Page 26 - Drumul_socialismului_1973_05

Si«®ESaStWSa9SiX'a ....
' I
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 700 O MIERCURI 9 MAI 1973
V
' _- •_. '
03í^^'\!I2kIS''2^^í’I2^^í?íííSE¡S^’-^ 1

EHEI IE Sim h MUIE!,
gospodina
> 1
cetăţean

(Urmare din pag. 1) următoare actului istoric de tru transpune cu elan în via­ ticll sale externe întărirea re­
la 23 August 1944 forţele pa­ ţă programul elaborat de laţiilor de prietenie şi cola­
triotice şi unităţile militare au Congresul al X-lea şi Confe­ borare frăţească cu toate ţă­
Sînt încă vii în memoria rinţa Naţională a partidului rile socialiste. In acelaşi timp,
: il omenirii luptele duse de-a eliberat Capitala şi teritoriul de făurire a societăţii socia­ România dezvoltă relaţii cu
■:, i j. • itesi. :ÏS:: .> .sis,;.,, . ; : :■ lungul anilor grei ai celui patriei, Armata Română a
: participat la eliberarea Unga­ liste multilateral dezvoltate pe toate ţările lumii, fără deose­
de-al doilea război mondial bire de orînduire socială. La
de popoare, de forţele pro­ riei şi Cehoslovaciei, continu- pămîntul României.
La întreprinderea de gresiste şi democratice unite ind acţiunile militare pînă la In cei 28 de ani care au temelia politicii externe a ţă­
utilaj minier Crişclor a împotriva acţiunilor celui mal capitularea Germaniei. Efec­ trecut de la victoria asupra rii noastre stau principiile de
fost formată o echipă nu­ agresiv şi mai reacţionar de­ tivele militare angajate de fascismului, în lume s-au pro­ nezdruncinat ale suveranităţii
mai din femei, care lu­ taşament al imperialismului — România in războiul antihitle­ dus mari schimbări. Formarea şi independenţei naţionale, e-
galităţii în drepturi, neames­
crează la şlefuirea robi­ imperialismul hitlerist. Forţe rist s-au ridicat la aproape şi dezvoltarea sistemului mon­ tecului în treburile interne,
netelor pentru instalaţiile uriaşe din numeroase ţări 540 000 de oameni. Aproxima­ dial socialist, apariţia de noi avantajului reciproc, respectă­
de aer comprimat. In s-au ridicat in acei ani împo­ tiv 170 000 de militari români state pe ruinele vechilor im­ rii dreptului fiecărui popor
Imagine cîteva din mun­ triva duşmanului cotropitor, au căzut în marile bătălii perii coloniale, amploarea de a-şi hotărî singur soarta
citoarele acestei echipe. formind coaliţia antihitleristă purtate împotriva cotropitori­ mişcării comuniste şi munci­ Sărbătorirea zilei de 9 Mai
din care făceau parte U.R.S.S., lor hitleriştl. Devenind liber şi toreşti internaţionale, a miş­
Foto: VIRGIL ONOIU Anglia, S.U.A. şi căreia i s-au stăpîn pe soarta sa, poporul cărilor general-democratice găseşte poporul nostru, că­
alăturat apoi alte ţări. Rolul român, prin eforturi susţinu­ au contribuit la întărirea con­ lăuzit de Partidul Comunist Ro­
hotărîtor in înfrîngerea Ger­ te, a dat viaţă politicii Par­ siderabilă a forţelor socialis­ mân, în plin efort creator
