Page 22 - Drumul_socialismului_1973_05

VNUBBmwumtimw$a iT-JhhS.ga rv*gţ, ■>?■ ^ i ¿Hi twMmumasKMtamBmmummumBwswNwmMtwBmuemMmamEBw
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 699 © MARjl 8 MAI 1973
rasssssBrasa srrync^faHTOTgrarr^?^^ ITsiASSffWOTfMKfttt

Cum organizăm agitaţia vizuală ? ■ ■ -typrwc

Adresîndii-le chemări contrele, oamenii sini puşi Finala Lunii teatrului Cantemir româneşti începuturile
şi
moderne"
culturii
de amatori
a
profesorul Cor­
concurat
nel Platon de la Liceul din
La Toteşti a avut loc du­ Lupeni.
Profesorii examinatori Mi­
minică spectacolul final al hai Florea şi Ion Mustaţă,
situaţia să se economic „Lunii cu evidenţiate ama­ juriul cit şi entuziasmul pu­
teatrului
de
for­
tori",
participarea
maţiilor
blic prezent in sală au a-
pe
desfăşurării
a
parcursul
concurenţilor
tei manifestări. aces­ preciat buna pregătire care
tuturor
numai
Intrarea In incinta princi­ toare“. Concret şi explicit! sub l o z i n c a „ N i c i un kg cocsari: „Cunoaşteţi că în La spectacol au partici­ au dat obţlnînd răspunsuri
premiile
corecte
pală a Uzinei „Victoria" Că- Ultimul panou, după o gene­ de fontă declasată din cau­ fiecare zi aruncăm în vînt, pat echipa de teatru a că­ maxime.
lan poartă amprenta unei ralitate, poartă o chemare za aspectului fizic". peste oraş, produse cărbunoa­ minului cultural din Zdrapţi Pe fondul muzical reali­
bune gospodăriri : curăţenie, care ar fi util să fie afişată Pozitiv este faptul că agi­ se In valoare de aproape cu piesa lui Gheorghe Vlad, zat la pian de prof. Vasile
ordine, multă verdeaţă. Şi în mai multe puncte ale taţia vizuală a pătruns şi în 6 000 lei de fiecare baterie. „O glumă de doi bani", e- Lucaciu, temele frumoase,
agitaţia vizuală expusă se oraşului : „Cocsari ! Redu­ secţii nu numai pe alei sau Ce facem pentru a stăvili a- chipa căminului cultural bine pregătite, au cucerit,
încadrează armonios în acest, cînd cu 50 la sută cantitatea pe frontispiciul clădirilor. La ceastă risipă ?". Şi, aşa cum din Hărţăgani, care a pre­ timp de mai bine do patru
decor, chiar ÎI completează, de produse cărbunoase scă­ secţia turnătorie I, de pildă, sînt popularizaţi cei care au zentat „Comedie cu olteni" ore, atenţia şi simpatia pu­
datorită culorilor pastelate pate în atmosferă la fabrica­ deşi aici sînt condiţii de vi­ obţinut realizări deosebite, să a aceluiaşi G. Vlad, artiştii blicului.
amatori ai căminului cultu­
ale fondului pe care sînt în­ rea cocsului fluidizat vom zibilitate mai reduse, o lo­ fie popularizaţi, de exemplu, ral Dobra cu „Nepotrivire
scrise chemările şi amplasă­ obţine o economie anuală de zincă arată că minutele pier­ şi cei care dau cele mai mul­ de caracter" de Ion Băieşu Cele patru concursuri vor
rii estetice a panourilor şi 1 000 000 lei pe baterie, para­ dute în secţie reprezintă e- te rebuturi. La locuri vizi­ şi căminului cultural din Sîn- fi transmise, eşalonat, la
lozincilor. lel cu scăderea poluării ora­ chivalentul producţiei a 8 bile, pe panouri cit mal tandrei cu piesa „Maria" de posturile noastre de radio
Dar nu despre aceasta e şului". In orice caz, aici, muncitori. Alte lozinci arată mari ! la date ce se vor stabili ul­
vorba. Este vorba de conţi­ unde este plasată, nu are că echipele conduse de Dezi- Agitaţia vizuală are şi o Horia Lovinescu. terior şi vor fi anunţate in
nutul, de mesajul agitaţiei prea mulţi lecturanţi... deriu Enei, Teodor Sîmbo- funcţie organizatorică. Ea programele de radio.
