Page 35 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 702 © VINERI 11 MAI 1973

(Urmare din pag. 1)
A G I T A T O R I I lui elaborat de Congresul n întrecerea dintre comun©
al X-lea şi Conferinţa Na­
ţională a partidului. Rezul­
tatele valoroase dobîndite
■ ■ în unităţile miniere hune- «portante lucrări edilitar-gospodăreşti
oameni oare muncesc cu oamenii dorene în domeniul promo­
vării
metodelor
moderne
de exploatare — a spus
vorbitorul — se înscriu or­ Bilanţ de muncă bogat fost mereu prezenţi pe şan­ buţia la realizarea lucrări­
tierele
lor stabilite în circumscrip­
de muncă patriotică,
ganic în contextul progre­ adueîndu-şi din plin contri­ ţiile lor.
sului general al mineritu- GURASADA. Locuitorii varăşul Emil Brînda, secre­
Organizaţiile de partid din ţelese depinde traducerea lor răşului Gheorghe Lascu, agi­ din satele comunei Gura- tarul comitetului comunal
cadrul termocentralei Mintia în viată. tator în organizaţia de partid sada, mobilizaţi de consiliul de partid, primarul comu­ Rodul hărniciei cetăţenilor
acţionează energic în momen­ Un alt aspect ne este rela­ de la reparaţii cazane•. „E comunal al Frontului Uni­ nei — sînt cele făcute pen­
tul de fată pentru mobiliza­ tat de tovarăşul Tiberiu Ha- deosebit de important să te ! Consfătuire pe ţâră tăţii Socialiste, muncesc cu tru repararea şi întreţine­ ROMOS. Munca patrioti­ a brutăriei. Ei au prestat
rea colectivului in înfăptuirea yek, agitator în cadrul orga­ apropii de om, să-l cunoşti hărnicie pentru a da viaţă rea a 12 km de drumuri că depusă de cetăţenii din pînă acum 2 400 ore de
importantelor sarcini ce iz­ nizaţiei de la reparaţii tur­ bine, să-l atragi la viata co­ angajamentelor asumate în comunale şl uliţe, pe care toate satele pentru ridica­ muncă patriotică la săparea
vorăsc din obiectivele reali­ bine : „înainte, la nivelul lectivului, la îndeplinirea sar­ | privind extinderea întrecerea patriotică ce se s-au aşternut 600 mc pie­ rea gradului edilitar-gospo- fundaţiilor, descărcarea şi
zării şl depăşirii prevederi­ conducerii se luau anumite cinilor de producţie, la un desfăşoară între comunele triş, întreţinerea de zone şi dăresc şi de înfrumuseţare depozitarea materialelor. In
lor de plan, a angajamentelor hotărîri, măsuri. Acestea a- comportament demn în viaţa din judeţul nostru. Prima spaţii verzi pe o suprafaţă a comunei — ne relata to­ fiecare zi, participă la mun­
asumate în întrecerea socia­ jungeau la salariaţi destul de personală şi societate. Pentru [ metodelor moderne etapă a întrecerii patriotice de 1,6 ha, construirea a varăşul Ioan Munteanu, pri­ că 10-15 locuitori care aju­
listă consacrată realizării cin­ sporadic. Ca atare, oamenii aceasta, munca agitatorului pentru mai buna gospodări­ trei podeţe şl plantarea a marul comunei — se oglin­ tă zidarii la ridicarea aces­
cinalului înainte de termen, nu le cunoşteau. Se întîmpla, re şi înfrumuseţare a loca­ deşte In realizări importan­ tor obiective. Toate aceste
pentru dezvoltarea conştiin­ de multe ori, să se nască ne­ solicită multă atenţie, un tact, I de exploatare şi lităţilor rurale s-a încheiat 500 pomi ornamentali şi te şi anume} construirea a realizări obţinute de locui­
6 200 pomi fructiferi. Nu­
ţei socialiste a oamenilor. In concordante între ceea ce se cum s-ar spune, pedagogic şi la 1 Mai. Bilanţul muncii mai munca patriotică pres­ 3 km de drum nou între torii comunei Romos sînt
acest cadru, un rol deosebit hotăra şi modul în care se bineînţeles, timp". Timp depuse de cetăţenii din a- tată la executarea lucrări­ satele Vaidei şl Pişchinţi ; rodul muncii şi hărniciei
