Page 19 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 698 ® DUMINICĂ 6 MAI 1973

Succese

plastice şcolare
. ê
J hunedorene

Cu puţin timp în urmă, Gravura „1929" a elevului
MB MBHBMBBBBBBBMPWBWMBBBMÉ Timişoara e găzduit faza Bencze Ladislau e dramatică
zonală « festivalului şcoli­ şi plină de emoţie. Gravura
lor generale şi liceelor de pe linoleum „Coeziune" a Li-
artă. Organizat de Ministe­ lianei Boriţa este o compozi­
rul Educaţiei şi învăţământu­ ţie foarte interesantă şi ori­
lui, festivalul a adus în com­ ginală prin tratarea în pozi­
petiţie, alături de formaţiile tiv şi negativ,
artistice ale judeţelor Arad, Intr-o viziune cromatică
Bihor, Caraş-Severin, Timiş, foarte originală „Constructo­
Hunedoara — lucrări de ar­ rii" lui Cornel Bizuleanu se
Ge«rge Barstiu - | ATELIER tă plastică ale elevilor hu- constituie într-o ingenioasă
a-
generalizare a temei.
Palmaresul
secţii.
cestor
nedorenilor a fost bogat şi Adrian Timar a prezentat
de această dată, 23 de lu­ o pictură de mari dimensiuni,
„Pe cîmp" — sugerînd în­
premii
crări
expuse
obţinînd
întemeietorul presei | Cărţile copilăriei •t şi sculptură şi la exemplu, goare artistică şi într-un
toarcerea de la lucru cu vi­
Spre
menţiuni
la
grafică,
\ Sint cărţi cere mi-au fer- talitate şi profunzime. Mă I toate premiile au fost luate cromatism reţinut. Pictura
vrem
lucrată
„Noi
pămînt“
de elevii Liceului de muzi­
l mecat copilăria şi a căror gîndesc la capodopere, pre­ că şl arte plastice din Deva. în guaşă de elevul Gheorghe Poşta literară
romaneşti din Transilvania 7 imagine mai pilpiie în de- cum „Don Quijotte“, „Gar­ Viziunea modernă, în care Kiss. e o scenă de mare di­
gantua", „Robinson Crusoe“,
j părtarea anilor ca o fata
şi
namism
artistică ;
trăire
ţ morgana : „Cuore" a lui de ,,Moby Dick" a lui Melville, au fost realizate volumele impresionează plăcut şi atitu­ Romul Boldea — Păuci- artificial unele de altele. Pa­
sculpturale a fost apreciată în
i Amicis, „Leul din Damasc" „Tom Sawyer" a. lui Twain, » portretele elevei Rodica Buş- dinea hotărîtă a „Muncitoru­ neşti. Biografia dv. este bio­ re că la început aţi notat pe
1 de Salgari, „Muşchetarii“ lui „Micul Prinţ“ a lui Saint- tiuc din anul II, care s-a lui”, realizat din ghips patinat
ta 2 mai s-au împlinit 80 neşti. „Gazeta de Transilva­ Dumas, interminabilele seria- Exupéry, „O pînză în depăr­ grafia unei generaţii, a ace­ hîrtie combinaţii de felul
de ani de la moartea lui nia“ şi „Foaie pentru minte, i le ale lui Karl May, multele tare“ a lui Kataev. Acestea 1 clasat pe locul I la sculptu­ de Mircea Dăneasa, ca şi por­ leia pentru care 23 August „veşnicie mută", „lada vîrste­
