Page 37 - Drumul_socialismului_1973_05

Prolefarl din toafs fărlle, uniil-vă! Tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU

a primit pe preşedintele

Comitetului Internaţional

al Crucii Roşii

Preşedintele Consiliului de In invitaţia preşedintelui So­
Stat al Republicii Socialiste cietăţii de Cruce Roşie Ro­
România, tovarăşul Nicolae mâniei.
Ceauşescu, a primit, vineri la La întrevedere a fost de
amiază, pe preşedintele Comi­ faţă Stana Drăgoi, secretar ge­
neral al Societăţii de Cruce
tetului Internaţional al Crucii
Roşie a României.
Roşii, Marcel A. Naville, care întrevederea s-a desfăşurat
face o vizită în ţara noastră într-o atmosferă cordială.

c r o n i c a
ANUL XXV Nr. 5703 SIMBÄTÄ 12 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI
iii \\\mmmi\nnmmmtBtammtKiaBam
Prin hotărîre a Comitetului Prin decret al Consiliului
Executiv al C.C. al P.C.R. şi de Stat, tovarăşul Gheorghe
a Consiliului de Stat a fost Pană, secretar al C. C. al
aprobată componenţa Consiliu­ P.C.R., membru al Consiliu­
¡NALTE OiSTINCTII CONFERITE lui organizării economico-so- lui de Stat, a fost numit pre­
>
şedinte al Consiliului organi­
eiale, înfiinţat prin Legea nr.
3/1973. zării economico-sociale.
iNTREPRlNDERlEOR FREINTASE SI de Consiliul este format din 45 In funcţia de prim-vicepre-
ai
reprezentanţi
membri,
______________________________________ > > şedinte al Consiliului a fost
unor ministere şi organe cen­
trale, primi-secretari şi secre­ numit tovarăşul Petre Lupii,
EVIDENŢIATE ÍM ÍNTRECEREA SOCIALISTĂ tari ai unor comitete judeţe­ ministrul muncii. Prin acelaşi
decret, tovarăşul Ion Românu
ne de partid, conducători de
centrale şi întreprinderi indus­ a fost numit vicepreşedinte,
triale, specialişti în probleme iar tovarăşul Aurel Toncică,
Fabrica de industrie de organizare a activităţii e- secretar general al Consiliului
conomico-sociale. organizării economico-sociale.
Í
| locală
Reducerea continuă a Antrenat cu toate 1
forţele in realiza- j
rea exemplară a - Ieri dupâ-amiază, in sala stării întregului popor şi la Consfătuirea pe ţară privind
sarcinilor de producţie şi 3 Casei de cultură din Orăştie, prosperitatea patriei. Asuma­
puternică
atmosferă
rea obligaţiei supreme de o
într-o
cheltuielilor d@ producţie - angajamentelor asumate sărbătorească, prestigiosului îndeplini cincinalul în 3 ani
în întrecerea socialistă pe
1973, harnicul colectiv de colectiv al Fabricii de indus­ şi 9 luni a ridicat în faţa în­ extinderea metodelor moderne
muncă al secţiei de a- trie locală Orăştie ¡-au fost tregului colectiv o serie de
decernate din partea Consi­
probleme, pe primul plan si-
factor determinaţii drul C.S. Hunedoara ob­ liului Central al U.G.S.R. tuîndu-se crearea cadrului a- de exploatare şi reducerea
glomerare nr. 2 din ca­
ţine însemnate succese Diploma de întreprindere frun­ decvat pentru realizarea sar­
pe toate liniile sale de taşă pe ţară pentru locul III cinilor de plan şl a angaja­ Grof Liuha este lustruitoa­
ocupat în întrecerea socialistă
mentelor. S-a accentuat fap­
al sporim eficienţei zent, pe 1973, au fost tre unităţile industriale, Iar tul că, pe lingă depăşirea re la Fabrica de industrie lo­ consumului de materiale
activitate. Pînă in pre­
desfăşurată în anul 1972, in­
cali Brad. Deviza ei este ca­
reali­
Şi
produse
din partea Uniunii sindicate­ substanţială a sarcinilor de litatea. numai reuşeşte să mult * a-
zeze
plan — în condiţiile creşterii
0 a
a ,j w d
activităţii 1200 100 lei ve de stat şi consilii populare de la etapă la etapă a volu­ In industria minieră
prcciate la export.