maniei şi obţinerea victoriei tidului Comunist Român de mului, păcii şl progresului. pentru dezvoltarea economiei
asupra fascismului l-a avut construire a socialismului în In epoca noastră fiecare şi culturii socialiste, pentru
Uniunea Sovietică, forţa prin­ ţara noastră. Mutaţiile petre­ naţiune, mare sau mică, are îndeplinirea cincinalului înain­
cipală a acestei coaliţii, care cute în viaţa economică, po­ un rol de îndeplinit. Pornind te de termen, pentru înflori­
a purtat pe umerii săi greul litică şi socială a ţării in anii de la acest considerent, Ro­ rea continuă a naţiunii socia­
războiului. construcţiei socialiste, victoria mânia desfăşoară o activitate liste. Aniversînd Ziua indepen­
Aniversînd marea ZI a vic­ deplină şi definitivă a socia­ permanentă pentru asigura­ denţei de stat şi Ziua victo­
lismului au creat condiţii pen­
toriei asupra fascismului, po­ tru ridicarea României pe noi rea păcii şi securităţii, pen­ riei, poporul nostru este ho-
tărit să depună şi în viitor
tru
colaborării
dezvoltarea
Construim eu mîinile porul român este mîndru că trepte ale progresului şl civi­ între popoare, pentru aşeza­ toate eforturile pentru a-şi a-
şi-a adus contribuţia la cau­
lizaţiei, pentru înflorirea na­
„Proces-verbal încheiat za înfringeril fascismului, în­ ţiunii socialiste române. Ur- rea pe baze raţionale a ra­ duce întreaga sa contribuţie
azi, 9 aprilie 1973, cu oca­ scriind astfel o pagină glo­ mînd cu încredere călăuza sa porturilor dintre state, se ma­ la întărirea forţelor frontului
noastre zia şedinţei comisiei de fe­ rioasă în istoria luptelor sale încercată pe drumul libertăţii nifestă ca un factor activ pe triumful cauzei progresului so­ la
mondial
antiimperialist,
arena
mei din cartierul 3 Deva...
Ţara
internaţională.
Ordinea de zi: prelucrarea pentru libertate şl Indepen- şi fericirii — Partidul Comu­ noastră pune în centrul poli- cial şi păcii între popoare.
nist Român — poporul nos-
ţă. După ce în zilele imediat
Aici, la Hunedoara, unde Mi-e dragă. îmi cunosc ma­ rea întreprinderii şi pînă planului de muncă pe tri­
oameni harnici şi inimoşi şina, mi-a dat ceva din astăzi, descifrează taina ci­ mestrul II şi constituirea
făuresc cu mîinile lor o is­ puterea ei, iar eu i-am dat frelor ce rezultă din planu­ „comitetului micilor loca­
torie nouă, a luat fiinţă a- ceva din sufletul meu". rile de producţie, planuri tari“.
cum aproape un sfert, La fel se poate vorbi, şi depăşite an de an. Pînă mai Dincolo de consemnarea Controlul obştesc în acţiune
de veac o Întreprindere : ne-ar putea vorbi despre ieri adunau şi înmulţeau, lapidară din procesul ver­
I.C.S.H. La chemarea ei, la munca lor şi cele două su- cum au învăţat din moşi- bal, şedinţa comisiei de fe­ Manifestări
chemarea muncii, au răs­ doriţe, Elena Popa şi Emi­ strămoşi, cu condeiul. Acum mei din acea zi de aprilie
puns zeci şi mii de tineri lia Lazăr. Sînt apreciate stăpînesc maşinile acestea are o semnificaţie aparte.
