Page 31 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 701 © JOI 10 MAI 1973 3

Soluţionări

Uzina de utilaj minier pentru autenticitatea şi ade­
Barza, de curlnd ridicată la Problemele angajaţilor se pot vărul înscrisurilor pe care le
acest grad prin hărnicia oa­ eliberează pe baza actelor
„Ii-a plăcut meseria zoarea" unui relaţiilor dintre rezolva cu grijă* în spiritul legalităţii post de muncitor necalificat.
din arhivă pentru că... e pe
menilor săi, mai este „furni-
„simptom
de
a
sănătate“
Am mai depistat în aceas­
oamenii
aici.
care
muncesc
De la salariaţii uzinei res­ tă discuţie şi alte „puncte de
gîtuire“. Ce e de făcut ?
pective s-au primit la redac­ oamenilor ajung unde trebuie Noi tindem să înlăturăm Lup, de Nora Serdineanţu, răspunsul dorit destul de nizaţiei de partid vede rezol­
Tovarăşul secretar al orga­
de
privind
acte
ţie
scrisori
?i-am făcut-« cu drag“ rare au fost cazurile cînd a- pe mai multe „canale“. Cele hirtiile din calea rezolvării locţiitoarea principal la serviciul tîrziu. două săptămînl afec­ varea astfel:
contabilului
şef,
dăruire
foarte
muncă
şi
şi
ale
personale
problemelor
mai importante sînt adunări­
şi de Partenie Andrău, in­
Tot
oamenilor.
spector
tează, din alt unghi, şl pro­
le de grupă sindicală. Mais­
— Dat fiind specificul or­
cuprindeau
nemulţu­
cestea
miri personale legate de via­ trul joacă şi el un rol destul Din ceea ce am afirmat la personal, prezenţi la această blemele legate de drepturi ganizării noastre, trebuie să
ţa şi activitatea în uzină. de important în „recepţiona- început — se vede ; se vede „discuţie a gîtuirilor". băneşti. facem în aşa fel ca maiştrii
In blondul de la toba mică din fanfara clubidui sin­ La polul opus se află sec­ rea" prin contacte zilnice cu şi din faptul că ultima se­ Nu vrem să creăm proble­ — Noi, spunea tovarăşa să recepţioneze din timp
dicatelor din municipiul Deva, cunoscuţii recunosc pe ţia brădeană a întreprinderii oamenii a tuturor probleme­ sizare scrisă înregistrată, da­ me acolo unde nu sînt, dar Serdineanţu, ridicăm bani din toate problemele oamenilor
Petru Rus, muncitor specialist în repararea aparaturii me­ de prospecţiuni şi explorări lor personale ale acestora şi tează din noiembrie anul tre­ la această secţie, poate şi bancă doar de două ori pe şi să le înainteze zilnic, te­
dicale stomatologice şi de narcoză şi un pasionat al cău­ geologice. Corespondenţele, transmiterea lor către cei lună, cu ocazia celor două lefonic, la secţie pentru re­
tărilor noului. nu puţine la număr, primite competenţi să le rezolve. chenzine, pentru că, fiind u- zolvare. In acelaşi timp tre­
La o rubrică „De la o zi la alta“ ziarul nostru con­ de la salariaţi ai acestei sec­ De multe ori oamenii ridi­ Două moduri de a „dialoga“ cu salariaţii pentru nitate cu profil de investiţii, buie să-i facem pe salariaţii
semna că doi inovatori pricepuţi de la atelierul de repa­ ţii cuprind nemulţumiri ale că în faţa factorilor de con­ rezolvarea promptă a doleanţelor lor nu mai avem cont propriu în noştri să înţeleagă că anumi­
care
nu
ducere
probleme
rat instrumente medicale au realizat un stand de probă acestora, generate de faptul sînt de competenţa întreprin­ Banca de stat de la Brad. te măsuri care se iau de con­
pentru turbine dentare şi că prin aceasta s-a accelerat că la problemele personale derii. Atunci se apelează la E de înţeles deci că plăţile ducerea secţiei trebuie res­
mult repunerea in funcţiune a aparatelor defecte din ca­ legate de întreprindere şi loc serviciile juristului care-1 in­ cut. Aici hîrtia a încetat să datorită specificului său — neprevăzute în cele două pectate tocmai pentru a nu
se produce încurcături.
