Page 18 - Drumul_socialismului_1973_05

^Sg¿eSXOSiS^'*MiítJÍu.-Á a^SiaArfHHMDWSl
msmoBaasMtuaUB BattatMQgjmaflaB«^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 698 © DUMINICĂ 6 MAI 1973
mmas&n*Bxas*mBaamBa. .-¿sausam

INCA DC EDUCAŢIE IN RlNDlIL TINERILOR- '

i Distincţii pentru

PREOCUPARE míNTA, DIEERENflAlA, hărnicie

• In preajma sărbătorii primei zile din acest
mai, mii de tineri din judeţul nostru au încercat
bucuria, marea bucurie a împlinirii muncii. Pentru
A ORGANIZAŢIILOR D.T.C. participarea entuziastă, cu care tinerii muncii patrio­
pe
şantierele
înscris,
dăruirea
şi-au
tice,
pentru
aşeză­
5 în anul trecut, prezenţa în înfrumuseţarea zonelor
amenajarea
rilor,
şi
crearea
în
parcurilor,
verzi, a ştrandurilor, a locurilor de agrement, nu­
meroase organizaţii ale U.T.C. din judeţ au fost dis­
Activitatea educaţională în lor s-a urmărit ca participan­ să înţeleagă ceea ce de fapt tinse de către Comitetul judeţean al U.Ţ.C. cu dra­
rîndul tineretului solicită, ţii să-şi ridice, pe de o parte, a făcut el în fond, ignorînd pele de organizaţii fruntaşe şi diplome de onoare.
cum e firesc, forme, modali­ nivelul de cunoştinţe profe­ prevederi elementare ale re­
tăţi complexe şi variate, ra­ sionale şi pe de alta, la pro­ gulamentului disciplinar. Şi Premiul special — drapelul de organizaţie mu­
portate la specificul şi cerin­ ba practică, să fie confecţi­ asemenea cazuri se repetă nicipală fruntaşă In activitatea de muncă voluntar-
ţele diverselor categorii de onate piese utilizabile, valo- destul de des. In fototiatle: Una din frumoasele străzi ale cartierului «Dacia“ din Deva. patriotică şi suma de 10 000 lei — a fost acordat
tineri, cu grad ridicat de efi­ rificîndu-se astfel în folosul „Unele ore de absenţe se organizaţiei municipale Hunedoara a U.T.C. In în­
cienţă. In acest context, rolul procesului de producţie fon­ datorează şi navetei pe care trecerea dintre organizaţiile orăşeneşti, premiul spe­
organizaţiilor U.T.C. — care dul de timp afectat întrece­ mulţi salariaţi tineri sînt o- cial a revenit oganizaţiei U.T.C. a oraşului Călan.
au datoria de a cunoaşte, rii. S-a evitat şi risipa de bligaţi s-o facă", arăta se­ Premiul I — Diploma de onoare a Comitetului
organiza şi mobiliza membrii materiale pe piese care ulte­ cretarul comitetului orăşe­ Protecţia mediului înconjurător judeţean al U.T.C şi însemnate sume de bani — a
lor la realizarea celor mai rior să devină „obiecte de nesc al U.T.C., loan Arsin. revenit organizaţiilor U.T.C. municipală Deva, oră­
utile acţiuni care vizează ri­ vitrină", după cum se expri­ Tocmai în acest caz, nici or­ şenească Vulcan, comunală Băiţa, Grupului şcolar
dicarea nivelului politico- ma secretarul comitetului ganizaţia din întreprindere, siderurgic Hunedoara şi Liceului „Avram Iancu“
ideologic, îndeplinirea şi de­ U.T.C., ing. Tiberiu Neagă. şi nici organul orăşenesc Brad. întrecerea pentru frumos şi hărnicie de anul
păşirea sarcinilor de produc­ O altă direcţie spre care n-au găsit forme adecvate trecut a adus pe locul II organizaţiile U.T.C. ale
ţie, formarea unei conştiinţe s-a îndreptat munca de edu­ prin al căror aport educativ oraşului Simeria, comunei Densuş şi Liceului din
înaintate — sporeşte pe zi caţie exercitată de organiza­ să releve necesitatea îndepli­ Haţeg, iar pe locul III organizaţiile U.T.C. ale ora­
ce trece. Discuţiile purtate la ţia de tineret a fost aceea a nirii cu stricteţe, chiar şl în factor de sănătate pâiică şului Orăştie, comunei Boşorod şi Şcolii profesio­
I.M.M.R. Simeria pe această sporirii rolului adunărilor ge­ cazul navetei, a obligaţiilor nale din Călan. A mai fost, de asemenea, distinsă
temă cu cîţlva din cei care nerale. Rezultatele n-au fost de serviciu sau pe linie de cu menţiune organizaţia orăşenească U.T.C. Haţeg.