din toate colţurile ţării. pentru hărnicia şi dragos­ moderne şi gînditoare, ca­ Un mănunchi de copii —■ sacrale aniversării
Astăzi, alături de cei tea de muncă, sînt două re îşi dezvăluie secretul în pionieri şi şcolari — consti­
6 000 de salariaţi ai I.C.S.H., comuniste respectate, mame faţa lor. Privind-o pe to­ tuiţi într-un „comitet al"
lucrează aproape 1 200 de iubitoare. varăşa Dora Ferencz cît micilor locatari”, s-au ală­ Zilei victoriei şi a
femei în toate domeniile zel pune în munca de fie­ turat celor mari — gospo­
muncii de constructor. E- Cine nu cunoaşte pe zu- care zi, cum ştie să stăpî- darilor — cu dorinţa vie
xistă ceva măreţ şi demn grav-vopsitorul Elena Cîm- nească limbajul maşinilor, de a face din zona în care independenţei
în devotamentul cu care peanu, pe muncitoarea care cum ştie să le dirijeze, îţi trăiesc cel mai frumos car­
aceste femei îşi îndeplinesc cu dragostea ei de muncă dai seama cît de mult a ur­ tier din oraş. „Noi ne-am Consiliul orăşenesc Orăştie internaţi, cît şi a pacienţilor să intervină de urgenţă, pen­
sarcinile, îşi afirmă talen­ dă culoare meseriei urmaşi­ cat. pe treptele profesiunii, împărţit sarcinile pe fieca­ al Frontului Unităţii Socia­ ce se prezintă la diferite ca- tru a o soluţiona. de stat a României
tul şi puterea de muncă lor lui Manole. Pe inginera femeia de azi, muncitoarea re membru al comitetului liste manifestă preocupare binte medicale pentru con­ Maria Munteanu, cu echi­
puse în slujba înălţării de comunistă Salvina Lucaci o de azi. — spunea mica preşedintă permanentă pentru buna des­ sultaţii şi controale, modul pa sa, a întreprins controale 9 Mai — Ziua victoriei
noi şi noi obiective. găseşti acolo unde planul de Construim cu mîinile Mioara Străjan. Iată, Ior­ făşurare a activităţii echipe­ de pregătire şi servire a me­ la complexul comercial ali­ şi a independenţei de stat
Ţi-e drag s-o vezi pe ex- pe planşă prinde viaţă-Mn noastre o istorie nouă, care dan răspunde de zona ver­ lor de control obştesc pe ra­ sei etc. In ansamblu, consta­ mentar. Au fost depistate o a României, zi cu profun­
cavalorista Maria Pătruţ pe spaţiu, acolo unde practica va putea spune generaţiilor za oraşului. Membrii echipe­ tările echipei au scos în e- serie de deficienţe, cum ar de rezonanţe în istoria po­
colosul ei de fier. „Nici o o cere O găseşti făcînd de mîine că aici, la Hune­ lor sînt instruiţi cu regulari­ videnţă lucruri pozitive, cu fi: mărfuri alimentare ţinute porului nostru a gene­
meserie nu e mai frumoasă combinaţii de materiale de doara, alături de miile de tate, se organizează acţiuni menţiunea că se impune o rat, în zilele tic luni
ca a mea — ne spune co­ construcţii prin metode constructori au lucrat, au de control lunare şi chiar mai mare promptitudine în în vînzare deşi termenele de şi marţi, Ia nivelul unor
munista Maria Pătruţ. Am gîndite de ea. Munca ei îţi zidit, au pus o cărămidă mai frecvente, pe la majori­ primirea bolnavilor la con­ garanţie erau depăşite şi nu instituţii şcolare din muni­
excavat milioane de metri aduce siguranţă. Prin ochii trainică la înălţarea oraşu­ sultaţii, o mai atentă com­ aveau certificate care să a- cipiul Deva (şcolile profe­
ei vezi departe. tatea unităţilor supuse con­ teste buna lor calitate, cură­
cubi de pămînt şi nu mi-a lui şi femeile constructor. trolului, unităţi cu care cetă­ portare, în general, faţă de sionale de construcţii, e-
In sălile de maşini elec­ omul suferind. ţenia era deficitară ; la mul­ ncrgctică, materiale de
fost uşor, dar dacă ar fi ţeanul intră zi de zi în contact. te produse şi articole nu e-
tronice veţi găsi numai for­ EMILIA POP MEHELEAN construcţii, liceele in­