binetele stomatologilor din judeţ. de muncă nu primesc cele formează pe salariat unde şi mai fie un mijlocitor între de şantier dispersat pe multe săptămîni, multe de strin­
Nu puteam spune în acea scurtă ştire faptul că stan­ mai bune şi cele mai promp­ cum poate găsi mai repede gentă necesitate, să zicem Aceste măsuri, poate şi
dul de probă realizat de Petre Rus şi Dumitru Siriţeanu te răspunsuri. răspuns la problema sa. oameni şi oameni. puncte de lucru — simpto­ un drept bănesc cîştigat prin altele care depind de con­
mul care a determinat aceas­
Aceeaşi expresie au avut-o
nu s-a născut aşa, dintr-o dată. Ideea unui astfel de com­ Cele două „simptome“ pe buze şi cei cîţiva factori tă analiză rămîne o realita­ judecată, o sumă eronat re­ ducerea I.P.E.G., credem noi
plex de aparate de încercare a unor ansambluri de apa­ trădează două moduri dife­ La noi, la şedinţele grupe­ de răspundere de la secţia te. ţinută etc., sînt mult îngreu­ că trebuie gîndite şi aplicata
un
participă
ratură medicală recondiţionate stăruia in mintea „dubaşu- rite de a „dialoga“ cu pro­ lor sindicale comitetului oa­ I.P.E.G. din Brad, cu care nate, spre nemulţumirea oa­ nu numai la Brad ci şi la
al
membru
lui“ de ani de zile. priii salariaţi In interesul re­ menilor muncii. Acesta răs­ am discutat pentru depistarea — Eu, spunea normatorul menilor. alte secţii. Problemele care
se ridică depind de oameni,
zolvării prompte a proble­ secţiei, am posibilitatea să In domeniul actelor pentru
— Vedeam că pentru ca să probez o pedală sau o tur­ punde pe loc la întrebările unor „puncte de gîtuire“ pe trec cel mult o dată la o completarea cărţii de muncă, prin urmare pot fi rezolvate
bină trebuia s-o aduc la atelier, de acolo s-o duc la ca­ melor lor. la care se poate răspunde, drumul spre rezolvarea op­ săptămînă pe la fiecare loc tovarăşul Andrău ne-a expli­ cu respectarea legalităţii.
binet, apoi iar la atelier pentru eventuale corectări; In ce constă experienţa iar pe celelalte le supune timă şi operativă a proble­ de muncă pentru a recepţio­ cat că eliberarea unei adeve­ Iar cine crede că are de
şi aparatura stătea şi oamenii făceau rind la uşile cabine­ bună a unuia, unde e caren- spre rezolvare In şedinţele melor propriilor salariaţi. na problemele legate de nor­ rinţe de vechime la 2-3 luni învăţat dacă aruncă un ochi
telor stomatologice. In mintea mea era mai demult contu­ ţat dialogul la celălalt ? Răs­ comitetului. — Să ştiţi că eu nu urmă­ mare, salarizare, încadrare de la formularea cererii se şl în „ograda vecinului“ de
rată schema acestui complex stand de probă. îmi trebuiau, punsul e dat de discuţiile cu Salariaţii noştri au deci resc niciodată să mă acopăr etc. Atunci îmi. notez proble­ datorează faptului că un sa­ la începutul acestor rînduri
pentru a-l realiza, aparate de măsură şi de control. Am factorii de răspundere din multe posibilităţi de a-şi ri­ cu hîrtii şi formalităţi — a- mele la care nu pot răspun­ lariat de la acest serviciu a
recondiţionat unele de la aparatura medicală_ casată, am cele două unităţi. dica şi rezolva problemele firma normatorul de secţie, de pe loc şi data viitoare fost transferat. Dar tot aici e de lăudat dacă o face. Noi
pus materiale noi şi împreună cu colegul Siriţeanu am — La noi, spune Dumitru personale legate de activita­ Ioan Circu. Afirmaţia sa era cînd vizitez respectivul loc se încurcă lucrurile şi pentru pentru aceea am asociat cele
realizat standul care acum ne e de mare ajutor în munca Bodea, secretarul comitetului tea în uzină. La ele se mai întărită şi de secretarul or­ de muncă dau răspunsul. că la arhiva secţiei lucrează două situaţii simptomatice.
noastră. E drept, ne-a sprijinit mult şi conducerea atelie­ de partid din Uzina de uti­ adaugă şi audienţele la con­ ganizaţiei de partid de la se­ In astfel de cazuri, e clar un om care, se spune, nu
rului. laj'minier Barza, problemele ducere. diul secţiei, tovarăşul Petru că salariatul poate primi poate fi tras la răspundere ION CIOCLEi
— In afară de acest stand de probă aţi mai realizat
şi alte noutăţi, accesorii pentru aparatura medicală ?