revine muncii agitatorilor. acţiona. De aici, întrebări din pentru a cunoaşte oamenii, ceastă comună este deosebit lor de electrificare a sate­ repararea şi întreţinerea a lori Dintre deputaţi, se evi­
Exemple de dăruire în mun­ partea unora, nedumeriri din pentru ca, apoi, să ac­ i reducerea consumu- de rodnic. Ei s-au angajat lor Cărmăzăneşti şi Dănu- 15 km de drumuri comuna­ denţiază, prin activitatea
că, pregătire politică şi pro­ partea altora. Decretul pri­ ţioneze prompt, în func­ ca pînă la 1 Mai să reali­ leşti se ridică la peste le, amenajarea a 1 500 mp desfăşurată, Vasile Neagu,
fesională, organizaţiile de ba­ vind noua structură organiza- ţie de situaţia creată. zeze, prin muncă patrioti­ 100 000 lei. zone şi spaţii verzi, repa­ Aurel Vlaicu, Vasile Do-
ză le-au încredinţat acestora Aceasta este de fapt o primă | lui de materiale in că, lucrări în valoare de rarea de podeţe în lungime brean, Aurel Bălan, Todor
o sarcină majoră — aceea condiţie a eficienţei în munca 300 000 lei şi au făcut lu­ La obţinerea acestor suc­ de 16 ml ş.a. De asemenea, Iosif, Nicolae Stăncioiu, Va­
de a munci cu oamenii. agitatorului. In spiritul ei crări în valoare de 500 000 cese şi-au adus contribuţia locuitorii comunei participă leria Basarabă, Ion Suciu,
O primă îndatorire a lor Viaţa de partid acţionează şi Mircea Fîrtat, I industria minieră lei. toţi locuitorii comunei în la construirea noii şcoli ge­ Chirilă Popa, Ana Dubleş,
este aducerea la cunoştinţa Dumitru Burdeţ, mulţi alţii Intre cele mai importan­ frunte cu deputaţii Nlcula nerale cu 8 săli de clasă şi Ion Miţar şi alţii.
oamenilor a hotărîrilor de din cadrul I.E.C. Mintia. te lucrări executate prin Octavian, Costică Trandafir,
partid, legilor statului, să ex­ Există însă şt cazuri cînd munca patriotică a cetăţe­ Iacob Dragomir, Gheorghe Cuvîntul dat devine faptă
al
ridicării
lui
românesc,
plice convingător conţinutul torică a lichidat unele verigi unii dintre agitatori nu acţio­ j ; acestei ramuri de bază a nilor — ne-a informat to- Bulgar, Teofll Igna ş.a.
şi importanţa lor, cum pot fi intermediare şl odată cu ele nează concludent, cînd se BURJUC. înfăptuirea an­
ele îndeplinite, sarcinile ce au început să fie atenuate ne­ ignorează chiar importanta i economiei naţionale la un gajamentelor asumate în de drumuri comunale şl
s-au construit 9 podeţe. Nu­
revin colectivului termocen­ ajunsurile semnalate. Impor­ sarcinilor ce 11 s-au încredinţat. j rol prioritar în dezvolta- Lucrări în valoare de 1 200 000 lei întrecerea patriotică consti­ mai pe drumul dintre sate­
tralei, In acest sens, după tanta acestui decret a fost ex­ Asemenea cazuri se întîlnesc j rea în ritm rapid a ţării, tuie o chestiune de cinste le Brădăţel şi Petreşti s-au
cum ne informa secretarul co­ plicată oamenilor de către a- în organizaţia de partid din j Evidenţiind realizările de ILIA. Activitatea desfăşu­ şi spaţiile verzi au fost mă­
mîndrie
şi
locuitorii
pentru
mitetului de partid, Gheorghe gitatori la începutul schim­ secţia combustibili. Aici se | prestigiu obţinute în cadrul rată de către cetăţeni, mo­ rite cu 500 mp şi s-au plan­ comunei noastre — ne spu­ transportat şi aşternut 300
mc de pietriş. De aseme­
Dumitrache, un grup de agi­ burilor, în pauze, prin discu­ întîmplă şi cele mai multe ca­ j judeţului, ca dealtfel în bilizaţi de către organele tat 9 000 de pomi şi 5 000 nea tovarăşul Emil Furdui, nea, s-au taluzat 44 000 mp
tatori, alcătuit din cadre cu ţii de la om la om, în gru­ zuri de abateri de la discipli­ j întreaga ţară, vorbitorul a locale de partid şi de stat, de flori. Locuitorii comunei secretarul comitetului co­ maluri, s-a amenajat o su­
puri".