să-mi aleg meseria din nou, ţă feminină. Aici sînt to­ preşedinta comisiei de femei Periodic, conducerile unităţilor Fapte pozitive a constatat xistau etichete cu preţuri şi dustriale minier şi de
tot pe aceasta aş alege-o. varăşe care. de la înfiinţa­ de la I.C.S. Hunedoara şi secţiilor controlate sînt che­ şi echipa condusă de Maria altele. Toate aceste nereguli construcţii), o serie de ma­
mate să informeze asupra mă­ Păun, la secţia croitorie fe­ au fost consemnate In regis­
surilor concrete luate în ur­ mei, subliniind însă că se trul unic de control, fiind a- nifestări comemorative. Cu
ma semnalizărilor făcute de impune tn viitor o atenţie duse de urgenţă la cunoştin­ acest prilej, in cadrul unor
„Me cheamă ogorul 1 echipele controlului obştesc. respectarea termenelor faţă de ţa conducerii cooperativei ţeri superiori ai forţelor
călduroase întilniri cu ofi­
sporită
continuă
şi
de
e-
In prezent se studiază găsi­
noastre armate, au fost e-
rea unei modalităţi unice de xecuţie a diferitelor lucrări, pentru a lua măsuri. vocate faptele de vitejie
secretarul organizaţiei de — Dacă te deprimi de ti- informare asupra deficienţe­ cît şi faţă de calitatea aces­ Intervenţii prompte, la o- ale ostaşilor români din
partid de la C.A.P. Ostrov năr cu munca, şi dacă o lor găsite in teren cu ocazia tora. biect, în cunoştinţă de cauză. timpul războiului de inde­
Aşa acţionează majoritatea e-
ne-a vorbit despre vredni­ faci şi cu inimă, greu te controalelor, modalităţi care La berăria din oraş. Con­ chipelor de control obştesc pendenţă şi celui de-al
cia tinerei cooperatoare, de­ mai desparţi de ea. azi diferă de la o echipă la stantin Banta, cu echipa ce din Orăştie. doilea război mondial. A-
spre dragostea ci de muncă, — Şi cind rodul e bogat, alta. Unele trimit procesele- o conduce, a sesizat faptul că ceştia au vorbit, de aseme­
Nesia Mateşoni a întrebat: încercaţi satisfacţia de-a fi de de la scara B, blocul verbale de constatare la Con­ frigiderul nu funcţiona de Este o sarcină permanentă nea, „despre prevederile Le­
„Dar ce-am făcut eu mai contribuit la e.l ? „Bară", Turtureanu de dis­ siliul orăşenesc al Frontului mai multe zile, ceea ce a pentru consiliul orăşenesc al gii nr. 14 privind âpărarba
mult decit altele, ori mai ciplina celor mai mici, Unităţii Socialiste, altele con­ dus la alterarea a 4 kilogra­ Frontului Unităţii Socialiste naţională.
mult decit am simţit că — Cum să nu ! In fieca­ Furdui de disciplina de pe semnează doar în registrele me de carne, 22 perechi de de a activiza toate echipele,
trebuie să fac, că se cere. să re. vară, în fiecare toamnă. scara B, blocul „Bară". Ae- unice de control ş.a.m.d. cirnăciori, 34 bucăţi de miti­ pe toţi membrii acestora la o Căminul cultural din
fac ?". Bogăţia cooperativei e şi tei şi altele. In urma inter­ muncă şi mai susţinută. In Băiţa a găzduit acţiunea
bogăţia noastră. Nu numai lucă de curăţenia cartieru­ In cadrul unor acţiuni or­ acelaşi timp, trebuie să se
întrebarea suna frumos cea din hambare, ci şi cea lui, Pintea de...“ Şi aşa, ganizate recent, echipele de venţiei făcute de către mem­ „9 Mai — Ziua indepen­
tn glasul cald al tinerei din suflete. fiecăruia dintre cei 13 control obştesc s-au mobili­ brii echipei de control ob­ urmărească cu aceeaşi per­ denţei şi a victoriei", ma­
cooperatoare. „Dar ce-am membri ai „comitetului zat în număr mare, fiind vi­ ştesc, aceste produse au fost manenţă cum sînt finalizate nifestare organizată de în­
făcut eu mai mult ?“. Dar — Vă mai amintiţi cu cit micilor locatari“ li s-au în­ zitate eu acest prilej o serie scoase imediat din consum, de către conducerile unităţi­ văţătoarea Elena Ungurea-
cine a fost mereu in frun­ r-a fost răsplătită în toam­ credinţat sarcini concrete. de unităţi comerciale, presta­ iar conducerea cooperativei lor vizate observaţiile, pro­ nu.