— Mie mi-a plăcut meseria şi am făcut-o cu drag.
Cînd mi-a căzut în mină un dispozitiv sau un aparat am
vrut să ştiu cum e făcut, dacă aş putea face şi eu unul la Confruntarea sesizări-răspunsiiri
fel sau numai o piesă a lui care s-ar defecta şi ar fi greu
de înlocuit. Aşa am ajuns ca împreună cu colegul meu
să recondiţionăm capete de turbină dentară, iar acum lu­ în răspunsul Consiliului Sesizarea a fost cercetată hotărăsc să încerce rezolva­
crăm la un stand de probă pentru tensiometre recondi­ 0 amendă, popular al municipiului De­ cu sprijinul conducerii în­ rea el.
ţionate. va. treprinderii de transporturi
Meseriaşul cel inventiv şi îndrăgostit de meserie nu-şi un avertisment Numai că din răspuns s-a auto Timişoara. „Şoferul
ia niciodată nimic numai pentru el. „împreună cu... am fă­ omis menţionarea numelui Gheorghe Jigmand a fost Sesizare justă—
cut cutare...", ajutaţi de... ne ocupăm de cutare“. Munca e Mai mulţi cititori din funcţionarului neavizat, sancţionat cu retragerea u-
un proces social, iar ideile practice se nasc şi se realizea­ Baia de Criş ne sesizau re­ funcţionar care a pus — nei trepte de salarizare pe s-au luat măsuri
ză în procesul muncii. cent despre o serie de nea­ prin... neavizarea sa — mai o lună — se spune în răs­
Poate pare curios, dar cei doi pasionaţi căutători ai junsuri ce se manifestă la mulţi cetăţeni pe drumuri punsul primit la redacţie. aspre pentru,
noului n-au fost, la începuturile meseriei lor, specialişti în restaurantul din localitate să documenteze că nu-s vi­ Aceasta deoarece în baza
repararea aparaturii medicale ci... electricieni. Pasiunea — slaba aprovizionare, lipsa novaţi, că nu trebuie să H. C.M. 2507 avea obligaţia rezolvare
meseriei, după cîte se vede, e în stare să te ducă pe cele curăţeniei, vînzarea cu mi­ plătească, să bată pe la uşi de a lua măsuri pentru des­
mai secrete cărări ale tehnicii. Asta se realizează însă nu­ nusuri la gramaj, dezinteres pentru a-şi clarifica situa­ făşurarea în bune condiţi- La adresa (fostei) condu­
In aceste zile, în magazinele noastre de legume au Intrat
mai în biografiile în care temeinica cunoaştere e dublată cantităţi însemnate de roşii de seră. în servirea consumatorilor ţia, alţi funcţionari au tre­ uni a transportului călăto­ ceri a I.G.C.L. Călan am
etc.
de înalta conştiinţă a responsabilităţii pentru sectorul de In fotografie: Un aspect de la sortarea roşiilor la eomple- buit să repare greşeala, să rilor". primit mai multe sesizări.
