Page 21 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate firile, unlfl-văi
DIN CRONICA

ÎNTRECERII SOCIALISTE

Succesele cocsarilor toarelor sînt depăşiţi pină In
prezent cu 3 la sută, ai bul­
hunedoreni dozerelor cu 8 la sută, ai
macaralelor turn cu 9 la sută,
al cilindrilor de compresoare
întrecerea socialistă desfă­ cu 1,7 la sută. Datorită folo­
şurată la uzina cocsochimică sirii Intensive a acestor utila­
din cadrul C. S. Hunedoara je, numai la construcţia de
s-a soldat cu noi realizări, apartamente s-a obţinut pină
înscrise pe graficele de pro­ la 2 mal a.c. o devansare
ducţie. După ce au încheiat medie pe bloc construit de
luna aprilie cu un plus de peste o zi.
peste 260 tone cocs livrat
suplimentar, in luna mal coc- Reparaţia maşinii de
sarii au înregistrat deja de­
păşiri ale planului ce se ri­ extracţie s-a terminat
dică la aproape 15 tone.
S-au evidenţiat in mod deo­
sebit muncitorii Aurel Bucur, cu două zile mai de­
Gheorghe Onase, mecanici pe vreme
ANUL XXV Nr. 5 699 MARJI 8 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI maşinile de şarjare, precum
şi Nicolae Tobă şl Andrei Pe-
tresc, şefi de echipe. La maşina de extracţie de
la puţul nr. 3 d la mina Mu-
e
Deschiderea lucrărilor consfătuirii Randamente superioa- sariu trebuia schimbat un ar­
bore, operaţie care era pla­
nificată să dureze 5 zile. E-
ga DE ANI PE LA CREAREA P.C.R. MANIPEST&RI „Calitatea şi comportarea în re în folosirea utilaje­ chlpele de lăcătuşi conduse
de
Ioan Helştein,
Romului
CONSACRATE lor pe şantierele Banciu şl Ioan Szabo, sub în­
I.C.S.H. drumarea maistrului Petru Po­
ANIVERSARII A exploatare a utilajelor miniere“ pa, de la sectorul electrome­
PAR T I D U L - 52 DE ANI DE LA Luni au început la Petro­ neri din ţară în scopul găsi­ loroase înregistrate anul tre­ canic Musarlu, pregătind din
Succesele deosebit de va­
timp cele necesare, organi-
consfătuirii
şani lucrările şi comportarea în rii soluţiilor optime în pro­ cut şl în primul trimestru din zîndu-şi mal bine munca, au
reuşit să
finalizeze
lucrarea
„Calitatea
exploatarea
uti­
şi
ducerea
t r u p d i n t r u p u l CREAREA P . C . R . exploatare Organizată — după lajelor de mecanizare folo­ acest an de constructorii âe cu două zile mal devreme.
mi­
a
utilajelor
la I.C.S. Hunedoara sînt am­
niere“.
site In unităţile miniere care
plificate pe zl ce trece. Trans-
Expuneri cîteva luni de la vizita secre­ extrag cărbune. punind in viaţă indicaţia to­ Carne livrată peste
La
partidului,
tarului general al Ceauşescu, participă lucrările consfătuirii varăşului Nicolae Ceauşescu plan
tovarăşul
tovarăşul
Ioachim
a Duminică, la cămi­
Nicolae
w i u a i p o p o r u l u i nul cultural din Gurasa- în Valea Jiului — de către Moga, prim-secretar de al partid de-a folosi din plin maşinile,
Co­
utilajele, instalaţiile pe şan­
partid
Maria
judeţean
da,
de
mitetului
profesoara
de
agricole
Cooperativele
Negru a prezentat expu­ Comitetul judeţean colaborare Hunedoara, Ştefan Almăşan, tierele de investiţii în vederea producţie din judeţul nostru
Hunedoara în
scurtării duratei de execuţie,
nerea dedicată aniver­ cu Ministerul Minelor, Pe­ secretar al Comitetului jude­ colectivul acestei prestigioase au livrat la fondul de stat,
sării a 52 de ani de la trolului şi Geologiei, Ministe­ ţean de partid, Ioan Mineu, întreprinderi raportează de­ peste prevederile de plan în
Unit şi mai puternic ca oricînd, înmănun- dicării permanente a bunăstării materiale şi crearea partidului, „Sub rul Industriei Construcţiei de adjunct al ministrului mine­ primele patru luni ale acestui
cliind în rindurile sale peste 2 300 000 membri spirituale a oamenilor muncii d la oraşe şi flamura gloriosului par­ Maşini Grele şi Ministerul lor, petrolului şi geologiei, păşirea Indicilor de utilizare an, 150 tone carne, iar prin
e
planificaţi la toate categorii­
— cei mal buni dintre cei mai buni fii ai na­ sate, sporirii gradului de civilizaţie al vieţii tid", Construcţiilor de Maşini-Unel- director general al Centralei sistemul d contractări şl a-
e
ţiunii noastre socialiste —, urmat cu încredere noastre. Şi, după cum faptele o dovedesc, par­ te şi Electrotehnicii, consfătui­ cărbunelui Petroşani. Po- le de maşini şl utilaje. Astfel chiziţli 762 tone.
