Page 30 - Drumul_socialismului_1973_05

mm—earn aeBwasB^a6ms«aeaBHmmBsi*saeBsaMeeeMMBHSieHHH«Hime*MeB*aeeronm*«BMan*aH»m»™BBBae*H«eMS6CBia*roMa agsamsuasait
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 701 © JOI 10 MAI 1973
333ŢQQQlSS!Z^iSESrES5a

înalte distincţii^ niipltiîrca justiţiei populare iu satele din

întreprinderilor fruntaşe şi luaţii Apuseni iu timpul revoluţiei de la IP!

evidenţiate in întrecerea mei ai Istă toamna anului revoluţionar mute pîra la magistratul ţi­ cument, care precizează că buiau să fie toţi cu părul
referă, clar pasajul din do­
Este cunoscut faptul că în
„rumpeau
7
cărunt.
Aceşti
din
nutului
unde
CImpeni,
1848, la iniţiativa Comitetu­ făcindu-se judecata se va se îndatorează (deci, se o- legea" adică pronunţau ho-
lui naţional român, în locul lua în plinire, adecă care ce bligă) scaunul sătesc „că a- tărîrea.
vechii organizări adminis­ a ajuns cu pîra, va căpăta car ce fel de pîră, afară de Procedura în faţa scau­
(Urmare din pag. 1) ne de hărnicie a tuturor sa­ măsurilor luate pe linia pre­ cerea socialistă. In încheie­ trative care se prăbuşise, se în stăpînire ca şi care a datorii, să ţie de judecată.“ nelor săteşti era scurtă şi
lariaţilor combinatului, In gătirii şl organizării produc­ rea cuvîntului său, secreta­ pierdut pîra, numai afară De la această regulă gene­
cerea consumurilor specifi­ frunte cu cei mai buni oa­ ţiei, aprovizionării tehnico- rul Comitetului judeţean de instaurează pe cale revolu­ rală făceau excepţie numai orală. Mai întîi se citau păr­
ce, valorificarea operativă meni ai săi — comuniştii. ţionară o administraţie ro­ de stăpînirea acea ce s-a ţile. Citaţiile se trimiteau
a lucrărilor ştiinţifice in Este un succes cu adevărat materiale ritmice şi la ni­ partid a adresat călduroa­ mânească. pierdut prin ea se poate „datoriile“ şi cei care îşi cu aşa numiţi „juraţi de
producţie, elaborarea de remarcabil al dumneavoas­ velul planului, corelării pla­ se felicitări muncitorilor, Consecvenţi în respectarea pîrî la locurile cele mai revendicau dreptul „la mo­ uliţă" sau „gornici“. Aceştia
noi tehnologii de fabricaţie, tră, pe care şi-l doreşte fie­ nului de producţie cu con­ inginerilor şi tehnicienilor principiilor democratice în­ înalte. Oamenii aceia care şiile cuprinse de fisc ca erau plătiţi de către recla­
ridicarea rentabilităţii şi care colectiv hunedorean, tractele economice încheia­ întreprinderii. scrise in programul din au cădinţă la moşiile cu­ sterpe“. In aceste cazuri, mant cu „o grosiţă".
reducerea importului de rod al unei activităţi prodi­ te, dării în funcţiune a u- Răspunzînd prin fapte 3/15 mai 1848, conducătorii prinse de fisc ca sterpe, să părţile se îndreptau cu Cei şase juzi, împreună
materii prime, realizarea la gioase, tenace, puse cu dă­ nor noi capacităţi înainte cinstei acordate, colectivul revoluţiei române au preco­ vină la magistratul din pretenţiile lor direct magis­ cu primarul, se constituiau
termen şi cu eficientă spo­ ruire in slujba înfăptuirii de termen, extinderii mun­ întreprinderii chimice Orăş­ nizat alegerea aparatului Cîmpeni. tratului din Cîmpeni. Pro­ în tribunal şi ascultînd păr­
rită a programului de in­ obiectivului central al poli­ cii In acord. De un real fo­ tie, în frunte cu comuniştii, administrativ pe baza „su­ Apropiindu-se acuşi lucra­ cedeul se pare cît se poate ţile rosteau judecata.