te la grădina de legume, la nă hărnicia din anid tre­ — De atunci — ne infor­ toare de servicii către popu­ de consum Orăştie a fost o- punerile pe care le fac mem­ 'k
cut ?
porumb, la scos cartofi, la mează tovarăşa Eufrosina laţie. unităţi d' ' ocrotire a bligată să intervină de urgen­ brii echipelor de control ob­ întilniri cu ofiţeri ai for­
-
căratul sacilor cu bucate din — Dacă-i vorba de. buca­ .Tianu. preşedinta comisiei sănătăţii şi altele. Spicuim ţă pentru repararea agrega­ ştesc. Numai atunci această ţelor noastre armate vor a-
cîmp la magazie ? Cine. s-a te, apoi cred c-am luat de femei din cartierul 3 cîteva din constatările făcu­ tului frigoi ific. De asemenea, muncă obştească îşi va atinge vea loc şi astăzi în muni­
întrecut mai mult in hărni­ vreo 5—600 kg de cartofi, Deva — micii noştri loca­ te cu acest prilej. echipa a consemnat defec­ finalitatea dorită — îmbună­ cipiul Deva Ia liceele „De-
cie peste, tot unde era vor­ ultima oară am luat vreo tari se întrec în a face din ţiuni la instalaţia de motori­ tăţirea necontenită a servirii ccbal". nr. 2 şi pedagogic.
ba de muncă ? .?00 kg de grîu şi mai pri­ cartierul Progresul cea mai Echipa nr 40. condusă de nă de la maşina de gătit, din cetăţeanului la toate unităţile •A-
Nesia Mateşoni ştie ce în­ misem înainte avans, po­ frumoasă zonă. Dealtfel, ei Maria Constantin, a făcut un care cauză motorina curgea Tot azi, vor avea Ioc a-
Numele Nesiei Mateşoni seamnă munca. A deprins-o rumb am dus acasă vreo au şi chemat la întrecere control amănunţit şi la obiect pe jos, în afara aspectului cu care ia zilnic contact. dunări festive ale tinere­
n-a trecut cu mult hotarele, aici, in cooperativă, la anii 12 saci. iar bani. in toată „Pentru cel mai frumos la spitalul unificat din loca­ neplăcut existînd aici şi un tului pe tema : „9 Mai —
salului. S-a pierdut in ano­ adolescenţei. Din cei 25 de luna. Dacă munceşti şi ţi-e cartier din oraş", pe toţi litate. S-au controlat starea de pericol de incendiu. Şi în a- CORNEL PERUŢA zi cu profunde semnificaţii
nimatul muncii, aşa cum ani de viaţă. 11 i-a numă­ drag să munceşti, nu se pionierii şi şcolarii din De­ curăţenie, asigurarea asisten­ ceastă problemă, conducerea inspector comercial pentru libertatea, fericirea
se pierd atitea şi atitea nu­ rat aici. tn mijlocul lucră­ poate să nu fii răsplătit. Te va — avînd ca obiective ţei medicale atît a bolnavilor Şi viitorul luminos al tine­
me din rindul acelora a că­ torilor de pe ogoare, alături simţi şi tu că eşti vrednic, îngrijirea şi curăţirea per­ cooperativei a fost sesizată GH. I. NEGREA rei generaţii din România".
