Page 29 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 29
Proletari clin toate fările, unifi-vă! Tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU
a primit pe ambasadorul
Statelor Unite ale Americii
Preşedintele Consiliului de legătură cu plecarea sa defi
Stat al Republicii Socialiste nitivă din ţară.
România, tovarăşul Nicolae La primire a fost de faţă
Ceauşescu, a primit, miercuri, George Macovescu, ministrul
pe ambasadorul extraordinar afacerilor externe.
Cu acest prilej, a avut loc
şi plenipotenţiar al Statelor
o convorbire, care s-a des
Unite ale Americii la Bucu făşurat intr-o atmosferă cor
reşti, Leonard C. Meeker, In dială.
Întîlnîrea tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU
4 PAGINI - 30 BANI
cu reprezentanţii
concernului aeronautic
Haite distincţii conferite Răspunzînd „V.F.W.—Fokker" directorul
invitaţiei
Wenk,
Fritz
con
dr.
y ducerii concernului „V.F.W.- Uzinei „V.F.W.“ din Bremen,
Fokker", tovarăşul Nicolae dr. R. Stussel, şeful proiec
Ceauşescu, preşedintele Con tului şi constructorul avio
fruntaşe Eficienţa investiţiilor - siliului de Stat al Republicii Ceauşescu s-a întreţinut cor
nului prezentat la Bucureşti.
Socialiste România, a asistat,
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
miercuri
la
dimineaţa,
aero
y y h şantierul fabricii portul Băneasa, la demon dial cu membrii conducerii
straţiile de zbor ale unui şi specialiştii concernului.
A A trebuie să fie determinată nou tip de aparat pentru Şeful statului român a luat
—
civile
acest
transporturi
cunoştinţă,
prilej,
cu
VFW-
întrecerea socialistă de ciment si var 614 — construit de fabrica de caracteristicile tehnice ale
614",
care
din Bremen — R.F. Germa
„VFW
aeronavei
->
încă din faza de nia. se bazează pe tehnologii şi
soluţii constructive moderne.
Erau de faţă tovarăşul Ilie
(¡¡¡Mi ALERTE Verdeţ, prim-vicepreşedinte birii, a avut loc un schimb
Totodată, în cursul convor
al Consiliului de Miniştri, şi
Combinatul siderurgic Hunedoara proiectare a obiectivelor alte persoane oficiale. de vederi in probleme pri
concernului
Din
partea
vind cooperarea dintre indus
Îi EXECUŢIE „V.F.W.-Fokker" erau pre tria aeronautică românească
Prestigiosul colectiv de tarul său general, tovarăşul telor, Nicolae Vasu, secre j zenţi prof. Gerhard Eggers, şi concernul „V.F.W.-Fok
muncă al Combinatului si Nicolae Ceauşescu. tar al Uniunii sindicatelor Dijcuţie cu tovarăşul arhitect membru al Consiliului de ad
derurgic Hunedoara a trăit Au participat tovarăşii pe ramura metalurgie. CONSTANTIN IAREMSCHI, Pe şantierul viitoarei fa ministraţie, şeful programu ker", apreciindu-se că sînt
ieri după-amiază un mo Ioachim Moga, prim-secre- Relevînd semnificaţia mo directorul Institutului de proiectare Hunedoara brici de ciment şi var de largi posibilităţi în acest
ment festiv emoţionant. tar al Comitetului judeţean mentului, tovarăşul ing. Ia Chişcădaga se depun e- lui de dezvoltare şi cercetare, sens.