vestiţii, ridicarea calităţii ticii economice a partidului los au fost iniţiativele mun­ este hotărlt să acţioneze cu fragiului universal". Potri­ tul pămîntului, se îndato­ de firesc, dacă ne gîndim Dezbaterea procesului era
metalului şi a eficienţei e- nostru — industrializarea citorilor de la diferite şi mai multă hotărîre pen­ vit dispoziţiilor date de Co­ rează scaunul sătesc că acar la condiţiile deosebite crea­ urmată de deliberare, ce se
conomice. socialistă a ţării — a con­ locuri de muncă care au tru realizarea sarcinilor de mitetul naţional, locuitorii ce fel de pîră, afară de te de revoluţie, la contri­ făcea în lipsa părţilor. Cei
Inmînînd bravului colec­ tinuat tovarăşul Ioachim venit cu soluţii şl propu­ plan pe 1973, sporite In a- satelor, indiferent de reli­ datorii, să ţie la judecată, buţia materială a populaţiei
tiv de siderurgişti hunedo- Moga. Aţi dovedit şi neri concrete de îmbunătă­ cest an hotărîtor al cincina­ gie sau limbă, se constituiau să judece după dreptate, în susţinerea revoluţiei. mai bătrîn îşi spunea mai
reni Steagul roşu şi Diplo­ în anul trecut, ca şl In ţire a tehnologiilor de fa­ lului, şi a angajamentelor în adunări care desemnau întîi părerea, urmînd apoi
ma de onoare de unitate primul an al cincinalului, bricaţie, In realizarea unor suplimentate. Pentru aceas­ pe cei 12 locuitori repre­ ceilalţi juraţi.
fruntaşă pe ţară In între­ după cum sîntem convinşi piese de schimb de o deo­ ta, ei şi-au propus folosirea zentanţi ai satului, ce ur­ Cel ce a cîştigat procesul
cerea socialistă pe anul că veţi dovedi şi In conti­ sebită importanţă. cit mai deplină a capacită­ mau să aleagă pe funcţio­ de obicei spunea : „Eu am
1972, tovarăşul Constantin nuare, că alcătuiţi un colec­ Diploma de întreprindere ţilor de producţie prin creş­ narii superiori ai prefectu­ avut iuş", adică dreptate,
Mîndreanu le-a adresat tiv vrednic şi disciplinat, evidenţiată în întrecerea terea indicilor de utilizare, rii. cîştig de cauză.
celor prezenţi, şi prin ei, bine pregătit, unit şi ener­ socialistă pe ramura chimie valorificarea cu maximum Problema înfăptuirii jus­ după cunoştinţă, că pentru In împrejurările revoluţiei, Hotărîrile sale se exe­
tuturor siderurgiştilor hu- gic, capabil să rezolve toa­ a fost Inmînată de tovară­ de eficienţă a potenţialului tiţiei în noile condiţii crea­ judecata făcută, judecătorii problemele folosirii pămîn­ cutau după o anumită pro­
nedoreni, calde felicitări şi te sarcinile pe care econo­ şul Gheorghe Ion, din par­ intelectual al cadrelor teh­ te de revoluţia din 1848 nu nu numai înaintea oameni­ tului, punerii în posesie, cedură şi numai în cazul
urarea de noi succese In ac­ mia noastră le pune In faţa tea Uniunii comitetului sin­ nico - inginereşti, atrăgîn- este lămurită pe deplin. lor, fără şi înaintea Dum­ dreptul de proprietate, pre­ cînd executorii nu găseau
tivitatea de viitor. Distinc­ siderurgiştilor, a tuturor dicatului pe ramura chimiei du-se la această acţiune Ne-au rămas foarte puţine nezeului, sînt datori a da judiciile cauzate şi datori­ la poarta celui judecat nici
ţiile conferite azi — a spus oamenilor muncii. Permite- şi prelucrării ţiţeiului. masa largă de salariaţi, re­ relatări documentare despre seama i aşa s-au făcut orîn- ile ivite luaseră amploa­ un semn. Pentru că dacă în
vorbitorul — reflectă preg­ ţi-mi ca din partea biroului In cadrul festivităţii a ducerea consumurilor spe­ această importantă proble­ duială şi la magistratul din re şi erau atît de importan­ faţa porţii lui era îmnlînta-
nant priceperea, abnegaţia Comitetului judeţean de luat cuvîntul tovarăşul Şte­ cifice de materii prime prin mă de istorie a dreptului Cîmpeni. ca şi acolo pîrile te îneît nu puteau fi solu­ tă o furcă sau par. în vîrf
