Page 27 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 700 ® MIERCURI 9 MAI 1973
Vizantl Thirt — Călan.
...r.................. ............ .......................... Sporul pentru vechime neîn
economia judeţului oferă largi posibilităţi de eaSfieare unitate
treruptă
aceeaşi
în
se acordă din 5 în 5 ani, ast
fel : pentru o vechime neîn
treruptă în aceeaşi unitate
între 5 şi 10 ani, se acordă
un spor de vechime de 3 la
sută la salariul tarifar, între Pe platourile cinematografice româneşti
10 şi 15 ani, sporul este de
la fazele zonale ale con
VĂ PREZENTĂM cursului, la specialităţile 5 la sută ; între 15 şi 20 ani, Pentru melomani
sporul este de 7 la sută, iar
horticultură şi zootehnie şi, peste 20 ani, sporul este de „CU MÎINILE CURATE“-
© EDE 0812 — un disc
(g Printre numeroasele a-
deci, în calificarea pentru 10 la .sută. Termenele arătate pariţii de lucrări folclorice, de muzică uşoară, pe care
Liceul agricol ieoagiu faza republicană, pentru Te a mai sus nu se aplică persoa un interesant serial prinde viată se cuvine menţionat şi dis sînt înregistrate melodii
consecutiv.
treia
nelor încadrate în muncă din
oară
succesele
anului
Unul
din
va
cu
acţiona
meinicia acestei pregătiri industria minieră, unde tran cinematografic românesc 1972 a Mihai Roman inteligenţă în di cul celor doi solişti de mu susţinute de patru vedete
şi
fermitate
este facilitată şi de boga şele pentru acordarea sporu fost şi filmul regizorului Ser recţia contracarării încercărilor zică populară : Tiberiu Ceia ale muzicii uşoare italiene:
Unitate şcolară de pres fani, Alexandru Buciuman, lui de vechime neîntreruptă giu Nicolaescu „Cu mîinile disperate ale aceloraşi repre şi Domniţa Sabndîş. Critica
tigiu şi tradiţie în învăţă- Ioan Rob şi alţii. Vorbind ta bază materială a şcolii: în aceeaşi unitate sînt mai curate“. Era vorba de situaţia zentanţi ai „partidelor istori de specialitate recunoaşte Ricardo del Turco, Wilma
15 ha teren agricol, parce
de
putere
mîntul nostru agrozooteh despre capacitatea şi va lat după nevoile programei scurte. Celelalte probleme a- social-istorică din ţară, de du la ce“, căzuţi în la alegerile prin autenticitatea pieselor fol Goiche, Etluardo Vianello şi
imediat
sfîrşitul
războiului,
înfrîngerea
din
nic, liceul agricol este des loarea corpului nostru di de practică productivă; o rătate în scrisoare se pot re pă eliberarea ţării, foarte bine 1946, dc a submina şi a răstur clorice interpretate. Sergio Endrigo.
cendentul Şcolii inferioare dactic trebuie să arătăm că fermă zootehnică cu 4 rase zolva numai în cadrul unită- surprinsă în film, în dinamica na noua orînduire, în secretă
deosebit
personajul
de agricultură, înfiinţată în la ora aceasta în liceele de de taurine, 3 de ovine, o căreia luptător comunist din este coalizare cu forţe duşmănoase
din afara graniţelor. Iar în ul
un
ile
1891 la Geoagiu. Amplasat specialitatea noastră se în microcrescătorie de porci, galitate, muncitorul Mihai tima producţie a serialului, „Do
într-un cadru natural de vaţă anumite obiecte după alta de păsări; 3 tractoare, Roman, trimis în cadrul poli unul singur“, conflictul preci
un pitoresc aparte, în ve manuale elaborate de cadre absolvenţii apţi urmînd a ţiei vechi cu sarcina politică pită şi mai mult pe direcţia
de a instaura ordinea şi lega
evenimente
isto
unor
evocării
cinătatea nu mai puţin pres de la liceul nostru, cum primi şi carnet de tracto litatea. rice marcante şi analizei ca Editoriale
Aceiaşi
tigioasei staţiuni agricole ex sînt „Horticultura" de ing. rist rutierist; cazarea în povicl şl scenarişti, Titus Po- racterului social al epocii in
Sălcudeanu,
au
Petre
perimentale, liceul pregă Bucur Nica, directorul ad cămin, masa la cantină, e- reluat tema, personajul şi epoca vestigate.
