Page 25 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 25
Proletari din foaie fările, unlfl-vă!
A
Al C. C. Al P. C. R.
CIHIIIIUI DE INISERI
In ziua de 8 mai 1973, a cutiv şi Consiliul de Miniştri consumului intern sau expor
avut loc şedinţa comună a au stabilit măsuri care să tului.
Comitetului Executiv al C.C. ducă la eliminarea neajun Comitetul Executiv şi Con
al P.C.R., şi a Consiliului surilor ce s-au manifestat, siliul de Miniştri au stabilit
de Miniştri, prezidată de to la aplicarea consecventă a măsuri care să ducă la in
ANUL XXV Nr. 5 700 MIERCURI 9 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI varăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrifor Conferinţei Naţio tensificarea ritmului investi
secretar general al Partidu nale şi plenarelor C.C. al ţiilor, astfel îneît planul a-
lui Comunist Român, pre P.C.R. privind îmbunătăţirea nului 1973 să se realizeze în
şedintele Consiliului de Stat activităţii economice. bune condiţiuni şi să fie
al Republicii Socialiste Româ Ministerele economice, puse in funcţiune obiectivele
Sarcinile anului 1973-realizate integral nia. centralele şi întreprinderile economice prevăzute pentru
9 Mai, Ziua independenţei KlfflÉiTATE ţi'CALITATE-EFICIENŢA au fost examinate principa industriale trebuie să acor acest an. In acelaşi timp,
In cadrul şedinţei comune
s-au stabilit măsuri de folo
de
continuare
în
atenţie
sire urai judicioasă a tutu
lele rezultate privind înde
nări cu materii prime, ma
plinirea planului de dezvol deosebită bunei aprovizio ror capacităţilor de produc
tare economico-socială şi e- teriale şi piese de schimb, ţie existente.
de stat a României, Din experienţa colectivelor fruntaşe in întrecerea socialistă xecuţia bugetului de stat şi concomitent cu aplicarea u- siliul de Miniştri au stabilit
Comitetul Executiv şi Con
ai principalilor indicatori ai
nor măsuri energice, de re
să se ia măsuri ferme în
planului financiar centrali
zat pe primele 4 luni ale ducerea consumurilor spe continuare, pentru folosirea
cifice şi a cheltuielilor ma
raţională a cadrelor de mun
anului în curs.
teriale, de întărire a disci
Ziua victoriei CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, siliul de Miniştri au consta plinei financiare. De ase citori şi ingineri, a tuturor
Comitetul Executiv şi Con
specialiştilor, în sensul re
menea, este necesar ca mi
partizării cadrelor cu o bo
OBŢINEREA UNEI EFICIENTE ECONOMICE tat că datorită activităţii des nisterele, centralele, între gată experienţă la noile o-
prinderile, organele şi orga
făşurate de oamenii muncii
biective industriale din toate
nizaţiile de partid să se pre
din industrie şi transporturi,
împotriva fascismului SPORITE - LA BAZA ÎNTREGII de organele şi organizaţiile ocupe permanent de îmbu judeţele ţării.