vizuale. Interesante în conţinut sînt van, Andrei Şteg, Ferdinand trebuie să arate, bineînţeles Chemarea la muncă patriotică a studenţilor anului III al Concursuri
Pornind spre poarta prin­ şi panourile de p« aleea din Buţi şi Iulian Sîrbu în In- în limitele posibilităţilor ei, Institutului de mine Petroşani a găsit rezonanţe concrete în rîn- radiodifuzate Brigadă ştiinţifică
do
colegilor.
dul
tuturor
imaginea
probează
studenţii
şl
din
O
cipală a uzinei, te întîmpină In ce direcţie trebuie acţio­ mal sus.
(şi întîmpină pe toţi salaria­ nat şi mai ales cum trebuie Foto: DUMITRU MITUCA „Cine ştie, cîştigă“ Duminică dimineaţa, la
ţii ei) pe stingă „Aleea frun­ A practic acţionat. La U.V. Că­ căminul cultural din Cri-
taşilor", pe dreapta — 5 pa­ lan, agitaţia arată direcţiile Duminică, Incepînd de la şeni—Călan numeroşi cetă­
nouri. Pe primul chemarea i însemnări despre ce exssfă ia Uzina principale de acţiune: toată orele 18,30, sala mare a Ca­ ţeni s-au întîlniţ cu briga­
„Tovarăşi ! Cinci minute pier­ fonta peste plan cu cocs e- „Calitatea şi comportarea fn sei de cultură a sindicate­ da ştiinţifică organizată de
dute de fiecare salariat în­ „Victoria Călao şl cîfeva sugestii conomisit, preocupare stărui­ lor din Petroşani a găzdu­ Comitetul de cultură şi
41
seamnă o pierdere (pentru toare pentru îmbunătăţirea it, In prezenţa a peste 600 educaţie socialistă în cola­
întreprindere — n.n.) de calităţii, pentru folosirea de­ exploatare a utilajelor miniere de spectatori, concursuri borare cu Cabinetul jude­
26 000 lei pe zi. Folosiţi din plină a timpului de lucru. radiodifuzate „Cine ştie, cîş­ ţean de partid.
plin cele 480 de minute". Pe Ea mai arată şi cum se pot tigă" organizate de Radio­ Profesorii Ionel Codrea-
verso < „Sporind productivi­ incintă, de la poarta nr. 2. trecerea în cinstea zilei de realiza unele angajamente 1 (Urmare din pag. 1) ing. loan Butaş, directorul difuziunea română. In pre­ nu, Agnişa Nuţiu, Viorica
tatea muncii cu 500 lei pe Ele se adresează lucrătorilor 1 Mai au redus complet re­ din sporuri de producţie, re­ Centrului de cercetări şi pro­ zenţa juriului — format din Boboşa, Maria Oprea şi Er-
salariat aducem beneficii pe din sectorul energetic şl le buturile. duceri de consumuri. mal g e a Brîncoveanu, preşedinte­ iectări miniere, care a pre­ prof. Petre Stoican, preşe­ nest Uscar au răspuns, cu
întreprindere în valoare de arată că înlocuirea unui pro­ Trecînd „în revistă“ o par­ multe produse de calitatea I, le Consiliului judeţean al sin­ zentat referatul privind sta­ dintele Comitetului judeţean acest prilej, numeroaselor
175 000 lei". Al doilea şl al cent din consumul de gaz te din agitaţia vizuală de la etc. Poate ar trebui să intre dicatelor, reprezentanţi ai diul de îndeplinire a măsuri­ de cultură şi educaţie socia­ întrebări ridicate de cei
treilea panou cheamă colec­ metan cu cel de furnal adu­ U.V. Călan se poate afirma mal la amănunt; mai pe felii, Ministerului Muncii, ai uzine­ lor stabilite pînă în prezent listă, loan Poporogu, preşe­ prezenţi în sală. S-a vorbit
tivul la îndeplinirea angaja­ ce o economie anuală de că ea mobilizează şi ajută, adică să arate ce trebuie fă­ lor furnizoare, precum şi ai în problemele utilajului mi­ dintele Comitetului munici­ astfel despre prezenţa ac­
mentului de a da peste plan peste 100 000 lei (echivalen­ prin exemplele care le fur­ cut, de exemplu, pentru eco­ unităţilor miniere beneficiare nier. pal de cultură şi educaţie tivă a României la pregăti­
3 000 tone fontă, de a creşte tul a 20 televizoare), furna- nizează, oamenii să gîndeas- nomisirea energiei electrice de utilaj minier. Alţi participanţi la discu­ rea conferinţei consacrate