In rolul principal îl vom ve
teşte, pentru unităţile agri junct al liceului, „Valori chipament de protecţie gra social-istorică din primul film dea pe Ilarion Ciobanu, care-i © „Desfiinţarea relaţiilor feudale în Transilvania"
cole de stat şi cooperatiste, ficarea produselor agricole" tuit, precum şi burse elevi în următoarele patru noi pro va împrumuta cunoscuta-1 per de Iosif Kovacs (Editura Dacia, 1973). Autorul îşi
ducţii : „Ultimul cartuş“ — în
co
cinematografică
două categorii de cadre : de ing. Aneta Lefter, „Pro lor merituoşi. regia aceluiaşi Sergiu Nicola sonalitate Mihai Roman, alături propune — în spiritul celor mai valoroase tradiţii
misarului
horticultori şi zootehnişti. tecţia plantelor" elaborat Admiterea în liceu, pen escu, „Conspiraţia“, „Departe de alţi cîţiva dintre cei mai ale istoriografiei româneşti — să contribuie la clari
de
şi
unul
Tipperery“
„De
— Şcoala noastră — ne de dr. ing. Gheorghe Lef tru absolvenţii şcolii gene ASTAZi DESPRE singur“ — pe care le realizea valoroşi actori ai filmului ro ficarea problemelor procesului de lichidare treptată
Pellea,
spunea Ion Samoilescu, di ter, de la staţiunea expe rale de 8 ani, se face pe ză Manole Marcus, constituind mânesc, precum Amza Sebastian a raporturilor cu caracter feudal în economia Tran
George
Constantin,
rectorul liceului — se rimentală. De asemenea, ba bază de concurs, şi constă un adevărat serial de puterni Papaiani, Ion Besoiu, Colea silvaniei.
bucură de un binemeritat za pregătirii în şcoala din examene la matemati Vechimea in că evocare Istorică şi de co şi Răutu, Jean Constantin în „Destinul unui artist — Theodor Aman, Editu
mentare
politică
epocii
a
prestigiu în judeţ şi în ţa noastră a permis multor ab că, precum şi la română personajelor înfăţişate. „Ultimul cartuş“ şi Victor Re- ra Scrisul românesc, 1973. O minunată biografie, rea
Silviu
Stănculescu,
bengiuc,
ră. Prin înalta lor pregă solvenţi să se formeze ca sau biologie la alegere. In filmul „Ultimul cartuş“ Maria Clara SebOck, Ernest lizată dePetronela Negroşanu, pendulează între ro
tire profesională, cadrele oameni de ştiinţă care s-au Absolvenţii a 9 sau 10 cla muncă personajul se va afirma şi mai Maftei, Fory Etterle şi alţii în mantic şi realism : familia, artistul, opera, drama o-
decis şi mai desfăşurat, pe tra
didactice ale şcolii noastre dedicat cercetării sau ca se pot fi admişi, pe baza iectoria destinului său de lup celelalte trei filme. mului, drama artistului.
au asigurat elevilor o te rierei universitare, ca dr. unor examene de diferenţă, tător social, odată cu preci ION MIHU >i ntiaat ■ in n»«mnr»rr»i » ■
unor
care
pitarea
evenimente
meinică instruire teoretică Ilisie Pasc, de la staţiunea direct în anul II. In şcoa ţii la care lucraţi, solicitînd marchează epoca. Este vorba
şi practică prin care s-au experimentală, sau V. Su- lă, elevii beneficiază de ce şi sprijinul comitetului sin de obligaţia depistării şl lichi
unor
remarcat atît la locurile de ciu, de la Institutul agro le mai bune condiţii pen dicatului din unitatea respec dării terorişti periculoase bande
de
slujba
aflaţi
în
muncă, cît şi în învăţămîn- nomic Timişoara. tru desfăşurarea activită tivă. duşmanilor noii orinduiri şi
Andrei Racz — Hunedoara.