studi superioare, au a- nă, absenţe. E adevărat, sînt I relevat îndatorirea specia- în vederea înfăptuirii lucră­ au prestat, de asemenea, muna] de partid, primarul prafaţă de 700 mp zone
Această modalitate a mun­
vut mai multe întîlniri cu cii de la om la om e folosită anumite greutăţi ridicate de | liştilor mineri, din com- rilor edilitar-gospodăreşti, peste 600 zile de muncă pa­ comunei. Şi printr-o muncă
grupuri de muncitori din de asemenea cînd se acţio­ existenta multor muncitori ; partimentele productive, de se concretizează în întrece­ triotică la săparea fundaţi­ susţinută, răspunzînd che­ verzi şi s-au plantat 755 de
secţii, cu care au purtat nează pentru realizarea sar­ necalificati. Cu ei se mun­ ; cercetare şi proiectare, de rea patriotică — ne spune ilor şi construcţia celor mărilor consiliului comunal arbori. Aceste realizări cu
discuţii pe marginea unor legi cinilor de plan, a angaja­ ceşte mai greu. Dar aceasta ; a acţiona cu întreaga lor tovarăşul Teodor Vasiu, se­ două blocuri noi care ur­ al Frontului Unităţii Socia­ care locuitorii comunei Bur-
nou apărute, a programului mentelor asumate în întrece­ nu scuză slaba activitate a j competenţă şi responsabi- cretarul comitetului comu­ inează să fie date în curînd liste — locuitorii din toate juc se prezintă, în prezent,
educaţional al partidului. Re­ rea socialistă. Este cunoscut agitatorilor, care nu intervin, : litate pentru înfăptuirea e- nal de partid, primarul în folosinţă. Valoarea tota­ satele şi-au înzecit eforturi­ sînt rodul muncii şi dorin­
iaţii concrete primim de la faptul că colectivul termocen­ nu pun în discuţie cazurile de j xemplară a sarcinilor ce comunei. Astfel, prin mun­ lă a volumului de lucrări le pentru ca angajamentul ţei lor de a face din fie­
inginerul Tiberiu Erzsec, cel tralei Mintia a hotărît să rea­ abateri semnalate. Oare au j revin industriei extractive ca patriotică a locuitorilor de executat prin muncă pa­ să devină faptă. care sat o localitate cit mai
care a condus colectivul de lizeze cincinalul Înainte de uitat de rolul educaţional pe i din programul partidului în s-au construit 1 000 mp tro­ triotică este de 1 200 000 înfloritoare. Din rîndul de­
agitatori amintit: „Ara ajuns termen. La data cînd ne care trebuie să-l exercite ? j acest cincinal şi în per- tuare pe strada Ştefan cel lei, faţă de 1 400 000 lei cit Angajamentul anual pre­ putaţilor, o contribuţie sub­
la concluzia că a prezenta o : spectivă. In continuare, în Mare din Ilia şi s-au făcut prevede angajamentul anu­ vede să se realizeze prin stanţială şi-au adus-o Mi­
lega la modul general, în ca­ aflam în mijlocul co­ Un lucru se impune cu cer­ j plenul consfătuirii cit şi în reparaţii pe alţi 2 600 mp al. Deputaţii Traian Crişan, muncă patriotică lucrări de ron Vlad, Gheorghe Furdui,
titudine — intervenţia hotă-