George Bariţiu (1812—1893), inimă şi literatură" au pola­ ’ aventuri pe mare, pe uscat nu sint cărţi ale copilăriei, ci ră, avînd şi o sculptură în tretul de adolescent sculptat 1944 a însemnat prima rază lor", „încremenirea oarbă”,
om politic, ziarist şi istoric rizat în jurul lor pe toţi ro­ ţ şi in văzduh, imaginate de ale tuturor vîrstelor, cărţi ale travertin selecţionată pentru de Cornel Bizuleanu. de lumină şi libertate. Ne-au „fuga undelor“, „gîndul stele­
român cu vederi democrate, mânii, indiferent de stăpîni- l Jules Verne şi cîte altele. vieţii, cu care a crescut, va Bucureşti. Lucrările elevelor Alexan­ plăcut rîndurile privitoare la lor" ş.a., după care le-aţi în­
figură proeminentă a revolu­ rea sub care trăiau, aşa pre­ ) Reluate insă după ani, ele creşte şi de acum înainte şi Dana Giurgiu, tot din anul dra Curcă, Ana Maria Pop, eroismul şi sacrificiile ostaşi­ şirat în formă de versuri. De
ţiei de la 1848 din Transilva­ cum de dincoace de Carpaţi 1 m-au dezamăgit : odată cu se va petrece mereu omeni­ } II, distinsă cu premiul II la Monica Haţegan. Mirela Bu- lor români, elogiul adus cu unde lipsa unei idei princi­
ciu, distinse cu menţiune, se
grafică, s-a remarcat prin o-
prilejul
28
aniversării
a
de
nia. — folosind tot o comparaţie l pierderea candorii, am do- rea. Copilul e cucerit de riginalele ilustraţii la opere­ remarcă prin jocuri de fond, ani de la victoria asupra ar­ pale, a ideilor în general.
Ad. Am. — Călan. In „Ru­
Situîndu-se in primele rîn- a lui Bariţiu — „partea na­ i bindit capacitatea de a le stratul lor superficial, pur a- j le lui Coşbuc. descrieri în care s-a reuşit matei fasciste.
duri ale revoluţiei paşoptiste, ţiei ce trăieşte şi stăpîneşte 1 sesiza naivitatea, schematis- necdotic, dar strălucitor şl de ţ Tot premiul II la grafică ca din motive florale ori zoo­ gă" s-a strecurat o mică gre­
şeală... de fond. Dacii denu­
George Bariţiu a avut un rol în pămîntul moldavo-româ- ^ mul, colbul. Cu alte cuvin- o spumoasă generozitate şi t l-au obţinut Liliana Boriţa fâ­ morfe să se creeze un joc Ion Mirică — Hunedoara. meau Dunărea nu Danubiu
important in lupta pentru nesc atrăgea spre sine ca un i te, recltindu-le, îmi dau sea- capacitate de sugestie sti­ nul I) şi Ladislau Bencze (anul de fond plăcut, precum şi Unele înclinaţii lirice există, ci... Donaris. Celelalte poezii
revendicările sociale şi na­ puternic magnet pe toţi ro­ 1 ma că am îmbătrînit. Cel mulatoare a imaginaţiei şi \ III), la pictură Gheorghe Kiss lucrarea elevului Petru Niţu dar încă vagi, şovăitoare, in­ sînt simple istorisiri neintere­
ţionale ale românilor din mânii din afara graniţelor ^ mai mult m-a îneîntat poa- visului constructiv. „Omul (clasa a VÎII-a) şi la sculp­ — o figură spaţială în care suficient susţinute de mij­ sante.