ror muncă ar putea fi re­ de care şi-a învăţat, miini- că ţi-e munca muncă, casa manentă a aleilor din ju­
liefată in fiecare zi. Cind le să nu ştie ce-i zăbava. casă, bucuria bucurie. rul blocurilor, întreţinerea
şi îngrijirea zonelor verzi,
a florilor, a scuarelor, a
© Pentru a păstra rădăcl- dăugaţi două linguri de griş balcoanelor. Să-i vedeţi zil­ Oin experienţa colectivelor fruntaşe
noasele timp de mai multe la un pahar cu orez. nic cu cită rîvnă se îngri­
zile, introduce(i-le frunzele jesc de udatul pomilor or­
într-un vas cu apă (la tem­ Q După ce aţi scos ouăle namentali şi florilor. Au şi în întrecerea socialistă
peratura camerei). Tubercu­ din frigider, lăsaţi-Ie cei pu­ trecut la amenajarea unui
lele ori rădăcinoasele vor ră- ţin un sfert de oră să sc a- loc de joacă pentru ci, în
mîne în afara apel. Apa nu dapteze căldurii din bucătă­ centrul cartierului. Che-
se va altera dacă puneţi pe rie. Dacă Ie introduceţi ime­ mînd la întrecere ei s-au (Urmare din pag. 1) trecut de obţinerea unor Referitor la acelaşi capitol buldozere şi macarale turn,
şi angajat să nu se lase
Sfaturi fundul vasului o mică piesă caţi să crape coaja şi impli­ întrecuţi. care, s-a alăturat vizînd scurtarea termenelor considerabile economii la ţinem să evidenţiem că am cu 1,7 la sută la cilindrii de
diat în apa care fierbe, ris­
micilor
Comitetul
preţui de cost, precum şi a
sau tablă de cupru.
„renunţat" la a ne caracteri­
compresor etc.
cit să se răspîndească în apă
locatari,
© Uleiul de floarea-soarelui o parte din conţinutul oului. comisiei noastre de femei de execuţie şi obţinerea unei unui volum de beneficii su­ za activitatea după unii in­ Sub directa îndrumare a
plimentare de peste 7,3 mi­
eficicnţe
pe
sporite.
Astfel,
dicatori
„producţia
cum
sînt
sau de porumb nu rîncezeş- Dacă, totuşi, timpul vă pre­ pentru a face din cartier baza dimensionării stocu­ lioane lei. realizată la mia de lei fon­ comitetului de partid s-a
te dacă pe fundul sticlei pu­ sează, ungeţi coaja cu oţet un ■•Joc plăcut, frumos, de rilor la nivel optim minim Realizăm Ia ora actuală — duri fixe". Ne judecăm efor­ lansat în toate şantierele
mîndrim,
va
care
să
ne
concentrat ; chiar dacă va
noastre o amplă acţiune de
neţi (înainte de a turna ule­
utile iul) o linguriţă de oţet de crăpa, în contact cu oţetul dovedi că e, de fapt, înregistrăm o vizibilă scurta­ şi o spunem cea cu mai mică ficiul net obţinut la 1 000 lei materialelor. Astfel anul tre­
tul şi realizările după „bene­
deosebită
economisire a
materiilor şi
re a duratei de la intrareâ
—
mîndrie
colectiv mare în fapte.
albuşul se va coagula în zo­
vin.
materialelor şi pînă la pu­
nele fisurate şi oul va fi sal­ nerea lor în operă, viteza de cheltuială la mia de lei pro­ fonduri fixe", indicator pe cut am obţinut o economie
ducţie
@ Spanacul va rămîne vat. o circulaţie a acestora îmbună- prinderile dintre toate între­ care îl considerăm mult mai de 262 tone metal, 400 tone
similare
din
ţară.
activitatea
expresiv
în
de
verde dacă se pune Ia fiert © Nu veţi mai lăcrima cu- tăţindu-se de cîteva ori. Angajamentul nostru pentru construcţii. In final, după ciment, peste 160 mc mate­
în apă clocotită. răţind ceapa, dacă veţi înfige Rubrică realizată de Prin metode asemănătoare 1973 este să realizăm o chel­ cum sublinia tovarăşul rial lemnos, importante can­
tităţi de conductori.