tul superior agricol. Ne De fapt, spusele directo ţilor cultural-sportive, e- Pentru obţinerea adeverinţei foştilor spioni hitlerişti ce ac
mîndrim că, după numai rului îşi găsesc temeinică xistînd o bază materială ţionează din umbră. Spectacole
deci
că
cîţiva ani de cînd funcţio susţinere şi în locurile trei corespunzătoare, bine dota de vechime în muncă pentru ra Iată profesională de-acum carie
a
comisarului-
nează ca liceu, şcoala noas obţinute, în 1971 şi 1972, tă tehnic. perioada arătată în scrisoare, şef Mihai Roman, în continuă : © Orchestra de muzică
tră a dat studenţi de frun la concursul republican al La absolvire, se asigură urmează să vă adresaţi Con perfecţionare dar nu şi scuti : populară „Clndrelul" a Fi-
siliului popular -al municipiu
te la agronomie în toate elevilor din liceele agrico loc de muncă în unităţi a- tă de unele eşecuri, se orien I larmonicii de stat din Si-
definitiv
pe
tează
activi
linia
principalele centre universi le, la specialitatea horticul- gricole de stat sau coope lui Hunedoara. tăţii sale în cadrul organelor \ biu prezintă azi la Uricani
C. Visalon — Deva. Pentru
tare din ţară, cum ar fi: tură; în cucerirea locu ratiste a vă putea reconstitui vechi siguranţei statului pentru a de j şi Lupeni, mîine la Ani-
fil
în
trei
următoarele
veni,
Maria Adam, Martin Şte rilor întîi, în. anul acesta, N. GORUN mea în muncă cu martori, me, unul din cadrele operative : noasa şi Vulcan, vineri la
este necesar să fiţi încadrat de bază în nucleul comunist î Deva şi lila şi sîmbătă la
al acestei instituţii.
Poşta rubricii în muncă. reconstituiţi această Mihai Roman în plină şi des î Hunedoara şi Ghelar spec-
şi
că
Reamintim
„Conspiraţia“
pe
îl
surprinde
: tacolul folcloric „Să doinim
dacă
vă
vechime cu martori, ea nu chisă luptă politică şi anume, [ ca la Sibiu“.
în timpul şi după alegerile din
Vasile Guţu — Ghelar. Examenul de admitere împliniţi în anul calenda poate fi luată în considerare 1946, acţionînd cu fermitate şi
Pentru ca să deveniţi me constă din matematică — ristic în care se înscriu la în vederea stabilirii dreptu cu eficienţă în direcţia împie î Astăzi la Deva şl mîi-
canic de locomotivă trebuie scris şi oral; Fizică, par concurs. rilor la pensie în cadrul a- dicării actelor teroriste ale le j ne la Hunedoara, Agenţia
repre
să urmaţi o şcoală profe tea I (Mecanică şi Căldu Angelica Barbura — Pă- sigurărilor sociale de stat, gionarilor susţinuţi de burgheze j română de impresariat ar-
partidelor
zentanţii
sională în meseria de „lă ră) — scris şi oral. clişa. Şcolile profesio dacă nu aveţi o vechime în „istorice“ şi pentru apărarea j tistic va oferi publicului
statului
cătuş mecanic locomotivă“ Gheorghe Toma — Fe- nale de care vă in muncă dovedită cu acte ofi securităţii dramatic se democrat. î un spectacol de' muzică u-
finali
Conflictul
(în judeţul nostru o ase regi, corn. Cerbăl. La Şcoa teresaţi se găsesc la Turda ciale de cel puţin 10 ani. zează prin depistarea şi anihi j şoară cu participarea cu-
menea şcoală se găseşte la la profesională din Arad (str. Amurgului, nr. 2, te Sofia Puşcaşu — Simeria. larea criminalei tentative_ a le | noscuţilor solişti Dan Spăta-
Simeria, str. 23 August nr. (de pe lîngă Regionala C-FL lefon 1603) şi Iaşi (str. So- Mama care îşi întrerupe ac gionarilor de a arunca în aer : ru, Stela Enache şi Anto-
Parlamentul chiar în ziua des
28, telefon C.F.R. 21), du — Timişoara a Ministerului cola, nr. 61 A, telefon 16467) tivitatea pentru creşterea co chiderii primei sale şedinţe le \ nio (Italia),
pă care trebuie să par Transporturilor şi Teleco şi pregătesc absolvenţi ai pilului în vîrstă mai mică de gislative de componenţă demo Scenă din filmul „Organizaţia“, care va rula, începînd de i