In continuare, Comitetul
nătăţirea calităţii produse
de partid, de ministere şi
Executiv al C.C. al P.C.R. a
centralele industriale, planul
ţia introducerii mai rapide a
producţiei globale pe prime lor, să se acţioneze în direc aprobat propunerile de mă
le patru luni ale anului a progresului tehnic, realizînd suri pentru îmbunătăţirea
Ziua de 9 Mai, înscrisă la loc de cinste în Istoria patriei fost nu numai realizat, dar planul de asimilare a unor organizării unităţilor sanita
noastre, semnifică aniversarea a două dintre momentele epo ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE şi depăşit cu 1 miliard lei. noi produse, să se treacă re, proiectul de decret pri
cale în cronica luptei de veacuri a poporului român pentru vind stabilirea normelor uni
independenţă şi libertate naţională, pentru dreptate socială. încercăm un justificat sen Analiza făcută, cit şi reali- cu mai multă hotărîre la re- tare de structură pantru u-
In urmă cu 96 de ani, la 9 mai 1877, a fost proclamată inde timent de mîndrie şi satisfac Anul trecut am ajuns la tentă pe şantierele noastre. zârife din cele patru luni, proiectarea şi îmbunătăţirea
pendenţa de stat şi tot la 9 mai se împlinesc 28 de ani de la ţie că in urma realizărilor cel mai înalt nivel al produc Aşa, de pildă, am stabilit că arată că sînt toate condiţiile calităţilor tehnice ale unor nităţile de cercetare şi pro
ziua cînd popoarele lumii au sărbătorit încheierea victorioasă din anul trecut colectivului tivităţii muncii, depăşind-o la noua oţelărie electrică, pe ca planul pe 1973 şi anga produse. In acest sens, să iectare, precum şi unele mă
a războiului împotriva Germaniei hitleriste, la înfrîngerea căreia nostru i s-a decernat „Ordi pe cea planificată cu peste care o vom construi pentru suri pentru îmbunătăţirea
România şi-a adus o contribuţie de seamă. nul Muncii" clasa I. Obţine 5 700 lei pe salariat şi, în a- C.S. Hunedoara, termenul de jamentele suplimentare asu fie activizate şi comisiile organizării unităţilor de în-
Secole de-a rîndul, cele trei ţări român au cunoscut rea acestei înalte distincţii, cest fel, am redus toate ter punere în funcţiune poate fi mate de colectivele de oa muncitoreşti pentru controlul
e
asuprirea naţională — izvor de mari suferinţe pentru poporul după ce în anul trecut am menele de execuţie la princi redus la jumătate. Şi vom fa meni ai muncii şi comitetele calităţii produselor, care văţămînt.
român. Dar jugul străin nu a putut distruge fiinţa naţională primit pentru a doua oară palele obiective. Dar acest ce tot posibilul pentru a pu trebuie să manifeste mai In încheiere, Comitetul
a poporului român, dorinţa sa de libertate, de a-şi crea un consecutiv „Ordinul Muncii" indicator prezintă creşteri ne în funcţie noua capacitate judeţene de partid să fie în Executiv a rezolvat unele
stat naţional suveran şi independent. Dragostea faţă de patrie, clasa a Il-a, Steagul roşu şi substanţiale pentru următorii numai în 8 luni. La staţia de deplinite. multă exigenţă faţă de ca probleme ale activităţii cu
sentimentul puternic al demnităţii naţionale, ideile nobile ale ■Diploma de întreprindere ani. In 1974 vom realiza o care vorbeam, adoptînd me Totodată, Comitetul Exe- litatea produselor destinate
libertăţii şi progresului — pentru care au militat cei mai fruntaşă pe ramură îngemă productivitate cu 10 la sută toda drumului critic şi alte rente.