lectivului
termocentralei,
drul unei expuneri este ine­ la grupul nr. 2 se exe­ rîtă a organizaţiei de bază, I cele două comisii de spe- trotuare. De asemenea, s-au Ioan Hendrea, Maria Buş- gospodărire şi înfrumuseţa­ Viorel Ardeleanu, VirgU
ficient. De aceea, am cău­ cutau reparaţiile planificate. care nu trebuie să întîrzie. I cialitate — minereuri şi executat lucrări de repara­ tea, Viorica Constantin, Dan re în valoare de 429 000 lei Neagu, Turcu Gheorghe şi
tat ca fiecare capitol, fieca­ Fiecare din salariaţii atelie­ Aceasta are obligaţia de a : cărbune — a început pre- ţii şi întreţineri pe 26 km Loghin, Miron Munteanu, şi pînă acum s-au realizat alţii, precum şi Gheorghe
re prevedere, fiecare aspect rului ştia ce are de făcut. se ocupa mai mult de îndru­ ; zentarea referatelor şi co­ de drumuri şi s-au săpat şi Aurel Părăoan, Sabin Han­ lucrări în valoare de 399 250 Băşteanu şl Ionichie Gie,
nou pe care-1 aduce să-l le­ marea şi instruirea agitatori­ municărilor, urmate de amenajat şanţurile de pe lei. In această perioadă
găm de situaţia concretă din- Au apărut însă avarii la tur­ lor săi, dar să şi urmărească ; dezbateri. marginea drumurilor pe o ţa, Ioan Hui, Petre Fărău, s-au făcut lucrări de repa­ membri ai biroului comite­
bina nr. 1. Orice întîrziere
tr-p^ secţie sau alta. Aşa am cauza pierderi însemnate de cum aceştia acţionează con­ j Lucrările consfătuirii con- lungime de 21 km. Zonele Gheorghe Dănilă şi alţii au raţii şi întreţineri pe 30 km tului comunal de partid.
explicat Legea nr. 12 referi­ energie în sistemul naţional. cret, cum rezolvă sarcinile ; tinuă astăzi.
toare la încadrarea salariaţi­ Oamenii au fost mobilizaţi.
lor, noul Cod al muncii. Oa­ Prin intermediul agitatorilor încredinţate, pentru că modul
menii puneau întrebări căro­ s-a explicat ce înseamnă fie­ în care muncesc ei are influ­
ra le răspundeam pe loc". entă şi asupra celorlalţi co­
care oră pierdută, necesita­ munişti care, la primirea în
Aceasta dovedeşte că ex­ tea ca muncitorii să lucreze partid, s-au angajat să devi­
plicarea legilor, a sarcinilor peste orele de program. S-a nă militant! activi, să-şi con­ Realizări de prestigiu
ce decurg din ele a fost în­ acţionat cu maximum de rapi­ sacre toată energia pentru
totdeauna temeinică. Şi oa­ ditate. Turbina nr. 1 a fost re­
menii se adresau agitatorilor înfăptuirea politicii partidu­ In livrarea produselor
cu încredere. De fapt, de mo­ pusă în funcţiune. lui.
dul în rare acestea sînt în­ Am relinut cuvintele tova­ M. BODEA
J (Urmare din pag. 1)
ansamblul judeţului s-au livrat suplimentar beneficiarilor externi
Educaţia ateisl-ştiinţifică— Cum se explică marcat este faptul că volumul livrărilor suplimentare pe relaţia
produse în valoare de 7,86 milioane lei valută. Demn de re­
devize libere se ridică la peste 11,3 milioane lei valută.