Distins recent cu „Ordinul Hunedoara al P.C.R., pre Costache Trotuş, directorul — De la ce considerente forturi stăruitoare pentru
Muncii" clasa I pentru re şedintele Comitetului exe C. S. Hunedoara, director nului viitor, urmind ca pî încadrarea ritmică în ter
zultatele deosebite obţinute cutiv al Consiliului popular general adjunct al C.I.S se porneşte în activitatea nă la 30 septembrie să e- menele de execuţie a fie
in anul 1972 în marea în judeţean, Necuiai Agachi, Bucureşti, a înfăţişat suc institutului, avînd în vede laborăm studiile tehnico-e- cărui obiectiv pentru asi IN PAGINA A ll-A
trecere socialistă de reali ministrul industriei meta cesele obţinute în pri re cerinţa primordială de conomiee pentru investiţiile gurarea intrării în funcţiu
zare a cincinalului înainte lurgice, Constantin Mîn- mii doi ani ai cincinalului a obţine un înalt efect e- anului 1975. Cît priveşte ne a primei capacităţi a
de termen, ieri i-au fost dreanu, secretar al Consi de acest harnic colectiv, re conomic pentru fiecare o- problema pusă în discuţie, fabricii încă din anul vii
decernate din partea Con liului Central al U.G.S.R., levînd că toate preocupări biectiv de investiţii ? dată fiind mulţimea facto tor. Anul revoluţionar 1848
siliului Central al U.G.S.R. Ion Niţă, ministru adjunct le au fost orientate spre — Aş începe prin a arăta rilor proprii activităţii de Cu două zile în urmă la
Steagul roşu şi Diploma de al industriei metalurgice, rezolvarea problemelor ma că întreaga activitate pe ca proiectare — construcţii ca primul siloz de făină a în
onoare de unitate fruntaşă directorul general al Cen jore ale producţiei: utiliza re o desfăşurăm este sub re concură în stabilirea e- ceput, în avans cu peste 3 ÎNFĂPTUIREA justiţiei popu
pe ţară. tralei industriale siderurgi rea cu randament maxim a ordonată transpunerii în ficienţei, voi începe prin a luni de zile, operaţia de lare IN SATELE DIN MUNŢII APU
Festivitatea ce a avut loc ce Bucureşti, Gheorghe Va- capacităţilor de producţie, faptă a indicaţiilor partidu enumera cîţiva din aceştia : glisare. Ieri constructorii
la casa de cultură din lo siu, prim-secretar al Comi a forţei de’ muncă şi a tim lui nostru, ale tovarăşului creşterea gradului de in anunţau deja realizarea a SENI IN TIMPUL REVOLUŢIEI DE
calitate s-a desfăşurat în- tetului municipal de partid pului de lucru, creşterea Nicolae Ceauşescu, cu privi dustrializare in execuţia lu peste 1 metru din înălţi
tr-o atmosferă de însufle Hunedoara, Pogeş Brînco» productivităţii muncii, redu- re la înfăptuirea vastului crărilor ; creşterea produc mea uriaşului siloz. Tot LA 1848
ţire şi ataşament fierbinte veanu, preşedintele Consi program de investiţii la ca tivităţii muncii pe şantiere ieri s-a terminat turnarea
faţă de partid şi de secre liului judeţean al sindica (Continuare in pag. a 2-a) re ne-am antrenat în acest prin diminuarea volumului betonului în radiarul celui
cincinal. Pornind de la ela încă mare de manoperă : de al doilea siloz şi s-au
borarea documentaţiilor în scurtarea duratelor de exe atacat primele lucrări la
timp optim şi pînă la solu cuţie la fiecare obiectiv ; silozul ai treilea.
ţionarea aspectelor ce con promovarea unor soluţii La aceste obiective un Depuneri de coroane d e fior
cură la obţinerea unei efi moderne de construcţii ; aport deosebit îşi aduc for
ciente sporite în materiali sporirea densităţii locuito maţiile de lucru conduse
zarea obieciivelur, preocupă rilor în ansamblul de lo de dulgherul Mathvus Ba-
rile noastre, ale proiectan cuinţe : reducerea cheltuie lazs şi betonistul Gheorghe cu prilejul zilei de í 1 Mai
ţilor ţintesc de fapt atin lilor materiale în execuţie Vicol, care lucrînd cu for
gerea ritmului de creştere — elemente de care depin maţiile lor cuprinse în a-
economică în care se află de eficienţa de ansamblu a cord global obţin rit
angrenat întregul popor. investiţiei şi pe care le a- mic indici de realizare de
In această direcţie ţin să Discuţie consemnată de peste 1,40. Ieri dimineaţă la Deva a ment de reculegere în memo
menţionez faptul că în a- ILIE COJOCARU avut loc solemnitatea depu ria ostaşilor care, in luptele
cest an. pînă la 30 iunie nerii de coroane de flori la grele şi înverşunate împotriva
vom preda toate documen (Continuare in pag. a 2-a) cimitirul eroilor români şi cotropitorilor hitlerişti, pentru
taţiile pentru investiţiile si (Continuare in pag. a 2-a) sovietici căzuţi în lupta îm independenţă şi libertatea ţă
potriva contropitorilor hitle- rii, au mers pînă la supre
rişti. mul sacrificiu.