Indicii de folosire a excava­
şi neţărmurită dragoste de întregul popor, Par­ tidul, conducerea sa clarvăzătoare, in frunte cu ■ Tot duminică, la rea pune faţă în faţă con­
tidul Comunist Român împlineşte astăzi 52 de secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căminul cultural din U- structorii şi beneficiarii mi­ (Continuare in pag. a 2-a)
ani de glorioasă existenţă. Această aniversare, acţionează zi de zi, cu perseverenţă, fermitate nirea, profesorul Ion
scumpă tuturor oamenilor muncii, s desfăşoară şi spirit novator, pentru a orienta activitatea Damian a prezentat ex­
e
în acest an pe fundalul altor evenimente mar­ clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii punerea „P.C.R., condu­
cante, cărora comuniştii, poporul le dau o înal­ spre problemele majore pe care le ridică acce­ cătorul luptei pentru pro­
tă cinstire : împlinirea a 80 de ani de la crea­ lerarea dezvoltării societăţii, pentru a găsi şi gres şi bunăstare".
rea partidului politic al clasei muncitoare din aplica soluţiile practice cele mal potrivite re­ Duminică - zi de muncă rodnică pe ogoare
România şl a 125 de ani de la apariţia „Mani­ zolvării din mers a acestora. S i m p o z o n
festului comunist", precum şi d la strălucitul Partidul nostru, conducerea sa desfăşoară o
e
moment al milenarei noastre istorii — revolu­ vastă şi laborioasă activitate pentru perfecţio­ La căminul cultural
ţia din 1848. narea relaţiilor de producţie, a organizării şi din Brîznic, numeroşi ce­ Toate forţele la Încheierea grabnică a
Trup din trupul viu al poporului, Partidul Co­ conducerii economiei şi societăţii, a democraţiei tăţeni au urmărit simpo­
munist Român este continuatorul şi stindardul socialiste, pentru promovarea largă în viaţa so­ zionul „Evenimente ?i do­
celor mai înaintate tradiţii ale mişcării mun­ cială a principiilor eticii şi echităţii caracteris­ te importante in istoria
citoreşti din ţara noastră ; în cele peste 5 de­ tice orînduirli în care trăim, noilor relaţii din­ României, susţinut de un
cenii care au trecut d la acel memorabil 8 tre oameni, pentru formarea unui om nou, cu o colectiv de profesori din
e
Mai 1921, partidul a slujit cu neţărmurită fide­ conştiinţă înaintată şi un larg orizont spiritual llia. ÎNSÂMÎNTÂRII PORUMBULUI
litate Interesele celor ce muncesc, a luptat ne­ — politic, profesional şi cultural — care să în­ In cadrul acestuia, du­
obosit pentru împlinirea aspiraţiilor fierbinţi de ţeleagă just legităţile ce acţionează în etapa pă ce profesoara Doina
libertate şi progres al clasei din care s-a năs­ actuală, procesele şi fenomenele tot mai com­ Glodeanu a vorbit despre
e
cut, Idealurilor de bunăstare şl fericire ale ce­ plexe pe care le ridică înaintarea spr socia­ „Anul revoluţionar 1848 pină ieri 100 din cele 175 ha
e
lor ce muncesc. Fiecare cetăţean, de la elevul lism şi comunism. in Transilvania", şi prof. planificate.