în vîrful cuţitului miezul u- am determinat căi noi pentru tuială de 915 lei la 1 000 lei Nicolae Ceauşescu la Confe­
© Pentru ca budinca de nei felii mai groase de pîine LUCIA LICIU continua scădere a ponderii producţie, fapt ce va deter­ rinţa Naţională a partidului, Un real sprijin în această
orez să fie mai pufoasă, a- care va absorbi mirosul. cheltuielilor materiale în to­ mina o eficienţă sporită fa­ numai prin prisma eficienţei acţiune — care continuă am­
talul cheltuielilor de produc­ ţă de cea obţinută anul tre­ obţinute ne putem caracteri­ plificat tn acest an — îl a-
ţie, fapt însoţit numai anul cut. za munca. duc iniţiativele noastre mun­
citoreşti, care, desfăşurate
Dacă pe tărîm economic ne fie sub genericele „Punct de
iNSAMINŢATUL PORUMBULUI concentrăm eforturile pe ce­ planului model", unic pentru
„îndeplinirea
lucru
le două direcţii principale i
—
ţel
creşterea productivităţii mun­ întregul colectiv" sau „Faţă-n
(Urmare din pag. 1) tarea acestei lucrări. Aşa de din cadrul consiliului inter­ cii In vederea reducerii du­ faţă beneficiarul şi producă­
exemplu, la C.A.P. Dobra cooperatist Ilia — vecin cu ratelor de execuţie şi obţine­ torul de panouri din prefa­
ceasta frumoasă realizare mai sînt de semănat 60 ha cel din Dobra — s-au însă- rea unor efecte economice bricate" ţintesc, de fapt,
şi-au adus-o mecanizatorii clin 135, la C.A.P. Roşcani 136 mînţat pînă ieri 1 030 ha cu maxime cu cheltuieli mini­ scopurile noastre supreme.
Vi orei l.ăzărescu, Ion Ivănes- din 276, la C.A.P. Sălciva 48 porumb din cele 1 150 pre­ me, trebuie reliefat rolul Realizările bune obţinute
cu, Ştefan Cibu, losif Ripoci, clin 153, iar la C.A.P. Răduleşti văzute în plan. Au terminat deosebit pe care organizaţia în primele patru luni din a-
Ion Josan, tovarăşele Veroni- 30 din 115. S-a întîrziat mult semănatul C.A.P. Bretea-Mu- de partid îl joacă în înfăp­ cest an (am materializat mai
ca Dominoi şi Saveta Olaru, executarea arăturilor şi pre­ reşană, Brîznic, Sîrbi, Ilia, tuirea acestei tactici şi stra­ mult de 30 la sută din pla­
brigadiere de cimp, Toma Ru- gătirea terenului, neasigurîn- Cimpuri-Surduc, Gurasada, tegii economice. nul anual de investiţii), an­
joi, preşedinte, şi Elena Vi- du-se în acest fel front de Brănişca şi Veţel. Mai sînt Dispunem de comunişti gajarea noastră de a ne per­
şescu, inginer-şef. lucru suficient pentru semă­ destoinici şi capabili, pe ca­ fecţiona continuu activitatea,
nat. In cooperativele agrico­ de semănat în total 120 ha re i-am plasat în fiecare for­
In unităţile rămase le de producţie din comuna la cooperativele agricole de maţiune de muncă, pentru a dorinţa de a munci mai mult
şi mai bine pentru amplifi­
Dobra mai sînt de semănat producţie din Boz, Leşnic şi întări şi coordona direct or­
în urmă din cadrul 226 ha cu porumb, iar în Burjuc. ganismele noastre producti­ carea succeselor sînt în mă­