şi dăruirea acestui brav de­ partid şi a Comitetului fan Almăşan, secretar al elaborarea de programe ri­ românesc. Se ştie doar a- cu putincioasă grăbire să ţionate de scaunele săteşti, cu o pălărie, executorii se
taşament al clasei noastre executiv al Consiliului Comitetului judeţean de guros fundamentate, îndeo­ lît că organele săteşti erau se judece. decît de un for central u- retrăgeau fiindcă semnul
muncitoare — pe care-1 al­ popular judeţean, să vă partid, care a relevat, In sebi în sectorul de mase chemate să judece prin sfa­ Unde nu sînt pînă acum nic, de magistratul din Cîm­ le indica că cel judecat e
cătuiţi dumneavoastră, si- adresez încă o dată ce­ cuvîntul său, succesele ob­ plastice, punerea în funcţiu­ tul bătrînilor furturile să- scaune săteşti, s-a împuter­ peni. nemulţumit eu judecata şi
derurgiştii —, constituind In le mai calde şi sin­ ţinute, an de an, de harni­ ne a unui nou obiectiv, vîrşite şi să rezolve prici­ nicit prin mine judele pri­ Dar să urmărim Îndea­ va trece la Cîmpeni la ma­
acelaşi timp un imbold cere felicitări pentru rezul­ cul colectiv al întreprinde­ dezvoltarea altora, asimi­ nile mărunte ivite în viaţa mar din Cîmpeni, tosif proape mecanismul funcţio­ gistrat pentru o nouă jude­
pentru realizări la fel de tatele dumneavoastră bune, rii chimice Orăştie. Distinc­ larea unor noi repere din satelor. In fruntea satului Sterca Suluţiu, ca pe lîngă nării acestor scaune săteşti. care. Somnul se numea
bune In continuare, pe care, pentru înaltele distincţii ce ţia acordată vine să con­ mase plastice. se afla un jude birău, aju­ alegerea poporului să le ri­ In fiecare sâptămînă era ..Rapuşie". şi cel care nu-1
nutrim ferma convingere că v-au fost conferite şi să nu­ firme faptele oamenilor, In Încheiere, participanţii tat de un subjude, sfatul dice în tot satul cît cu mai o zi In care se înfăţişau respecta îşi risca viaţa.
le veţi obţine. tresc convingerea că veţi modul In care au acţionat la adunarea festivă au a- bătrînilor, un notar, întărit mare grabă. Cîmpeni, 4 cei împricinaţi înaintea bă­ Ideea promovării vechilor
Cuvinte de apreciere şl munci cu acelaşi entuziasm organizaţiile de partid, con­ dresat o telegramă C.C. al sub jurămînt, stabilindu-se martie 1849, Avram Iancu, trînilor satului, care se mai tradiţii ale marelui tribun
preţuire, calde felicitări şi şi elan ce vă caracterizează, ducerea unităţii, organiza­ P.C.R., tovarăşului Nicolae totodată responsabilitatea prefect". numeau şi „juraţii cei român care îşi doarme som­
urări de noi succese a a- pentru transpunerea neabă­ ţiile sindicale şi de tineret Ceauşescu personal. colectivă pentru orice je­ Aşadar, la 1849, în comu­ mari", .comitet" sau „scău- nul sub gorunul lui Horia
dresat colectivului fruntaş tută în viată a programu­ pentru mobilizarea salariaţi­ A avut loc, de asemenea, fuire întîmplată pe terito­ nele din Munţii Apuseni, neni". Poporul spunea că
pe ţară şi tovarăşul Necu- lui partidului, a politicii lor la realizarea sarcinilor un spectacol, prezentat de riul satului. scaunele săteşti au fost re­ în acea zi ,,se ţin legi". îşi are temeiul în seculare­
lai Agachi. Vorbitorul i-a sale, adueîndu-vă din plin de producţie şi a angaja­ Insuşindu-ne această con­ înviate din ordinul lui A- Dregătorii satului, civili — le lupte duse de poporul
asigurat pe siderurgişti! hu- contribuţia la vasta şi im­ mentelor asumate In între­ formaţiile întreprinderii. statare, am insistat în cer­ vram Iancu Scaunele să­ căci erau şi bisericeşti — român din Transilvania
nedoreni de sprijinul per­ portanta operă de realizare cetările noastre asupra a- teşti aveau o competenţă adică juraţii cei mari erau pentru libertate şi dreptate.