răcirea vremii tigiu revine siderurgiştilor hunedoreni. In perioada amintită ei
Contribuţia hotăritoare ia obţinerea acestui succes de pres­
componentă esenţială Un frjont .de aer rece, ca- au depăşit prevederile de plan cu 22,3 la sută, iar pe relaţia
devize libere au livrat de aproape 2 ori mai multe laminate cu
direcţia
re
din
pătruns
a
NV, în straturile atmosferi­ performanţe calitative ridicate. Se evidenţiază, de asemenea,
colectivele de forestieri — cu o depăşire a pianului la export
ce, a produs joi dimineaţa de 16,6 la sută, Inspectoratul silvic — 44,7 la sută, I.M.C. Deva
e formarii omului contemporan o diferenţă bruscă de tem­ — 7,5 la sută şi I.C. Orăştie — 3,7 la sută. In economia locală,
peratură în estul Transilva­
niei, Muntenia şi Moldova. cele mai frumoase realizări le-au înregistrat colectivele I.I.L.
Brad şi Orăştie care au expediat beneficiarilor externi mai
Fenomenul a generat ploi Un non ansamblu de locuinţe ae conturează dincolo de apa Lnncolnlul la Brad. multe produse cu 31,5 şi, respectiv, 8,8 la sută faţă de prevederi.
(Urmare din pag. 1) fost cea a analizei fişelor de abundente, descărcări elec­
lectură ale cititorilor şi a re­ trice, precum şi intensificări
comandării, prin invitaţii no­ ale vîntului, care — pe a- V A
Spre exemplu, în lunile fe­ minale, a unor cărţi cu conţi­ locuri — a atins o viteză de
bruarie şi martie — ne rela­ nut ateist-ştiinţific. După pri­ 60 km pe oră. La munte a
tează bibliotecara Dorina ma carte de acest gen citită vin nins şi a căzut lapoviţă. A- Fierul krnk® disţmcţi[ emferiţe întreprinderilor
Nistora — a fost organizată singuri să solicite şi altele. versele puternice de ploaie
în holul bibliotecii o expozi­ şi vîntul au provocat per­
ţie cu cartea ateist-ştiinţifică. Avram Bogariu, de pildă, a turbaţii temporare ale cir­ electrolitic
Rezultatul ? Interesul sporit cerut cartea lui Pompiliu culaţiei rutiere, în Capitală
al cetăţenilor pentru cărţi ca Caraion „Raiul şi iadul" ; a- şi în alte localităţi, datorită fruntaşe şi evidenţiate î întrecerea socialistă
„Legendele Şi miturile Gre­ ceeaşi receptivitate a mani­ După îndelungi cerce­ T
ciei antice", ..Despre sărbăto­ festat-o Tovie Ruda ş.a. ruperii unor arbori şi apei tări, dublate de studierea
depuse
abundente
torenţial
rile. posturile şi ritualurile Dintre punctele cuprinse în aprofundată şi cunoaşterea (Urmare din pag. 1) realizări de răsunet şi a a- lejul unei mobilizări şi mai se arată, printre altele, că
creştine“, „Ce este păcatul ?“, programul trimestrului II am pe străzi. In Bucureşti, in­ unor materii de specialita­ dresat calde felicitări între­ active pentru înfăptuirea acordarea „Ordinului Mun­
„De vorbă cu credincioşii", spicuit cîteva titluri de ex­ tervenţia promptă a orga­ te, un colectiv de specia­ le distincţii. Astfel, produc­ gului colectiv, din partea ireproşabilă a sarcinilor, cii" clasa I, a Steagului ro­