Imnu
Fonduri fixe miniere puse în funcţiune cipat un mare număr de oa lui Apoi, în acordurile depuse
parti
solemnitate
La
au
fost
eroilor,
au
meni ai muncii din între coroane şi jerbe de flori din
prinderile şi instituţiile mu partea comitetelor judeţean
In avans lafă de grafie Şl în... contratimp nicipiului, militari, membri ai şi municipal de partid, con
gărzilor patriotice şi ai for siliilor populare judeţean şi
ta Centrala cărbunelui Petroşani a depăşit ■ La I.M. Barza, nivelul realizat al fondurilor maţiilor de pregătire a tine municipal, comitetelor jude
planul punerilor în funcţiune prevăzut pe pri fixe puse in funcţiune este de mai puţin de 40 retului pentru apărarea pa ţean şi municipal ale U.T.C.,
mele 4 luni cu 24,2 la iută, deschizind in a- la sută din cifra planificată. triei, pionieri. Au fost pre consiliilor judeţean şi muni
dîncurile Văii Jiului noi capacităţi, peste nivelul ■ I.M. Hunedoara prezintă o situaţie ase zenţi tovarăşii Constantin cipal ale sindicatelor, din
planificat, in valoare de peste 24 milioane lei. mănătoare. Aici nu s-au pus in funcţiune ca Dumitrescu, secretar al Co partea Centrului militar ju
Meniinind avansul ciştigat, este asigurată posi pacităţi in valoare de aproape 7 milioane lei. mitetului judeţean Hunedoa deţean, a organelor judeţene
bilitatea obţinerii unor însemnate sporuri supli Se impune o întrebare, la care aşteptăm răs ra al P.C.R., Aron Colcer. ale Ministerului de Interne,
puns din partea unităţilor vizate. Cu un astfel prim-secretar al Comitetului Centralei minereurilor Deva,
mentare de producţie, ceea ce influenţează fa
de ritm de melc in domeniul investiţiilor se municipal Deva al P.C.R., I.M.C. Bîrcea, Trustului de
vorabil îndeplinirea indicatorilor de plan şi a
Aspect din timpul întrunirii înaltei distincţii slclerurgiştllor hunedorenl. preconizează oare atingerea sporului de pro Petru Bota, vicepreşedinte al construcţii Deva, Termocen
Foto: VIRGIL ONOIU angajamentelor asumate in întrecere. ducţie din acest an î Comitetului executiv al Con tralei Mintia, I.F.E.T. Deva,
siliului popular judeţean, întreprinderii teritoriale de
Gheorghe Matei, secretar al aprovizionare.
Comitetului municipal Deva In semn de pios omagiu a-
Urgenţe pe agenda lucratorilor ogoarelor lescu. P.C.R.. Alexandru Voicu- dus ostaşilor căzuţi în lupta
al
In pagina a lll-a
libertate,
au
pionierii
prim-vicepreşedinte
al
pentru
de
Consiliului
mormintele
Deva. popular municipal depus buchete eroilor. flori la
Militari
depunerii
Solemnitatea
de
/'V CURIER SOCIAL- jerbe şi coroane de flori a şi pionieri au făcut de gardă
la mormintele eroilor români
încheierea neîntârziată a Plantarea şi început prin intonarea Imnu şi sovietici. Solemnitatea de
CETĂTE1SC
punerii de coroane s-a înche
care
» lui de Stat al Republicii So iat cu defilarea unei gărzi de
după
România,
cialiste
însămînţării porumbului însămînţarea legumelor asistenţa a păstrat un mo- onoare.