curgeţi cîteva etape : un municaţiilor) nu funcţio şcolii generale pentru me 6 ani, dacă se reîncadrează cratică. mîine, la cinematograful „Patria“ din Deva. L
In „Departe de Tipperery",
stagiu în producţie de 12 nează secţia „mecanic de lo seria „operator la fabrica în muncă în timp de 90 de
luni la reparaţii locomoti comotivă“, ci numai „lăcă- rea medicamentelor şi reac zile de la împlinirea de către
ve sau automotoare ; un tuş-mecanic semnalizare, tivilor". copil a acestei vîrste, nu-şi
curs de calificare pentru centralizare, bloc" şi „elec Liliana Buciuman — Si pierde drepturile care decurg
funcţia de fochist de loco tromecanic pentru reţele de meria. In Deva nu funcţio din vechimea neîntreruptă în
motivă sau mecanic ajutor, telecomunicaţii". Deci, vă nează o şcoală profesională aceeaşi unitate. Perioada ne
cu durata de 26 săptămîni, recomandăm Şcoala profe pentru meserii în industria lucrată nu constituie vechi
fără scoatere din produc sională din Simeria. La textilă. La Şcoala profesio- me în muncă nici în unităţi
ţie ; un stagiu de 12 luni examenul de admitere lă din Cisnădie (str. 1 Mai le socialiste de stat şi nici
în funcţia de mecanic aju (obiectele sînt amintite nr. 48, telefon 182) pentru în cooperaţia meşteşugăreas-
tor sau fochist de locomo în primul răspuns) se meseria de „filator", e- Că. la jumătatea returului nedorean. Să argumentăm a- Scorul final din ultimele trei
tivă ; o şcoală de calificare pot prezenta absolvenţii xamenul de admitere con IOAN VASILIE ceastă afirmaţie cu rezulta jocuri susţinute în deplasa
cu durata de 52 săptămîni şcolii generale de 10 ani şi stă din Matematică — scris VASILE AVRAM tele obţinute în ultimele par re de echipa Corvinul trebuie
pentru funcţia de mecanic promovaţii clasei a VUI-a şi oral; Fizică, partea I de la Direcţia judeţeană Nomenfe hotărâtoare tide oficiale. In numai trei să dea de gîndit. Apărătorii
nu mai au siguranţă în inter
de locomotivă şi automo a şcolii generale, fără a fi (Mecanică şi Căldură) — pentru probleme de muncă jocuri, disputate la Craiova, venţii, dublajul are multe fi
echipa
Făgăraş,
şi
Oradea
tor. depăşit vîrsta de 18 ani, scris şi oral. şi ocrotiri sociale
pentru evolufia Jiului revenind în medie mai mult suri, acţiunile nu mai sînt
Corvinul a primit 10 goluri,
sincronizate.
de trei goluri în fiecare par
că
deci
Considerăm
este
Ş-au scurs 7 (şapte) etape din lui i-au mai rămas doar 3 tidă ! Orice scuză s-âr aduce cazul ca, în cel mai scuft
Institutul de subingineri din Hunedoara pionatului primei divizii, e- meciuri acasă — cele mai pentru a justifica această timp, conducerea tehnică mai a
returul actualei ediţii a cam
grele (!) — cu liderul, Uni
nesatisfăcătoara
comportare
echipei să
intervină
diţie în care Jiul se anunţa
nu va avea nici un suport
formaţia
care
a
Argeş
se drept revelaţia competiţiei. versitatea — Craiova, cu F.C. real. Adevăratele cauze sînt ferm pentru îndreptarea a-
Să ne amintim : după prime pierdut doar un singur punct cele care privesc pregătirea cestei situaţii. Pentru că, în
situaţia în care se află, echi
le 7 etape ale turului, Jiul a-
la prima promoţie de absolvenţi nise una dintre animatoarele din cele 14 ale primelor 7 e- la antrenamente şi dăruirea pei Corvinul Ii trebuie Ar
un
cumulase 10 puncte şi deve
returului
ale
şi
cu
tape
în joc a componenţilor liniei
mai bun.
golaveraj cît
întrecerii, fiind exact atunci A.S.A. Tg. Mureş — echipă de apărare, începînd cu por trebui să vedem ce mai fac
periculoasă,
în
intrată
zona
tarul şi terminînd cu mijlo
liderul clasamentului, cu 10 capabilă să tragă din toate şi ceilalţi jucători din lot.