care acum desluşeşte cursul istoriei şi pină la Partidul acordă o deosebită atenţie creşterii Petrana Costea, despre g BILANŢUL ACTIVITĂŢII DE DUMINICA S-A CONCRETIZAT La Bretea Română, activi­ Au terminai
militantul revoluţionar din perioada ilegalităţii, rolului său conducător în ansamblu şi al fie­ „9 Mai — Ziua procla­ ÎN EFECTUAREA ARĂTURI! OR PE O SUPRAFAŢA DE 380 tatea se desfăşura din plin,
leagă organic marile acte care ne-au adus li­ căreia din organizaţiile sale în parte, prin întă­ mării independenţei na­ HECTARE, PREGĂTIREA A 1550 HA SI INSÂMÎNŢAREA CU atit la pregătirea terenului
bertatea şl demnitatea, propăşirea patriei şi rirea continuă a legăturii vii cu masele, a dis­ ţionale a României şi a PORUMB A 1 100 HECTARE cît şi la semănat. Tovarăşul semănatul
înaltul prestigiu al partidului în lume, de uriaşa ciplinei şi răspunderii comuniştilor. Totodată, victoriei asupra fascis­ O LA ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE S-AU FOLOSIT 520 TRACTOA­ Vasile Negrea, inginer-şef al
sa activitate revoluţionară, d strălucita sa ca­ partidul se preocupă cu aceeaşi atenţie de mului", profesorul Nico­ RE Şl 130 SEMĂNĂTORI unităţii, ne relata că mecani­ C.A.P. Batiz
e
pacitate de a organiza şi conduce, de a apli­ sporirea rolului statului, a organelor sale, de lae Andronache a făcut D IN I.A.S. S-A REALIZAT O VITEZA ZILNICA DE 222 HA LA zatorul Gherasim Sicoe, lu-
ca creator învăţătura marxist-leninistă, adevă­ întărirea unităţii naţiunii noastre socialiste, de un larg expozeu despre INSĂMÎNTATUL PORUMBULUI, CA IN ORICARE ALTĂ Zl crînd din zori şi pînă seara Insămînţarea porumbului,
rurile generale ale socialismului la condiţiile înfăptuirea neabătută a îndatoririlor sale de „8 Mai 1921 — momen­ DE LUCRU tîrziu, a însămînţat sîmbătă pe întreaga suprafaţă plani­
concrete ale ţării noastre. detaşament activ al mişcării comuniste şi mun­ tul creării P.C.R.“. B IN GRĂDINILE DE LEGUME S-AU PLANTAT RĂSADURI PE 32 ha cu porumb, realizind ficată, s-a încheiat şi in co­
Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a citoreşti internaţionale, al marelui front anti- 6 HECTARE Şl S-AU INTRETINUT CULTURILE PE 47 DE mai mult de o normă şi ju­ operativa agricolă de pro­
partidului din iulie anul trecut au deschis o imperialist. HECTARE. mătate. Azi, duminică, ne ducţie din satul Batiz, apar­
etapă nouă în dezvoltarea edificiului socialis­ Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni, care spunea interlocutorul, însă- ţinător oraşului Călan. Me­
mului. Elaborînd programul făuririi societăţii îşi desfăşoară activitatea sub înflăcăratele lo­ minţează 17 ha cu porumb, rite deosebite revin mecani­
.socialiste multilateral .dezvoltate, pgrţiduj... şi,-a zinci. „Cincinalul inainte de termen", „Mai iute, din care 10 cu ierbicid. Me­ zatorilor Nicolae Vodă, Pe­
propus să canalizeze toate energiile naţiunii mai bine! nidi' eficient", fac zi’de zi dovada, PAGINA A ili-A In unităţile consiliului intercooperatist Călan canizatorii Vasile Cărunt, t Va- tru Stingă şi Nicolae Socea-
pentru a dura o economie la nivelul celor mai prin rezultatele de prestigiu ce le obţin, dra­ sile Polah şi Gheorghe Şte- nu, precum şi tovarăşilor O-
avansate ţări din acest punct de vedere, cu o gostei şi încrederii neţărmurite în partid care, fănoiu pregătesc 37 ha. Pină liver Musolini, preşedinte, şi
industrie modernă şl o agricultură intensivă, dintotdeauna, a fost legat prin întreaga sa fiin­ Munca a început odată cu răsăritul soarelui marţi seara, ajungem la 127 Silviu Olaru, inginer şef.