răspund direct de conducerea însă întotdeauna cele sconta­ organizaţie.
activităţii organizaţiei U.T.C. te. Se înregistrează, la nive­ Statul nostru face eforturi Proiectele de reglementări menea mult mai frecvent. prie pentru activităţile cas­
din unitate a scos în eviden­ lul întreprinderii, destul de financiare mari pentru a crea privitoare la protecţia me­ Reglementarea pe baza u- nice, comerciale, industriale,
ţă aspecte pozitive dar şi ca­ multe ore şi zile nemotivate posibilităţi cit mai bune de diului înconjurător reflectă nor norme ştiinţifice a „ca­ agricole, recreative cît şi Siderurgiştii hunedoreni acţionează
renţe deloc neglijabile. de la serviciu ale unor ti­ lucru salariaţilor, pentru a- încă o dată nobilele dimen­ lităţii" aerului pe care II res­ pentru animale, pentru peşti
Incadrîndu-se în întrece- neri certaţi cu disciplina de propierea lor de locul de siuni ale politicii Partidului pirăm cu toţii va duce fără sau alte forme de viaţă ac­
cerea lansată de C.C. al producţie. Recent, unul din­ muncă. La Simeria se va da Comunist Român, grija pen­ nici o îndoială la creşterea vatică. energic pentru mai mult metal
U.T.C. „Tineretul — factor tre aceştia a fost învoit pen­ în scurt timp în folosinţă un tru sănătatea omului, pentru potenţialului biologic al Măsurile care urmează să
activ în îndeplinirea cincina­ tru o zi. „învoitul", cu de la cămin pentru nefamilişti cu confortul său complex, atît populaţiei. Obligativitatea în­ fie legiferate vor privi atît
calitatea apei de băut, cit şi
lului înainte de termen“, bi­ sine hotărîre, a absentat 3 peste 200 de locuri. Conside­ fizic cit şi psihic şi afectiv. treprinderilor de a nu „mur­ calităţile apei utilizate în (Urmare din pag. 1) ansamblul secţiei angajamen­
roul organizaţiei U.T.C. a că­ zile. Cazul a fost pus în dis­ răm că se vor face eforturi Este îndeobşte cunoscut ro­ dări“, de a nu polua aerul tele sînt îndeplinite exem­
utat ca fiecare tînăr salariat cuţia adunării generale U.T.C. pentru a se rezolva şi pro­ lul pe care îl are mediul în­ prin procedeele tehnologice alte scopuri: activităţi re­ gou laminat peste planul zil­ plar.