înflăcăraţi patrioţi ai ţării — au însufleţit poporul român în nează, cu un înalt grad de mai mare decît în acest an, metode moderne de calcul am
lupta sa pentru neatîrnare. pentru ca în 1976—1977 să stabilit relaţiile optime pentru
Toate paginile importante din viaţa patriei noastre sînt expresivitate, toate mutaţiile dublăm nivelul productivită fiecare obiectiv între faza de
legate de lupta maselor. Independenţa cucerită la 1877 a fost calitative ce-au survenit în ţii realizate în 72. proiectare şi cea de materia
obţinută de popor ; armata română, sprijinită de masele largi ultimii ani în activitatea Iată de ce am trecut de lizare efectivă a obiectivelor, M E S A J U L
noastră
construcţii-mon-
de
populare de la oraşe şi sate, animate de un fierbinte patrio rurînd .la formarea unei sta CORNEL COVALIOV
tism, a dat jertfe grele, aducîndu-şi o contribuţie Importantă taj. ţii de calcul unde, pe baza secretarul comitetului de partid
la victoria asupra Porţii otomane. In luptele dîrze de la Griviţa, Care sînt aceste mutaţii? rezultatelor date de cerceta
Rahova, Plevna şi Smîrdan, ostaşii români, alături de ostaşii In primul rînd faptul că, a- rea operaţională, aflăm căi Ing, FRANCISC FOLTICSKA
ruşi, de detaşamentele de voluntari bulgari şi sîrbi, au săvirşit cordînd un rol prioritar fac le directe prin care putem directorul I.C.S. Hunedoara preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii
minuni de vitejie, reuşind să înfrîngă rezistenţa înverşunată a torilor intensivi de creştere „economisi“ resursele umane
duşmanului. economică, am obţinut de la şi putem amplifica efectul in
După scuturarea jugului otoman .s-au creat condiţii mai an la an realizări tot mai bu vestiţiei de mecanizare exis (Continuare în pag. a 2-a) Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU,
prielnice pentru dezvoltarea economică a ţării, pentru evoluţia ne. Este vorba de saltul spec
ei pe calea progresului. Lupta maselor populare pentru trans taculos înregistrat în dome
formări sociale s-a ridicat pe o nouă treaptă. Unirea princi niul productivităţii muncii — Încheierea lucrărilor consfătuirii 1 adresat Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
patelor realizată in 1859 a constituit o importantă verigă în ceea ce, a asigurat o riguroa
procesul de făurire a statului unitar român, desăvirşit in anul să înscriere în graficele de e-
xecuţie — precum şi în do
1918.
In deceniile următoare, misiunea de a călăuzi poporul la meniul reducerii cheltuielilor „cm™ si comportarea cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări
cucerirea unei depline neatîrnări politice şi economice a ţării materiale. element care a
faţă de puterile- imperialiste, la eliberarea socială, a revenit condus la o sporită eficien . Aniversarea â 25 de- ani de la crearea marelui decalaj economic, tehnico-ştiinţific,
Partidului Comunist Român care, continuind cele maj bune ţă economică pentru fiecare ÎIW EXPLOATARE A UTILAJELOR MINIERE“ Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii îmi ofe care desparte ţările în curs de dezvoltare
tradiţii ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din România, a obiectiv de investiţii pe care ră plăcutul prilej de a vă adresa dv., re de statele dezvoltate şi care constituie un
devenit exponentul fidel al Intereselor vitale ale clasei munci l-am executat. Ieri s-au încheiat Ia Pe ploatările miniere, din dis prezentanţi ai statelor membre, conducerii obstacol în calea cooperării dintre naţiuni,
toare, ale întregului popor. Am pornit de la premisa troşani lucrările consfătui cuţiile purtate cu mineri, şi secretariatului Organizaţiei un cordial o sursă de neîncredere şi tensiune.
Moment culminant al luptei duse împotriva dictaturii anto- că în condiţiile sarcinilor rii „Calitatea şi comporta maiştri, ingineri, au reieşit mesaj de salut din partea Consiliului de Această cerinţă, precum şi mutaţiile care
nesciene şi ocupanţilor nazişti, insurecţia naţională armată anti sporite din acest cincinal, rea in exploatare a utilaje o serie de deficienţe care Stat al Republicii Socialiste România şi a se produc în viaţa internaţională pun în e-