lor din Instituţiile administrati­
minereşti
mului productiv — in cadrul
— Steagul roşu şi Diploma de
întreprindere fruntaşă pe ra­ F.I.L. Orăştie s-a acordat o Ieri au continuat la Deva bataje cu front lung a stra­
importanţă
majoră
încadrării
Documentele partidului zultatele bune obţinute, în mură. intr-un regim strict de econo­ lucrările consfătuirii tehni- turilor groase din Valea
nostru subliniază cu preg­ anul trecut au existat şi o economii Au participat tovarăşii ing, mii de materii prime şi ma­ Stimulente pentru co-ştiinţifice şi schimbului Jiului", „Tehnologii noi de
nantă că dezideratul reali­ seamă de aspecte şi stări loan Chirllescu, vicepreşedinte teriale, situaţia prezentindu-se de experienţă pe ţară, pe susţinere a lucrărilor mini­
zării în toate sectoarele de lucruri necorespunzătoa­ al Comitetului de stat pen­ la fel de optimă şl în tema extinderii metodelor ere la unităţile Centralei
producţiei materiale a unei re, ce au afectat latura ca­ ie materiale tru economia şl administraţia privinţa altor Indicatori — mecaniiatori moderne de exploatare cu minereurilor Deva", „Noi
înalte eficienţe economice litativă a proceselor de pro­ locală, Vlchente Bălan, prim- producţia marfă, livrări la ex­ consumuri specifice reduse cercetări Întreprinse de
impune ca problemele folo­ ducţie, cheltuielile planifi­ vlcepreşedinte al Comitetului port,. creşterea productivităţii, Mecanizatorii care s-au e- de materiale ; noi posibili­ ICEMIN Bucureşti pentru
sirii depline şi cu înalt ran­ cate prezentînd depăşiri e- executiv al Consiliului popu­ reducerea preţului de cost etc. tăţi de înlocuire a lemnu­ reducerea consumurlor de
dament a fondurilor de pro­ senţiale la majoritatea ele­ furnizate secţiilor furna­ lar judeţean, Pogea Brînco- Evident, realizarea cincinalului videnţiat în mod deosebit in lui şi metalului la lucrările materiale deficitare“ şi al­
ducţie, valorificării superi­ mentelor. Astfel, calitatea le din combinat o can­ veanu, preşedintele Consiliului într-un termen aşa de scurt, executarea la timp şi de ca­ miniere subterane. tele
oare a materiilor şi rnatc- slabă a unor loturi de mi­ titate suplimentară de judeţean al sindicatelor, a fost concepută pe seama litate a lucrărilor de pregă­ In cadrul celor două secţii In continuare, participan­
rialelor şi reducerii cheltu­ nereuri a impus, în vede­ peste 14 200 tone aglo­ Georgeta Cherciu, vicepre­ creşterii continue a eficien­ tire a terenului şi semănatul ale consfătuirii — cărbune ţii la consfătuire — repre­
ielilor de producţie, creş­ rea realizării planului de merat, mai ales pe baza şedinte al Comitetului Uniu­ ţei economice, a promovării porumbului, şi-au depăşit şi minereuri — in jurul pro­ zentanţi ai ministerului,
terii beneficiilor şi rentabi­ metal, extragerea, prelucra­ creşterii productivităţii nii sindicatelor din instituţiile mai rapide a progresului teh­ normele planificate şi au lu­ blematicii acestei teme de sindicatelor, centralelor,
lităţii să fie privite nu ca rea şi sortarea în plus a muncii de la 1 164 to- administrative de stat şi con­ nic în toate sectoarele pro­ crat in schimburi prelungite deosebită actualitate şi în­ combinatelor, întreprinderi­
au primit ca recompensă sti­
acţiuni de campanie, ci ca 4ÎÎ 000 tone minereuri, fapt silii populare, directorii uni­ ductive ale unităţii,” .Punerea semnătate pentru progresul lor şi exploatărilor miniere
probleme esenţiale, curente ce a determinat costuri su­ ne/muncitor la 1 174,2 to- tăţilor de industrie locală din în funcţiune a unor goi hale mulente in bani şi in natu­ mineritului românesc au din întreaga ţară — au vi­
;
ne/muncitor şi a ridică­
şi de perspectivă pentru plimentare de peste 5,8 mi­ rii indicelui de utilizare judeţ, numeroşi oameni al de producţie, dotate cu mij­ ră. Conducerea S.M.A. Geoa- fost susţinute 26 de referate zitat Exploatarea minieră -
progresul întregii noastre lioane lei, fără a so obţine a maşinilor de dozare la muncii din Fabrica de indus­ loace de ridicat, perfecţiona­ giu a premiat cu 100—150 şi comunicări, urmate de in­ Deva, Centrul de cercetări
societăţi. Aceasta întrucît însă şi cantitatea de metal 93 la sută. In acelaşi trie locală Orăştie. rea operaţiilor de trasare şi lei pe mecanizatorii Gligor teresante dezbateri şi pro­ şi proiectări al Centralei
Trif, Ion Buda şi Cornel Be-
societatea este vital intere­ corespunzătoare. Introduce­ timp, au fost economisi­ Vorbind despre succesele debitare a tablelor de diver­ ca, de la C.A.P. Geoagiu ; puneri. Se detaşează, prin minereurilor Deva, Muzeul
sată în folosirea cît mai ra­ rea în procesul de prepa­ te diverse materiale — care au stat la baza acestor se dimensiuni, aducerea schim­ Gheorghe Suciu şi Vaier valoarea ideilor şi impor­ aurului Brad.
