Page 33 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate fărlle, uniil-vă! Tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU

a primii pe ambasadorul

R. P. Chineze

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reşti, Cian Hai-Fun, în legă­
secretar general al Partidului tură cu plecarea sa definitivă
Comunist Român, preşedinte­ din ţara noastră.
le Consiliului de Stat al Re­ La primire a fost de faţă
publicii Socialiste România, George Macovescu, ministrul
a primit la 10 mai pe amba­ afacerilor externe.
sadorul extraordinar şi ple­ Cu acest prilej a avut loc
o convorbire care s-a desfă­
nipotenţiar al Republicii şurat într-o atmosferă caldă,
Populare Chineze la Bucu- tovărăşească.
r

Consfătuire pe ţară privind extinderea

ANUL XXV Nr. 5 702 VINERI 11 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI
metodelor moderne dc exploatare
r Combaterea
r şi reducerea consumului de materiale

înalte distincţii entente | eroziunii prin m industria mimera

La
deschis
Deva
plantarea ieri lucrările s-au consfătuirii lan şi de la IPEG Cluj şi
Suceava.
Salutlnd prezenţa la con­
tehnico-ştiinţifice şi schim­ sfătuire a specialiştilor mi­
de salcîmi
ntrenrinèrilor fruntaşe si I sintAmaria-orlea. i metodelor moderne de ex­ nieri din Întreaga ţară, to­
bul de experienţă pe ţară
avînd ca temă „Extinderea
varăşul Vasile Scripăt, pre­
* t In scopul combaterii e- ploatare cu consumuri spe­ şedintele secţiei mine din
cadrul C.N.I.T., director în
roziunii
o
pe
solului,
cifice reduse de materiale ;
adresat
a
suprafaţă de 11 hectare j noi posibilităţi de înlocui­ M.M.P^., invitaţia ca celor
evidenţiate in întrecerea socialistă nea", comuna Sîntămă- j j în lucrările miniere subte­ municărilor prezentate, prin
din păşunea „Lupoa- I
j
prezenţi
prin
re a lemnului şi metalului
conţinutul referatelor şi co­
ria-Orlea, s-au plantat
rane".
Consfătuirea
este
f salcîmi aduşi clin pe- • nizată de Consiliul orga­ caracterul lucrativ al dez­
baterilor
şi
pro­
valoarea
pinicra întreprinderii
Na­
pentru execuţia lucrări- j ţional al Inginerilor şi punerilor făcute să deter­
întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara lor de îmbunătăţiri şi Tehnicienilor, Ministerul mine în toate unităţile mi­
niere ale ţării o mai in­
exploatare a pajiştilor.
Minelor. Petrolului şi Geo­
Acordindu-se o atenţie deosebită pregătirii superioare a for­ Pentru a asigura nia- ! logiei, Comitetul Uniunii tensă valorificare a resur­
ţei de muncă necesare producţi ei, in cadrul I.I.L. Orăştie u- terialul necesar plantă- ; sindicatelor din întreprin­ selor de creştere a produc­
cenicii care se califică la locul de muncă au fost repartizaţi pe
Ieri după-amiază, în sala Ioachim Moga, prim-secre- tori hunedoreni, care şi-a lingă cei mai buni muncitori pentru a-i deprinde cu cerinţele j rii în anii următori. Ia j derile miniere, petrol, geolo­ ţiei şi productivităţii mun­
clubului „Siderurgistul“ din tar al Comitetului judeţean îndeplinit cu cinste marile profesiei respective. In foto. strungarul Ioel Borza dă îndru­ | Brad se va înfiinţa n I gie şi energie electrică, Con­ cii, de reducere a cheltuie­
Hunedoara, a avut loc fes­ Hunedoara al P.C.R., pre­ sarcini ce le-a avut de în­ mări ucenicului Alexandru Beian asupra controlului ce trebuie ! nouă pepinieră de sal- j siliul judeţean Hunedoara lilor materiale şi ridicarea
tivitatea de decernare a şedintele Comitetului exe­ făptuit în cel de-al doilea făcut permanent la piesele exe cutate. j cîmi pe 2 hectare. al sindicatelor şi Comisia eficienţei extracţiei de căr­
Steagului roşu şi a Diplo­ cutiv al Consiliului popular an al cincinalului. Arălînd judeţeană a inginerilor şi bune. minereuri şi alte
mei de onoare de unitate judeţean, Constantin Mîn- că în primii doi ani ai a- tehnicienilor La lucrările substanţe minerale utile la
fruntaşă pe ţară, colectivu­ dreanu, secretar al Consi­ cestui cincinal toate preo­ consfătuirii, ce vor dura nivelul trasat de partid
lui de constructori de la liului Central al U.G.S.R., cupările au fost orientate două zile participă repre­ pentru actualul cincinal.