fascistă din august 1944, organizată şi condusă de_ Partidul numai cu regimuri prelungi lor miniere". In prima par mai dăinuie încă la utila mea personal. videnţă tot mai pregnant rolul crescînd al
Comunist Român, a marcat începutul unei ere noi în istoria te de lucru nu vom putea fa te a zilei, în comisii pe jele mecanice şi electrice, In cei 25 de ani care au trecut de la O.N.U., al instituţiilor sale specializate, in
ţării noastre. Ea a deschis larg drumul eliberării _ poporului ce faţă imperioaselor cerinţe. grupe de utilaje, s-a anali stabilindu-se pentru fiecare crearea sa, Organizaţia a desfăşurat o acti realizarea destinderii în lume şi stimularea
român şi al progresului social, drumul făuririi unei Românii Metodele inginereşti, activi zat stadiul de execuţie a caz în parte măsuri de re vitate laborioasă, căiăuzindu-se după prin schimburilor de valori materiale şi spiritua
pe deplin suverane şi independente. tatea practică de cercetare măsurilor propuse de bene mediere. Aplicarea lor în cipiile unui înalt umanitarism în direcţia le între popoare, în afirmarea unor norme
— iată calea prin care am ficiar şi constructor Ia con practică va conduce desi ameliorării continue a nivelului de sănăta noi de conduită internaţională, bazate pe
vizat şi vizăm înfăptuirea sfătuirea din martie 1972 şi gur la utilizarea în exploa te în lume, afirmîndu-se, în acelaşi timp,
(Continuare în pag. a 2-a) a analizelor ulterioare în respectarea principiilor independenţei şi
marilor deziderate ce stau în tare a unor utilaje cu ca ca un factor activ în promovarea cauzei suveranităţii naţionale, egalităţii depline in
faţa colectivului nostru. treprinse de Centrala căr racteristici calitative supe păcii, a apropierii şi înţelegerii între popoa drepturi, neamestecului în treburile inter
bunelui Petroşani cu uzine rioare şi cu o funcţionare re, a progresului şi civilizaţiei. ne, avantajului reciproc, nerecurgerii la for
le constructoare de utilaj în deplină securitate a mun Acţiunile de amploare care au fost între ţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei în
mecanic, centrale şi minis cii. prinse, concretizate în programe la nivel relaţiile dintre state.
tere coordonatoare. In încheierea lucrărilor mondial de combatere şi eradicare a unor Ţinînd seama de aceste imperative ale e-
Zile hotarîtoare pentru rarea planului de măsuri al consfătuirii Ioachim cuvîntui bolişi epidemii, sprijinul acordat statelor în pocii noastre, sîntem convinşi că Organiza
S-a trecut apoi Ia elabo
luat
a
serviciilor
de
domeniul
medicală,
asistenţă
ţia Mondială a Sănătăţii Îşi va Îndrepta cu
Moga,
tovarăşul
care
a
fost
consfătuirii,
personalu
prim-secretar
prezentat în sinteză în faţa lui judeţean al Comitetu al formării şi specializării preocupă precădere acţiunile în direcţia realizării u-
medical,
lui
precum şi
nei largi colaborări internaţionale în dome
al
Hunedoara
participanţilor.
încheierea grabnică a In urma vizitelor la ex P.C.R. rile crescînde din ultimul timp pen generale a nivelului de viaţă şi de sănăta
niul protecţiei sănătăţii mondiale, al ridicării
tru
prevenirea şi înlăturarea efectelor po
luării, reflectă sporirea şi diversificarea per
manentă a activităţii Organizaţiei şi orien te al popoarelor, sprijinind, totodată, mai
intens eforturile ţărilor în curs de dezvol
tarea constantă a acesteia spre transpune tare pentru lichidarea rămînerilor în ur
în pagina a i!!-a rea în viaţă a ţelurilor şi obiectivelor sale mă. In acelaşi timp, prin vocaţia sa de uni
SEMĂNATULUI PORUMBULUI fundamentale. versalitate, Organizaţia este chemată să fie
România, ţară socialistă în curs de dez
tuturor
contribuie
ţărilor,
la
să
deschisă
• INSTITUTUL DE SUBINGINERI DIN HUNEDOA voltare, angajată în înfăptuirea unui amplu punerea în valoare in avantajul tuturor sta
program de progres în toate domeniile vie telor, a experienţei dobîndite de fiecare ţa
RA LA PRIMA PROMOJIE DE ABSOLVENŢI
adus-o şi tovarăşii llie Turdă- ţii economico-sociale, manifestă o prezenţă ră, favorizind accesul naţiunilor la cele mai
semănat
Au terminat şan, preşedinte, şi Ion lurian, ® RUBRICA : CARTEA, SCENA, DISCUL, ECRANUL activă In Organizaţia Mondială a Sănătăţii, noi cuceriri ale ştiinţei România va manifesta
ca şi în celelalte organizaţii din sistemul
Asigurîndu-vă
că
inginer-şef.