pentru dezvoltarea continuă a acrivilăţii ştiin­ ţă cu pămintul străbun, cu poporul, cu isto­ SPORT ha din cele 136 prevăzute
ţifice, a Invăţămîntului şi culturii, în scopul ri- ria sa. în plan. C.A.P. Valea
Mecanizatorii, pornind la în brazdă. Erau prezenţi şi Cu mult spor se desfăşura
muncă în cimp din zorii zi­ ajutau la semănat Gheorghe munca şi pe ogoarele C.A.P. Sîngeorgiului
lei, au înscris şi duminică Mir, brigadier de cîmp, Ion Strei-Săcel. Alături de meca­
noi realizări in cronica între­ Negru, Doinei Marcu şi nizatori, am întîlnit pe tova­ Intre cele patru cooperati­
cerii ce se desfăşoară pe o- Gheorghe Prodan, coopera­ răşii Gheorghe Maier, preşe­ ve agricole de producţie din
goare pentru terminarea cît tori. dinte, Ion Sav, inginer-şef, raza oraşului Călan care, in
mai grabnică a însămînţării O activitate susţinută se Ioachim Dumitrescu, briga­ aceste zile, au terminat se­
porumbului. O activitate deo­ desfăşura şi pe ogoarele dier de cimp, şi mai mulţi mănatul porumbului se nu­
sebită am întîlnit la coopera­ C.A.P. Ruşi. La brigada din cooperatori. In această zi — mără şl C.A.P. Valea Sin-
tiva agricolă de producţie din Ocoliş, unde activitatea era ne spunea inginerul şef — georgiulul. Acest succes se
Strei. „Am început munca o- coordonată de tovarăşul Au­ mecanizatorul Dumitru Cio- datoreşte strădaniilor depuse
dată cu răsăritul soarelui" — rel Negescu, preşedinte, me­ rogar, însămînţează 12 ha, de mecanizatorul Cornel Sur­
ne spunea tovarăşul Emil O- canizatorii Ion Moldovan, iar Stelian Măgureanu, Cor­ du, de către cooperatori,
prea, inginerul şef al unită­ Mateş Dumitru, Stelică Du- nel Surdu şi Romulus Luţoiu precum şi de către tovarăşii
Realizarea în bune con­ ® Utilizarea deplină a ţii, pe care l-am întîlnit în- mitreanu, Ştefan Bărbieru, ară şi discuiesc 18 ha. David lenăşoiu, preşedinte, şi
diţii a sarcinilor de plan instalaţiilor de preparare şi tr-o tarla unde se lucra la lucrau la arat şi pregătirea In toate cooperativele agri­ Adam Mihăilă, inginer-şef.