I.C.S. Hunedoara, pentru Ion Niţă, ministru adjunct spre introducerea metodelor zentanţi ai ministerului de Tovarăşul ing. Ştefan Al-
rezultatele deosebite obţinu­ al industriei metalurgice, moderne dc calcul în pro­ resort, specialişti şi cadre de măşan, secretar al Comite­
te în 1972, în marea între­ directorul general al Cen­ iectarea, programarea şi Educaţia aieist-şt - conducere de la I.C.E.M.I.N. tului judeţean Hunedoara
cere pentru finalizarea îna­ tralei industriale siderurgi­ materializarea investiţiilor, al P.C.R. — după ce a sa­
inte de termen a cincina­ ce Bucureşti, Gheorghe Va- mai buna organizare a Bucureşti şi institutele de lutat cu căldură, în nume­
lului. Festivitatea a consti­ siu, prim-secretar al Comi­ muncii pe şantierele indus­ cercetări şi proiectări mi­ le biroului Comitetului ju­
tuit un moment emoţionant tetului municipal de partid triale şi de locuinţe, creşte­ componentă esenţială niere de la Deva, Baia Ma­ deţean de partid, partici­
(după ce harnicului colectiv Hunedoara, Pogea Brîiveo- rea productivităţii muncii re. Craiova şi Petroşani, ai parea la consfătuire a re­
de constructori i-a fost veanu, preşedintele Consi­ în vederea scurtării durate­ centralelor miniere Deva şi prezentanţilor ministerului,
conferit, în prezenţa condu­ liului judeţean al sindica­ lor de execuţie, reducerea Petroşani, ai combinatelor sindicatelor, centralelor, în­
cerii superioare de partid, telor, Ignion Pavone, direc­ cheltuielilor materiale pen­ a formării omului contemporan miniere Oradea, Suceava, treprinderilor şi exploată­
„Ordinul Muncii“ clasa I), tor în ministerul industriei tru obţinerea unei înalte e- Ploieşti, Baia Mare, repre­ rilor miniere din întreaga
desfăşurat într-o atmosferă metalurgice. ficienţe economice, vorbito­ zentanţi ai întreprinderilor ţară — s-a referit pe
de caldă însufleţire şi ata­ Tovarăşul ing. Francisr rul a arătat care sînt prin­ şi exploatărilor miniere de larg la realizările şi
şament fierbinte faţă de po­ Folticska, directorul I.C.S. cipalele merite pentru care Marile descoperiri ştiinţifi­ liste, cere de la fiecare o climatului spiritual în viaţa la Lupeni. Teliue, Barza, perspectivele modernizării
litica înţeleaptă a partidu­ Hunedoara, a relevat sem­ colectivului I.C.S. Hunedoa­ ce ale ultimelor secole, zbo­ solidă pregătire politică şi economică şi social-culturală Filipeştii de Pădure, Cîmpu- industriei miniere româ­
lui, de secretarul său gene­ nificaţia momentului, subli­ ra i-au fost acordate înalte- rul fără graniţe al minţii o- cunoaştere aprofundată a cu­ a comunei”. lung Muscel, Şotinga, Baia neşti, în lumina programu-
ral, t o v a r ă ş u l Nicolae niind înalta preţuire pe meneşti spre mari împliniri Cit priveşte acţiunile că­
Ceauşescu. care partidul nostru o acor­ determină caracteristici noi ceririlor omenirii de-a lun­ minului cultural în colabora­ Borşa. Tîrgu Ocna, Altîn ——------------------------------
Au participat tovarăşii dă colectivului de construc­ (Continuare in paq c 3-a) procesului continuu de edu­ gul timpurilor. Programul re cu biblioteca din Zdrapţi, Tepe, Dobreşti, Bihor, Bă- (Continuare in pag. a 3-a)
care şi formare spirituală a acestea sînt ritmice şi bogat
omului zilelor noastre. Des­ nuanţate — aflăm de la prof.