Naţiunilor Unite, convinsă că acestea oferă şi de acum înainte acelaşi interes pentru
® INTERVIUL NOSTRU : FONDUL DE MARFĂ IN
Toate cooperativele bilul subredacţiei voluntare a C.A.P. Popeşti MAGAZINELE SĂTESTI VA F| MAI BINE GOS un cadru adecvat pentru stimularea coope activitatea Organizaţiei, aeordîndu-i întregul
încrederii
întărirea
în
rării
între
ziarului nostru din această lo
state,
şi
său sprijin în înfăptuirea operei nobile de
agricole calitate — au înscris o nouă Aceasta este cea de-a opta PODĂRIT ! folosul acestora, contribuind, în acelaşi timp, intensificare a colaborării dintre state pen
şi importantă victorie pe gra cooperativă agricolă de pro la instaurarea unor relaţii de tip nou în tru protecţia şi ridicarea continuă a stan
din raza oraşului ficul întrecerii ce-o desfăşoa ducţie din cadrul consiliului © VĂ RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE tre state. dardului de sănătate în lume, în folosul cau
ră pentru sporirea rodniciei intercooperatist Deva care a Tabloul complex al lumii contemporane zei păcii, a prosperităţii şi progresului po
Călan ogoarelor : terminarea însă- terminat semănatul porumbu scoale In evidenţă mai mult ca oricînd ne poarelor, urez succes deplin Organizaţiei
minţării porumbului pe întrea lui, Mecanizatorii Ion Herban cesitatea unei largi colaborări în cadrul co Mondiale a Sănătăţii în acţiunile sale vii
In cursul zilei de ieri au ga suprafaţă planificată. La şi Loghin Vulturaru, avînd munităţii internaţionale pentru eliminarea toare.
încheiat semănatul porumbu încheierea cu succes a aces sprijinul permanent al tovară
lui şi cooperativele agricole tei lucrări şi-au adus contri şilor Abel Rotea, preşedinte, NICOLAE CEAUŞESCU
din Strei, Nădăştia de Sus şi buţia mecanizatorii Alexandru şi Gabriela Negrea, inginer-
Streisingeorgiu, iar azi, in pri Brejan, Gheorghe Vlăşceanu, şef, au înămînţat ieri ultimele
mele ore ale dimineţii, termi Mihai Cocioabă, Ionică Mun- din cele 65 ha destinate cul
nă şi cooperativa din Strei teanu, tovarăşa Maria Me- turii porumbului.
Săcel, In felul acesta, practic, drea, inginer-şef al unităţii, şi MANIFESTĂRI CONSACRATE Ulii CRUCII ROCII
toate cele 8 cooperative din Mihai Melicuţ, şeful secţiei de C.A.P. Orăştioara
raza oraşului Călan au termi mecanizare. Aici, paralel cu
nat această importantă lucra semănatul porumbului s-au Cu prilejul Zilei interna curs vor participa la 3 iu Tot închinate acestui e-
re. In total, s-au semănat cu mai însămînţat 10 ha cu sfe de Sus ţionale a Crucii roşii — săr nie la faza pe judeţ. veniment au loc în aproa
porumb peste 700 ha, din clă furajeră, 20 ha trifoi sub Insămînţarea celor 136 ha bătorită pretutindeni la 8 In cîteva comune au avut pe toate localităţile judeţu
care aproape o treime a plantă protectoare, s-au plan cu porumb prevăzute in pla mai —, în judeţul nostru sau vor avea loc zilele ur lui donări onorifice de sîn-
fost ierbicidat. Numai la coo tat 9 ha cu cartofi şi s-au nul de producţie al coope au loc zilele acestea nume- mătoare concursuri ale gru ge. Printre acţiunile de am
perativa din Strei s-a insă- ierbicidat 20 ha cultivate cu rativei noastre — ne-a comu ■ roase şi diverse manifestări. pelor sanitare, care se pre ploare amintim pe cea de
minţat o suprafaţă de 100 ha griu. nicat tovarăşul Anton Olaru, Astfel, în toate cele 12 gătesc pentru un concurs astăzi de la Haţeg, cea de
cu porumb ierbicidat. secretarul comitetului comunal cursuri de surori de Cruce de zonă. Astfel de con sîmbătă de la Combinatul
C.A.P. Deva de partid, primarul comunei roşie din judeţ au început cursuri au avut deja loc siderurgic Hunedoara şi cea
C.A.P. Gînţaga şi Orăştioara de Sus — s-a în ieri şi se desfăşoară • timp duminică la Bulzeşti şi ieri
Ziua de 8 mai a fost mar cheiat în ziua de 8 mai. O de 3 zile interesante con la Bucureşci, iar joi şi vi de duminică de la Blăjeni.