muncă încredinţat. xul de sere Sîntandrei. Foto: VIRGIL ONOIU Inspectoratul comercial restituie banii încasaţi ile­ Ele au fost cercetate şi so­
confirmă — în răspunsul gal. Aşa că n-ar fi fost rău luţionate cu sprijinul Comi­
trimis redacţiei — aceste să-l cunoaştem pe neaviza­ OIoeori cu mal tetului orăşenesc Călan al
deficienţe şi multe altele. tul funcţionar cu numele. molţs stăpîoi P.C.R. Iată ce se spune în-
recent
tr-un
primit
In obiectivul criticii, condamnabila Drept consecinţă, şeful res­ primit. Din satul Păclişa, învăţă­ faptul redacţie. recent, confirmă
răspuns
Eventual şi ce sancţiune a
„Se
la
de
Baia
din
taurantului
că,
controlul
Criş, Nicolae Igreţ, a fost
sancţionat cu amendă, iar Şoferul şî-a primit toarea Iuliana Tîrt ne-a de stat a constatat unele
barmanei Ileana Călămar i scris despre slaba gospodă­ nereguli şi lipsuri în activi­
practică de a purta oamenii pe drumuri ment. pedeapsa acordă blocurilor din acest nui mare număr de sala­
tatea I.G.C.L. Călan şi a u-
s-a dat un ultim avertis­
rire şi administrare ce se
riaţi. Pentru pagubele con­
sat. La cele sesizate, Comi­
tetul comunal de partid To-
Un funcţionar te, Intr-una din zilele trecu­ teşti răspunde : „Blocurile statate controlul de stat a
imputarea
dispus
contrava­
21-TM-2393
autobuzul
lorii acestora în sarcina ce­
bilete — a precizat tovarăşul prezentare la comisie ce acte' făcea cursa Făget-Deva. In din satul Păclişa au doi lor găsiţi vinovaţi. Pentru
Oare cui sa ma mai adresez? Felea. anume trebuie să prezinte şi neavizat. Oar care? autobuz se afla şi un prie­ „stăpîni". Locatarii plătesc neregulile constatate la ni­
al
şoferului.
ten
Acesta
Este cît se poate de clar.
chiria, canalizarea şi apa la
cine trebuie să i le elibereze ?
De aceea ne mirăm cum de Nu punem în discuţie gra­ Pensionarul Trifan Pos­ fiind în stare de ebrietate I. G.C.L. Haţeg, dar distri­ velul conducerii întreprin­
la comisia din Hunedoara vitatea bolii de care suferă mag, din Deva, cartierul şi avînd îngăduinţa şoferu­ buirea căldurii o face spi­ derii s-a luat măsura înlo­
,Mă numesc Viorica Dan- s-a refuzat însă eliberarea nu se ştia acest lucru. Dacă Viorica Danciu, necesitatea Gojdu, blocul FI, ap. 9, ne lui şi-a permis să insulte cuirii fostului director, lng.
t şi sînt din Bretea Româ- certificatului tip solicitat. s-ar fi ştiut şi respectat a- pensionării sau nepensionă- sesiza că un funcţionar de călătorii, să fumeze în au­ talul din Păclişa. Cînd lo­ Toma Ioachim, cu inginerul
. In noiembrie 1972 m-am Şi cu acest „rezultat" m-am ceastă dispoziţie, Viorica rii dînsei. Aceasta este de la Consiliul popular al mu­ tobuz. să vorbească murdar catarii sesizează unele de­ şef Norocel Contor. De ase­
bolnăvit şi am fost inter- prezentat la comisia de ex­ Danciu ar fi fost îndrumată competenţa medicilor de spe­ nicipiului Deva l-a obligat etc. Călătorii s-au revoltat, fecţiuni, conducerea I.G.C.L. menea, a fost înlocuit şeful
tă la secţia contagioşi a pertiză. De data aceasta am de prima dată unde şi cui să cialitate din comisie. Punem să plătească o anumită su­ pe drept cuvînt. Au solici­ Haţeg aruncă vina asupra secţiei transporturi, Aurel
i talului din Hunedoara, fost trimisă la circumscripţia se adreseze. Nu ar fi fost tri­ în discuţie amînarea şi tără­ mă de bani, în contul su­ conducerii spitalului şi in­ Bela, cu tovarăşul Ioan
şoferului
pen­
tat
sprijinul
de mai fusesem şi în 1970. sanitară din Bretea Română, misă la conducerea C.A.P. gănarea soluţionării cazului, prafeţei locuibile pe care o tru a-l potoli pe turbulent. vers. Pină ce blocurile nu Ştef.