Transilvania. El a văzut pro­ politice ale Principatelor“. l te pe vremuri „Insula mişte- mare" revine la ele Iar şl iar tură Adrian Ţebean (anul II) corpurile geometrice polie­ loacele de expresie. Din cele Albu Ştefan Nicolae — Hu­
blemele revoluţiei în com­ Energia cu care a susţinut rioasă". Tocmai de aceea, pentru că la fiecare revede­ şi Cornel Bizuleanu (anul III). drice dau un interesant joc cinci poezii nu am putut a- nedoara. Clepsidră pe va­
plexitatea lor, sesizînd în­ Bariţiu drepturile naţionale \ evit acum cu încăpăţînare să re le descoperă noi semnifi­ Cele cinci premii trei au în spaţiu. lege nimic. luri, corăbii de tip fantomă,
trepătrunderea dintre pro­ ale românilor din Transilva­ l mă întorc la ea. La ce bun caţii : cu fiecare treaptă în­ fost cucerite la grafică de In luna iunie, la Bucureşti, Ion Tăgîrţă — Deva. „Pas­ epave şi alte asemenea
blema socială, îndeosebi cea nia şi indignarea cu care a 7 să spulber încă o imagine spre profunzimea textului, Doina Henţiu fânul IV). la urmează finalizarea competi­ tel" este dominată, deocam­ „plastice“ imagini nu sînt re­
agrară, şi cea naţională. combătut „sentinţa de nimi­ \ frumoasă ? Aşadar, adio, că- apar altele, nebănuite şi fas­ t ţiei artei plastice şcolare în dată de sentimentalism naiv,
cire a naţionalităţii româ­ cinante simboluri. sculptură de Mircea Dăneasa de urmele lecturilor şcolare. comandări poetice pentru un
Un domeniu in care a ex­ neşti" (Legea din ianuarie / pitane Nemo: au trecut ceva ţ (anul III) şi la pictură de faZa republicană a festivalu­ Versificaţia e destul de în- tînăr al zilelor noastre. Foar­
celat a fost cel publicistic, 1842), ca şi polemicile pe te­ 1 ani de cînd ne‘-am văzut Mi-a suscitat aceste re­ Cornel Bizuleanu (aho' III), lui. Dorim mult succes me­ demînatică. dar pusă în sluj­ te rar, din cele trei poezii
George Bariţiu fiind conside­ ma naţională angajate cu ţ ultima dată şl e mai pru- flecţii bucuria reîntîlnirii cu ţ Adrian Timar (anul IV) din sagerilor unui liceu aflat în ba unor motive cam prăfuite răzbate o rază de optimism,
rat întemeietorul presei ro­ presa din alte părţi au con­ i dent să păstrăm intactă bu- „Moby Dick" într-o reeditare t Deva şi Silvana Miclea din acest an la prima promoţie şi convenţionale. încercaţi să navigaţi pe mări
recentă. Imi voi îngădui de
mâneşti din Transilvania. tribuit esenţial la fundamen­ 1 na părere pe care o aveam aceea să revin la capodo­ clasa a V-a a Şcolii de muzi­ de absolvenţi ! mai apropiate de... lirică.
Ziarele editate de el — „Ga­ tarea ideii de unitate naţio­ ^ atunci unul despre altul... pera lui Melville într-un „A- că şi arte plastice din Petro­ IrincI Popovici — Hune­
zeta de Transilvania" (1838), nală a tuturor românilor. ţ Sint insă şi cărţi a căror telier" viitor. \ şani. I. L. doara. Cuvintele par lipite Red.
„Foaie pentru minte, ini­ Este edificator pasajul din ’ strălucire nu păleşte. Dimpo-
mă şi literatură'' (1838), articolul „Ce este panvalahis- \ trivă : pe măsura trecerii,
„Transilvania" (1868) şi „Ob- mul ?“ (publicat de George t timpul le conferă monumen­ RADU CIOBANU
servatoriul" (1878) s-au bucu­ Bariţiu în „Foaie pentru min­ tori, de fapt), fără dirijor cheamă un concert. George al operei". Există la Beelho-
rat de o largă circulaţie şi te, inimă şi literatură" nr. 6 Interviul nostru muzica acestora nu ar trăi, Georgescu a fost un mare di­ ven o ciudată sintaxă muzi­
un mare răsunet atît în ţară din 1843), unde acesta scrie cu ar fi nedescifrată precum rijor pentru că şi-a pus pe­ cală, un limbaj tulburător, o
Dirijorul
hieroglifele.
adevă­
în
cetea
sale
cit şi în străinătate. mîndrie: „Dacă prin panva- r~-------------------------------------------- —“—--------------------------------------------------------~"\ rat e cel care ştie să capti­ fiecare personalităţii interpretată, vibraţie eternă care se con­
bucată
In perioada premergătoare lahism se voieşte a se înţe­ Un public hunedorean nu­ veze prin memoria sa globa­ fiind fidel publicului prin fundă cu natura, cu umanita­
cosmicul.