„Morala şi religia", „Moder­ puneri, simpozioane şi dez­ nelor de miliţie şi echipelor lişti din cadrul întreprin­ ţia de construcţii-montaj a consiliului de conducere al pentru punerea în operă a şu şi a Diplomei de onoare
nizarea religiei", „Adam şi bateri : „Sistemele şi efecte­ ITB-ui'ui a avut ca urmare derii de industrie locală anului trecut a fost depă­ ministerului. noilor capacităţi productive de unitate fruntaşă pe ţară,
Eva sînt strămoşii noştri ?“' le moralei religioase", „Opo­ restabilirea foarte operati­ Orăştie a descoperit şi per­ şită cu peste 6 milioane lei, In cuvîntul lor, Eroul şi a ansamblurilor de lo­ reprezintă pentru toţi con­
ş.a. vă a traficului. fecţionat un procedeu efi­ cuinţe prevăzute pentru a- structorii hunedoreni un
ziţia dintre etica comunistă productivitatea muncii cu Muncii Socialiste, Constan­
Multă receptivitate se ma­ Potrivit aprecierilor meteo­ cient de producere a fie­ 5 500 lei pe salariat, în con­ tin Diaconescu, maistru, cest an. Aş vrea să remarc motiv de mari satisfacţii,
nifestă la acţiunile de micro- şi dogmele religioase", „Esen­ rologului de serviciu — Ioan rului electrolitic — însem­ diţiile în care s-a înregis­ Grigore Boicru, Victor Cu- — a subliniat vorbitorul — de mîndrie profesională,
grup, cum au fost prezenta­ ţa socială a moralei religi­ Stăncescu — fenomenul va nat produs economic. pe trat o reducere cu 14 lei a cu, Nicolae Ghica şi alţi două din succesele deosebi­ constituind totodată un nou
im­
îl
rea cărţii „Moartea şi cre­ oase" ş.a. Tot aici se înscriu slăbi în intensitate rapid, care ţara noastră obţinute, cheltuielilor planificate la constructori au mulţumit te ale colectivului de la îndemn mobilizator de a
Rezultatele
portă.
dinţa în suflet, soartă şi ne­ şi alte numeroase deplasări dar este de aşteptat a se re­ prin experimentarea aces­ 1 000 lei producţie şi s-au pentru înaltele distincţii a- I.C.S. Hunedoara. Finaliza­ participa cu şi mai multă
rea în anul trecut, cu 3 zile
energie creatoare, alături de
murire“, ori la simpozionul ale brigăzilor ştiinţifice din peta spre sfîrşitul acestei tui produs In slaţia-pilot a obţinut beneficii suplimen­ cordate şi s-au angajat, în mai devreme, a furnalului eforturile întregului popor,
colectiv,
întregului
tare de peste 7,7 milioane
numele
cu tema „Originea religiei, Crişcior şi Brad, programe luni, caracterizată. în gene­ întreprinderii, sînt de bun lei. de a nu-şi precupeţi efor­ nr. 9 şi executarea, în po­ la înfăptuirea vastului pro­
caracterul ei istoric şi de ale formaţiilor artistice sus­ ral, ca foarte instabilă. augur. Apoi, tovarăşul Constan­ turile pentru materializarea fida greutăţilor, a unui în­ gram de dezvoltare econo­
aparta­
clasă". ţinute pe scenele de pe raza tin Mîndreanu a transmis ireproşabilă a planului de semnat număr de hunedoreni. mică a României. De pe
înaltele schele ale obiective­
mente
pentru
O altă acţiune eficientă a comunei, seri literare. (Agerprcs) calde felicitări constructori­ investiţii din acest an şi Distincţiile primite astăzi lor de construcţii — stă
lor hunedoreni din partea din cincinal.