avansul în realizarea planu­ liştilor pentru a reduce com­ eă mai economic, să înţelea­ cu 2 la sută sau pentru ridi­ După cum arăta tovarăşul ţii in şedinţa de ieri dimi­ socialistă, loan Badea, acti­ securităţii pe continentul
vist
la
Comitetul municipal
lui de 27 zile cîştigat în pri­ plet declasatele, turnătorilor gă ce înseamnă fiecare pro­ carea calităţii utilajului de Ioachim Moga, in cuvîntul de neaţă, printre care ing. An­ de partid Petroşani, şi Pau­
european,
despre
perspec­
mii doi ani ai cincinalului pentru a reduce rebuturile cent în plus sau în minus turnare cu 1 la sută. Aceasta deschidere, consfătuirea este ton Bacu, director tehnic la la Alexescu, redactorul e- tivele dezvoltării industria­
la 35 de zile pînă la sfîrşitul (reducînd cu numai 1 la sută pentru activitatea întreprin­ nu înseamnă însă să crească menită să analizeze In spiri­ E,M. Uricani, ing. Titus Cos- misiunii — au evoluat şap­
anului, de a gospodări bine rebuturile la producţia de derii. Poate însă ar ajuta în incintă şi pe lîngă agre­ tul înaltei responsabilităţi ca­ tache, director tehnic la E.M. te concurenţi din Valea le a României şi a relaţii- y 1
l o r ei economice cu celelal- '
fiecare semifabricat şi a re­ radiatoare se obţine o eco­ oamenii să gîndeaseă econo­ gate o pădure de panouri. litatea utilajelor şi echipa­ Lupeni, minerii şefi de bri­ Jiului. La tema „Documen­ te ţări, De larg interes s-au
cupera toate deşeurile. Pe al nomie anuală echivalentă cu mic şi mai profund dacă li Nu consemnăm nimic de­ mentelor miniere, să stabi­ gadă Constantin Cojocaru, de te de piatră hunedorene"
patrulea o chemare genera­ costul a 3 apartamente) şi s-ar arăta ce înseamnă 5 mi­ spre gazetele satirice. A fost lească măsuri concrete, cu a- la E.M. Lonea, şi Petre Con­ au concurat inginerul loan bucurat precizările referi­
lă : „Muncitori, tehnicieni, altor categorii de salariaţi. nute irosite din timpul de 1 Mai, zi de sărbătoare, şi plicabilltate imediată în prac­ stantin, de Ia E.M. Lupeni, Săbău şi studentul Gheor­ toare la perspectivele de
ingineri ! Să acordăm toată a- O primă remarcă : comite­ lucru şi pentru bugetul fa­ de sărbători ne felicităm... tică, care să conducă la func­ s-au referit pe larg la obiec­ ghe Păuna, din anul IV al viitor şi posibilităţile de
tenţia ridicării generale a ca­ tul de partid al uzinei, sin­ miliei (pentru că în aceste Concluzia finală este că ţionarea ireproşabilă a tuturor tivele care trebuie să stea în Institutului de mine Petro­ calificare a absolvenţilor de
lităţii producţiei şi sporirii dicatul s-au îngrijit să asi­ minute nu se produce) sau actuala agitaţie vizuală la utilajelor miniere, in depline atenţia colectivelor uzinelor liceu. Printre întrebările
eficienţei economice a între­ gure o agitaţie vizuală dife­ cu cit grevează rebuturile şi Uzina „Victoria“ Călan s-a condiţii de siguranţă şi cu o pentru asigurarea unui grad şani ; la tema „Valea Jiu­ legate de explicarea unor
gii noastre activităţi". Pe renţiată, cu chemări concre­ declasatele fondul de salarii. îmbogăţit în conţinut faţă de înaltă eficienţă. calitatjv superior al produse­ lui, istorie şi actualitate" fenomene ale naturii a fost
verso (adică pe partea din­ te, însoţite de calcule econo­ A doua constatare : chemă­ perioadele trecute, este mai Ing. Gh. Ciuclea, director lor, cit şl la îmbunătăţirea s-au prezentat maistrul mi­ solicitată elucidarea posibi­
spre intrarea în uzină) lu­ mice. De exemplu, la maşina rile de pe panouri şi lozinci diversificată şi executată cu condiţiilor de exploatare. nier Aurel Popa de la E.M. lităţilor de previziune a
cadrul
tehnic
crurile se schimbă : „Furna- de turnat fontă pe bandă se adresează cam prea subtil grijă pentru a se înscrie în cărbunelui din Petroşani, Centralei In cursul după-amiezil, Lonea şi inginerul Francisc eclipselor, cauzele marilor
pre­
a