Se împlinesc, la toamnă, Faţă de cele trei cadre cu studiu şi viaţă. In anul tre pe bază de contract s-a ridi caşii. Altfel nu se explică Care este situaţia cu Popescu
trei ani de cînd puternica funcţii de bază din 1970, azi cut, spre exemplu, a fost dat cat la 250 000 lei, ca şi se puncte, din 4 meciuri cîşti- puterile pentru supravieţui faptul că aproape aceeaşi a- şi Gălan ? Ce se mai aude
citadelă a siderurgiei româ funcţionează 24, celelalte în folosinţă un nou cămin cu siunea de comunicări teh- gate, două egaluri şi unul re. Nu amintim meciurile din părare care a ţinut în „şah" cu Muţiu, jucător care a pro
neşti — Hunedoara — şi-a norme fiind efectuate de pro o capacitate de 300 de locuri nico-ştiinţifice pe care o va pierdut, la golaverajul pozi deplasare, la fel de grele, un atac de marcă, cum este mis mult, dar începe să de
alăturat cunoscutelor sale fesori asociaţi, specialişti de şi o modernă cantină. organiza institutul cu prilejul tiv 12—8. Exact în perioada pentru că pînă acum, în re cel al echipei budapestane vină un ocupant sigur al
însemne de cinste unul nou la C.S.H. şi I.C.S.H., activişti Activităţile desfăşurate de sărbătoririi primei promoţii similară, a returului, în a- tur, Jiul nu a reuşit prea Ferencvaros, să primească băncii de rezervă.
-7- cel de centru universitar, de partid şi de stat. Pe par studenţi în cadrul institutu de subingineri demonstrează celeaşi 7 etape, cu aceleaşi mult pe alte terenuri. Dim peste cîteva zile 3 goluri! Poate că răspunsurile la
îşi deschidea porţile timid, cursul celor trei ani a fost lui sînt complexe şi permit importanţa pe care institutul 7 echipe, Jiul a realizat doar potrivă, i-a fost greu chiar Fireşte, nu se poate cîşti- aceste întrebări, alături de
în acel început de octombrie completată baza tehnică ma dezvoltarea lor armonioasă, de subingineri şi-o conturează 4 puncte, dintr-un singur acasă (unde a pierdut trei ga întotdeauna. Mai ales cînd alte măsuri ce se impun ar
1970, primul institut de în- terială, prin construirea unei multilaterală. Pornind de la în cadrul centrului industrial meci cîştigat, două egaluri şi puncte). Am apelat la toate joci în deplasare pot inter constitui o soluţie pentru îm
văţămînt superior al Hune clădiri cu noi spaţii pentru dezideratul esenţial — cel al al Hunedoarei. In acelaşi 4 înfrîngeri, la golaverajul aceste cifre comparative pen veni şi alţi factori — aşa bunătăţirea jocului în apă
doarei — Institutul de subin amfiteatre, săli de seminarii unei bune pregătiri de spe sens, multe dintre lucrările negativ 8—11. Deci, egalurile tru a sublinia situaţia echi cum s-a întîmplat şi la Fă rare. Pentru că este foarte
gineri, avînd trei secţii: elec şi laboratoare şi se află în cialitate, studenţii manifestă de diplomă rezolvă proble s-au menţinut (două), în pei, încă neameninţătoare, găraş —, dar trebuie judecat necesar ca în cel mai scurt
tromecanică metalurgică — fază de construcţii o hală maturitate, responsabilitate, a- schimb numărul victoriilor dar posibilă în cazul unui felul în care se pierde o par timp, linia de apărare a e-
prelucrări plastice şi trata tehnologică destinată însuşi tît în însuşirea cunoştinţelor me concrete ale producţiei. s-a transformat în înfrîngeri, eşec pe teren propriu în a- tidă. Revenind la jocul de la chîpei Corvinul să devină
mente termice — furnale şi rii procesului de fabricaţie a teoretice cît şi In activităţi Cele mai bune dintre ele vor la fel ca şi golaverajul! O ceste trei meciuri grele din Făgăraş se poate aminti fap din nou punctul forte al for
sesiunea
oţelării, cu 90 de studenţi la fontei, oţelului şi laminatelor. le practice, productive, de fi susţinute şi la amintită, statistică simplă, dar îngri ultimele 8 etape ale campio tul că echipa a primit ulti maţiei, compartimentul care
tehnico-ştiinţifică
cursurile de zi şi 60 la seral. jorătoare. Jiul a început re natului. mele două goluri, care au să decidă din nou soarta u-
Sumele apreciabile de bani, de din 19—20 mai, sesiune la turul exact invers faţă de Va trebui, credem, ca toţi fost de fapt cele ale înfrîn- nei partide.