manent şi efectiv al Minis­ a cincinalului înainte de cestei zone importante a largă, soluţionîud în majo­ în număr de 7. împreună
terului Industriei Metalur­ termen, de edificare a so­ Staţiunea agricolă Transilvaniei, ştiind că po­ ritatea lor pricinile civile, cu judele-primar, aleşi din­ NICOLAE WARDEGGER
gice, şi-a exprimat convin­ cietăţii socialiste multilate­ porul ridicat la arme de mărunte, iscate pe terito­ tre cei mai autoritari arhivist principal la Arhivele
gerea că acest destoinic co­ ral dezvoltate în patria către Avram Iancu a trans­ riul satului. Da aceasta se oameni ai satului care tre­ statului, filiala Hunedoara-Deva
lectiv de muncă va fi In noastră. experimentală format Munţii Apuseni în-
continuare la înălţimea sar­ tr-o puternică cetate de
cinilor ce-i revin. t Intr-o atmosferă de însu­ luptă, neînvinsă, şi ca ur­
Hotărîrea fermă de a fleţire şi entuziasm, cei mare şi administraţia nouă
munci mai mult şi mai prezenţi la festivitate au a- Ieri, In cadrul unei adu­ succese In activitatea de s-a menţinut pe întreaga Manifestări dedicate aniversării
bine a fost exprimată doptat textul unei telegra­ nări festive, colectivului de cercetare şi producţie. Au perioadă a revoluţiei. Şi nu
de toţi cei care au luat cu- me adresată Comitetului lucrători din domeniul cer­ mai adresat felicitări colec­ mică va fi surprinderea
vîntul din partea colectivu­ Central al i’artidului Comu­ cetării şi producţiei de la tivului staţiunii tovarăşii: oricui, cînd, din vremurile 125 de ani de la revoluţia din 1848
lui de siderurgişti. Tovară­ nist Român, tovarăşului Staţiunea agricolă experi­ Ioan Müller, din partea Co­ grele ale revouţiei, în Mun­
şii Andrei Petresc, şef de Nicolae Ceauşescu, In care, mentală din Geoagiu i s-a mitetului Uniunii sindicate­ ţii Apuseni am găsit acte BlRCEA MICA. La căminul cultural din dramatice, ai cîntecului şi versului româ­
echipă la uzina cocsochimi- printre altele, se spune : decernat Diploma de între­ lor din agricultură, indus­ scrise despre organizarea Bîrcea Mică învăţătoarea Maria Proprcanu nesc.
că, Ilie Gherase, prim-fur- Aplicarea consecventă a prindere evidenţiată pe ra­ triei alimentare şi apelor, „scaunelor săteşti", institui­ a prezentat, în faţa unui numeros pu­
•k
nalist, Ioan Cloşcă, oţelar, măsurilor de perfecţionare mură tn întrecerea socialis­ ing. Gheorghe Rădulescu, blic, expunerea „Revoluţia română de la HAŢEG. Comisia culturală a cooperativei
Silviu Samoilescu, inginer- a organizării şi conducerii tă pe 1972. din partea Academiei de te de Avram Iancu. 1848“. In continuare, sub îndrumarea învă­ „Retezatul" din Haţeg, în colaborare cu
şef la uzina nr. 4 laminoare, activităţii economice, a sar­ In anul 1972 — se arăta ştiinţe agricole şi silvice, Iată ce a ordonat. în a- ţătoarei Simina Vasilie, a fost prezentat biblioteca orăşenească, a organizat recent —
au exprimat voinţa unani­ cinilor trasate de Plenara în referatul prezentat cu a- şi dr. ing. Vasile Cociu, din ceastă privinţă. Avram Tan- spectacolul brigăzii artistice de agitaţie şi
informează
după
corespondentul
cum
ne
mă şi angajamentul între­ C.C. al P.C.R. din 28 fe­ cest prilej de către tovară­ partea Institutului de cer­ cu, la 4 martie 1849 : al echipei de teatru. nostru Aurel Anca — o seară de poezie
gului colectiv de a ampli­ bruarie — 2 martie, au şul Emanoil Manughievici, cetări pentru pomicultură. „Fieşte care dintre voi dedicată sărbătoririi a 125 de ani de Ia re­
fica succesele obţinute In creat un climat de stimula­ directorul staţiunii, — s-au In încheierea festivităţii, are dreptul său, să-l caute CRIŞENI—CALAN. ★ Din iniţiativa comisi­ voluţia burghezo-democratică din Ţările ]Ro-
primii doi ani ai cincina­ re a iniţiativei, care s-a oiştinut scuccese de seamă colectivul staţiunii a adre­ mai dlntîi la scaunul sătesc, ei orăşeneşti a femeilor a avut loc recent mâne. După-o evocare a evenimentelor is­
lului, care le-au fost răs­ concretizat In mobilizarea atît în domeniul cercetării, cît sat o telegramă Comitetu­ care numai singur în sat are un bogat program artistic dedicat sărbăto­ torice de Ia 1848, susţinută de bibliotecara
plătite cu „Ordinul Muncii“ şi punerea în valoare a u- şi în cel al producţiei. Pre­ lui Central al P.C.R., tova­ putere a judeca pîrole fie­ ririi a 125 de ani de la revoluţia din 1848. Emilia Chiriţă, cooperatoarele Ana Vlad şi
clasa I, de a contribui efec­ nor noi rezerve de creştere vederile de plan şi angaja­ răşului Nicolae Ceauşescu căruia : dacă nu s-a putea Şi-au dat întîlnire, pe scena căminului cul­ Teodora Floresc au recitat versuri din
tiv la realizarea dezideratu­ a producţiei de metal. Ra­ mentele asumate au fost în­ cumva destuii cu judecata tural, tineri artişti amatori, iubitori ai artei poezia patriotică paşoptistă.