ipă ieşirea din spital m-am pentru ca medicul să-mi com­ apoi la policlinica de care purtarea omului pe drumuri. deţine, sumă la a cărei a- Dar şoferul nici n-a vrut vor avea o administrare u- In prezent, în întreprin­
nţit mai bine doar o pe- pleteze certificatul medical. aparţine, apoi la medicul din Toate din cauza uşurinţei şi chitare era scutit prin lege. nică nu se vor termina nici dere s-a întronat un climat
iadă scurtă, după care a Medicul din comună mi-a comună şi din nou la policli­ superficialităţii în relaţia cu ..Reclamaţia este înteme­ să audă. Despre toate aces­ sesizările locatarilor". Noi favorabil desfăşurării unei
•buit să mă internez din făcut un certificat de nică. Era chiar aşa de greu omul. iată Suma respectivă a fost tea ne-a sesizat Remus Po- am mai scris despre aceas­ activităţi corespunzătoare,
u la spitalul din Haţeg. De mină, cu care m-am prezen­ să i se explice de la prima G. IGNAT încasată în mod eronat. E- tinteu, din Brad, care era tă anomalie. Poate Direcţia există garanţia realizării
:i am fost transferată la tat la comisie. Dar nici de roarea a fost comisă de un călător în autobuzul respec­ sanitară şi cea de gospodă­ tuturor indicatorilor de
¡talul din Hunedoara, sec- această dată nu am fost pri­ lucrător neavizat" — citim tiv. rie comunală şi locativă se plan“.
psihiatrie. M-au trecut mită, spunîndu-mi-se că fără
oi la urologie şi în cele din certificat de la policlinica de Anisare cu Iniile
mă la interne. Spitalizarea care aparţin nu pot fi primi­
durat din noiembrie 1972 tă la comisia medicală de
Ion Mahalu e angajat ca
iă în martie 1973. expertiză a capacităţii de sudor la Grupul şcolar ener­ adresată serviciului contabili­ Extinderea reţelelor
tate al grupului i s-a răs­
Vii s-a recomandat interzi- muncă. Acum oare cui tre­ getic din Deva. Legislaţia puns : „Să facă inspectoratul Corespömfent© de ia cititori «i§>
•ea oricăror eforturi fizi- buie să mă mai adresez pen­ muncii, normele de protecţia sanitar determinări de mediu de comunicaţii
şi prezentarea la comisia tru a-mi rezolva situaţia grea şi tehnica securităţii muncii toxic". Inspectoratul a făcut
îdicală de expertiză a ca- în care mă aflu, fiind sufe­ prevăd pentru lucrătorii su­ determinări şi a stabilit că telefonice în Petroşani
cităţii de muncă. La ieşi- rindă ?“. dori anumite sporuri băneşti mediul de lucru e toxic. Dar PETROŞANI. Corelat iii Cilii ; s SIBIU ■ Mili
3. din spital m-am prezen- Pe marginea acestei scri­ şi măsuri pentru protejarea Ion Mahalu tot nu şi-a pri­ cu extinderea centralei
; la comisia respectivă ce sori am stat de vorbă cu to­ sănătăţii — sporul de toxi­ mit toate drepturile. Nu şi
automate
telefonice
ncţionează la Hunedoara, varăşul inginer Liviu Felea, citate, lapte ca antidot, echi­ le-a primit şi după cîte ni xistente. în oraşul Pe­ e-
i am fost primită. Mi s-a directorul Direcţiei judeţene pament de protecţie adecvat s-a spus de Ia Inspectoratul troşani, în microraionul I- n ? toate, noi trebuind să mer­ la reţeaua electrică. Dar din
licat să mă adresez con- pentru probleme de muncă profesiei. de stat pentru protecţia mun­ 6 din cartierul Aero­ Autebuz ori gem la Simeria pe jos — cauza unor lucrători negli­
cerii C.A.P. Bretea Româ- şl ocrotiri sociale. cii, nici nu le mai poate port, a început instala­ deşi plătisem biletele 1 — de­ jenţi, deşi sînt plătiţi să-şi
pentru ca ei să ceară — Pentru ca un bolnav să Ca sudor care profesează primi retroactiv E şi greu de rea cablurilor subtera­ oarece aveam tren spre Că­ facă datoria, noi, sătenii, nu
imirea mea la comisie. Am fie primit la comisia medi­ această meserie şi Ion Mahalu presupus ee-ar face cu lapte­ ne de telefon. In ziua de 27 aprilie a.c. lan, spre locurile de muncă, ne putem bucura cum se cu­
m-s la conducerea C.A.P. cală de expertiză a capacită­ trebuia să primească aceste le antidot pe 7 luni din ur­ In zona respectivă, la am călătorit de la Chimindia la orele 14,10. Am întrebat vine de aceste avantaje. Iată
. aici mi s-a răspuns că ei ţii de muncă trebuie să aibă drepturi. Cinci luni de zile mă, dacă nu l-a putut fo­ terminarea lucrărilor la Simeria cu un autobuz al şoferul cum de pleacă la drum şi două exemple convingă­
pot trimite membri coo- recomandarea unui medic de însă n-au fost suficiente din centrală vor pu­ I.G.C.L. Simeria. Am plecat cu un asemenea autobuz... toare In ziua de 27 aprilie
ratori la comisia de exper- specialitate In boala respec­ pentru a se lămuri dacă me­ losi atunci cînd avea nevoie tea fi racordaţi Ia re­ la 12,20 şi în 20 de minute pus la punct. „Da ce, ăsta-i a.c., autobuzul de Deva-Boz
diul în care lucrează este sau
tivă.