creative,
pescuit,
in­
irigare,
pe care le folosesc, introdu­
să cunoască cît mai temei­ La sfîrşit, cel în cauză blema unei cantine-pensiune, conjurător ■ asupra colectivi­ nic în fiecare schimb". — Intr-adevăr, în entuzias­
nic sarcinile de producţie ale s-a angajat să lucreze două unde cei angajaţi să poată tăţilor, în speţă, aerul, apa şi cerea pe scară largă a siste­ dustrie alimentară etc. In apropierea cuptoarelor ta întrecere pentru finaliza­
Alături de măsurile pe plan
unităţii şi în primul rînd ale schimburi într-o zi pentru a lua masa pe întreaga durată solul. Să ne ocupăm pe rînd melor de filtrare sau de cap­ central de combatere a po­ adînci l-am Intîlnit pe tova­ rea cincinalului mai devreme
măsura
tare
acţiuni
sînt
pe
secţiei în care lucrează, la recupera pierderea cauzată. a zilei, la un preţ convena­ de fiecare. posibilităţilor zilelor noastre. luării apelor de către indus­ răşul inginer Nicolae Pascu, îşi aduc un preţios, aport toa­
îndeplinirea cărora să parti­ El însă nu a înţeles, din pă­ bil. Alţii vor continua însă Aerul. Trei episoade tragi­ Dar o contribuţie deloc ne­ trie, trebuie luate şi măsuri şeful secţiei. te colectivele de cuptoraVi,
cipe activ. In acest sens, cate, implicaţiile mai adinei să facă naveta. Pînă în mo­ ce, relativ recente, care au însemnată la poluare este a- locale, colective şi individua­ — De la pornirea iniţiati­ laminatori, finisatori, lăcă­
s-eu organizat dezbateri, în- ale absenţei sale: procesul mentul în care organizaţia avut loc în valea Meusei le, măsuri politico-educative, vei a trecut o lună de zile. tuşi şi electricieni. Aş argu­
(1930), în oraşul Donora, în
tîlnlri cu conducerea unităţii, de producţie a avut- de sufe­ U.T.C. nu va găsi Insă forme Pennsylvania (1948) şi Lon­ de respect faţă de sursele de Care sînt rezultatele obţinute menta acest fapt cu o cifră
o agitaţie vizuală mobiliza­ rit în lipsa sa pe o întreagă specifice de educare a acestei dra (1952), au arătat că în apă, de rîuri, pîrîuri, faţă de pînă în prezent ? semnificativă. Prevederile de
toare, afişîndu-se, în acelaşi filieră ; colegii de serviciu au categorii de tineri, importan­ cazuri deosebite poluarea ochiurile şi oglinzile de apă. — In luna aprilie, prima plan la zi. de la începuNl
timp, la gazeta „Tineretul şi trebuit să facă eforturi în ta activitate formaţională pe aerului poate să constituie o în dezbatere publici Poluarea din joacă, din ig­ lună după generalizarea ini­ anului, au fost depăşite cu
producţia“ materiale care să plus pentru a compensa care ea este chemată să o cauză directă şi importantă noranţă, indiferent de pro­ ţiativei la toa.te schimburile peste 3 000 tone de laminate.
oglindească munca în secţii, munca pe care el ar fi tre­ exercite rămîne incompletă în morbiditate şl mortali­ porţii (deversare de reziduuri din secţia noastră, rezultate­ In această perioadă, ponde­
realizările dar şl lipsurile ce buit s-o execute. Prin urma­ şi, ca atare, cu jumătate de tate. casnice, aruncarea unor res­ le sînt mai mult decît pro­ rea oţelurilor aliate a repre­
se mai manifestă. Un efect re, organizaţia n-a reuşit să măsură în eficienţă. Un om adult inhalează în Proiectul legii turi de hîrtii, de ţigări etc.) miţătoare. Au fost laminate zentat peste 70 la sută din
aparte l-au avut concursurile exercite eficient rolul educa­ fiecare zi 15 kg aer care, în contribuie la alterarea aces­ peste sarcinile de plan 803 producţia totală. Aş încheia
pe meserii. In desfăşurarea tiv, să-l determine pe^tînăr M, BODEA mod normal, conţine 78 la tei bogăţii, folositoare tutu­ tone de oţel. Aş dori să fac cu precizarea că aceste rea­
sută azot, 21 la sută oxi­ privind protecţia ror. precizarea că întreaga pro­ lizări reprezintă 80 la sută
r gen şi cîteva gaze rare. In în Solul. Poluarea solului este ducţie suplimentară o repre­ Oamenii sînt deci cei care,
din angajamentul anual.
zintă laminate din oţeluri cu
care
proporţii­
în
momentul
consecinţa
prac­
general
le şi componenţii se modifi­ mediului ticilor anti-igienice, diverse caracteristici superioare. Evi­ eu pasiune, pricepere şi en­
Oamenii emmursiw că prin activitatea omului, practici agricole şi metodelor dent, . la aceste rezultate au tuziasm Sînt iniţiativelor mun­
noi
dau
survine ceea ce se numeşte
valenţe.
contribuit toate schimburile.