Consiliului C e n t r a l al La încheierea festivităţii, trebuie să oblige, însă, la scris în telegramă — ne an­
U.G.S.R., şi le-a înmînat a luat cuvîntul tovarăşul mai mult şi sîntem con­ gajăm, iubite t o v a r ă ş e
Steagul roşu şi Diploma de Ioachim Moga, care a adre­ vinşi că veţi face totul pen­ Nicolae Ceauşescu, să luptăm
Arhitecţii despre onoare, le-a urat noi succe­ sat, din partea biroului Co­ tru ca şi în anul viitor să cu abnegaţie şi înaltă dă­
se în activitatea de viilor. mitetului judeţean de partid ne întilnim tot la un ast­ ruire patriotică pentru rea­
Un grup de pionieri de la şi a Comitetului executiv fel de prilej. lizarea în mod exemplar a
Păstrarea şi dezvoltarea în spirit creator şcoala generală patrohată al Consiliului popular jude­ fleţire şi entuziasm, parti­ sarcinilor din programul de
Intr-o atmosferă de însu­
investiţii pe 1971—1975, ex-
de I.C.S.H. a înmînat ce­
lor prezenţi frumoase bu­ ţean, cele mai alese apre­ cipanţii la festivitate au a- primîndu-ne plenar şi cu
cieri
destoinic
acestui
co­
a tradiţiilor arhitecturii populare locale chete Niţă a flori. Tovarăşul Hunedoarei, constructori ai doptat textul unei telegra­ această ocazie adeziunea şi
de
de
lectiv
Ion
reliefat
apoi
care
confirmă
înalta conştiinţă şi respon­ frumoasa tradiţie dobînditâ me adresate Comitetului devotamentul total la înţe­
sabilitate a constructorilor, prin muncă. Aceste distinc­ Central al Partidului Comu­ leaptă politică internă şi
In ultimii ani în satele îşi propune să sublinieze e- proporţiilor atît în dezvol­ In marea majoritate a cazu­ care, sub îndrumarea comi­ ţii — a subliniat vorbitorul nist Român, tovarăşului externă a partidului şi sta­
rilor şi un rol constructiv
şi comunele din judeţul lcmentele principale de ca­ tarea şi îmbinarea volume­ (stîlpi, coloane, grinzi, ba­ tetului de partid, au obţinut — trebuie să constituie pri- Nicolae Ceauşescu, în care tului nostru.
Hunedoara au apărut nu- re este nevoie să se ţină lor, cît şi în distribuirea şi lustrade, ancadramente etc.).
neroase case frumoase şi seama. accentuarea detaliilor. Dacă ne referim în conti­
durabile şi multe dintre ele Arta populară româneas­ Măiestria cioplitorilor In nuare la varietatea excep­
intr-o arhitectură care păs­ că a apărut odată cu for­ lemn, priceperea zidarilor ţională a ornamentelor ca
trează tradiţia locală. Se marea poporului şi a lim- ţărani, talentul lor inova- cioplituri, crestături, moti­ /Impie acţiuni de mumă
construise insă şi unele ca­ ve geometrice şi florale să­
se concepute într-o arhitec­ pate în tencuială sau apli­
tură fără personalitate, imi- cate etc. vom constata că voi un tar pa
tînd casele din diferite car­ ornamentica populară ro­
tiere periferice ale >1 oraşe­ mânească constituie, în în­ In ultimele zile, membrii momente emoţionante, care
lor. Aceste apariţii în pei­ tregul ei, un complex uni­ organizaţiilor U.T.C. de pe nu vor fi uitate niciodată
sajul satului influenţează tar cu trăsături particulare raza oraşului Orăştie au de elevi.
negativ arta şi arhitectura care îi asigură o incontes­ participat la ample acţiuni ■st
populară românească tradi­ tabilă şi uimitoare origina­ de muncă voluntar-patrio- Şi membrii organizaţiilor
ţională. litate. tică. Consemnăm cu acest U.T.C. din municipiul Hu­
Exemple de acest fel sînt Iată deci că la îndemîna prilej participarea a peste nedoara au participat la ac­
destule şi pot fi întîlnite proiectanţilor există un ma­ 300 de tineri de la fabrica ţiuni de muncă vohintar-
mai ales în satele de pe terial documentar de o ne­ „Vidra", întreprinderea chi­ patriotică. F,i au avut de
actualele artere de circula­ preţuită valoare, care, stu­ mică, liceele de cultură ge­ data aceasta ca obiectiv co­
ţie modernizate (Mintia, bii române, îmbogăţindu-se tor s-au realizat pe linia diat cu atenţie, va duce la nerală şi economic la lu­ lectarea deşeurilor metalice
Vălişoara, Crişcior. Ţebea, necontenit în condiţiile fa­ clară a tradiţiilor, în care evitarea erorilor şi oferă o crări de îmbunătăţiri fun­ din zona Stufit Zeci de to­
Baia de Criş, Veţel, Lăpuş- vorabile transmiterii tradi­ condiţiile mediului, influen­ gamă vastă de posibilităţi ciare — taluzarea malurilor ne au fost predate astfel
nic, Leşnic, Geoagiu. Şoimuş, ţiilor oferite de faptul fun­ ţele reciproce şi concepţia pentru aplicarea diferitelor rîului Romos. centrelor I.C.M.