ă. Numai pe baza acestei re­ nu toxic, la ce cuantum de de el. Şi, astfel, datorită u- ţeaua telefonică auto­ trebuia să ajungem la desti­ căruţă să ştii cînd se defec­ şi retur, care trebuia să
naţie. Dar pe distanţa Chi-
Am mers din nou la co- comandări poate fi primit la spor de toxicitate are drep­ nor atitudini birocratice un mată un număr de cir- mindia-Uroi, autobuzul s-a tează ?“ — ne-a aruncat şo­ plece din Boz la orele 14,45,
v
ferul, continuînd apoi să în­
nu a respectat această oră. A
sie cu acest „rezultat“, comisie şi nu pe baza altor tul. La întrebarea sa, „cînd om şi-a pierdut pentru o ca 300 de abonaţi. defectat de 9 ori, ultima de­ jure şi să vorbească foarte ajuns în centrul satului, a
i policlinica din Haţeg mi * i, acte, certificate, trimiteri sau voi primi drepturile mele ?“, vreme un drept al său. fecţiune punîndu-le capăt la urît. aşteptat pînă au coborît oa­
Am citit la această rubrică menii, a întors şi a plecat,
——■—HM mai multe propuneri făcute deşi mai avea mult pînă la
conducerii I.G.C.L. Simeria ora plecării. Foarte mulţi să­
lase lucrătoare rîd în gura tot mai mult localul pe ca­ privind punerea la punct a teni cu abonamente, alţii ce
re. Discută despre „voiaje Calitatea servirii—imperativ cotidian al relaţiei cu publicul re-1 conduce. Dar omul aces­ transportului în comun. Dacă voiau să vină la Deva au
nuntă“, una atrage aten- ta a pus şi pune mereu pe nu ţine cont de ele, noi pro­ rămas pe jos.
casieriţei, plecată şi ea prim-plan politeţea şi vorba punem intervenţia forurilor Cît priveşte iluminatul pu­
sale superioare.
la locul de muncă, despre amabilă în relaţiile cu oa­ blic, pe uliţele satului majo­
irnotul ce-1 face casa de menii. EMIL CORBU ritatea becurilor nu ard din
rcaj, „ca un frigider". In DESPRE POLITEŢE Şl AMABILITATE — încerc de ani de zile Călan toamna anului trecut, de cînd
■mea asta cumpărătorii le să-i învăţ pe salariaţii din s-au ars.