valenţele
de
a
re­
eliminare
proaste
poluarea atmosferei. Se soco­
— Spuneţi că toate schim­
participarea
tesc ca surse de poluare a înconjurător ziduurilor solide şi lichide, burile au realizat o produc­ cii făcute cu dăruire pentru
la
re-
conştientă
dar poate să rezulte şi din
aerului: arderea (combustia) factorii poluanţi ai atmosfe­ ţie superioară sarcinilor de numele unui colectiv fruntaş
(Urmare din pag. 1) lipsea, imi aduce satisfacţii brăzdate', acoperite de praf de orice natură, producţia rei, care cad pe sol. plan. Aceasta înseamnă că pe pe ţară
depline. şi sudoare, care urmează industrială, diverse activităţi Se poate incrimina folosi­
Şi cum să nu fie aşa cînd neabătut cuvîntul partidu­ colective şi habitúale (tutu­ dusă şi de unele fenomene rea dezordonată şi neştiin­
chi­
ia minerit. Ne-a uorWt apoi tînărul inginer, mai ieri pe lui, al secretarului general, nul). prin combustie aşa-zise secundare. Circulaţia ţifică a îngrăşămintelor precum
Poluarea
cu maşini cu defecţiuni, mo­
agricultură,
mice
în
despre brigada lui Pătru băncile facultăţii, se preocu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poate să aibă mai multe cau­ dul de depozitare a gunoaie­ şi a insectofungicidelor, la „Mici un abata; cu maşină de încărcat—
Groza, fruntaşă in produc­ pă intens de condiţiile de care traduc în fapte docu­ ze : Centralele termice şi ter­ lor şi a altor reziduuri so­ fel şi infestarea solului cu
ţie pe anul 1972, despre bri­ muncă, de procedeele de mentele Congresului al X- mocentralele, sistemele de lide, poluarea casnică ş.a. se diverşi paraziţi intestinali. sub randamentul de 6 tone pe post“
gadierul loan Malea, de cu- lucru, analizează ■ şi studia­ lea, Conferinţei Naţionale, încălzire — acestea produc pot rezolva prlntr-o mai bu­ Respectul, reglementat prin
ză neobosit noi căi şi mij­ plenarelor C.C. al P.C.R., oxizi de sulf şi azot cît şi
rtnd primit in rindurlle nă organizare a unor insti­ lege, faţă de aceşti factori (Urmare din pag. 1) lizat în luna aprilie randa­
partidului. „Malea lucrează loace pentru îndeplinirea zi devenite crez pentru ei — alte substanţe. Vehiculele cu tuţii şi întreprinderi, printr-o care constituie „marele" me­ mente de peste 6 tone de
de zi a sarcinilor de plan, ne vorbea cu emoţie tova­ motor — ele produc poluare disciplină generală a între­ diu înconjurător, nu poate să
aici din 1961 — ne spune răşul Enedy Bella. prin oxid de carbon şi plumb minereu pe post, le-am no­
la
decît
maistrul Rinder. Pentru el este angrenat cu tot colecti­ care intră în compoziţia - ben­ gii populaţii. omul poate ducă de sănătate îmbunătăţirea brigada Iui Nicolae Coman. tat şi pe cele conduse de Do-
popu­
Apa.
Teoretic,
stării
a
Asta o putem realiza tot prin
mina a devenit o a doua vul în bătălia pentru înde­ Străbatem .'din nou galerii zinei, cît şi o poluare prin o- să trăiască folosind 5 litri laţiei ţării, a populaţiei ju­ buna întreţinere şi utilizare du Nistor — 6,43 tone, Vic­
familie. In fiecare lună îşi plinirea cincinalului înainte întortocheate, urcăm suitori xidare fotochimică; Activi­ de apă pe zi. Cantitatea ne­ deţului. Vâ creşte rezistenţa a maşinilor, prin cunoaşterea tor Săbău — 6,27 tone, Aris-
ca să-ajungem la orizontul
depăşeşte planul de produc­ de termen. —90 m. de unde, îmbarcaţi tatea industrială contribuie cesară trebuie totuşi socoti­ generală faţă de îmbolnăviri, lor amănunţită şi remedierea tide Cosma — 6,35 tone,
ţie cu 10—15 la sută, prin — Mineritul e spectacu­ cu diverse gaze şi pulberi la tă la o medie de 50—60 litri, randamentul nostru, al fie­ operativă a eventualelor de­ Vaida Francisc — 6.15 tone,
los, cere sacrificii dar, o în vagoneţi ne îndreptăm poluare. pentru igiena personală şi căruia în opera de construc­ Cheorghe loan — 6,8 tone.