tea,
cu
Simfonia
anului 1848, arta cu oare lege o deşteptare a naţiei ro­ meros a asistat la concertul lă suavităţile, ritmica, mo­ capacitatea sa de-a descifra lui Beethoven ne spune că
George Bariţiu a ştiut să-şi mâneşti peste tot către cu­ Braţ de gorun „Beethoven — Ravel" al Or­ dulaţia, cel care, precum un marca personalităţii muzicale viaţa e un act demn, so­
strecoare gazetele prin seve­ noaşterea drepturilor sale o- chestrei Filarmonice din Cluj, actor nepatetic, ci sobru, mo­ a tuturor compozitorilor in­ lemn... Ravel e un expresio­
ra reţea a cenzurii habsbur- meneşti, patriotice şi naţio­ dirijat de maestrul Emil Si- dest, relevă opera prin ges­ terpretaţi. nist. In cazul de faţă, muzi­
gice a făcut din ele tribuna nale, atunci românilor nu le lancule, lancule, bunule domn, mon. In pauza concertului, tică, prin sugestia unui braţ — In seara aceasta orches­ ca sa e susţinută de un text
celor mai înaintate aspiraţii poate fi ruşine de această Eşti codru, ori cintec, eşti rîu fără somn ? cu amabilitatea-i cunoscută, lin ridicat la crescendo sau tra a interpretat Simfonia a foarte poetic, ce ne sugerează
sociale şi naţionale româ­ nouă caracterizare”. De un veac Arieşul aleargă pe prund. dirijorul ne-a răspuns la cîte- lumea legendelor asiatice vă­
Ochii tăi în albastru de cer se ascund. va> întrebări. zute prin imaginaţia unei ti­
— O parte a publicului ca­
nere fete. Această muzică e
O casă bâtrînâ, prin Vidra de Sus, re vine sfi audieze un con­ făcută, deci', pentru grandoa­
dirijorului Cu dirijorul [mil Simon despre
De un veac tot întreabă încotro te-i fi dus î cert este un public format. rea textului. Ca şi la Do-
Dar timpul ridică din umeri străin, Care este rolul bussy, muzica lui Ravel re­
Tot mai singuratice serile vin. pentru al doilea tip de pu­ zistă prin alternarea culorii
blic, cel neavizat, deci cel
Sunetele
difuze,
sunetelor.
O stea, ori o lacrimă cade pieziş în formare — aici intrînd deloc concrete, voalate, creea­
Pe-o prispâ-nnoptată, în Baia de Criş ; bineînţeles şi elevii — toţi a- puterea magică a muzicii ză în jur o atmosferă, afecti­
Vin moţii plîngînd şi din moarte-o culeg, cela care se simt atraşi de vă care la Ravel e susţinută
O poartă pe braţe Ardealul întreg. muzică dar au descoperit-o de un text poetic excepţio­
prea tîrziu ?
Şi nimeni nu ştie de unde, de cînd — Spre deosebire de cele­ aplecat la descrescendo, prin IlI-a de Beethoven şi Ra­ nal. t
— Vă impresionează faptul
Se clatină munţii de jale cîntînd. lalte arte, muzica „nu spu­ mînuirea baghetei după va­ vel. După cum nc-aţi spus, că la concertele din Hune­
ne”, nu povesteşte, nu de­ loarea emotivă a frazei, prin dirijorul e interpretul vizual doara vin foarte mulţi elevi ?
moderat
lancule, lancule, dorule-adî nc, scrie, limbajul ei nu e dis­ elanul publicului de-a trans­ al ideii muzicale. Ne-a uimit — Da. Şi mă bucur ne­
cele
mite
cursiv sau concret ca cel al
două
Peste veac ai trecut cu furtuni la oblînc, literaturii sau al plasticii. planuri distincte (net distinc­ nota distinctă a baghetei dum­ spus că în loc să-şi irosească
neavoastră care într-un anu­
Cutremur înalt, despicînd sub tirani Muzica, numai ea singură, are te) ale unei simfonii: cel me fel conducea Simfonia a timpul liber preferă să as­ E
linişte
culte
muzică.