zeci de milioane de lei, investite care au fost invitaţi să par cum atacase prima parte a jucătorii, în frunte cu condu
în fondarea noului centru uni ticipe cu lucrări specialişti campionatului. La jumătatea cerea echipei, să mediteze gerii, intr-un singur minut'. MIRCEA NEAGU
versitar înseamnă un funda în domeniul metalurgiei din turului — lider, la jumăta serios asupra acestui aspect
ment în plus devenirilor de O foarte mare parte a apa cercetare. E suficient, în a- întreaga ţară. E un gen nou tea returului — codaşă, iată şi să facă în aşa fel îneît
mîine ale Hunedoarei şi ale raturii şi utilajului folosit de cest sens, să semnalăm re de manifestare ştiinţifică, o limitele în care a .evoluat chiar de duminică, în meciul
siderurgiei româneşti, fiindcă, studenţi în combinat va fi zultatele foarte bune obţinu sesiune integrată, la care se Jiul pînă acum. Faptul n-ar cu liderul, să producă revi
începînd cu prima „şarjă 73“ transferată în hala institutu te în ultima sesiune de către vor prezenta lucrări elabora avea nici o importanţă dacă rimentul în evoluţia echipei, Sun sésil ştafetei „25 de ani de la
a institutului, producţia de lui şi adaptată pentru activi studenţii anului III, faptul că te de cadre didactice, specia ultimele 8 etape ale compe aşteptat justificat de inimoşii
oţel şi laminate va primi, în tăţile unui învăţămînt inte în toate perioadele de practi lişti din producţie, studenţi şi tiţiei ar programa, pentru suporteri ai echipei mineri
miezul frămîntărilor ei, spe grat. Tot anul universitar ur că de vară şi de proiect au de către colective mixte. Jiul, meciuri „liniştite". Dar, lor. înfiinţarea clubului Dinamo“
cialişti tineri, dar bine pre mător va marca şi inaugura fost angajaţi, lucrînd efectiv Sărbătorirea primei promo în situaţia ajunsă după a- N. STANCIU
gătiţi. rea a 15 noi laboratoare în în procesul de producţie unde ţii de subingineri a Hune ceste 7 etape de declin, Jiu
Ieri
Doar la trei ani de la în noul corp de clădire. Acestea vor fi repartizaţi. La fel, la doarei va constitui, la 20 mai, Deva la amiază a sosit în — Haţeg — Petroşani — Tg.
ştafeta
„Dlna-
clubului
Jiu.
fiinţare, institutul a suferit vor asigura lucrările de labo sesiunea pe ţară a cercurilor şi momentul prezenţei for mo” Bucureşti, organizată cu sportivi Ştafeta este purtată de
dinamovlşti
fruntaşi
mutaţii de esenţă., Secţiilor rator de la disciplinele de ştiinţifice studenţeşti — sec maţiilor artistice studenţeşti Ge se întâmplă cu apărarea i? prilejul aniversării a 25 de ani din judeţele de pc traseu.
iniţiale li s-au alăturat _ încă specialitate, practica săptă- ţia metalurgică, desfăşurată cu un bogat spectacol pe de la înfiinţarea puternicei or La sosirea în Deva au avut
ganizaţii sportive (14 mai a.c.).
trei secţii serale cuprinzînd mînală a studenţilor, cerce la Petroşani în 1972, studenţii scena casei de cultură a mu A fost o vreme cînd linia ' în ultimă instanţă rezultatul Plecată din 5 colţuri ale ţării, loc două la ceremonii festive, de
municipiu
primire,
Miliţia
doar studenţi care lucrează tarea ştiinţifică, realizarea din Hunedoara au obţinut de apărare a echipei Corvi final. ştafeta va parcurge, pînă la e- lui şi la Inspectoratul judeţean
toate
ju
direct în producţie, două în contractelor de colaborare două premii doi, fapt cu atît nicipiului. nul Hunedoara reprezenta De un timp încoace com venimcntul aniversar, judeţul nos de interne. Tovarăşul It. col.
deţele
Prin
ţării.
Toma Corci a rostit o cuprin
cadrul C.S.H. (Electromecani tehnico-ştiinţifică dintre in mai lăudabil cu cît au con punctul forte al formaţiei, ponenţii liniei de apărare tru trece ştafeta a Il-a : Sălaj zătoare alocuţiune, evidenţiind
că metalurgică şi tehnologie stitut şi unităţile economice. curat cu studenţii institutelor Prof. univ. dr. ing. care participa direct la bune imediată au, însă, mai ales în — Cluj — Alba — Hunedoara principalele momente ale evo
carbochimică şi procese pi In anul primei promoţii, politehnice de 5 ani din ţa ANTON SAIMAC le rezultate obţinute în cam jocurile susţinute în depla — Gorj — Vîlcea — Argeş — luţiei şi dezvoltării sportului
Ieri,
Dîmboviţa.