lui suprem al poporului portăm, iubite tovarăşe deplinite şi depăşite în mod personal. scaunului sătesc, atunci să
nostru : cincinalul înainte Nicolae Ceauşescu, că in substanţial. Strădaniile de­
de termen. Din sală a răsu­ urma propunerilor făcute in puse s-au concretizat în de­
nat spontan deviza : „Vom adunările activului de par­ păşirea planului pe anul
munci şi vom lupta, şi dra­ tid din luna aprilie a.c., trecut la producţia marfă
pelul vom păstra“. angajamentul colectivului a cu 1 217 000 lei, dîndu-se
A luat apoi cuvîntul to­ fost îmbunătăţit, stabilin- peste plan 488 tone fructe, Aflăm dm f
varăşul Ioachim Moga. Du­ du-se noi măsuri pentru 49 000 buc. pomi altoiţi şi
pă ce a felicitat călduros creşterea nivelului calitativ alte produse, iar la bene­
colectivul de siderurgişti al producţiei, diversificarea ficii s-a realizat suplimen­
hunedoreni pentru succese­ sortimentelor de laminate, tar suma de 1 365 000 lei. LOCAL BUN, zi, la ora 13,20 lipsea din l
le deosebite obţinute In a- în principal din oţeluri a- In cuvîntul lor, ing. Ioan t MINCARURI NU PREA, local, deşi în program scrie .'
nul 1972, pentru înaltele liate, reducerea consumului Ciobanu, şeful fermei legu­ l SI UN RESPONSABIL că trebuie să, fie acolo în- ţ
distincţii ce i-au fost confe­ de metal şi a cheltuielilor micole, ing. Cornel Igna, şe­ wmb . acţionai parai sporirea efectivului tre orele 13 şi 15, l
rite ca răsplată a muncii materiale. Vă asigurăm, to­ ful fermei pomicole, ing. Se­ ^ PLIMBĂREŢ Gurile rele spun că E. B. i
pline de abnegaţie şi res­ varăşe secretar general, că ver Roşoga, şeful secţiei se plimbă cam mult cu ma- J
ponsabilitate comunistă, vor­ şi de această dată, cuvîntul mecanice, ing. Ştefan Ho- tie atilpale şi a rectiioţiet de lapte, carne, lîni \ Grădina restaurantului din şina (ia, un „Taunus“ acolo), ţ
bitorul a subliniat că rezul­ siderurgiştilor hunedoreni morodeanu, secretarul co­ \ Haţeg e frumoasă, curată, Noi nu ne pronunţăm. Lăsăm l
tatele înregistrate sînt ro­ va fi îndeplinit cu cinste mitetului de partid, dr. ing. are şi umbră şl verdeaţă. această plăcere conducerii J
dul muncii conştiente, pli­ şi fermitate. Ospătari, de asemenea, care
cooperativei de consum Ha- \
Ilisie Pasc, preşedintele co­ pe de-asupra mai răspund ţeg, care este mai aproape i
întreprinderea mitetului sindicatului, au e- La ferma din Călan a I.A.S. Haţeg şi prompt solicitărilor (cu u- de local şi responsabil şi, (
stră­
şi
eforturile
videnţiat
nele
excepţii
bineînţeles)
desigur, ştie mai multe.