O acţiune de sezon de ma nu este îndeplinit nici în
® PRINTRE COOPERATIVELE AGRICOLE CA DU SE ASTFEL CONDIŢII PRIELNICE TERMINĂ ximă importanţă o constituie proporţie de 20 la sută. Ţi-
RE AU ÎNCHEIAT SEMĂNATUL SE NUMĂRĂ Şl RII SEMĂNATULUI ÎN TIMPUL CEL MAI SCURT plantarea şi însămînţarea le nînd seama că timpul este
CELE DIN ŞOIMUŞ, D1NCU MARE, DINCU MIC, gumelor. La o parte din cul mult înaintat se impune un
FUI, BAI EŞTI, CARÂSTAU, LUNCA, MESTEA © SA NU FIE SLĂBITĂ ATENŢIA FAŢA DE turi — ceapă uscată, varză tim ritm mai accelerat lucrărilor
CĂN Şl ALTELE CALITATEA LUCRĂRILOR purie, rădăcinoase, ceapă ver din legumicultura, urmărin-
© IN I. A. S. SINT NECESARE EFORTURI de, ridichi de lună, gulioare du-se ca în fiecare fermă' şi
© IN COOPERATIVELE AGRICOLE IN CARE şi sfecla roşie —planul s-a în C.A.P. sarcinile de plan pe
SUSŢINUTE PENTRU REALIZAREA INSAMlNŢÂ-
S-AU ÎNREGISTRAT RESTANŢE S-A FĂCUT O Rll PORUMBULUI PE ULTIMELE SUPRAFEŢE, deplinit integral. In grădini sortimentele de culturi stabi
CONCENTRARE MASIVĂ DE FORŢE, CREÎN- RESPECTIV PE MAI PUŢIN DE 700 HECTARE le de legume a rămas totuşi lite să fie îndeplinite exem-»
de efectuat un volum apre plar, respectînd totodată gra
ciabil de lucrări pe lîngă ficele de eşalonare a produc
Locul prioritar pe agenda tilajele disponibile — trac crărilor, cadrele tehnice din realizarea plantatului şi însă- ţiei pentru a evita neritmici-
cooperatorilor şi a mecaniza toare, semănători şi grape cu unităţi avînd datoria să su mînţatului în conformitate tatea la recoltat şi în aprovi
torilor din unele zone conti discuri — să fie deplasate în pravegheze în permanenţă cu graficele de eşalonare sta zionarea populaţiei cu produ
nuă să îl deţină însămînţa cooperativele agricole unde activitatea mecanizatorilor în bilite, impunîndu-se să fie se legumicole. Faptul că la
rea porumbului, lucrare care se mai semnalează restanţe. cîmp. finalizate în timpul cel mai această dată nu este ocupată
în majoritatea unităţilor a- De la S.M.A. Ilia, Baia de In întreprinderile agricole scurt acţiunile pentru iriga cu legume nici 40 la sută din
gricole cooperatiste s-a rea Criş, Deva şi Dobra 'cîteva de stat au mai rămas de în rea culturilor. suprafaţa planificată a se
lizat pe toate suprafeţele pla zeci de tractoare au sosit în sămînţat mai puţin de 700 In ceea ce priveşte plan realiza în cooperativele agri
nificate. In legătură cu pre ajutorul unor unităţi coope hectare, suprafaţă ce se poa tatul, rămîneri în urmă se cole, constituie un serios
ocuparea pentru efectuarea ratiste din zonele Haţegului te însăminţa în cel mult constată la sortimentul de motiv de reflecţii pentru con
în bune condiţii agrotehnice şi Orăştiei. Intre cooperative 2—3 zile. Prima unitate din varză de vară, cultură la ca ducerile fermelor legumicole,
a semănatului merită să fie le agricole care mai au de cadrul trustului unde lucra re din cele 82 hectare pla ale C.A.P. şi I.P.V.I.L.F. A-
evidenţiate cooperativele a- însămînţat suprafeţe ce de rea amintită se încheie în nificate lucrarea s-a realizat, cestea au datoria să intervi
gricole din raza consiliilor păşesc 50 de hectare se si cursul zilei de azi pe în pînă ieri, pe numai 11 hec nă cu măsuri energice pen
intercooperatiste Brad, CăLan, tuează cele din Densuş, treaga suprafaţă stabilită este tare. Intr-un ritm lent a de tru impulsionarea tuturor
Geoagiu şi Deva, precum şi Ostrov, Rîu de Mori, Ciula I.A.S. Mintia. Zilele trecute, marat şi se desfăşoară, de lucrărilor de sezon în gră
staţiunile pentru mecaniza Mare, Unirea, Şerel, Sălaşu o parte din tractoarele de la asemenea, însămînţarea cas dinile de legume, fiind de
rea agriculturii care servesc de Sus, Ocoliş, Mărtineşti şi această unitate au fost de traveţilor şi a fasolei. Din aşteptat ca acţiunile pe care
unităţile amintite. Datorită altele. Datorită ajutorului le întreprind să se materia
strădaniei cooperatorilor şi acordat este posibil însă ca plasate la I.A.S. Haţeg, gră cele 243 hectare destinate cul
mecanizatorilor a fost posibil şi în aceste unităţi însămîn- bind astfel finalizarea insă- turii de castraveţi însămînţa- lizeze Ln recuperarea întâr
ca semănatul, exceptfnd une ţatul porumbului să se ter mînţării în toate fermele a- tul s-a făcut pe numai 11 zierilor la plantatul şi însă- Aspect de la solemnitatea depunerii de coroane.