consiliului cele din comuna Zam o su­ La însămînţarea la timp şi ve. Aşa se explică faptul că sură să justifice aspiraţiile
prafaţă de 56 ha. Acum nu în bune condiţiuni a porum­ rezultatele bune obţinute nu noastre de a ne situa şi în
intercooperatist Dobra mai este timp de aşteptat. bului, în unităţile în care se prezintă ca aspecte singu­ acest an printre unităţile
Organele Iorale de partid şi această acţiune s-a încheiat, lare, doar ale unor formaţii, fruntaşe din ţară. Avem
comite­
Insămînţarea de stat— îndeosebi partid şi şi-au adus aportul mecaniza­ ci ele reunesc strădaniile în­ credinţa că orientarea noas­
tele
de
comunale
tră şi-a justificat şi-şi justi­
torii Simion Biriş, Ion Nele-
consiliile populare comunale tregului nostru colectiv. fică soliditatea şi eficienta,
porumbului trebuie Dobra şi Zam — trebuie să ga, Clheorghe Sorea, Ion Pînă nu demult muncitorii iar semnul preţuirii din par­
concentreze tractoarele şi Dimpcriu, Roman Dănilă, noştri care deservesc princi­ tea partidului nostru, a secre­
Negrilă
Cătălina,
Aurel
A-
urgentată ! maşinile la cooperativele ră­ palele utilaje înregistrau rea­ tarului său general, tovarăşul
mase în urmă, să mobilizeze xente, Visalon Popovici, Ion lizări sub posibilităţile pe Nicolae Ceauşescu, trebuie
care le aveau. Comuniştii ca­
In cooperativele agricole toate forţele pentru ca în Joldea, Cornel Ungur, Ro­ re au întărit formaţiile din să ne mobilizeze mai mult la
man Olaru, Aron Lazăr, Ion
de producţie din Lăpuşnic, 2-3 zile şi aceste unităţi să cadrul unităţii de transpor­ etalarea calităţilor de sîrguin-
Teiu şi Holdca, insămînţarea încheie însămînţarea porum­ Dănilă, fraţii Remus şi Ro- turi, iniţiativele pe care le-au ţă, pricepere şi competenţă
porumbului s-a încheiat pe bului. mulus Bolea, Costea Miron, de care dă dovadă colectivul
întreaga suprafaţă planifica­ Traian Todea şi alţii. generat au determinat însă nostru acum cind ne despar­
tă, iar în cele din Ohaba, Mai au de însămmţat Mulţi dintre ei muncesc în un vizibil reviriment. Con­ te mai puţin de un an pînă
Lăsau şi Zam se apropie de prezent pe ogoarele C.A.P. cret, este vorba despre mai ce vom împlini un pătrar de
sfîrşit. Sînt însă unele uni­ 120 ba din zona Orăştiei, ajutînd la Secvenţă de muncă de Ia F.M.C. BIrcea. Arzătorii Sclieştyen ştefan, Lazăr Neamţ şi Con­ buna utilizare a maşinilor şi veac de activitate sub emble­
tăţi care. avind aceleaşi con­ stantin Botezat execută operaţia de aşezare a caliielor de teracotă' la cuptoare. agregatelor, lucru ce a dus ma I.C.S Hunedoara — nu­
diţii pedo-climatice, au ră­ In cooperativele agricole terminarea însămînţării po­ la depăşirea indicilor de uti­ me consolidat, cu un bine­
mas mult în urmă cu execu­ de producţie care fac parte rumbului şi în .aceste unităţi. lizare cu 3 la sută la exca­ meritat prestigiu în rindul
vatoare, cu 8—9 la sută la constructorilor din România.