daniile depuse de specialiş­
tii şi lucrătorii care mun­ Spunind toate acestea, in
seamnă oare că te poţi sim
chimică Orăştie cesc în domeniul producţiei ţi bine în acest local ? Râs A LIPSIT LA... REPARTIZARE
al
cercetării,
şi
rezultate­
punsul este următorul : „Do
le obţinute, exprimîndu-şi Se pot obţine producţii mei meri dar... tot cu unele excepţii" Oraşul Brad e apreciat 1
Ieri, colectivul de sala­ ziastă a făcut ca de flecare bucuria şi satisfacţia pentru Adică, mai precis, să excep pentru buna gospodărire,
riaţi al întreprinderii chi­ dată întreprinderea aminti­ distincţia primită, hotărîrea tezi uneori mîncarea din co pentru haina de primăvară )
îmbrăcată. Coşuleţe estetice l
mice din Orăştie a trăit un tă să se situeze între uni­ de a munci şi mai bine mandă. Nu pentru că nu au împînzit străzile, alături 1
moment emoţionant — în- tăţile economice fruntaşe pentru a obţine realizări tot s-ar găsi, ci pentru că aic de flori, pomi şi spaţii verzi. 1
mînarea Diplomei de între­ din judeţ. mai frumoase In activitatea prin buna îngrijire şi furajare e animalelor mîncărurile au gusturi apar O stradă foarte circulată a 1
prindere evidenţiată In în­ Vorbind despre modul In de cercetare şi producţie. te. In ziua de 8 mai, de e
trecerea socialistă pe ramu­ care salariaţii întreprinderii Luînd cuvîntul In ca­ xemplu, piinea avea iz de lipsit, însă, la împărţirea... ^
ra chimie. Această distinc­ au contribuit la realizarea drul acestei festivităţi, tova­ mucegai, ciorba de văcuţă coşuleţelor — strada Spiţa- i
ţie vine să răsplătească fru­ şi depăşirea sarcinilor de răşul Aurel Nistor a adre­ Congresul al X-lea al parti­ ce mă determină să afectez Nicolae Marta, ne-a spus că era de fapt de porc şi s-a lului. Şi această absenţă se '
moasele succese obţinute de producţie şi a angajamente­ sat colectivului staţiunii, o bună parte din activitatea în efectiv mai sînt menţinu­ servit aproape rece, iar frip­ simte cu prisosinţă în zilele ţ
de vizită la spital, cind, so- l
muncitorii, inginerii şi teh­ lor asumate în întrecerea în numele biroului Comite­ dului a pus in faţa fermelor zilnică rezolvării probleme­ te încă unele exemplare slab tura avea un gust dubios, siţi cu mult timp înainte de
agricole de stat sarcina de a
nicienii de aici, 'în anul socialistă, preşedintele co­ tului judeţean de partid, al lor impuse de necesitatea re­ productive sau chiar „pensio­ Ia fel ca şi garniturile (pre­ ora de intrare, vizitatorii îşi )
1972, care au acţionat în mitetului oamenilor muncii Comitetului executiv al deveni unităţi mari producă­ nare“. In primele trei luni parate în alte zile). Şi ar lasă inestetic urijiele pe i
toare de cereale, carne şi lap­
permanenţă sub deviza şi directorul întreprinderii, Consiliului popular jude­ te, model In ceea ce priveş­ cuperării minusului acumulat' s-au înlocuit 99 capete din­ mai fi o excepţie de semna­ unde apucă, în zona din ?
„Cinste, demnitate, corecti­ ing. Gheorghe Vaier, a ară­ ţean şi al Direcţiei agrico­ la producţia de lapte faţă de lat. Să nu inviţi pe respon­ preajma spitalului, făcind să 1
tudine“. Munca lor entu­ tat că acestea se datoresc le, felicitări şl urări de noi te numărul muncitorilor la fondul de stat. In bună mă­ tre acestea, Insă mai există sabilul localului, Emil Bîrlea,
suta de hectare şi producti­ sură s-a reuşit să se facă u- 23 vaci de la care nu s-au pentru a-l cere explicaţii, „înflorească" pe drum tot l
vitatea muncii, cît şi în pri­ nele progrese, în sensul că mai obţinut de 2 ani produşi I pentru că, tot cu unele ex­ felul de ambalaje, hîrtii, res- }
vinţa eficienţei produselor producţia medie zilnică pe Din discuţie am desprins că cepţii, cam lipseşte din u- turi alimentare. Poate îşi va 1
obţinute. Fireşte, cu un ase­ cap de vacă a crescut în lu­ situaţia putea fi mult amelio­ nitate. Mai exact, in aceeaşi aminti cineva să reia re- ţ
partizarea.
i
menea deziderat major este na martie cu 1,3 1 lapte pe­ rată în condiţiile cînd s-ar fi
Eficienţa investiţiilor confruntată şi ferma din Că­ ste nivelul celei obţinute în depus scopul asigurării susţinute V
eforturi
mai
în
nutreţu­
lunile
lan a I.A.S. Haţeg. In ceea
ianuarie
şi
februarie.
producţie
din
rilor
proprie.