ţională a tuturor resurselor rare a peste 88 000 tone energie electrică, com­ înalte aprecieri a activităţii, burilor II şi III la nivelul tanţa problemelor abordate, Lucrările consfătuirii s-au
Bota, de la Aurel Vlaicu ;
materiale, de muncă şi bă­ minereuri declasate, în lo­ bustibili, gaz metan etc. tovarăşul ing. locn Cîndea, schimbului I, din punct de iona Jurj şi loan Rentea, de referatele : „Realizări şi încheiat prin formularea*
neşti, în aşa fel îneît să se cul haldelor prevăzute în — in valoare de 2 200 000 directorul F.I.L. Orăştie, a re­ vedere al producţiei realiza­ la Romos ; Ion Oprea şi lo- perspective în aplicarea me­ concluziilor ce se impun în
obţină maximum de rezul­ plan, precum şi rebutarea lei. levat faptul că în condiţiile te, au avut un efect deosebit sif Pleşa, de la Romoşel ; todelor moderne de exploa­ atenţia ministerului de re­
tate de pe urma fiecărui e- unor cantităţi mari de li- Toţi muncitorii s-au construirii societăţii. ,.socialiste ca-contextul rezultatelor gene­ Leontin Mihal, Nicolae Po- tare şi reducerea cheltuieli­ sort, centralelor, exploată­
fort făcut. Numai pe aceas­ monite — circa 5 600 tone evidenţiat in întrecerea multilateral dezvoltate, cînd rale. In aceeaşi sferă se în­ tinteu şi Dorel Boca, de la lor materiale de producţie rilor şi institutelor de cer­
tă bază devine posibilă — au determinat un volum socialistă. După 4 luni, partidul şl statul nostru spri­ scriu şi preocupările întregu­ in unităţile miniere din ca­ cetare şi proiectare, cu pri­
creşterea venitului naţional suplimentar de cheltuieli pe primul loc se situea­ jină consecvent activitatea lui colectiv pentru autoutila- Vaidei, Ion Dănică, de la drul M.M.P.G.", „Evoluţia vire la intensificarea acţiu­
şi ridicarea bunăstării ma­ de producţie de peste 5,7 ză totuşi muncitorii ca­ materială şi avîntul industrial, re, perfecţionarea fluxului teh­ Pişchinţ, pentru rodnica acti­ şi orientarea de viitor a me­ nii de promovare şi genera­
teriale şi spirituale a în­ Economist STAN STOICA re formează brigada lui este de datoria fiecărui fco- nologic prin Inovaţii şi raţio­ vitate desfăşurată pe ogoa­ todelor de susţinere In aba­ lizare a procedeelor mo­
tregului popor. contabil-şef Reiman Leutschaft. lectlv de muncă, oricît de nalizări, precum şi iniţiativele rele cooperativelor deservite. tajele frontale de la E. M. derne de exploatare, în ve­
De asemenea, cooperative­
O analiză făcută in acest la I.M. Hunedoara mic ar fi el, de a se înscrie de muncă declanşate de co­ le agricole de producţie din Lupeni în scopul reducerii derea creşterii producţiei şi
context la întreprinderea VASILE GRIGORAŞ cu întreaga activitate pe cele muniştii fabricii, care repre- Geoagiu şi Romos au acor­ consumului de lemn“, „In­ productivităţii muncii, a
minieră Hunedoara a scos corespondent mai înalte coordonate ale dat mecanizatorilor fruntaşi troducerea susţinerii meca­ creşterii eficienţei activităţii
în evidenţă că, pe lîngă re- (Continuare in pag. a 2-a) construcţiei socialiste, pentru stimulente in natură — griu unităţilor miniere în actua­
a contribui la creşterea bună- (Continuare in pag. a 2-a) nice la exploatarea prin a- lul cincinal.