la toate sectoarele produc­ Organizarea muncii pe trei brichetaj de Ia Corocşli semănatul porumbului. Cor­ terenului. Aici — ne spunea cole aparţinînd Consiliului
tive care aparţin de I.M. impune preintîmpinarea tu­ nel Prodan, unul din cei preşedintele cooperativei — intercooperatist Călan, ca C.A.P. Orăştie
Barza, impune, printre turor defecţiunilor. mai buni şi mai harnici me­ arăm 4 ha şi pregătim 30, dealtfel In întreg judeţul, s-a
altele, aplicarea unor mă­ © Este necesară o ana­ canizatori, a lucrat la arat, iar mecanizatorul Ion Teacă, desfăşurat duminică o activi­ Inginerul şef al unităţii,
suri menite să conducă la liză riguroasă a modului în de la ora 3 şi jumătate pină folosind o semănătoare 2 tate intensă la executarea a- tovarăşul Ioan Avram, ne-a
folosirea intensivă a tutu­ schimburi- cerinţă imperioasă care sînt folosite maşinile, la 6, apoi a intrat la semă­ SPC 2, însămînţează 4 ha cu răturilor, pregătirea terenului informat că la această uni­
ror capacităţilor de pro­ fiecare agregat, măsurîn- nat. Semănăm — spunea in­ porumb. La brigada din şi semănatul porumbului. In tate s-a încheiat semănatul
ducţie. du-se exact gradul de uti­ terlocutorul — 15 ha cu po­ Ruşi, unde activitatea era această zi s-a făcut un pas porumbului pe cele 158 ha
lizare, in primul rind prin rumb, facem arături pe 7 ha coordonată de tovarăşii Ioan important spre finalizarea ac­ planificate. S-au evidenţiat
a producţiei! prisma timpului de func- şi pregătim 40. Mecanizato­ Matei, inginer-şef şi Victoria ţiunii. Pină luni seara s-au mecanizatorii Gheorghe Con­
rii Ionel Ciobanu, Petru Do-
tor, Martin Vereş şi Ion Dă-
Pop, brigadier de cîmp, lu­
însămînţat 1 319 ha clin cele
Capacităţile I.ăzărescu şi Bărbuţă, Dimbu- cra la pregătirea terenului semănatul porumbului C.A.P. nilă, precum şi cooperatorii
Eugen
du,
Teodor
1 692 planificate. Au încheiat
Nicolae
Samoilă Totoi, Petru Voina,
Nicolae Rustaş, iar la semă­
Fenomenul
conştientizării
pregătirea
lucrat
la
arat
şi
de producţie- maselor este azi, la noi, o Volumul de muncă, fiind Să se pună leu, care sîmbătă Sjşara au nat Constantin Dobriţoiu. In din Bretea Strei, Nădăştia de Ion Ştire şi Achim Oana.
această
unde
majo­
unitate,
mare, ne este greu să fa­
Comuna Gurasada
realitate obiectivă, de aceea cem faţă numai în două terenului, duminică la ora 6 ritatea terenurilor sînt situa­
nu mai surprinde faptul că schimburi, cum sîntem or­ capăt erau din nou cu tractoarele te în pantă, s-au însămînţat (Continuare in pag. a 2-a) De asemenea, semănatul
folosite cu fiecare om al muncii, indife­ ganizaţi acum. Pentru că porumbului s-a terminat şi
rent de importanţa activi­ sînt cazuri, şi chiar foarte in cooperativele agricole din
tăţii pe care o desfăşoară dese, cînd cei din schimbul întreruperilor comuna Gurasada, respectiv
randamente în producţia precisă asupra doi trebuie să rămînă toată la Cimouri-Surduc şi Gura­
materială,
are
noaptea
pentru a lucra la
viziune
o
modului de acţiune în a- cite o reparaţie ce nu poa­ accidentale sada. Secretarul comitetului
comunal de partid, primarul
te fi amînată.
înalte ceastă etapă de construcţie Părerile lăcătuşului Vlad comunei, Emil Brînda, a ţinut
pe care o parcurgem. Ne-am
să evidenţieze aportul meca­
convins încă o dată de a- privind necesitatea organi­ nizatorilor Romulus Bolea,
cest lucru la atelierul me­ zării muncii pe trei schim­ Vlorel Circi şi Simian Biriş
canic al secţiei miniere De­ buri pentru formaţiile de ţionare şl de încărcare a la finalizarea acestei lucrări,
Comitetul oamenilor mun- j va, unde ne-am interesat lăcătuşi, sudori şi electri­ acestora.
;ii a acţionat hotărît în j de aportul schimburilor de cieni, au fost confirmate şi In trimestrul trecut, la precum şl al cooperatorilor
Elena Circi, Cornelia Grindan
iceastă direcţie, luînd o ; meseriaşi la desfăşurarea de inginerul Titus Groza, Preparaţia cărbunelui Co- şi Florica Brlnda.