ce
In luna aprilie saltul este şi
este
gospodărirea
în priveşte patrimoniul aflat mai substanţial, sporul faţă Consecinţele neajunsurilor în
fermei,
(Urmare din pag. 1) semipanourilor cu plase su­ cadrul ansamblului arhitec­ de subliniat că unitatea, a- de media lunilor ianuarie şi gospodărirea terenurilor a-
date, executarea terasamen- tural din centrul Devei se vînd profil zootehnic — res­ februarie fiind de 1,6 litri pe fectate producerii furajelor
vem, fără îndoială în vede­ telor pentru fundaţiile obţine o deplină utilizare a pectiv creşterea vacilor pen­ cap de vacă. se repercutează negativ asu­ Pe şantierul fabricii de ciment şi var
re, în elaborarea documen­ blocurilor de locuinţe cu terenului şi o bună coope­ tru lapte —, deţine un efec­ pra preţului de cost pe uni­
taţiilor patru etaje, asimilarea în rare Intre proiectant-benefi- tiv de peste 1 140 bovine (fa­ — Asupra căror factori s-a tatea de produs,- cheltuielile
— Puteţi concretiza cele execuţie a structurilor din ciar-constructor (în această acţionat pentru redresare ? pe hl de lapte fiind cu 40 lei
spuse ? panouri mari cu trei stra­ fază) urmînd ca avantajul ţă de 1 150 planificate să fi­ — S-a început — preciza mai mari decît cele planifi­
— Să iau de pildă creş­ turi etc. acestei amplasări să-şi spu­ xiste la sfîrşitul anului) din interlocutorul — cu reorgani­ cate, depăşirea înregistrată Ritmuri alerte în execuţie
terea gradului de industria­ — In programul de mă­ nă un cuvint hotărîtor la care 575 vaci şi juninci. De zarea întregului sector. Efec­ datorîndu-se în bună parte
lizare în execuţia lucrări­ suri privind îmbunătăţirea finalizarea obiectivului. asemenea, pentru producerea tivul de animale s-a aşezat cheltuielilor efectuate pentru
lor. Pentru anul viitor, de execuţiei lucrărilor de con- — Efortul colectivului in­ nutreţurilor i s-au afectat 742 în adăposturi după produc­ transportul nutreţurilor de la (Urmare din pag. 1)
pildă, se prevede ca 70 la strucţii-montaj aprobat de stitutului de a răspunde hectare, din care 485 ha îl ţiile realizate, putîndu-se ast­ alte ferme situate la distanţe zintă şi lucrările care se
execută în vederea ampla­
sută din lucrări să se exe­ Secretariatul C.C. al P.C.R. marilor cerinţe în domeniul reprezintă terenul arabil. Dis- fel face o furajare corespun­ mari. sării benzilor de calcar şi
cute prin metode industria­ se prevede printre altele investiţiilor — este ilustrat punînd de o asemenea zes­ zătoare. fn acelaşi timp s-au In stadii avansate de e- argilă ce vor lega cariere­
lizate, adică promovînd în renunţarea la execuţia unor şi de indicatorii de plan ai tre, fermei îi revine sarcina luat măsuri de organizare Sînt şi alte probleme a că­ xecuţie se află sphimbăto- le cu fabrica, la fel ea şi
construcţii, soluţii cu struc­ finisaje exagerate la clă­ institutului ? să obţină o producţie totală mai bună a reproducţiei, a- ror rezolvare se urmăreşte rul de răldură şi cuptorul unele clădiri anexe: ate­
turi din panouri mari şi diri, alegerea raţională a — In primele patru luni de 14 000 hl lapte, din care cordîndu-se maximă atenţie îndeaproape. Este vorba de­ rotativ, unde principalele lierul mecanic, magazia
diafragme In cofraje plane amplasamentelor pentru e- am realizat o producţie să livreze la fondul de stat montei junincilor. Această spre întărirea disciplinei şi a lucrări de betonare a fun­ generală, laboratorul.