lişti ! Reducînd cu 1 la sută sînt afişate două lozinci : conştiinţei oamenilor (ca în- estetica industrială. Tovară­ participanţii la consfătuire, Barth de la întreprinderea de inundaţii şi perturbaţii at­
timpul efectiv al opririlor „Muncitori ! Reducînd cu 2 ţr-o „muncă de lămurire"). In şul loan M. Popa. secretarul zentat referatul privind cali­ repartizaţi pe grupe de lu­ utilaj minier Petroşani, iar la mosferice, distanţele maxi­
planificate şi cu 2 la sută la sută pierderile de fontă la ele s-ar putea spune mai di­ comitetului de partid, şi alţi tatea şi comportarea In ex­ cru, au făcut vizite la ex­ tema „Comori de artă popu­ me de explorare a univer­
al opririlor accidentale, se turnare faţă de 1972, contri­ rect : „Tovarăşi ! Cinci mi­ tovarăşi au apreciat că ea ploatare a utilajelor miniere. ploatările miniere din bazi­ lară hunedoreană" au intrat sului şi metodele folosite,
obţine o producţie supli­ buiţi la obţinerea unei eco­ nute irosite zilnic de fiecare poate fi îmbunătăţită în con­ Vorbitorul a făcut referiri la nul Văii Jiului, după care a In concurs tehniciană Lu- stadiul cercetărilor privind
mentară de 1 000 tone fon- nomii în valoare de 105 000 salariat păgubesc uzina, eco­ tinuare, dînd asigurări în a- modul cum uzinele furnizoa­ urmat analiza pe comisii a cretia Preja, de la Spitalul crearea celulei vii, cauza
tă/an. ceea ce echivalea­ lei" şi ..Să ne desfăşurăm nomia naţională cu peste 7 cest sens. re se achită de sarcinile pe planului de măsuri stabilit unificat Petroşani, şi Geor- cutremurelor de pămtnt,
care le au, dînd, acolo unde
ză eu costul a 22 trac­ activitatea noastră zilnică milioane lei". Sau, pentru I. MIRZA cu cîteva luni în urmă de ge Negraru, metodist la
a fost cazul, exemple con­ către reprezentanţii uzinelor explicaţia erupţiei unor
crete. constructoare de utilaje. casa de cultură. La con­ vulcani, a alunecărilor de
teren etc.
cursul cu tema „Dirnitrie
Din partea grupului UNIO Lucrările consfătuirii con­
Satu Mare a luat cuvîntul tinuă astăzi.
Corespondente de Ia cilifori Consumuri
SEMIULE CK ■ SUGESm PROPUNE» reduse de
wiîiiL.. %*. *¥.«•• W-a» . .v •
Pe urmele materialelor publicate oxigen şi gaz
Capacităţile Să se pună capăt
Iată cîteva răspunsuri pri­ „Orarul nu este , ria-Orlea în nota apărută in HUNEDOARA. Lei sec­
mite, de la cei vizaţi, pe nr. 5 659 al ziarului nostru. ţia de producţie indus­
marginea unor note apărute obligatoriu ?“ ^ Aceştia fuseseră trimişi de trială a I.C.S. Hunedoa­ Organizarea muncii întreruperilor
la această rubrică. consiliul popular să lucreze ra se consumă lunar im­ ie producţie-
In nota cu acest titlu, apă­ la I.C.S.H., într-o echipă for­ portante cantităţi de o-
rută în ziarul nostru din 29
;,A trecut anul şi martie a.c., era criticată ati­ mată de I.G.C.L. Haţeg. Oa­ xigen şi gaz pentru ope­ accidentale
menii au lucrat şi li s-a spus
raţiile de sudură. Un co­
haina nu-i gata...“ tudinea remizierei de la că vor fi plătiţi în ziua de lectiv din cadrul secţiei, folosite cu pe trei schimburi
chioşcul de presă din Teliuc, opt a lunii. Dar „opt“ a tre­ (Urmare din pag. 1)
...scria tovarăşul loan Filip care nu respectă programul cut de cîteva ori şi ei nu au studiind amănunţit pro­
din comuna Pui In ziarul de serviciu şi mai are şi alte mai primit banii. De ce ? blema reducerii consumu­
lui la cele două elemen­
nostru din 11 martie. Aces­ abateri. Răspunsul — venit Pentru că Consiliul popular randamente te acestea s-au răsfrînt nega­
ta, voind să-şi facă o haină prompt din partea Direcţiei al comunei Sîntămăria-Orlea, te ale flăcării oxigaz, a (Urmare din pag. 1) re a sterilului) pe care le tiv asupra întregii activităţi
de piele, a fost mereu amî- judeţene de poştă şi teleco­ care i-a trimis, zice că plata adoptat o soluţie ingeni­ execută, la un standard ca­ din preparaţie.