în
întunericul celor o mie de ani. acea putere magică de-a trezi muzical-abstract de cel sen­ III-a„ pregătind acea eternă un pas mare care l-a făcut
Un clopot la Ţebea şi un braţ de gorun gîndurile. Pentru a-i face să timental. stare spiritual-bcethoveniană şcoala astăzi.
— Consideraţi, deci, că mu­
şi altfel conducea creaţia lui
Tăria nădejdilor tale o spun. vibreze pe cei care vin, poa­ zica simfonică, şi în special Ravel, plină de mister fragil — Ca profesor la Conser­
te pentru prima oară la un
Grăieşte pădurea că tu eşti aici, concert, un rol mare îl are cea instrumentală, e mai grea şi de multă poezie. Care e vatorul din Cluj, cum stimu­
laţi tinerii în muzică şi pen­
Te-aude-n izvoare şi-n frunze cum zici, şi dirijorul. Efectele emotive, de înţeles pentru publicul în deci nota . distinctă a celor tru muzică ?
Prin ierburi de coasă, prin cîmpuri de grîu revelarea instrumentelor, in­ formare tocmai pentru a- doi mari creatori ? — In primul rînd opresc
fizionomia
— Simfonia a IlI-a e am­
Galopînd zi şi noapte pe un cal fără frîu. trările şi ieşirile, reconstituirea ceastă lipsă a sentimentului plă, plină de polifonii, varia­ foarte mulţi studenţi absol­
orchestranţilor,
prezent, de exemplu atît de
Şi foşnind, cucuruzul, cu săbii de foi liniei generale a unei piese pregnant în muzica uşoară ? ţii, fugi, sonate şi acel superb venţi în orchestra noastră.
In al doilea rînd, la Cluj,
Iţi strâjuie drumul prin timp către noi. — toate acestea dirijorul tre­ — Bineînţeles Marş funebru. Dar ceea ce-i din anul acesta am iniţiat
Deznădejdile tale vindecate sint azi, buie să le exorime unitar, — Reîntorcîndu-ne Ia con­ dă permanenţă în conştiinţa cîteva concerte educative
atît
Luminile cîntâ în streşini de brazi. simplu, transmitîndu-le publi­ diţia de dirijor, ne-aţi spus universalităţii e acel senti­ pentru tineri. Se execută
foarte convingător că etapa
orchestranţilor
cît
şi
atît
isto­
lucrările
de
importanţă
Numai piatra, doar piatra nu poate uita, cului. de interpretare a unui con­ ment umanitar muzica de lui des rică de la începuturile muzi­
e
amintit.
Deşi
Răspicat acel fulger din sabia ta. — Deci lin dirijor trebuie cert nu este ceva mecanic, plină de viaţă, de măreţie şi cii pînă la muzica actuală.
Departe de viforul vremii de-atunci, să fie, cum spunea şi Geor­ ci e o adevărată recreare a sublimă în faţa universului E un lucru util fiindcă orice
Cu cerul pe umeri, privirile-arunci ge Călinescu, „un mare ora­ marii creaţii muzicale ? şi a proporţiilor lui. ea nu meloman pentru a înţelege
tor muzical“, oglinda în ca­
— Nu trebuie să ştii doar
incită
simţurile,
dimpotrivă,
Şi tineri cresc munţii şi limpezi din văi, re orchestra se vede pe sine. textul pc de rost, ci mai ne vorbeşte de „înţelepciu­ muzica trebuie să aibă ne­
apărat în conştiinţa lui per­
Albaştri ca visele ochilor tăi. expresie individuală a unei trebuie şi o intuiţie afectivă nea şi filozofia lumii" şi. spectiva ei istorică, devenirea
emoţii colective” ? care să surprindă dozarea precum spune muzicologul ei.