prins de obsedantele semne Nicolae Alic, directorul că­
de întrebare ale necunoaş­ minului. Cu sprijinul colec­
terii, eliberat din lanţul roi­ Căminul cultural tivului de conferenţiari, al
turilor fără suport real, el membrilor brigăzilor ştiinţifi­ PAGINA A ll-A
îşi poate dedica plenar în­ ce, printre care profesorii
treaga sa capacitate fizică şi în viaţa satului Ioan Riza, Cornelia Marţiuş,
intelectuală drumului spre Ruxandra Mesaroş, Maria
progres, operei ' de construire Bamfi. Sabin Necşa. înv. Ma­ Pe marginea consfătuirii 'de lucru „Calitatea
-
a 'Societăţii no»&r'ft "So'3i8rtst9- ria' TLirdea,' medicii' Ioan şi comportcrea în exploatare a utilajelor mi­
multilateral dezvoltate. Şendroiu. Ioan Nicula ş.a. se
nostru urmăreşte realizarea niere".
Urmărind lărgirea orizon­ organizează expuneri, simpo­
tului cultural-ştiinţific al ce­ unor asemenea deziderate, zioane. dezbateri, seri litera­ SE iMPUNE O COLABORARE MAI FRUC­
tăţenilor, Comitetul comunal începînd de la adunările ge­ re, prezentări de cărţi. TUOASĂ INTRE CONSTRUCTOR Şl BENEFICIAR
de partid Crişcior, împreună nerale de partid şi U.T.C.,
cu Comitetul orăşenesc pen­ de la învăţămîntul de partid, ILEANA LASCU PENTRU' REALIZAREA UNOR UTILAJE MINIERE
tru cultură şi educaţie socia­ DE CALIATE SUPERIOARĂ
listă Brad au iniţiat, in pri­ unde se organizează discuţii
mele două trimestre ale a- şi dezbateri privind influenţa (Continuare in pag, a 3-o)
cestui an, largi programe de
activităţi special dedicate e-
ducaţiei ateist-ştiinţifice a
populaţiei. La împlinirea a-
cestora. o contribuţie însem­
nată îşi aduc căminul cul­ ÎNOATĂ CE TIMPUL Vă PERMITE, si SE LUCRtZE DIN PUN PE OGOARE
tural şi biblioteca comunală
din Zdrapţi.
Vorbindu-ne despre această
iniţiativă, tovarăşul Ioachim
Indrieş, secretarul comitetu­
lui comunal de partid Criş­ Au terminat însăminţatul porumbului în cooperativele agricole
cior, amintea: „Educarea
membrilor de partid în spi­
Aspect de la festivitatea decernării înaltelor distincţii colectivului I.C.S. Hunedoara. ritul eticii şi echităţii socia­ C.A.P. CLOPOTIVA
Foto : I. LEIIOCZKI de producţie din zona Haţegului
J a terminat de însămînţat porumbul pe cele 124 ha plani­
producţie
din
Clopotiva
de
Cooperativa
agricolă
ficate. O notă bună pentru mecanizatorii Vasile. Bulcu,
Liviu Struchel şi luliu Bernat, care au fost zi-luminâ pe Previziunea meteorologică dc două discuri pe care
Colectivele din industria 1PF8ÖDUOTIA PENTRU EXPORT—LA TIMP, tractoare, pe semănători. Nu acelaşi lucru se poate spune pentru luna mai s-a adeverit. S.M.A. Cîrneşti va trebui să
hunedoreană, cărora le re­ despre inginerul şef al unităţii, Cornel Groza, care in Ploile au venit în ziua anun­ le dirijeze neîntîrziat tn a-
vin in acest an sarcini mo­ tot timpul campaniei de însămînţări a venit în cimp după ţată. In zona Haţegului, mul­ ceastă unitate. Dar in afară
bilizatoare la export, acţio­ ÎCU ÎNALTE PERFORMANTE CALITATIVE orele 8,00 motivînd că nu s-a putut scula mai devreme te din unităţile agricole, a- de utilajele respective, evi­
nează energic, pe multiple — ne spunea primarul comunei Riu de Mori. colo unde oamenii au ştiut să dent necesare lucrărilor de
planuri, pentru îndeplinirea folosească cu maximum de bună calitate la Însămînţat,
exemplară a prevederilor in C.A.P. OSTROV eficienţă timpul prielnic de trebuie ca şi membrii
lucru, au reuşit să termine cooperatori de la brigada
Mobilizîndu-şi toate forţele şi mijloacele de care au în condiţii bune această lu­ Hobiţa să elibereze acele su­