din
răspunderii
muncă
în
metalice. In acest sens, vitarea risipei de teren, a- globală mai mare cu 13,4 11 940 hl. Cum sînt finalizate problemă ne-a reţinut în mod partea tuturor salariaţilor daţiilor sînt declarate în­
încă de pe acum am deter­ sigurarea cooperării In ca­ la sută decît cea planifica­ însă sarcinile economice ce deosebit atenţia deoarece în fermei, de permanentizarea cheiate. Paralel, construc­ De remarcat că acest
minat cu cît va creşte pro­ drul zonei în care se ridică tă, producţia suplimentară revin fermei ? primul trimestru indicele de şi ridicarea calificării profe­ ţia podului de cale ferată ritm alert, dobîndit în e-
ductivitatea muncii pe şan­ noile obiective. Cum s-au fiind realizată îndeosebi pe Privită pr.in prisma reali­ menit să asigure legătura xccuţia unor obiective
tierele viitoarelor obiective soluţionat aceste indicaţii în seama depăşirii cu 14,4 la zărilor înregistrate în primul natalitate planificat nu s-a sionale a îngrijitorilor. In ca­ dintre staţia Păuliş şl in­ principale ale viitoarei fa­
stabilind o reducere a con­ cazul magazinului universal sută a productivităţii pe trimestru al acestui an, acti­ îndeplinit decît în proporţie drul fermei sînt suficiente e- cinta fabricii se află cu brici s-a obţinut îndeosebi
sumului de manoperă cu din Deva — obiectiv la ca­ proiectant. Acest lucru a vitatea fermei este departe de 76 la sută. xemple demne de urmat: cîteva zile înainte la fina­ pe baza creşterii producti­
30 la sută încă din faza de re, este ştiut, institutul şi-a generat obţinerea unui vo­ de a putea fi considerată ca — Consideraţi că acţiunile Toader Lăcătuş, Costache lizare. Printr-o bună coo­ vităţii muncii. In primele
proiectare. Depunem efor­ afirmat un punct de vedere lum de beneficii suolimen- satisfăcătoare. Restanţa de întreprinse vor determina re­ Boaru, Matei Veghot şi Va­ perare între şantierul patru luni ale anului ni­
turi pentru a promova so­ original, unic în construcţia tare cu 40.5 la sulă pestp peste 880 hl lapte marfă, ce dresarea grabnică a produc­ sile Ciurar. I.C.C.F. Arad şi şantierul velul planificat Ia acest
luţii de finisare integrală unor astfel de obiective la nivelul planificat. Cred că ţiei de lapte ? Un fapt se impune cu a- nr. 7 Timişoara, pilonii po­ indicator a fost depăşit cu
în poligoanele de prefabri­ noi în ţară ? aceste cifre sînt edificatoa­ reprezintă peste 40 de pro­ — Desigur, este pe deplin cuitate atenţiei. De la o parte dului au fost turnaţi, s-n 12 la sută. Şi-au spus un
cate, fapt însoţit de renun­ — Am ales o soluţie de re. Ar mai fi de adăugat cente din planul aferent tri­ posibil ca în lunile următoa­ din efectivul actual de ani­ executat aşlernerea ele­ cuvint hotărîtor adoptarea
ţarea la procedeele umede, realizare pe bază de travai că încasările noastre din mestrului I, constituie un re. cînd se va trece la hră- male, cu cîţiva ani în urmă mentelor de prefabricate, unor metode moderne de
care ar fi urmat să se e- de 9 metri şi soluţia îşi aprilie au fost cu 281 000 motiv de serioase reflecţii nirea animalelor cu masă s-a obţinut o producţie me­ în prezent lucrîndu-se Ia execuţie, mai buna orga­
xerute direct pe şantier. Ar spun» cuvîntul într-un ritm mai mari faţă de prevederi, verde, să fie dublată produc­ die de 3 600 I lapte pe cap unele amenajări. Cu alte nizare a muncii, clanul ce
mai fi de adăugat că în a- accelerat de execuţie. De ca urmare a predării unui pentru conducerile întreprin­ ţia medie zilnică faţă de ni­ de vacă. Diminuarea poten­ cuvinte, angajamentul con­ a cuprins constructorii
fara programului propriu de fapt aici s-a şi aiuns. în a- volum important de lucrări derii şi fermei în cauză. velul actual, fapt ce va per­ ţialului se dntoreşte carenţe­ pentru punerea în funcţiu­
proiectare ne comasăm efor­ vanc faţă de grafic la cel suplimentare. De fapt, p'-ă — Intr-adevăr — afirma mite ca minusurile existente lor ivite în modul de furaja­ structorului de a finaliza a- ne la termen şi ia para­
tul. urmărind bineînţeles de-al trrilea nivel. Acest lu­ la 30 aprilie noi am predat ing. George Răican, directo­ să se recupereze. re a animalelor, neînlocuirii cest pod la 15 mai va fi metrii proiectaţi a noului
eficienţa de ansamblu a in­ cru conduce şi la elimina­ toate proiectele eu termen rul I.A.S. Haţeg — aceasta la timp a exemplarelor slab respectat cu prisosinţă. A- obiectiv înscris pe harta
vestiţiei. pentru elaborarea rea mor finisaje exagerate, de execuţie pînă la aceas­ Abordînd şi alte aspecte productive. vans faţă de grafice pre­ economică a judeţului.
unor studii privind armarea iar prin amplasarea lui în tă dată. este ferma care ne dă cea care au influenţat negativ
mai mare bătaie de cap, fapt realizările, şeful fermei, Ing. N. TIRCOB