vesc miraţi şi dezorientaţi, reţeaua de alimentaţie publi­ PETRU POŞTA
singură vînzătoare şterge la piaţa de alimente, nr. 2, cumpără... iaurt“ — citim pe mande. Dumnealor toate trei „Dunărea", din Hunedoara. că a Devei, reţea pe care o Faptă reprobabilă satul Boz, comuna Brănişca
iful dintr-o vitrină. (Ali­ din Hunedoara. La chioşcul un afiş din interiorul unită­ au treabă. Ce-i dacă clienţii — La adresa localului pe conduc, să vorbească politi­
ntară nr. 110, din Hune- ţii pentru desfacerea produ­ întreabă şi pleacă fără să care-1 conduceţi consumatorii cos cu oamenii pe care-i ser­
ira, gestionar Adrian Ciz- nr. 2 intercooperatist o vîn­ selor lactate, din piaţă, ges­ cumpere ? Chestie tot de po­ aveau multe nemulţumiri, cu vesc. Ospătarilor le spun me­ In ziua tic 26 aprilie a.c., Staţionări neglijente,
.şiu, după cum scrie pe zătoare reazemă taraba a- tionat de Maria Nariţa. liteţe... o perioadă de vreme în ur­ reu : Cînd vă prezentaţi la şoferul autocamionului „Bu-
i, că de găsit nu l-am gă- proape goală, un vînzător în — Vă rog un bon la ra­ mă. Acum lucrurile s-au masă pentru a lua comanda cegi“, 21-HD-789, circula în
halat alb stă cu un „civil“ — Vă rog un iaurt mare. diografie. Poftiţi, am bilet schimbat. Care este explica­ spuneţi „Bună ziua", „Ce do­ mare viteză pe traseul Bre­
Iervire anevoioasă, aer în dosul unui carton şi de­ — N-am 1 de trimitere la urgenţă. ţia ? riţi să serviţi ?“, recomandaţi tea Mureşană-Brănişea. Tre- iar păgubitoare
■reu încărcat (nimeni nu gustă ceva. Cine să se mai — Atunci unul mic. — Vii mata peste 5 zile. — Aş zice că majoritatea anumite preparate, fiţi ama­ cînd pe lingă un grup de e-
•neşte ventilatorul !), cli- ocupe şi de clienţi. Aseme­ — Dacă am spus, am spus : Azi n-am film — îi răspun­ neregulilor, a nemulţumiri­ bili, binevoitori, cinstiţi. Cei levi care circulau corect pe Vă sesizăm despre unele
;i de-ai casei care intră şi nea şt la unitatea de alături, N-am ! — se răsteşte vînză­ de salariata de Ia ghişeul lor consumatorilor — de un­ mai mulţi înţeleg. Alţii nu partea stingă, şoferul a ac­ aspecte negative ce se petrec
într-una pe uşa care du- pe a cărei firmă scrie „Gos­ toarea de parcă cumpărătoa- camerei nr. 129, din policli­ de şi multe sesizări şi recla­ pot spune „Bună ziua" nici celerat şi mai tare, improş- la bariera de cale ferată din
la biroul şefului şi la bu- tat“. rea ce a întrebat i-ar fi căl­ nica spitalului din Hunedoa­ maţii — plecau de la felul în ruptul capului ! — arăta cîndu-i pe elevi cu noroi din str Hărăului. Zilnic la aceas­
;ărie, bere caldă etc. (,.a „Poftiţi frunză de pătrun­ cat pe cea mai proaspătă bă­ ra. cum ospătarii, ceilalţi lucră­ Marin Bălescu, directorul cap pînă în picioare. Am tă barieră — din neglijenţa
lit căldura, au venit şi jel“, „Poftiţi salată, ceapă tătură. Atunci cu ce poto­ — Dar eu sînt la urgenţă. tori înţelegeau să vorbească T.C.L.S. pentru alimentaţia fost de faţă la această scenă impiegatului de mişcare şi a
şi nu m-am putut stăpîni să
cazurile" — vorba şefului verde“, „Poftiţi de la mine lim... arsura ciorbei ? Ca să Trimis de medic. Accident... cu clienţii. Ce-am făcut ? publică din Deva. nu vă scriu, rugîndu-vă să o cantonierului — se înregis­
unitate), clienţi serviţi di- spanac", „Poftiţi", „Toate-s nu mai vorbim despre „ta­ Mai întîi am învăţat lucră­ Politeţe înseamnă atitudine faceţi publică, iar organele trează staţionări între 15 mi­
:t de la bar, în timp ce proaspete“, „Poftiţi...“ Aşa bloul“ vitrinei frigorifice, ca­ -— mai încearcă Gavril Pre- torii din local să respecte binevoitoare, atentă, potrivit în drept să-l sancţioneze pe nute şi o oră ale maşinilor