dispus, mecanizatorii şi cooperatorii de la C.A.P. Ostrov
Mobila de Brad - competitivă ha stabilite. Un aport deosebit la buna desfăşurare a care deşi au dispus de posi­ pate cu pietre. In ziua în ca­
Realizări au reuşit să termine de însăminţat porumbul pe cele 111 crare. Dar mai sînt unităţi, prafeţe de teren ce sînt ocu­
acestei importante lucrări şi-au adus-o mecanizatorii bilităţi asemănătoare sînt re am fost aici am văzut pe
mult rămase în urmă, nu nu­
cimp doar un singur om la
de prestigiu Moise Bojin, Cornel Niculescu, Ion losivoni şi Ion Brăila, mai cu însămînţatul porum­ adunatul lor. Mecanizatorii
precum şi tovarăşii Cornel Lepâdâtoni, preşedinte, şi
pe piafa externă Gheorghe David, inginer şef. renului. De pildă, cooperativa condiţiile putea însămînţa în
bului ci şi cu pregătitul te­
vor
nu
cerute de
agroteh­
in livrarea agricolă de producţie din nică suprafeţele respective
Silvaş a însămînţat porumb dacă vor rămîne „semănate"
produselor Sînt cîţtva ani de duse de noi pe piaţa ciplină. Şi acest lucru pune să fie folosită la pe 90 de hectare din planul cu pietre şi bolovani !
cind la secţia dc tîm- externă. Solicitările la este necesar mai ales produsele pentru ex­ de 180. Mai sînt de arat aici Unităţile agricole din Bă-
plărio a I.I.L. Brad a sortimentele produse în atunci cînd lucrezi cu port. Beneficiarii ex­
tsireciTSînsssBss^sxsssaus^a Început producerea mo­ acest an au fost destul nişte suprafeţe atlt dc terni o cer. circa 20 hectare teren şi de răşti şi Sînpetru mai au de
bilei destinată expor­ d.e mari. mobila noas­ sensibile, ca oglinda, Ioan Indeni este de pregătit aproape 60. Va tre­ semănat cu porumb 21 şi
acest domeniu. Sub condu­ tului. începutul a fost tră fiind foarte apre­ dar de astă dată exe- meserie tîmplar, lu­ bui deci ca mecanizatorii şi respectiv 56 hectare de teren.
cerea organelor şi organiza­ destul de anevoios, în ciată peste hotare. statistice cutato pe lemn. crează în secţie dc cooperatorii din această uni­ Şi aici este necesar să se în­
peste 16 ani. A reuşit
pretenţiile
că
Din
sensul
datele
Suprafeţele
—
ţiilor de partid, in întreprin­ Justificate ale benefi­ rezultă că dc la înce­ rui reper trebuie fiecă­ să în decursul timpului tate să depună eforturi sus­ treprindă măsuri energi­
deri se aplică măsuri efici­ ciarilor nu prea pu­ putul anului au fost fie perfecte — ne spu­ să-şi perfecteze măies­ ţinute pentru a folosi orice ce pentru recuperarea ră­
să
pentru
ente de diversificare sorti­ teau să fie satisfăcu­ produse 950 paturi piaţa nea muncitoarea Liuba tria şi priceperea. dintre oră bună de lucru şi a însă- mînerilor în urmă. Pî­
unul
devină
externă
tip
te pe deplin. Cu tim­
lucrăm
Noi
în
mentală, îmbunătăţire a cali­ pul insă tehnologiile „Relaxa" şi „Clasic“, Grof. parte Ia lustrui­ muncitorii de bază. mînţa şi celelalte 90 ha. nă acum aceste unităţi
bună
tăţii şi aspectului comercial de fabricaţie s-au per­ dintre care 650 bucăţi re manual. Productivi­ — Ce ştiţi despre be­ La C.A.P. Sarmizegetusa s-a au dispus împreună de o
al
externi
fecţionat, calitatea mo­
numai
luna
al produselor, de prospecta­ bilei s-a Îmbunătăţit Valoarea în acestei aprilie. tatea este mai scăzută, neficiarii produse de însămînţat pînă miercuri po­ singură semănătoare. Va tre­
mobilei
pro­
re şi lărgire a pieţei exter­ mult. ducţii se ridică de la dar se realizează lu­ dumneavoastră ? rumb pe 150 hectare din to­ bui deci ca, prin redistribui­
crări de bună calitate.