ierie de măsuri. Este vor- I optimă a exploatării şi pre­ şeful atelierului. Trebuie roeşti, la instalaţiile de
>a In primul rind de utili- i lucrării minereurilor. Pri­ precizat că, deşi atelierul, spălare s-au înregistrat la C.A.P. Cristur,
sarea raţională a instalaţi- j mul interlocutor : comunis­ prin aplicarea normelor u- cele două linii aproape
lor şi agregatelor atît de j tul Aurel Vlad. nitare de structură, va a- 3 000 ore opriri accidenta­ Bircea Mică, Archia
a mină cit şi de la uzi- j parţine de secţia minieră le, iar la brichetaj aproa­ şi Hă rău
ia de preparare, pentru j — Sînt lăcătuş de 13 ani Deva, el va trebui să exe­ pe 2 000 ore. Adevărate
principalele utilaje fiind ; In acest atelier şi cunosc cute şi lucrările necesare „recorduri" care se dato- Şi in unităţile consiliului
ntocmite grafice de func- j ce se lucra aici cu ani în pentru secţiile Muncel şi resc în special lipsei de intercooperatist Deva, dato­
donare. La o serie de uti- ; urmă şi ce se lucrează a- flotaţie. materie primă, loc pentru j rită eforturilor depuse de me­
cum.
Facem
reparaţii
cu­
,aje se execută reparaţii j rente şi capitale la utilaje, produse, defecţiuni meca- ; canizatori şi cooperatori, in
capitale, dintre care un j — Forjorii sînt organizaţi nice şi electrice, opriri teh- j
executăm confecţii metali­ de mai mult timp pe trei nologice etc. Desigur, toa- ; patru cooperative s-a înche­
lng. NICOLAE LUNGU j ce. Azi, de pildă, lucrăm la I iat insămînţarea porumbului.
director tehnic la I.M. Barza ; reparaţia unei mori, mîine M. NEGOIŢA C. DUMITRU Acestea slnt : Cristur, Bircea
vom construi site vibrante Mică, Archia şi Hărău, care,
pentru antezdrobire, pe ur­ Mecanizatorul Ion Troznol însămînţează ultimele hectare cu porumb pe ogoarele C.A.P. Tclu, împreună, au semănat 270
(Continuare in pag. a 2-a) mă facem pompe de apă. (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) din comuna Lăpugiu de Jos. hectare cu porumb.
r
şl
DIN NOU AUTOBUZ Doctor, două poposeşte, pentru Hunedoara număr Petroşani, NOI CENTRE DE nă Acţiunea se află In pli­ VREMEA
pentru
înaintare cu... încetinitorul DEVA — GEOAGIU-BAI localul Casei de cultură salariaţi. In şi ceilalţi PRIMIRE PENTRU alpină, existind asigurate Pentru 24 ore
104
de
un
în
săptămîni,
alte
zona
In
desfăşurare
care
zilele
CURAŢAT-VOPSIT
Petro­
din
a
u r m e a z ă
sindicatelor
La
depăşit cu circa 200 hec­
reintroduce,
lor, se solicitările cetăţeni­ şani. cursanţi se vor prezenta condiţii ca planul să fie Vreme frumoasă şl căl­
înce-
pind de astăzi, cu 7 zile Duminică — în prezen­ in faţa comisiilor de e- Capacitatea de producţie tare. duroasă, cu cerul mal
Din analiza dalelor primite de la Centrala cărbunelui Petro­ ţa cunoscutului actor al xaminare. pentru spălat, curăţat chi­ mult senin. Temperaturi­
şani privind înaintările la lucrările de pregătiri in exploatările mai devreme, cursa zilni­ Teatrului Naţional din mic şl vopsit a coopera­ le minime vor oscila In­
—
Geoagiu-Băi.
că
Deva
miniere, am concluzionat că viteze le medii de avansare la frontu­ Plecarea din Deva — di­ Cluj, autorul tablourilor tivei meşteşugăreşti „Pro­ PASARELA tre 13 şi 17 grade, tar
rile de lucru slnt diminuate din cauza folosirii necorespunză­ mineaţa la ora 7,00, sosi­ prezentate — a avut loc VENITURI SUPLIMENTARE gresul“ din Deva, mărită Pentru înlesnirea acce­ cele maxime intre 26 şl
toare a maşinilor de încărcat, combine, utilaje de perforare şi rea la Geoagiu-Băi — 8,30. vernisajul expoziţiei. DIN ACTIVITĂŢI ANEXE şi modernizată, permite sului sutelor de salariaţi 30 grade. Vînt slab pină
transport. Acolo unde nu sînt realizate lucrările de pregătiri, se La înapoiere, plecarea din ca aici să se efectueze în C.S. Hunedoara, peste la potrivit din vest.