la
ju
limita
şef
rogene) şi una în institut institutul numără 750 de ră. prorectorul Institutului pionat. Apărătorii erau cei sare, o evoluţie îngrijorătoa deţului dinspre Alba, ştafeta a dinamovist. Inspectorul de in al
judeţean
Inspectoratului
(Construcţii civile şi indus studenţi. Tuturor le sînt Faptul că în acest an va de subingineri care, prin comportarea lor, re, care dă emoţii numeroşi parcurs traseul Orăştie — Si terne, colonel Gheorghe Şimon,
triale). create condiţii optime de loarea cercetării ştiinţifice din Hunedoara prin evoluţia sigură, decideau lor iubitori ai fotbalului hu- meria — Deva, unde a popo a primit apoi ştafeta. In con
sit azi noapte şl de unde va tinuare, s-au desfăşurat mal
multe manifestări sportive o-
pleca astăzi dimineaţă, la ore
magiale, dotate cu „Cupa Dl-
le io, spre Hunedoara — Călan namo ’25".
De curind, cooperativa tă natură am avut şi mai
de consum Orăştie şi-a ex Fondul de marfa în magazinele avem încă şi în unităţile
tins sfera de activitate şi comerciale din Orăştie. Nu
în mediul rural, mai exact mărul lor este evident în
a preluat un număr de 43 scădere. Cu salariaţii din Promisiuni, dar pînă cînd?
magazine săteşti, unităţi cu sătesti va fi mai bine gospodărit! unităţile >: ce-şi desfăşoară
mare vad comercial ce activitatea pe raza oraşului
funcţionează în comunele am organizat anual cursuri In ziarul din 18 aprilie am menul de execuţie dat era
Geoagiu, Balşa şi Beriu. marfă a crescut odată cu le-aţi preluat sînt forestie de calificare sau de ridica publicat articolul „Prejudicia luna martie. Ne aflăm în mai
Implicit a crescut şi răs preluarea celor 45 unităţi re. In acest anotimp în rea calificării, unde au fost tul bate pe la uşi, iar cei ce tre şi încă nu s-a apucat nimeni
punderea cooperativei. Va comerciale săteşti cu mai Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE JIBOTEANU, parchete lucrează un număr cuprinşi toţi vînzătorii şi buie să-i rezolve situaţia se de lucru.
trebui ca de acum înainte mult de 60 milioane lei, preşedintele cooperativei de consum Orăştie mare de muncitori. Ce v-aţi gestionarii. Acelaşi lucru fac că n-aud“. Spuneam aco Printr-o altă minută întocmi
conducerea acestei organi sumă ce reprezintă stocul propus pentru a asigura vrem să-l întreprindem în lo cum de aproape patru ani tă după constatările altul co
zaţii cooperatiste să-şi spo de mărfuri existent în a- zilnic o gamă variată de cepînd chiar din anul aces Aron Datcă, cetăţean din Ve- lectiv, special pentru cazul
rească eforturile, spiritul de ceste magazine, ponderea mărfuri în aceste magazi ta şi cu gestionarii şi vîn ţel, bate drumurile pentru a lui Aron Datcă, se dă soluţia
iniţiativă, pentru ca toţi cei articolelor ce se află spre se degrada. Iată un exem punzătoare în spaţii exis ne ? zătorii magazinelor săteşti i se rezolva intrarea în curte, d compromis ca I.P.E.G. să
e
aproape 20 000 de locuitori vînzare în unităţile de ca plu : în aproape toate ma tente în cadrul cooperativei Pentru aceste unităţi şi forestiere. Dorim ca şi obstrucţionată prin construi execute prin I.C.F. ziduri de
cîţi sînt în cele trei comu re am amintit mai sus o gazinele săteşti pe care noastre. trebuie să manifestăm o în aceste unităţi comercia rea unui drum de către între sprijin, iar Aron Datcă — po
ne să dispună de un bogat ocupă produsele alimenta le-am preluat sînt stocate — Adunînd aceste obiec grijă mai aleasă. In afară le activitatea să se desfă prinderea de construcţii fo deţul, din lemn cumpărat din
restiere pentru I.P.E.G.