le suprafeţe reduse cu exces mine în cîteva zile. Impor gricole de stat. hectare, iar la fasole planul mlnţatul culturilor.
de umiditate, să fie practic tant de reţinut este ca nici
încheiat. S-a creat astfel po un moment să nu slăbească (—-----------
sibilitatea ca o parte din u- atenţia faţă de calitatea lu Geoaglu-Băl găzduieşte ca Transportul este asigurat partea Tribunalului Jude comitetul municipal al fost Insămlnţate cu specii
CURSURI ravana muzeistici cu ex de autobuzele I.G.C.L. ţean au vorbit celor pre femeilor, s-au purtat dis valoroase de Ierburi. Du
POSTUNIVERSITARE puneri pe teme Istorice. Hunedoara, care pleacă zenţi, peste 500 elevi din cuţii pe tema educării şl pă încheierea acţiunii —
Profesorii Adriana Rusii din centrul oraşului spre şcolile oraşului, despre creşterii atente a copilu lucrarea a mai rămas de
Primele zile ale lunii şi Mircea Dan Lazir, de ştrand din 20 In 30 de necesitatea respectării cu lui, a formării Iul în spi efectuat pe S hectare —
mai au marcat deschide la Muzeul judeţean Htt- minute, de Ia ora 9 la stricteţe a legalităţii so ritul principiilor moralei suprafaţa ocupată cu Ier
rea, la Institutul de mine nedoara-Deva. vor expu ora 18. Un bufet bine a- cialiste, implicaţiile încăl socialiste pentru a deveni
din Petroşani, a unei noi ne despre „Germtsara in sortat cu răcoritoare şl cării ei. In continuare, au cetăţean de nădejde al buri pentru producerea
serii de cursuri postuni epoca romană“, şl „Des dulciuri, preparate culina fost prezentate şi comen patriei. In continuare, seminţelor va însuma 200
versitare. Timp de două coperiri străvechi pe Va re reci şi la grătar stă tate filmele „Cuţitul“, pionieri şi utecişti au pre hectare.
luni. ingineri mineri de lea Geoaglului“, iar prof. tot timpul la dispoziţia a- „Dezertorii“, „Să treacă zentat un program artis
la numeroase unităţi de Vasile Ionaş, de la filiala matorilor. vara“. tic. S i
profil din ţară îşi vor Deva a Arhivelor statului,
perfecţiona cunoştinţele în va vorbi participanţilor
domeniul mecanizărilor despre semnificaţiile anu ACŢIUNE EDUCATIVA „EDUCAREA Şl VREMEA *
miniere, prin cursuri de lui revoluţionar 1848. 57 DE HECTARE
înaltă ţinută, prezentate CREŞTEREA COPILULUI" INSĂMINŢATE ? .• Pentru 24 ore
de cadre universitare, de CU FILMUL
specialişti din producţie, INVITAŢIE LA ŞTRAND CU IERBURI Vreme în curs de răci
prin schimburi de expe re treptată şi instabilă,
nr.
rienţă şi lucrări practice. La Orăştte a avut Ioc ! La Şcoala generală avut favorabilă averselor de
a
din
Hunedoara
o acţiune educativă cu In vederea asigurării se ploaie, însoţite de descăr
Ştrandul „Valea Seacă“, Ioc o Intllnire a femeilor cări electrice. Temperatu
CARAVANA din Hunedoara şl-a des filmul, organizată de că din cartier cu medicul ntinţelor necesare regene ra minimă va fi cuprinsă
MUZEISTICA chis porţile pentru ama tre comitetul orăşenesc al Eugenia Jujescu şi profe rării pajiştilor naturale, între 6 şi 1.7 grade, iar cea
torii de baie, plajă şi U.T.C. In colaborare cu soara Valeria Bucur, de în această primăvară s-au maximă intre 15 şl 22 gra
C.A.P. Lăsău. Mecanizatorul Iosif Munduca Snsăminţează ul Azi, Ia orele 17, Casa de Înot. Ştrandul este ali cinematograful „Patria“ la Liceul nr. 1. In cadrul înfiinţat loturi seminciere de. Vînt potrivit, cu In
tensificări
din
temporare
timele hectare cu porumb pe og oarele acestei cooperative. cultură din staţiunea mentat cu apă termală. din localitate. Invitaţii din acţiunii, organizată de pe 57 de hectare, care au nord şl nord-vest.
........ 1 1 ’• ............