efectuează noastră, tur­ rînd dintr-o frumoasă vit din nord-vest. Tempe­
In
ţara
„Proiect
disting
pentru
ză prezenţa oamenilor, zgo- faptul că de aici ei scot la monumentul ţinui miso­ riaţilor din cadrul insti­ rire patriotică a fiecărui afara meciului cu Jiul excursie prin judeţ, ne raturile minime vor fi cu­
tuţiilor.
scrie pioniera Lucia Gher-
de
organizată
motul creşte, spaţiile se mă­ lumină minereul complex gin“, „Portret 1“, „Por­ salariat“, comitetul sindicatu­ urmind să Joace la Cugir ga. Cu acest prilej, au prinse între * şl 12 grade,
către
iar cele maxime Intre 24
resc ; minerii sînt acolo, la atît de necesar economiei tret II“. — pictură şi ci­ UN ADEVĂRAT ŞANTIER lui. La acţiun» au parti­ şi apoi la Corvinul Hune­ fost vizitate obiectivele şi 28 grade.
la
un
asista
doara
Vom
„Monere“
Pămînt,
—
clul
locul de muncă. naţionale — continuă dis­ Apă, Aer, Foc — grafică, cipat maiştri' şi şefi de meci atractiv, Interesant. industriale şi de cultură
municipiului
ale
Deva,
principal
de
maistrul
cuţia
echipe care au abordat in
De curînd, ne scrie pio­
care s-au bucurat din pri­
Pe şeful de schimb Dony schimb, Anton Rinder, care mele orc de o bună a- nierul Emil Iacob, elevii discuţiile lor modalităţi castelul Corvineştilor din Pentru următoarele
două zile
Vasile. din brigada lui Ti- prccierc. din clasele V-VIII ale Şco­ concrete şi eficiente, iz- ETAPA JUDEŢEANĂ A Hunedoara, speciile rare Vreme frumoasă şi căl­
de plante ca şi pitoreşti-
specificul
din
bor Vad, l-am găsit execu- ne-a mărturisit că în curînd lii generale de S ani Po­ vorite loc de muncă, fie­ „CROSULUI le animal? ale „Arbore­ duroasă, cu cerul varia­
cărui
din
cîteva
din
Simeria.
Clnte-
lind perforarea în cimpul o să împlinească 22 de ani .MAGAZIN DE LEGUME iana, au efectuat patrio­ priceperea oamenilor pen­ TINERETULUI“ tului“ pioniereşti şi patrio­ bil. După-masa vor cădea
muncă
de
lucrări
cele
de lucru. Era concentrat VIORICA CIORBAGIU Şl FRUCTE tică. Printre acestea figu­ tru o mai bună gospodări­ Astăzi, la Deva, inceplnd tice i-au însoţit pretutin­ averse slabe de ploaie. în­
elec­
soţite
descărcări
de
La
celui
asupra operaţiei incit nici doilea parterul construit de-al rează săpatul şanţului re şi dezvoltare a pro­ cu orele II, se va desfă­ deni pe mieii excursio­ trice. Vînt potrivit din
introducerea
apei
bloc
şi
pentru
n-a observat prezenţa noas-' dat Sn folosinţă In Dobra, potabile în bucătăria şco­ prietăţii socialiste. şura etapa judeţeană a nişti, transformtnd aceas­ nord-vest. Temperatura —
marii competiţii de masă.
staţionară.
tră. Hornai Gh. Miclăuş, a- (Continuare in pag. a 2-a)