pricepere şi hărnicie, prin fecţiuni electromecanice, prin — Adevărul este — a ţinut
La acestea se mai adaugă
respectarea intoomai a teh­ dată îndrăgit, te subjugă, spre ieşire. Timpul aleargă o mulţime de alţi factori de casnică şi în ’unele condiţii ţie socialistă. funcţionarea lor cu distanţie- să adauge tovarăşul Carol
te acaparează, te face să repede şi iată-ne ajunşi la şi mai mult. Stabilind norme de protec­ re, pentru a nu intra în Va­
K
nologiilor de lucru . gura minei, unde ne intim- mai mică importanţă care, Se consideră că apa este ţie a mediului înconjurător, tră şi a încărca rambleu, Alic, secretam! comitetului
— De cînd lucraţi in mi­ trăieşti prin el şi pentru el. însumaţi, devin periculoşi — poluată atunci cînd. compo­ Republica Socialistă România de partid pe E.M. Chelar —
E minunat să domini a- pină o zi de primăvară precum şi prin puşcarea se­
nă şi cum definiţi munca mai ales în perspectivă — ziţia şi starea ei sînt alterate se situează printre ţările cele lectivă a fronturilor calca- că avem oameni buni, pregă­
de miner — adresăm între­ dîncurile, să le descifrezi splendidă, cu soare străluci­ — pentru sănătatea colectivi­ de o manieră în care se pre­ mai avansate din lume în a- roa se. tiţi, disciplinaţi, care lucrea­
tainele, să le cunoşti mă­ tăţilor (praful „domestic", de
barea ttnărului inginer şi tor. Coborîm din vagoneţi, tează mai puţin bine Ia an­ ceastă problemă. Vom avea — Cum staţi cu randamen­ ză cu dăruire, dau minereu
ghidul nostru, Txidor lones- runtaiele, să faci aici o a şi, parcă fiecare, încetişor, „stradă” ş.a.). samblul utilizărilor pe care cu toţii obligaţia să respec­ tul şi calitatea pe luna apri­ de calitate, cîştigă bine. Iar
doua familie. Am mulţi ani Morbiditatea generajă cit le are în stadiul ei natura!. tăm cu stricteţe toate preve­ despre valoarea iniţiativei lui
cu, absolvent al Institutului numai pentru el, fredonea­ şi mortalitatea sînt direct in­ lie ?
de mine Petroşani. în minerit, aici sau în alte ză o melodie: „In sinul fluenţate în sens negativ de Această definiţie înglobează derile unei asemenea legi, — La nivelul brigăzii, am Trifan este inutil să mai dis­
locuri la fel de frumoase, şi modificări ale calităţilor fizi­ care sporeşte simţitor şan­ realizat un randament mediu cutăm. Toţi minerii care lu­
— Sînt stagiar şi lucrez munţilor intrăm,/Cu noroc creşterea gradului de poluare ce, chimice şi biologice, cît crează eu maşini de încărcat
cu fiecare intrare în mină sele unei vieţi mai lungi şi pe post de 6,65 tone — cel
de puţin timp aici, dar ţin ceva din mine rămîne aici, bun ne salutăm, /Şi cînd a atmosferei. De exemplu, şi deversării de substanţe cu mai puţine suferinţe. mai bun pe exploatare — iar o aplică în abatajele lor, ob­
să tiă spun că mina mi-e în adîncuri, alături de a- ieşim din sinul lor,/Noi tot bolile aparatului respirator solide, lichide sau gazoase calitatea minereului a fost ţin randamente din zi în zi
Sînt de 2-3 ori mai frecven­
dragă, mi-a dat ceva ce-mi ceşti bărbaţi cu frunţile noroc strigăm în cori". . te în localităţile poluate de- care creează riscul de a face Dr. THEODOR BADAU de 100 la sută. mai bune, asigurind eficienţa
sănă­
pentru
apa
periculoasă
directorul
Din numărul mare de bri­
tot
condiţii
întreprinderii,
cit în cele nepoluate. Rahi­ tatea publică, pentru secu­ Direcţiei sanitare găzi care au îmbrăţişat ini­ mai bune dc trai lor şi fami­
tismul la copii este de ase- ritatea populaţiei sau impro- a judeţului Hunedoara ţiativa lui Trifan şi au rea- liilor lor.