Vîlcelele cată de un succes deosebit contribuţie însemnată la a- Mecanizatorul Petru Kvi, unul din cei mai harnici muncitori cursuri contind din probe neri se vor desfăşura la Pe lingă acestea, vor mai
şi la C.A.P. Deva. Mecaniza ai S.M.A. Simeria. a însămînţat în 5 zile, o suprafaţă dc 130 ha sorise şi practice. Primele Vata de Jos, Tomeşti şi Ri- avea Ioc numeroase altele
Datorită eforturilor depuse torii Petru Florea şi Nicolae cu porumb, depăşindu-şi norma planificată. In prezent el lucrea două clasate din fiecare biţa. în întreprinderi şi instituţii.
ză la insămînţarea porumbului pe ogoarele C.A.P. Boblina.
de mecanizatori şi coopera Lupuţ, ajutaţi de cooperatorii (Continuare în pag. a 2-a)
tor!, aseară s-a terminat se Gheorghe Ştefan, Aurel Igna,
mănatul porumbului şi în coo losif Sebeslyen şi Ion Miron,
perativele din Gînţaga şi Vil- lucrînd in schimburi prelungi
celele. La Gînţaga, din totalul te, au terminat insămînţarea dată în folosinţă o nouă elevi. Ei au semnat re terialul necesar, iar în ri
de 142 ha semănate cu po porumbului pe întreaga su SIMPOZION „1848" EXPOZIŢIE DE MOBILĂ piaţă de alimente. Aici au cent un angajament care-i nele locuri, s-a început VREMEA
rumb, 42 au fost realizate de prafaţă de 160 ha prevăzută In aula Institutului de La Petroşani, în piaţa fost instalate 24 de mese onorează : fiecare dintre construcţia noilor adăpă
acţiunii
fruntea
In
pentru
tractoristul loan Dolha. In coo in plan. Tovarăşii Costică subingineri din Hunedoa halelor, întreprinderea co metalice, individuali, producă ei va Îngriji 1* pomi, va tori. află comuna Sarmize- Pentru 24 ore
uda florile şi le va plivi
precum
torii
se
mercială locală de stat a
perativa din Vîlcelele, sub Igna, preşedinte, şi Ion Barbu, ra, a avut loc un simpo amenajat de curînd o ex şi unităţi ale comerţului cu regularitate, vor parti getusa, unde s-a terminat Vreme călduroasă şi u-
zion
consacrat
împlinirii
îndrumarea permanentă a in inginer-şef, au fost zi de zi a 125 de ani de la revo poziţie permanentă de socialist, ca : alimentaţie cipa cu toţii Ia acţiunile construcţia unei adăpători şor instabilă după-amiaza,
cînd
alimentara,
vor
ginerului şef Dan Tabuia, s-au □ lături de mecanizatori, cre- luţia din 1848 în Ţările mobilă. Aici sînt expuse publică, industriale, de pro de înfrumuseţare a blo pe păşune. verse local ploaie, cădea a-
Împrejurimilor
cului
şi
duse
de
însoţite
des
garnituri
de
mo
diferite
semănat 144 ha cu porumb, indu-le condiţii cit mai bune Române, organizat de Ca bilă sau piese izolate, ce facere a legumelor şi sale. „Vrem să contribuim PE TEME DE PAZA de descărcări electrice.