şi variat fond de marfă. re şi articolele electrocas- pentru desfacere zeci de te în magaziile pe care le de alimente, de toate sorti şoare fără dureri de cap, pădurea comunală... lemn ca
Comitetul executiv al Consi
De modul cum se va gos nice şi de menaj. Ce ne-am televizoare, aparate de ra aveţi în oraşul Orăştie, ce mentele şi de calitate supe cum s-ar spune. Pentru a liului popular judeţean a or re nu e apt pentru o astfel
podări şi repartiza fondul propus să rezolvăm într-un dio şi electrocasnice, gar tăţenii din mediul rural ca rioară, vom căuta să asi ne putea duce la bun sfîr- donat, la solicitarea mai mul de lucrare. I.P.E.G. „ţine în
de marfă, în care este în timp cît se poate de scurt, nituri de mobilă. Condiţiile re vor să le cumpere - cum gurăm şi articole de încăl şit sarcinile ce ne revin, tor cetăţeni din Veţel, consti continuare la preţ", dar nici
globată o mare parte din pentru ca să eliminăm atît de păstrare a acestora nu vor putea intra în posesia ţăminte şi de confecţii din este fără nici o îndoială tuirea unui colectiv care să măcar ceea ce a promis nu
munca socială, se va asi stocurile inutile de mărfuri sînt însă cele dorite. Multe lor? Vor veni după ele la modelele pe care le caută necesar ca şi unităţile de la decidă asupra necesităţii e- face. Face în schimb promi
gura o aprovizionare rit cît şi pagubele provenite din mărfuri sînt stoca oraş ? muncitorii şi le sînt strict care ne aprovizionăm — xecutării unor lucrări pentru siuni în continuare. Pînă cînd ?
mică şi raţională, se vor din deprecieri ? Din sonda te în magazii, de-a valma — Nu. Gestionarii ne vor necesare. I.C.R.A. şi I.C.R.M. — să accesul în curte, pe cheltuia Centrala minereurilor Deva,
elimina perisabilităţile şi jele pe care le-am între cu alte produse, unele ali anunţa fie telefonic, fie — S-au semnalat deseori ne onoreze în întregime co la beneficiarului drumului a- care tutelează I.P.E.G. şi unde
stocurile supranormative. prins în puţinele zile ce mentare, altele industria scris de ce anume au ne cazuri în care servirea la menzile pe care le facem, mintit. Colectivul respectiv a cazul lui Aron Datcă nu era
Dar despre această proble s-au scurs de la preluarea le, predispuse oricînd peri voie. Pe baza comenzii fer unele magazine săteşti a şi îi asigurăm că nu dorim stabilit că aceste lucrări sînt cunoscut, deşi a primit arti
mă am solicitat părerea to unităţilor respective, am colului de a nu mai putea me expediem la destinaţie cam şchiopătat, în sensul să aducem în unităţi marfă necesare. Cetăţenilor li s-a colul din ziar pentru cerceta
varăşului Gheorghe Jibo- tras concluzia că multe din fi utilizate. Pentru evitarea articolele respective cu că vînzătorii nu au respec de dragul de a ne aprovi comunicat că I.P.E.G., prin în re şi luare de măsuri, a ne
teanu, preşedintele coope magazine au fost aprovizio oricărei surprize televizoa mijloacele noastre de trans tat programul de funcţio ziona ci pentru că oamenii treprinderea de construcţii fo glijat o obligaţie elementară,
aceea de a răspunde în ter
rativei de consum din O- nate cu o seamă de artico rele, radiourile, aparatele port de care dispunem. nare, nu au dovedit solici o caută şi au nevoie de restiere, va proiecta şi executa men de 10 zile la sesizările
răştîe, care ne-a declarat 3 electrocasnice, garniturile Nici nu ne gîndim să-i pur tudine faţă de cumpărători. ea ! consolidarea malului pîrîului prin presă. Cu atîta „interes“
— Prin extinderea sferei le, care pe lîngă faptul că de mobilă vor fi strînse de tăm pe oameni pe drumuri ! V-aţi gîndit şi la astfel de pentru necazul unul om nu
noastre de activitate în nu se vînd într-un timp la magazinele săteşti şi de — Din cîte ştim, 10 ma surprize ? Convorbire consemnat* de Veţel cu ziduri de sprijin, ast ne mirăm că s-a tergiversai
mediul rural volumul de scurt sînt în pericol de a pozitate în condiţii cores gazine din cele 45 pe care — Da. Nereguli de aceas N. PALTIN fel ca pe ele să rezeme po vreme de patru ani rezolvarea
deţe de acces în curţi. Ter lui.