ne, insistîndu-se pe contrac­ — Astăzi am putea începutul anului la Asta nu înseamnă că — Un singur lucru şl talul de 232 planificate. Din re, fiecare unitate să fie în­
tarea şi livrarea produselor spune că ne situăm la peste 300 000 lei valută. nu efectuăm şl lucrări cred că este destul. discuţiile purtate cu primarul zestrată cu ci te un astfel de
cu grad superior de prelu­ un nivel net superior Am discutat şl cu mecanizate. Acestea ne Sînt foarte pretenţioşi. comunei rezultă că pentru re­ utilaj. In plus, la C.A.P. Sîn­
Dar c de datoria noas­
uşurează munca, o fac
care
crare şi cu preţuri ridicate. faţă de realizările ani­ muncitorii mobila lucrea­ mai spornică. Avem tră ca să ic satisfa­ cuperarea rămînerilor în ur­ petru trebuie să se mobilizeze
pentru
la
ză
lor
precedenţi
—
ne
!
Acţiunile întreprinse au ca spunea Ioan Faur, in­ export. I-am văzut în / în construcţie un nou cem cerinţele şi pină -rè"' -HS?.:?i.>¥ • :■>%; >*i> ’ ivAv. . -7«■ii;' mă sînt necesare, pe lingă o un număr mai mare de trac­
Ă-,
fi <iú*dk Í | Mritt •
efect îndeplinirea şi depăşi­ ginerul şef al întreprin­ ateliere pregătind „toa­ atelier, unde se va lu­ acum cred că am reu­ *<•*> >:. • /• i i»..;* V- mobilizare maj susţinută a toare cu pluguri pentru a ara
şit. Rămînc ea în con­
leta“ unui nou Iot dc
cra Ia lustruire meca­
rea ritmică a planului de derii. Şi cînd spun a- paturi, care va fi li­ nizat, pe bază de poll- tinuare să ne mcnţl- C.A.P. Rapoltu Mare. Mccani zatorii Iosif Buda, Ion Covăcea- tuturor factorilor de răspun­ şi pregăti cele 50 ha de te­
cest lucru mă refer în
export. In primele 4 luni, pe primul rlnd la compe­ vrat în U.R.S.S. Pretu­ ester. O tehnologie . nem faima pe care am nu, Ion Niţu, Nicolae Gligor s-au remarcat prin executarea la
titivitatea mobilei pro­ tindeni ordine şl dis­ nouă, dar care se Im­ clştigat-o. timp şl de bună calitate a arătn rilor şl Insămînţărllor. dere, încă două mecanisme ren destinate Insăminţării
(Continuare in pag. a 3-a) care să creeze front larg de porumbului.
lucru la semănat. Este vorba N. PANAITESCU
.»„„„ni».»,
INTILNIRE CU ARTA Istoria de luptă a pa­ marginea cărţii „Educaţie lificare In meseria de me­ nlerii unităţii Şcolii gene­ laţie Istoricul obiectelor
triei“ şi a răspuns la în­ şl tehnologie“, organizată canici agricoli, fără scoa­ rale Vălişoara au plantat şt al lucrurilor adunate *-
pen­
din
producţie,
biblioteca
trebările ce i s-au adre­
către
muni­
terea
de
Producţie peste prevederi studenţesc sala al clneclubului sat. cipală. La consfătuire au tru preşedinţii cooperati­ in pădurea „Valea Orăzii“ dul“ de pe bandă vorbeş­
Deocamdată,
„ghi­
Azi,
colo.