TRAIAN FILIMON — Deşi se spune că un di­ spirituală a fiecărei fraze George Bălan, acel ceva
^ _______ J rijor este un alter-ego al muzicale, pentru a se ajun­ beethovenian este „miezul de Prof. ANA POP SÎRBU
ge la „acel“ întreg ce se
compozitorilor (marii crea­
idei, sensul uman şi filozofic
Hunedoara
CARTEA i SCENĂ ■ DISCUL « ECRANUL’ CARTEA b SCENA a DISCUL ■ECRANUL
Editoriale străbătute alături de scotoci­ socială a Văii Jiului, meto­ Spectacole perioară, identifieîndu-se cu potrivit cu interesele cercu­
dic, începînd de la întinde­
de
geologi,
pămîntului,
torii
care
situează
atitudine
acea
de inginerii mineri în „Aven­ rea Jiului, străbătînd primii spectatorul pe poziţia parte­ rilor politice.
Pe bună dreptate, „Atenta­
Mihai Caranfil tură în munţii de aramă" ori ani de minerit de pe la 1840 O Mline la orele 18, sala ia Enache şi Antonio (Ita­ nerului de dezbatere, într-o tul“ este considerat de ma­
în „Altfel de călătorii spre şi ajungînd la sclipitorul şi­ pasionantă dispută despre joritatea revistelor de specia­
centrul pămîntului", emoţio- rag de aşezări urbane de as­ „Arta" din Deva găzduieşte lia). rostul personalităţii în lupta litate ca cea mai interesantă
nind atît prin dîrzenia şi pa­ tăzi, la metodele moderne cu concertul simfonic al Filar­ 9 Acelaşi spectacol va a- dusă pentru progres social şi realizare franceză din anul
B aldin de siunea acelor oameni logo­ care se lucrează acum în a- vom întîlni, la pupitrul or­ vea loc în 8 mai la Lupeni. independenţă politică. 1972. Evident, filmul lui Bois-
monicii de Stat din Cluj. Ii
O Tot marţi, Ia Lonea şi
doilea
un
Al
bataje.
reia
„Atentatul", film semnat de
vechi dialog cu pionierul şi chestrei pe cunoscutul diri­ Petroşani, orchestra de muzi­ regizorul francez Yves Bois- set adoptă formula hiperbo­
lei, pentru a proiecta în ac­
veteranul întrecerilor socia­ că populară „Cindrelul", a
Un om cu priviri iscodi­ ale cîmpiilor sudului', cuprin­ liste, Kopetin Geza, azi „pen­ jor Mircea Cristescu şi drepl Filarmonicii de Stat din Si­ set, este, fără-ndoială, o ope­ tualitate, cu contururi mai
toare a cutreierat şi străbate se de împărăţia fără graniţe sionar", aflat în universul de solist pe virtuosul violonist biu prezintă spectacolul „Să ră direct abuzivă, ţintind a- ascuţite, caracterul edificator
în continuare, febril, ţara. a zăpezii, ori nenumăratele Ştefan Ruha. doinim ca la Sibiu". facerea Ben Barka, petrecu­ al cazului Ben Barka pentru
pasiune
al
Şi-a amestecat frăgezimea a- chipuri de vrajă ale iernii sensibilitate şi cotidiene. Din • Tot mîine, la Petroşani. © Luni şi marţi, la Orăş- tă cu cîţiva ani în urmă. La politica occidentală. Asasina­
preocupărilor
nilor tineri cu frămîntările munţilor. nou, pagini de poezie strecu­ Agenţia română de impresa­ tie, Petrila şi Aninoasa, Tea­ temelia „Atentatului" stă, rea politicianului marocan,
oamenilor din adîncul pă- Fascinat de mirajul primei rate printre rînduri dăltuite riat artistic organizează spec­ trul de păpuşi din Alba Iu- prin urmare, o crimă politi­ readusă pe ecran, înzestrată
mîntului ori de pe crestele zăpezi căzute, de bucuria in rocă. tacolul de muzică uşoară al lia a pregătit pentru micii că, parţial lămurită. Dar din­ cu potenţa pilduitoare a pa­
munţilor, de pe întinsele cîm- ancestrală a acestui semn al Şi un simbolic final — cele formaţiei Horia Moculescu. spectatori basmul dramatizat colo dc stratul factologic al rabolei politice, are vocaţia
pii ale Bărăganului ori din purităţii, reporterul-poet se trei reportaje : „Cu buldoze­ cu soliştii Dan Spătaru, Ste- „Capra cu trei iezi". filmului, reconstituind în li­ autentică de a reaminti con­
nostalgicele aşezări dunăre­ lasă purtat din cîmpie în rul în Ţara Lityrei", „Amin­ nii mari meandrele dosarului ştiinţei lumii de existenţa
ne. A poposit apoi în drep­ munte, din piscuri sălbatice tiri dintr-un oraş dispărut“, Ben Barka, Yves Boisset ge­ pericolului iminent în .rapor­
tul celui mai întins şi necu­ în pocnetul primelor sloiuri şi „1000 de Megawaţi pentru neralizează faptul inspirator, tul antitetic dintre progres
prins spaţiu — cel al colii marea noastră dragoste“, îndreptîndu-şi atenţia — cum şi reacţiune.