nat de şeful secţiei confecţii municaţii — cuprinde măsu­ trebuie s-o facă I.C-S.H. Aceas­ oasă. înalte schimburi, iar din toamna litativ ridicat, meseriaşii a- — Privitor la defecţiunile
din piele a cooperativei rile luate pentru abaterile ta spune în răspunsul trimis Printr*un sistem centra­ anului trecut a fost gene­ telierului, Aceasta a condus de ordin mecanic şi electric
meşteşugăreşti „Retezatul" săvîrşite de gestionara chioş­ ziarului: „Pentru luna de­ lizat, 8 guri de distribu­ ralizat schimbul III şl pen­ la micşorarea efortului fi­ — spunea inginerul Marin
din Haţeg. Iată răspunsul cului respectiv : „Constatîn- cembrie 1972. I.G.C.L. Haţeg, ţie se alimentează cu o- (Urmare din pag. 1) tru maşini-unelte — ne-a nanciar al secţiilor miniere. Ilcea — acestea sînt destul
U.J.C.M, referitor la acest du-se că remiziera se face deşi a primit de la noi nota xigen direct din conducta declarat şeful atelierului. — Totuşi, mai trebuie fă­ de mari (lunar peste 100 or e —
caz I „Pentru abaterile de la vinovată pentru nerespecta- cu lucrările executate, nu magistrală a C.S. Hune­ mare număr de ventilatoare, Aceasta a dus la executa­ cut ceva — ne mărturisea n.n.). La maşinile de zeţaj
normele de deservire a rea întocmai a programului ne-a înaintat nici pînă în doara, iar din alte 3 vagoneţi, baterii de ştampa- rea unui volum sporit de comunistul Anghel Marina, ducem lipsă acută de piese
populaţiei s-a recomandat de funcţionare a unităţii şi prezent situaţia de plată puncte aparatele se ali­ re, tractoare erau propuse piese de schimb pentru u- şeful unei echipe de strun­ de schimb. Pompele nu au
conducerii cooperativei să a- că nu pune toate publicaţiile pentru a fi onorată. In con­ pentru casare. tilajele din dotarea secţii­ gari. E necesar ca şi pe discuri drepte şi curbe. Se
pllce şefului de secţie in vlnzare, dîndu-le unor ce­ cluzie, situaţia se poate re­ mentează cu gaz. In a- Un loc central In activita­ lor — coeficientul de în­ schimbul III să fie reparti­ încearcă rezolvarea problemei
sancţiuni conform deciziei tăţeni cunoscuţi chiar la pri­ zolva numai de către secţia cest fel au dispărut din tea noastră îl ocupă acţiu­ cărcare a maşinilor-unelte zat un maistru cu care să pe plan local, dar deocam­
UCECOM nr. 370/1969, art. mirea lor la poştă, aceasta prestaţii în construcţii de la ateliere tuburile cu oxigen nea de revizie şi reparare la crescînd de la 74 la sută ne consultăm în privinţa u- dată...