ii aşteaptă cu zecile de vorbesc vînzătorii de la me­ re n-a mai întîlnit mîna „po­ lucă, muncitor la O.S.M. 2, oamenii pe care-i servesc, să cerinţelor bunei-cuviinţe, a- cel vinovat. Prea şi-a stropit care deservesc depozitele
nute pe la mese. sele pentru producătorii indi­ liticoasei“ vînzătoare de tare din combinat. înţeleagă că sînt la dispoziţia mabilitate. Este chiar aşa de propria omenie cu noroi I.C.V.A., I.I.L. Deva, T.C. De­
— Ce-aţi fi vrut ? întrea- viduali. Oare cei de la „Gos­ multă vreme ! — Peste 5 zile, tovarăşe. lor şi nu invers. Ospătari ca greu de ţinut minte, de apli­ prin fapta sa. va şi alte întreprinderi. De
plictisite din cînd în cînd tat“ nu pot vorbi politicos ? Raionul de jucării al ma­ Am spus ! Şi salariata în ha­ Anton Murja şi alţii care cat şi respectat o asemenea exemplu, în ziua de 28 apri­
Dătarele. Nici tu ..bună Chioşcul nr. 106, tricotaje- gazinului „Prichindelul", din lat alb întoarce capul de la n-au înţeles acest lucru au definiţie ? Mai ales că am lng. ŞTEFAN POPESCU lie a.c., de la orele 6,50 au
ia“, nici tu „ce poftiţi ?“. confecţii, îşi întîmpină clien­ Hunedoara. O vînzătoare taie ghişeu, invitîndu-1 pe bolnav plecat din local. Eu aş mai învăţat-o cu toţii în primii cartierul Gojdu, blocul F 1. staţionat peste 30 de autove­
rect şi brutal : ..ce-aţi fi ţii cu anunţul „Sînt bolnav". hîrtie pentru etichete, alta să n-o mai plictisească. zice că vorbirea frumoasă, ani de viaţă, de la părinţii ap. 2, Deva hicule pînă la 7,35, interval
în care s-au garat 3 trenuri,
ut ?“. „Am fi vrut bere“, La unitatea de legume şi pune ştampila de preţuri, o — Ce înseamnă politeţea, politicoasă cu clienţii este o noştri, mai apoi în şcoală,
-a terminat" — grăieşte fructe nr. 4, un vînzător tî- a treia pune etichetele la ju­ amabilitatea în relaţiile cu lege pentru orice lucrător apoi din sfaturile oamenilor, gararea făcîndu-se între ore­
le 7,15 şi 7,30. Deci, de la 6,50
ta şi pleacă să-şi vadă de năr fluieră aprig spre vînzâ- cării. Trei şi... toate trei deo­ consumatorii ? Totul ! De la din comerţ. Respectînd-o din viaţa do zi cu zi. Cei Petrecute la 7,15 — 25 de minute —
ictiscala ei. (Braseria „Tu- toarea de la cealaltă tarabă : sebit de „politicoase". Se modul cum ştim noi, lucră­ mulţumim clienţii, prcvenii" despre care am scris să fi staţionarea n-a avut nici o
;t" din Deva, şef de uni­ „Aruncă, tu, 50 de grame" încurcă una pe alta, rîd, gre­ torii din comerţ, să le vor­ nemulţumirile lor, reclamaţi- lipsit de la lecţiile cînd s-a justificare. Situaţia se repetă
te Giovani Ionescu. cîndva şesc, iau jocul, pardon lu­ bim, să ne comportăm faţă ile şi sesizările — a încheiat vorbit despre politeţe şi ma- k satul Boi
i şef de local activ, preo- (greutatea pentru cîntar — crul, de la capăt. Cumpără­ de ei, porneşte totul, adică Ioan Pascu, care lucrează de «rea ei însemnătate în viaţă, cu regularitate, cu deosebire
ipat, mereu printre consu- n.n.). Şi vînzătoarea se con­ toarele şi copiii le privesc. felul lor de a veni şi respec­ peste 22 de ani numai în a- în relaţiile civilizate dintre cînd sînt în tură ceferiştii ce
au fost şi azi, 28 aprilie.
atori Acum...). formează. Cumpărătorii ii Cine să mai răspundă la în­ ta localul şi pe noi cei care limentaţia publică, vreme în oameni ? După cum se ştie şi satul
In căutarea... poiiteţei pier­ privesc şi se amuză. trebările lor ? Cine să le o- îi servim — sublinia Ioan care şi-a cucerit aprecierile nostru este deservit dc trans­ Un grup de şoferi de la mai
ite am făcut un popas şi „Cine s-a ars cu ciorbă, fere articole noi, să le reco­ Pascu, şeful restaurantului consumatorilor, care caută GH. 1. NEGREA portul în comun şi racordat multe întreprinderi din Deva