imaculate — încredinţîndu-i, de pe Dunăre, crăpate de conglomerat de bucurii şi Pentru melomani el însuşi declară — spre a- Corespondenţele peliculei
primăverii,
venirea
realizînd
precum albina fagurelui, ro­ nostalgii, de îndrăzneţe con­ nalizarea violenţei ca mijloc cu evenimentul real al sursei
dul de viaţă al neobositelor un emoţionant reportaj al fruntări ale omului cu natu­ de acţiune politică. Acest inspiratoare sînt evidente în
peregrinări. frumuseţii spaţiilor înlegen- ra, de la Lotru pe Argeş, © Marina Voica apare din te intre timp. Titlul coperţi- punct de vedere este deplin fiecare secvenţă. Paralelismul
date de straiul de sărbătoare nou cu patru cîntece de mu­ lor care îmbrăţişează discul justificat prin faptul că su­ declarat al cazului fictiv Sa­
Gazetarul logodit cu emo­ pînă la Dunăre, muţind ape zică uşoară, „Pentru a nu Olimpiei Panciu şi Doinei
ţia mereu proaspătă a cer­ al iernii. „Hurtele din Cuca- şi oraşe (Orşova) şi încheind ştiu cîta oară“... Din ferici­ Moroşan reţine atenţia, în- primarea lui Ben Barka nu diel, cu cel real Ben Barka,
sclipiri
Muca"
sintetizează
nelii de tipar, aleasă după ale unor minunate obiceiuri într-un gigantic gest al bi­ re, cu acelaş aplomb şi pros­ trucît păstrează cu adevărat reprezintă un caz singular, a- nu se concretizează prin a-
gîndul şi sufletul său în cu­ ruinţei — „inima" de 1000 peţime, cu care ne-a obişnuit berant, într-un context poli­ doptarea unei formule de
vinte „încet gîndite, gingaş de Iarnă din Moldova, trans­ Megawaţi de la Porţile de pînă acum. Reţinîndu-i cali­ melodiile de debut ale aces­ tic liniştit. Dimpotrivă, cazul frontieră între documentar şi
cumpănite“, şi-a intitulat plantate pentru puţin timp, Fier care „bate neîntrerupt". tor două talentate cîntăreţe. devine edificator tocmai prin film artistic. Din contră,
cu tot pitorescul lor, la Mu­ diţi cu înălţimile şi cu pă­ tăţile discului, vi-1 recoman­ Pentru cei care le simpati­ acţiunile succesive ale forţe­ Boisset respectă pînă la sfîr-
simbolic volumul apărut în zeul satului. „Există viaţă pe dăm. zează, pot fi reţinute, în ve­ lor obscure de a îndepărta şit convenţia poliţistă. Dar
colecţia „Reporter" a Editu­ planeta Gheboaia“, e un re­ mîntul, ca şi prin frumuse­ ILEANA LASCU © Două debuturi, certifica- de pe scena politicii capita­ tocmai această fantastică a-
rii Eminescu „8 aldin de ţea aproape nefirească a -Ar derea unei retrospective. liste personajele nedorite din propiere dintre un complex
noapte". Ca un omagiu adus portaj vibrant despre ceea ce locurilor descrise. acel Ingenios pricina concepţiilor lor pro­ factologic fictiv şi unul real
şi
impresionant
inedit
celor care fac din noapte zi, înseamnă învingerea inerţiei H „Omul, societatea, socia­ gresiste. Dar aspectul mai face ca paradoxul cazului să
dînd contur, în zeci de mii şi noua viaţă a ţării (la sca­ istoric al unei industrii din lismul“ de Constantin Iones- important al „Atentatului" — devină un excelent prilej de