Ribiţa, Pui. Toteşti etc.). In a- damental al continuităţii despre frumos s-au înbinat ornamente specifice de ar­ Un grup de 280 eleve de -¿r
ceste localităţi există case neabătute a poporului ro­ intr-un tot armonios. hitectură populară locală, la liceele „Aurel Vlaicu", Tinerii de la întreprinde­
nou construite care, înce- mân pe teritoriul ţării. In înţelegerea deplină a la realizarea proiectelor ac­ economic şi şcoala genera­ rea de industrie locală din
pînd cu planul, faţadele, a- toate domeniile artei popu­ plasticii caselor de locuit tuale. lă au recoltat o importantă Haţeg s-au întîlnit, în ca­
coperişul şi terminînd cu lare româneşti, în arhitec­ necesită, pe lingă aprecie­ Preluînd în spirit creator cantitate de plante medici­ drul unei acţiuni educative,
diferite ornamente şi fini­ tură, ceramică, în port, în rea proporţiilor armonioase tradiţiile arhitecturii popu­ nale (traista ciobanului, cu vicepreşedintele comite­
saje, sînt departe de a re­ ornamentistică etc. se con­ ale construcţiilor ca atare lare locale, evidenţiind tră­ frunze de păpădie, urzică tului executiv ai consiliului
prezenta, cit de puţin, ele­ stată persistenţa uneori mi­ şi cunoaşterea decorului săturile particulare ale ca­ moartă), pe care au preda­ popular orăşenesc, tovară­
mente tradiţionale de arhi­ lenară a numeroase elemen­ (ornamentelor). drului natural înconjurător t-o întreprinderii de plan­ şul Cornel Artenie. Cu a-
tectură populară româneas­ te de cultură materială şi Simţul decorativ al popo­ şi încercînd prin soluţii ten- te medicinale din localitate cest prilej, invitatul le-a
că. spirituală. rului român manifestat cu nice îmbinarea armonioasă + vorbit despre ..Participarea
In dorinţa de a contribui Arhitectura populară con­ atîta strălucire în toate do­ a acestor principii cu ce­ Tot la Orăştie, unui nu­ tineretului la realizarea cin­
la păstrarea caracteristici­ stituie una din formele ce­ meniile artei populare este rinţele actuale ale populaţi­ măr de zece elevi de la cinalului înainte de ter­
lor de bază ale artei şi ar­ le mai complexe de mani­ prezent şi în împodobirea ei, vom reuşi să realizăm şcoala generală, de curînd men", aportul pe care fie­
hitecturii populare şi de a festare a culturii poporului caselor. Valoarea decoraţiilor lucrări de arhitectură va­ primiţi în rîndul organiza­ care utecist, la locul său
ajuta pe cei ce răspund de nostru. Poporul nostru a ornamentale în arhitectura loroasă, de o înaltă ţinută ţiei U.T.C., li s-au înmînat de muncă, trebuie să şi-!
dezvoltarea şi înfrumuseţa­ dat naştere unei arhitecturi populară românească este estetică. carnetele roşii de membri aducă. In continuare s-au
La grădiniţa nr. 1 „Elena Sirbu“ din Deva, grupa mijlocie
rea localităţilor rurale, ini­ care reprezintă materializa­ cu atît mai mare cu cit e- face pregătiri Intense pentru „cînd vom ajunge în clasa I...“. ai organizaţiei revoluţiona­ purtat discuţii utile pe a-
ţiem rubrica aceasta, care rea unui neasemuit simţ al lementele ce o compun au Arhitect LIVIU OROS re a tineretului. Au fost ceastă temă.