LA SEMĂNATUL PORUMBULUI
(Urmare din pag. î) jine în terminarea grabnică s-ar fi putut duce oare mîn- mecanizatorii Ion Niculescu
a semănatului. Zilnic pierd carea în cîmp ? şi Remus Şerban. Aşteptau să „Concurenta“ zgomotclofr matinale la Densuş. I,a C.A.P. Mărtineşti, în timp co preşedintele se plimbă cu
„Nu ştim ce să ne mal fa­ ore întregi, deplasîndu-se din plece la semănat. autocamionul, sămînţa este transportată in cîmp cu tractorul.
— Nici ieri nu am început
cem cu el". dmp cu tractoarele să ser­ CU RANDAMENT semănatul mai repede de
Tractoriştii sînt nemulţu­ vească masa (despre a cărei ÎNJUMĂTĂŢIT ora 8,30 — ne spuneau ei.
brazdă. Totul aici este „orga­
miţi de modul cum conduce­ calitate se poate discuta) la Jeledînţi. La sediul secţiei Dimineaţa nu ni se aduce ia nează neglijenţa. In parcul nizat" anapoda. Ne deplasăm împrăştiat şi mecanizatorii Ilie Mogoşan, mecanicul sec­
de tractoare al secţiei de me­
nu pot să intre la arat. Bri­
rea C.A.P înţelege să-i spri­ secţia de mecanizare ! Nu de mecanizare i-am găsit pe timp sămînţa şi apa pentru canizare, Vasile Conta, venit la Turdaş. Aici aflăm că me-‘ gadierul de cîmp, Ion Sîrbu, ţiei, pentru a grăbi ritmul
prepararea soluţiei de ierbi- de la Bobîlna, îşi pregăteşte de execuţie a lucrărilor, a
cidare. In plus, pe la ora tractorul şi apoi porneşte cu canizatorul Petru Mezei însă- spunea preşedintele, îşi vede ierbicidat pînă în seara zilei
mînţează porumb aici, şi nu
18,30, cooperatorii care deser­
TRACTOARE CARE STAU. DE CE ? vesc o semănătoare au ple­ el în cîmp. Ortacul său, Pe­ la Spini. In această unitate de treburile personale în loc de 5 mai întreaga suprafaţă
de
se
organizarea
să
ocupe
de 100 ha cu grîu.
cat acasă. Aşa se face că In­ tru Breteanu, a plecat acasă se stabilise să intre la semă­ muncii, de mobilizarea coo­
tr-o zi s-au însămînţat cu 2 la Bobîlna şi încă nu a venit. nat Ion Gore, care a refu­ peratorilor la împrăştiatul INSĂMINŢAREA
Pe la 6,20 îşi face apari­
semănători S.P.C. 6 doar 25 zat, plecînd la discuit. Pre­ gunoiului. Pleacă unde-1 mî­ se încheie azi
ţia
şi
de hectare, aproape cît s-ar Rădulescu, tovarăşul Constantin şedintele cooperativei nu ştia nă interesele personale, iar
coo­
preşedintele
putea realiza cu o singură ce se întîmplă de fapt în u- preşedintelui îi lasă un bi­ Pricaz. Activitatea desfă­
maşină. perativei. Ce se lucrează azi nitate. let, în care scrie: „Eu sînt şurată de către mecanizatori
în cooperativa dumneavoa­ C.A.P. Spini arc de însămîn­ plecat la tîrg (Orăştie) să pentru încheierea cît mai
Cele spuse de tractorişti stră ? — întrebăm noi. ţat cu porumb „marea supra­
s-au confirmat. Nici la ora 7 — Mecanizatorul Petru Me- faţă de... 78 ha". Dar în cumpăr nişte porci". La fel, grabnică şi în bune condiţii
al
şef
însămînţării
porumbului
—
inginerul
cooperativei,
a
nu se umpluse cisterna cu zei s-a dus cu tractorul la toamnă aici nu s-a ogorît
apă destinată preparării so­ Turdaş să aducă semănătoa­ tovarăşa Paraschiva Cizmaş, ne spunea tovarăşul Costică
luţiei. Cît priveşte sămînţa, rea şi va intra la semănat. nici un hectar. In zilele bu­ în loc să fie prezentă la da­ Miertoiu, preşedinte şi ingi-
în ultimă instanţă, s-a recurs Petru Trif şi Ion Gore lu­ ne din lunile ianuarie, fe­ torie din primele ore ale ner-şef al C.A.P. Pricaz —
la transportul ei pe tractor. crează la disc, iar cei doi ca­ bruarie, martie şi aprilie nu dimineţii, dînsa vine numai este încununată de succes.