nei
a
documentaţii
tehnice,
8 CI. Vă informăm că in ur­ a fost penalizată cu 10 la I.G.C.L. Haţeg, întrueît sala­ şi generatoarele de ace- timp a maşinilor şi utilaje­ la 86 la sută. A crescut unei schiţe ş.a'. Producţia ar La brichetaj, In primul tri­
ma măsurilor luate, tovară­ sută din salariu pe timp de rizarea se face de către a- tllenâ, consumul la cele lor, executarea acestor ope­ simţitor şi productivitatea avea de cîştigat şi mai mestru opririle neplanificate
1
şul loan Filip s-a prezentat o lună". ceştia şi nu de către două* elemente a fost re­ raţii de bună calitate, pre- muncii. Strungarii, frezorii mult. s-au datorat In bună parte
l-a unitate, şi-a suplimentat I.C.S.H.“. Aşteptăm, deci, şl dus cu 10 la sută, reali- conizind ca în acest mod să şi rabotorii necesari au fost Desigur, oamenii legaţi lipsei de cărbune uscat. In­
acontul iniţial, stabilindu-se î,In care opt ?“ un răspuns din partea I.G.C.L. zîndu-se un preţ de cost reducem cu 160 000 lei chel­ calificaţi la locul de mun­ direct de producţie sînt pri­ stalaţiile care asigură mate­
confecţionarea hainei de pie­ ...se întrebau zidarii Cornel Haţeg. Să vedem dinşii ce mult mal scăzut. tuielile la reparaţiile acci­ că, în cadrul atelierului. In mii care se izbesc de greu­ ria primă necesară nu au a-
le respective în termenul cel Belea, loan Dragoş şi Petru vor mai spune... dentale. trimestrul II a.c. vom in­ tăţi şi ştiu mai bine decît vut o funcţionare normală,
mal scurt“. Belea din comuna Sîntămă- D. COJOCARU troduce schimbul III şi pen­ oricine ce căi concrete e- din cauza proastei întreţi­
Incepînd din acest an s-a tru celelalte formaţii de neri. Suprasolicitările de la
trecut la nominalizarea pro­ meseriaşi. xistă pentru realizarea şl sfîrşitul unei perioade de lu­
ducţiei de piese de schimb, depăşirea indicatorilor sin­ cru, neincadrarea reparaţii­
cunoscîndu-se în orice mo­ Organizarea muncii pe tetici de plan. Ei trebuie să lor în grafice au dus la pier­
la
maşinile- fie consultaţi permanent, în
Toate fort©!© la încheierea grabnice a ment atît cerinţele cit şi trei schimburi atelierului me­ abordarea oricărei probleme deri însemnate de producţie.
ale
unelte
cantităţile de piese pe fieca­
re sortiment. Numai in acest canic a dat posibilitatea co­ de muncă. Cit priveşte or­ Generatorul de agent termic
pentru
bitu­
supraîncălzirea
activităţii
an vom confecţiona prin re­ lectivului de aici să-şi pună ganizarea mecanic pe atelie­ mului stă uneori cîte 2-3 zi­
aplicare
şi
în
trei
capacitatea rului
ÎNSĂMÎNŢÂRII PORUMBULUI surse proprii 266 repere, re- tehnică de creaţie. O serie schimburi, ea concrete din le, iar aburul are in cele mai
rezultă
astfel
alizînd
producţie
o
sub
multe
cazuri
un
debit
de piese de schimb — e- necesităţile
ale
marfă In valoare de 10 mi­
productiv.
Aşa
lioane lei manşamente pentru de perfo­ fluxului sintetiza, cu plastici­ necesar.