observă şi o diminuare a vitezelor de avansare. La mina Petri- Geoagiu — la ora 18,30 şl astfel de prestări pentru riul Cerna a început con­
la, de exemplu, se realizează, in medie, în acest an, 1,88 ml pe sosirea in Deva la ora CALIFICARE LA In cadrul activităţilor 0 populaţie mai mare strucţia unei noi pasarele, Pentru următoarele
7.1, ceea ce este foarte puţin, avind în vedere că la unele îna­ 20,00. LOCUL DE MUNCA anexe industriale, la decît a Devei. Bazată pe ce va avea, in final, o
C.A.P. Sălclva s-a înfiin­
intări, la aceeaşi mină, se obţin chiar 4,2 ml pe zl. Situaţii simi­ Nou ! Cu autobuzele ţat un atelier de tîmplă- aceasta, cooperativa a lungime de 125 m. Lucra­ două zile
lare sînt semnalate şi la Aninoasa. Vulcan şl DÎIJa, unde avan­ I.T.A. se poate călători şl La Brad a fost consem­ rle pentru confecţionarea deschis la Simcria un rea este executată' de un
Vreme In curs de răcire
sările lunare pe front nu depăşesc 60 ml. pe baza cuponului anexat nată, printr-un examen de lădiţe. Pînă acum au centru de predare—primi­ colectiv al secţiei de re­ uşoară. Cerul va deveni
Din discuţiile avute recent cu mineri, maiştri, tehnicieni, a la biletul de odihnă sau final, calificarea la locul fost confecţionate şi li­ re, urmînd să deschidă li­ paraţii siderurgice — sub schimbător, temporar no-
reieşit făptui eă la fronturile de lucru nu există asigurată o tratament. de muncă fără scoatere vrate beneficiarilor 11 001) nul asemănător, ia llia. conducerea maistrului prin­ ros. Vor cădea ploi sla­
presiune de 5,5—6 atmosfere cit este necesar pentru buna func­ din producţie, a unui nu­ lădiţe, obţinîndu-se veni­ cipal Georgc Simode — be şl averse de ploaie 'cu
ţionare a maşinilor şi utilajelor. Există încă locuri de muncă VERNISAJ măr de 17 oficiante de turi suplimentare de pe­ ÎMPĂDURIRI PE care s-a angajat s-o deosebire la sfîrşitul * in­
unde nu sint asigurate pe deplin condiţiile de îndeplinire a gra­ exploatare poştală din ste 30 000 lei. Cooperatorii 1 928 HECTARE termine cu 2 zile mal de­ tervalului. Temperatura,
ficelor ciclice. Măsurile tehnico-organizatorice cu privire la folo­ După ce, timp de două Brad, Crişcior, Băiţa, Bu- Gheorghe Popovici, Matei vreme. Pină in prezent în scădere, cu minime
sirea din plin a celor 6 ore de lucru din(r-un schimb, nu sînt săptămîni a atras con­ ceş, Baia de Criş şi Vaţa. Laz şi Ion Groza, se Pînă ia sfîrşitul săptă- s-au turnat 20 000 tone be­ cuprinse între 8 şi 14 gra­
cele mai adecvate. Fronturile de lucru duc, adesea, lipsă de stant Interesul publicului Direcţia judeţeană de preocupă cu răspundere mînii trecute, în judeţul ton pentru fundaţii şl de, şi maxime Intre 18 şi
materiale, utilaje, scule, mijloace de transport, energie. devean, originala expozi­ poştă şi telecomunicaţii a de onorarea unei alte co­ nostru s-au făcut împă­ s-au montat peste 26 tone 26 grade. Vînt potrivit din
Toate aceste aspecte vor trebui să stea în centrul atenţiei ţie de tablouri din tim­ mai organizat astfel de im/ duriri pe 1 928 hectare din vest şl nord-vest, cu in­
conducerilor unităţilor miniere din Valea Jiului, al tuturor sala­ bre, p. artistului Liviu cursuri la Orăştie. Brad, menzi de 11 000 lădiţe. cele 2 300 stabilit . construcţii metalice. tensificări temporare.
riaţilor.