De amintit că ceilalţi meca­ re au venit de la C.A.P. Bo­ s-a lucrat cu toată răspun­ cu autobuzul de 7,00. Aşa se Mîine seară (azi — n.n.) ter­
nizatori se aflau în brazdă bîlna (este vorba de Petru derea la executarea arături­ explică de ce lucrurile merg minăm însămînţarea porum­
din zorii zilei. Breteanu şi Vasile Conta) lor şi pregătirea terenului. aici anapoda. Era ora 9,30 şi bului pe întreaga suprafaţă
Aşa se face că pînă la 5 mai
pentru
destinată
o semănătoare 2.S.P.C.2 stă­
culturii
Secretarul Consiliului popu­ merg la plug. s-au însămînţat doar 30 ha tea L-am întîlnit pe preşe­ boabe. Acest succes se dato­
lar comunal Mărtineşti, Pa- — Soarele a răsărit de şi mai sînt de arat şi pre­ dinte mergînd la Rîpaş, să-l rează hărniciei de care au
vel Fekete, aflat la C.A.P. mult şi mecanizatorii încă gătit încă 15. Pe o mare par­ aducă pe Gore să intre la se­ dat dovadă mecanizatorii Ion
pentru a „da o mînă de a- n-au intrat cu tractoarele în te din teren este gunoi ne- mănat. Retegan, Ilie Stama, Nicolae
C.A.P. Bîntandrel — ora 8. jutor", era mai mult preo­ Badu, la pregătirea terenului,
cupat de citirea presei de­ şi Dumitru Orăşanu, la se­
cît de rezolvarea acutelor DIN PRIMELE ORE mănat. Tot ieri, . Nicolae
probleme organizatorice. Da­ ALE DIMINEŢII Staneiu şi Simion Morarii au
că şi inginerul şef, Petru Sa- terminat de ierbicidat întrea­
su, ar fi fost prezent în u- Turdaş. Aici sînt prezenţi ga suprafaţă de 100 ha cu
nîtate înainte de ora 7, une­ la datorie, din primele oro grîu. Pînă la această dată
le din deficienţe se puteau ale dimineţii, tovarăşii Aurel s-au mai însămînţat 7 ha cu
soluţiona mai operativ. Cînd Roşu, preşedinte, Ion Igna, fasole în cultură pură si s-au
din 300 hectare s-au însămîn­ inginer şef, Elisabeta Chiş, plantat 4 ha cu varză.
ţat abia 130, sînt serioase brigadier de cîmp, Ion Ro-
motive de reflecţii pentru deanu, magaziner. Munca este
toţi factorii care răspund de bine organizată şi mecani­
soarta recoltei. zatorii sînt toţi în cîmp. Ni­
colae Nasta, Gheorgh" Filip Brigada de reporteri
ORGANIZAT... şi Petru Filote lucrează la N. BADIU
arat şi pregătirea terenului. N. TÍRCOB
ANAPODA Azi — ne spuneau interlocu­ N. STANGU
torii, se ară 8 ha şi se dis-
Spini. Ora 6,00. La sediul O soluţie propusă peru u un ‘ specialişti şl alte ■ ;.dre ca « in N. PANAUESCU
cooperativei nici o animaţie. plină campanie de î sămînţări fac zilnic naveta şi sosesc lîrzlu cuiesc 12. Petru Mezei însă- Foto: V. ONOiU
în cîmp.
C.A.P. Mărtineşti — ora 6,45. C.A.P. Jeledînţi — ora 7,15. Doar becurile care luminea­ mînţează o suprafaţă de 16
ză curtea sînt aprinse. Lumi- ha cu porumb. Ne mai ră- Desene: V. MIHAILESCU
mîn de semănat doar 10 ha.