de
binetul
judeţean
partid
din car 35 ha ierbicidat. pentru folosirea cu maximum şi U.A.S.C.R. din insti se pot cumpăra la de fructelor, „Gostat“, „Avi prin munca noastră Ia în CONTRA INCENDIILOR Cerul va fi variabil, tem
e
frumuseţarea caselor şi o-
In cursul zilei de azi vor de randament a maşinilor de tut. In cadrul simpozio pozit. Noua expoziţie de cola“, unităţi ale coopera raşulul în care trăim şl porar noros. Vini in ge
ţiei
neral slab din vest. Tem
şi
meşteşugăreşti
de
încheia semănatul porumbului semănat. nului au prezentat expu mobilă — înscrisă pe li colectare a sticlelor şi muncim“ — se spune în La Şcoala generali din peraturile minime vor fi
nia
formelor
modernizării
desfăşurat
şi cooperativele din Bretea neri profesorii Constantin de desfacere a produselor borcanelor. Încheierea angajamentului Gurasada s-a „Cine ştie, cuprinse între 19 şi 13
Bulz — „Cadrul istoric al
concurs
un
In
următoare,
Română şi Ruşi, realizindu-se C.A.P. Căstău desfăşurării revoluţiei de — oferă cumpărătorilor mesele perioada producăto lor. ciştigă“, pe teme dc pază grade, iar cele maxime
pentru
intre 21 şi 24 grade.
astfel in întregime suprafa a la 1848“, Dumitru Su posibilităţi mai largi de rii individuali vor fi aco ADAPATORI PE PĂŞUNI contra incendiilor. Au
de 687 ha planificată in cele Semănatul porumbului pe san — „Figuri proeminen a-şi alege tipul de mobilă perite. participat elevi din clasa Pentru următoarele
revoluţionari
ro
de
a Vl-a.
te
cinci cooperative de pe raza întreaga suprafaţă de 131 ha mâni“ şi Constandin preferat înainte de depla In vederea satisfacerii In încheiere, a fost pre două zile
comunei Bretea Română. s-a terminat şi la C.A.P. Căs Clemente — „Scriitorii pa sarea la depozit. ANGAJAMENTUL necesarului de apă pentru zentată o gală de filme
animalele
întreţinute
pe
folclorul“.
şl
tău. Această realizare se da- şoptişti prezentate au Lu O NOUA PIAŢA DE PIONIERILOR păşuni, s-a prevăzut con educative privind apăra Vreme uşor instabilă, cu
fost
crările
C.A.P. Haţeg toreşte hărniciei mecanizatori urmărite cu viu interes DIN BLOCUL 1 struirea a 45 de adăpă rea avutului obştesc îm cerul temporar noros, fa
filme
ca
potriva
focului,
pe
lor Alexandru Rusu, Ion de un mare număr de ALIMENTE LA DEVA tori toate pajiştile naturale. re au impresionat atît pe vorabil averselor locale
comunele
In
unde
In blocul nr. 1, str. Le-
Jăranii cooperatori şi me Lăscoi, Ion Ciorîţă şi Ion Tur- studenţi şi cadre didac De curînd, în cartierul nin, din Brad, locuiesc 8 se construiesc asemenea elevi, cit şi pe locuitorii de ploaie. Vînt slab din
canizatorii de la C.A.P. Ha dăşan, brigadierilor de cîmp tice. Dacia, din Deva. a fost pionieri şi 1 uteciştl, toţi obiective, i-a asigurat ma prezenţi în număr mare vest. Temperatura — in
la şcoala din sat.
uşoară scădere.
ţeg — ne-a informat tovară Maria Bota şi Elena Damian.
şul Petru Fărcaşiu, responsa O contribuţie însemnată şi-au