— Noi ne străduim să exe­
pinioane
ratoare,
atac cum
(Urmare din pag. 1) mănat 373 ha şi, în zilele liului popular comunal Rîu hectare cu porumb. Alţi 5 In secţia electromecanică, la maşinile de încărcare, tate, şi forjorul comunist cutăm lucrări de bună cali­
de Mori, Petru Mihăiloni. tractorişti au discuit 25 de pentru folosirea mai bună a bandajele pentru aceste Gheorghe Fieraru, care lu­ tate, să scurtăm perioadele de
care urmează, se va încheia
Duminică a fost o zi plină hectare şi au arat alte 10 maşinilor şi utilajelor, s-au maşini etc., care erau pro­ crează de 20 ani pe trei reparaţii. Dar, la drept vor­
Jos, Batiz, Sînerai şi Valea însămînţarea porumbului pe şi pentru cooperatorii din hectare, pînă la încheierea luat măsuri pentru generali­ curate prin cooperare cu schimburi: „E necesară bind, nu reuşim să terminăm
Singeorgiului. Mai sint de se- întreaga suprafaţă. Toteşti. Mecanizatorii Viorel semănatului porumbului, ră- zarea lucrului pe schimbul II alte unităţi, se execută în munca în atelier pe trei o lucrare că apar altele şi
Tămăşloni şi Valentin Simi- mînînd de finalizat acţiunea şi extinderea schimbului III, prezent în atelier. La fel se schimburi, pentru că aşa lu­ altele. Uzura la unele agre­
în cîmp s-au concentrat toate forţe!® na au însămînţat peste 23 de pe încă 50 de hectare. prin întocmirea unul pro­ întîmplă şi cu unele reparaţii crează şi minerii. Şi la ori­ gate este foarte mare. Neres-
gram care cuprinde toate capitale—ce se făceau la ce oră din zi şi din noapte, pectînd graficele la revizii
Duminică, centrul de greu­ cooperatoarea Donca Codea, Rllnn Intens de lucru maşinile-unelte din secţie, re­ Barza — sau lucrări de in­ noi trebuie să le reparăm se ajunge ca djntr-o defec­
tate al activităţii cooperato­ preşedintele C.A.P., inginerul partizate pe schimburi, cu vestiţii (montarea pompe­ maşinile, să nu-i ţinem In ţiune măruntă şi neobserva­
rilor şi mecanizatorilor din şef şi brigadierul Petru Hăl- Şi In duminica trecută me­ Din situaţia prezentată de personal de deservire respec­ lor la noul iaz de decanta­ loc !“. tă la timp să producem o a-
Sîntămăria-Orlea s-a mutat magi, aslgurînd pregătirea te­ canizatorii, cooperatorii şi preşedintele consiliului inter­ tiv. Aplicarea cu stricteţe a varie mult mai mare, care
în tarlaua „Cîmpul de Jos". renului, prepararea soluţiei specialiştii din cadrul Consi­ cooperatist, inginerul Gh. acestui program a permis imobilizează unele linii ore
Aici s-a lucrat cu mult spor de lerbicidat, cit şi suprave­ liului intercooperatist Hune­ Ranta, rezultă că pe consiliu realizarea în primul trimes­ In şir — ne spunea şeful de
la pregătirea terenului şl în- gherea calităţii lucrărilor e- doara şi-au îndreptat paşii s-au însămînţat 631 ha din tru al anului a unui coefi­ echipă G8nczi Sigismund.
gămînţatul porumbului. Ca în fe.ctuate. şi au condus mecanismele 877 planificate. „Se merge pe cient mediu de utilizare a — Toate aceste neajunsuri
oricare altă zi, tractoriştii La C.A.P. Pul, mecanizato­ dis-de-dimineaţă spre tere­ zi cu un ritm de lucru la în- maşinilor-unelte din dotare au repercusiuni directe asu­
Grigore Bozga, Radu Tăbîrcic rii Victor Davila şi Vasile nurile agricole destinate să sămînţat de 110—125 ha — de 85,3 la sută. pra soartei producţiei. Se
şi Marin Becii şi-au făcut cu Tamaş efectuau arături pe crească şi să rodească pe ele ne spunea interlocutorul. De asemenea, forţa de mun­ pierd zilnic ore preţioase cu
prisosinţă datoria. Ei au fost ultimele 14 hectare rămase holde de porumb. A fost o Faptul că numărul de mijloa­ că a fost asigurată in toate remedierea unor defecţiuni,
ajutaţi de cooperatorii Ga- neînsămînţate cu porumb. Ei zi caldă şi la propriu şi la ce macanizate este în conti­ schimburile, un mare număr care ar putea fi uşor prein-
vrilă Savu, Ion Radu şi Ilie ne-au spus că in ziua urmă­ figurat pentru mecanizatorii nuă creştere la unităţile ră­ de muncitori fiind calificaţi timpinate. Oamenii de la de­
Filip, precum şi de mecani­ toare (luni) se va face şi pre­ şi cooperatorii din această mase in urmă, ne Îndreptă­ la locul de muncă sau prin servirea instalaţiilor trebuie
zatorul Slmion Buzduga, ca­ gătirea terenului respectiv. parte a locului. Unii au ter­ ţeşte să afirmăm că pînă în şcoli profesionale. O atenţie
re cu tractorul cooperativei Cu deosebită răspundere minat de însămînţat porum­ ziua de 9 mai, seara, vom deosebită trebuie acordată să fie mai atenţi cum lucrea­
a asigurat transportul apei s-a lucrat şi pe ogoarele co­ bul pe toate suprafeţele pla­ termina însămînţarea porum­ din partea serviciilor de re­ ză, să semnaleze la timp o
de
mărun­
oricît
defecţiune
pentru prepararea soluţiei de operativelor agricole din ca­ nificate, cum ar fi, de pildă, bului în toate unităţile con­ sort pentru aprovizionarea tă ar fi ea — ne declara
ierbi ci dare. drul Consiliului intercoopera- unităţile cooperatiste ca : Boj, siliului nostru". ritmică cu materialele nece­ maistrul Vasile Gonciulea.