2 600 de puieţi dc salcîm,
Institutului
de mine din Petroşani participat cadre didacti­ velor agricole de produc­ contribuind, astfel, la În­ te despre Istoricul aces­
ţie, inginerii şefi şi ingi­
ce, maiştri, elevi din ul­
campaniei
de
cheierea
o
găzduieşte arta. nouă întîlni- PE TEME MEDICALE timii ani de liceu. In dis­ nerii şefi dc fermă, aju­ plantări de puteţi în fon­ tei aşezări numai în lim­
Lector
re
cu
ba franceză. Demn de re­
univ.
pentru export V. Dancu prezintă iubi­ La subfiliala Deva a U- cuţii au fost abordate as­ eonomişti, brigadieri şi dul silvic al comunei Vă­ levat este că staţia de am­
torii şefilor de fermă, e-
pecte
de
necesita­
legate
torilor de frumos „Pictu­ niunii societăţilor de ştiin­ tea pregătirii temeinice a cooperatori. Din toate u- lişoara, aducînd mai mul­ plificare a fost montată
ra franceză In secolul ţe medicale, a fost orga­ cadrelor in vederea mî- nităţile aparţlntnd consi­ tă primăvară şl prospeţi­ după ideea profesorului
me aşezării.
XIX". nizată, zilele trecute, o nulril corecte şi cu maxi­ liului intcrcooperatist Geoa­ Emil Nemeş, ghidul mu­
dc
ORAŞTIE. Chimiştii din Orăştie au înregistrat în şedinţă prilej, referate. Cu mum de randament a giu sînt înscrişi şl frec­ zeului.
Nicolae
dr.
acest
curs
peste
ventează
acest
acest an succese de prestigiu în marea întrecere desfă­ „FILE DIN ISTORIA Ghenciolu a prezentat co­ noilor maşini din dotarea 40 de tovarăşi. Pină acum STAJ1E VREMEA
economice,
pro­
unităţilor
pri­
şurată pentru realizarea cincinalului înainte de termen. DE LUPTA A PATRIEI" municarea „Aspecte împotri­ bleme de ergonomia s-au predat primele lecţii
imunizarea
vind
Pretutindeni, in toate secţiile uzinei, s-a muncit cu mult va bolilor infecţioasc", iar muncii. teoretice. In eurînd se va DE AMPLIFICARE Pentru 24 ore
spor, s-au depus eforturi pentru perfecţionarea tehnolo­ La clubul sindicatelor doctorii T. Dragota şi S. trece şi la instruirea prac­ Vreme schimbătoare,
tică a cursanţilor.
giilor de fabricaţie, îmbunătăţirea calităţii producţiei. din Simeria, In prezenţa Costina — „Rczecţillc he­ CURSURI DE CALIFICARE Pentru turiştii străini cu cerul mal mult
unul numeros auditoriu, patice“. IN MESERIA DE noros. Vor cădea pre­
De la începutul anului la !.C. Orăştie s-a realizat format din elevi ai şcolii MAI MULTA care vor vizita Muzeul de cipitaţii sub formă de
a
pentru export o producţie suplimentară în valoare de profesionale, „Zilei avut loc, „EDUCAJIE MECANICI AGRICOLI la Sarmizegetusa s-a ploaie şi averse de ploaie,
ucenicu­
cadrul
In
30 0C0 lei valută. De asemenea, cota realizărilor peste lui“, o emoţionantă întîl- Şl TEHNOLOGIE" In scopul cunoaşterii şl PRIMĂVARĂ montat, de eurînd, o sta­ însoţite de descărcări e-
ţie de amplificare cu di­
prevederi la producţia globală a atins pe patru luni nire cu căpitanul Petre folosirii tractoarelor şi fuzoare în fiecare încă­ lectricc. La munte sc vor
Vorbitorul
Liceul
La
industrial
cifra de 3 milioane, dintre care 800 000 lei numai in Borontea. elevilor mese­ a construcţii din Deva de maşinilor agricole, pe lin­ De eurînd, ne scrie pere, unde li se explică semnala precipitaţii sub
gă
S.M.A.
prezentat
a
s-a
Geoagiu
formă de lapoviţă şi nin­
luna aprilie. rii şl expunerea „File din avut loc o consfătuire pe Înfiinţat un curs de ca- prof. Eugen Murariu, plo- In S limbi de mare circu­ soare.