se
înva­
reportajul
„Chimia
de exemplare, gîndurilor şi ră mică, desigur), despre oa­ cu (Editura Academiei Re­ din nou ne referim la decla­ meditaţie pe marginea ano­
meni al căror nume cere ma­ ţă la hartă“, calea neînchi­ publicii Socialiste România). FILM
pregătind, atunci cînd totul puit de rapidă de la cîteva „Atenta raţia regizorului — este că maliilor care străbat de la
juscule. Tot o monografie Studiul este menit să contri­
tace, primele cuvinte ale zi­ inedită e şi „Pămîntul“ — eprubete la salba de locali­ buie la cunoaşterea unei pro­ filmul demască vinovăţia u- un _ capăt la altul viaţa poli­
lei care vine — ziarul. o monografie a pămîntului tăţi în care industria chimi­ bleme pe cît de actuale, pe nui guvern care s-a făcut tică a lumii capitaliste.
de-
cu
atentatorii,
complice
Excelenta distribuţie a fil­
Cartea ne dezvăluie pe lin­ martor şi ajutor al înălţării că a luat un avînt de negin- atît de interesante : transfor­ Succesul de excepţie al u- majoră. Filmele pe care reglînd conştient aparatul mului, cuprinzînd actori ca
dit.
nor pelicule ca „Z", „Sacco
gă bine ştiutele virtuţi re­ omului, al prefacerilor stră­ Dar pentru noi, hunedore- mările cantitative şi mai ales şi Vanzetti" sau „Cazul Mat- le-am amintit — din rîn- de anchetă, trurfnd mărtu­ Gian Maria Volonté, Jean-
calitative
în
struc­
petrecute
dul lor face parte şi „Aten­
portericeşti ale autorului şi bătute în relaţiile omului cu nii, cele mai apropiate ră- tura socială a societăţii ro­ tei" a demonstrat convingă­ tatul“ — pornesc toate de la riile, folosind chiar martori Louis Trintignant, Michel
el, „Uzina vie" reeditează la Piccoli, François Périer, Phi­
nespus de multă sensibilita­ mîn reportajele care ne poar­ mâneşti sub acţiunea relaţii­ tor cît interes există, pe toa­ fapte reale, de un ecou deo­
modul dramatic file ale nu­ falşi, măsluind dosarele. lippe Noiret şi Jean Seberg,
te poetică. Ineditul alb al velei lui Sahia, aducîndu-le tă paşii pe drumuri cunoscu­ lor de producţie socialiste. te meridianele lumii, faţă de sebit la timpul lor. Este Sadiel, alias Ben Barka, dialogul nervos şi inteligent
politic
filmul
gj „Politica P.C.R. de mo­
de
operă
—
te : „Jiul — un rîu al căr­
spaţiului mioritic aduce pa­ vibrante replici contempora­ bunelui“ şi „Aţi auzit de Ko- dernizare a agriculturii” de artă militantă, implicînd con­ demn de remarcat faptul că trebuie să dispară pentru că al lui Jorge Semprun, fac
noţiunea
succesului
în
are,
gini rare de poem în proză, ne ale împlinirilor muncii. petin Geza ?". Primul secţio­ Sabin-Nica Sârbeşti (Editura ştiinţa publică mondială în­ cazul acestor opere cinema­ voieşte să instaureze în ţara din „Atentatul" un autentic
înlrecînd dimensiunile de vis Captivante sînt drumurile nează istoria economică şi politică). tr-o problematică gravă şi tografice, o semnificaţie su­ sa un regim democratic, ne­ film politic. AL. COVACI