In afară de ceea ce reali­ tist Toteşti. Un exemplu Buitur, Hăşdat, Peştişu Ma­ Afirmaţiile interlocutorului sare.
zăm azi (duminică — n.n.) — demn de evidenţiat ni s-a o- re, Zlaşti, Ciulpăz, Dumbrava, au corespondent în fapte. Di­ Dar ceea ce s-a făcut nu Conducerea preparaţiei cu­
ne-a spus inginerul şef Ilie ferit la C.A.P. Clopotiva, Teliuc, iar altele se apropie rectorul S.M.A. Hunedoara, este suficient. Trebuie să ur­ noaşte bine aceste neajun­
Ştefănie — ne mai rămîn de unde mecanizatorul Iulian de încheierea acestei lucrări. inginerul Gh. Viţă, a citat mărim cu mai mult spirit de suri. S-au mai luat şi nişte
însămînţat cu porumb 20 de Bernat a lucrat pînă seara la Mecanizatorii de la secţiile eîţiva mecanizatori care şi-au răspundere modul cum mă­ măsuri, dar prea mărunte
hectare, fiind posibil ea lu­ însămînţatul porumbului. Va­ S.M.A. Boj şi Peştişu Mare, înscris cu majuscule numele surile preconizate sînt duse pentru a înlătura toate de­
crarea să fie încheiată io sile Vulcu, Liviu Strucăl, conduse de Traian Ţibea şi în bătălia ce se dă pentru ia îndeplinire. Mai mult, a- ficienţele semnalate în ulti­
cel mult două zile. Gheorghe Mihuţoni şi Viorel respectiv loan Bande, care pregătirea terenului şi insă- colo unde este cazul, în. mul timp. O analiză mai te­
Pe mecanizatorul Cornel Paveloni au fost prezenţi la şi-au terminat obligaţiile fa­ mînţarea în condiţii agroteh­ funcţie de specificul lucră­ meinică a cauzelor, stabilirea
Ccuţă, de la C.A.P. Pui, l-am discuit şi arat. Alături de ţă de unităţile ce le deser­ nice superioare a porumbu­ rii, să fie aplicate măsurile Executarea tuturor operaţiunilor de lucru cu maxima aten­
întîlnit însăminţind porumb ei se aflau preşedintele vesc, au lucrat duminică pe lui, şi anume: Luca Hacicu, cele mai adecvate. Numai aşa ţie face ca strungarul Iuliu Szabo, din secţia vagoane a I.M.M.U. unor responsabilităţi precise
în tarlaua „Rovina" a C.A.P. C.A.P., inginerul şef şi bri­ terenurile cooperativelor a- Ilie Coraş, Mircea Gherman, capacităţile de producţie pot Simerta. să obţină rezultate optime în producţie. Vi-1 prezen­ vor duce desigur la preîn-
Băieşti. împreună cu el se gadierii Petru Boceat, Simion gricole din Peştişu Mic Şi Ion Florea, Mihai Tenciu, fi folosite la maximum, cu tăm într-o astfel de ipostază, la un modern horwerk. tîmpinarea oricăror întreru­
Foto: VIRGIE ONOIU
aflau mecanizatorii Pamfil Nandru, pentru ca şi acestea Petru Costea, Ştefan Herdea, randamente superioare. peri accidentale.
Dumitrescu, Ion Gîrz şi Străiţar şi Ioana Florescu, să se încadreze în timpul op­ Ion Sălăjan, Vasile Cîşlaru,
Gheorghe Scînteie, precum şi precum şi secretarul Consl- tim de insămînţare. Sabin Crăciuneanu şi alţii.