şi porumb.
V-aţi întrebat cîţL waţi Energie necesară
Reparaţii siderurgice Lucrârife agricole de prímávará
s-au consumat in plus în pentru 3 fabrici !
cu material
unitatea dumneavoastră ? In cadrul I.R.E. Deva, s-a întocmit la în­ In perimetrul satului Ro­ rie, inginerul şef şi contabi­
ceputul acestui an un plan de acţiune care economisit Plantarea si întreţinerea moşel pomicultura găseşte lul şef al C.A.P; îşi exprimau
vizează luar ea de măsuri pentru eco­ condiţii deosebit de favora­ însă îndoiala că se va atin­
HUNEDOARA.
Aşa cum sublinia secretarul general al nomisirea şi folosirea raţională a ener­ muncitori, maiştri şi Harnicii t i bile pentru dezvoltarea şi ob­ ge un asemenea obiectiv. Pe
ingineri
partidului nostru, tovarăşul Nicolae giei electrice. O atenţie deosebită s-a acor­ din cadrul secţiei cuptoare ţinerea unor randamente su­ ce „argumente" se întemeia­
Ceauşescu, la plenara C.C. al P.C.R. din fe­ dat activităţii de control de noapte asupra industriale de la C.S.H. au culturilor legumicole perioare la hectar. Dealtfel,
bruarie—martie a.c., pînă şi consumul lumi­ iluminatului public, cît şi asupra marilor executat de la începutul a- acestea sînt considerente ca­ ză incertitudinea ?
nului o serie de reparaţii ca­
nii la un bec de 25 W trebuie să constituie consumatori — unităţi economice importan­ pitale şi mijlocii la cuptoare­ re au determinat înfiinţarea Adevăratele cauze care în­
o. preocupare a conducerii întreprinderilor. te din judeţ, acţiuni în care a fost antrenat le Martin, de la oţelăria e- Activitatea în cadrul fer­ nate de legume. Ferma C.A.P. unei livezi intensive pe 84 de jumătăţesc potenţialul pro­
In acest cadru, apar nefireşti — şi cu un întreg personalul tehnico-ingineresc al între­ lectrică şi laminoare. mei legumicole a C.A.P. De­ Deva a livrat pînă acum u- hectare toată aflată pe ductiv al livezii sînt insă de
Toate reparaţiile au fost de
pronunţat iz de risipă ! — depăşirile exage­ prinderii. Rezultatele n-au întîrziat să se bună calitate, scurtîndu-se va nu conteneşte decît noap­ nităţilor C.L.F. peste 12 000
rate de consuni de curent electric ce s-au arate. In urma studiilor efectuate, a fost po­ totodată timpul de execuţie. tea. Zi de zi se munceşte cu kg de legume.
înregistrat, lună de lună, la unele unităţi sibilă reducerea permanentă a unor becuri I.a oţelăria electrică, de c- hărnicie la plantarea şi în­ Lucrările de întreţinere a
xempiu, timpul de reparaţii a
economice din judeţ. Astfel, la secţia mină din iluminatul public al localităţilor urbane, fost redus cu 1G0 orc, timp treţinerea legumelor. Numai culturilor prăşitoare se des­ Jumătate din veniturile C. A. P.
Deva şi flotaţie, numai pe lunile februarie economisindu-se următoarele cantităţi de în care s-au putut elabora în ultimele zile — ne spu­ făşoară in prezent în toate
şi martie 1973, s-a înregistrat o depăşire a energie electrică: Deva — 45 kWh, Haţeg peste 750 tone oţeluri spe­ nea tovarăşa Elena Gros, a- cooperativele agricole de Romoşel se realizează din pomicultură
ciale.
cantităţii de energie electrică contractată S-au făcut totodată econo­ jutorul şetului de fermă — producţie care fac parte din
cu 1105 MWh. Pe primele 4 luni ale acestui — 34 kWh, Hunedoara — 42 kWh etc. mii de cărămidă refractară în lucrîndu-se cu aproape 80 cadrul consiliului intercoope-
an, unităţi cu putere economică mai mică In acest mod, pe judeţ se economisesc lu­ valoare de 1 500 000 lei. braţe de muncă, s-au plantat ratist Deva. Astfel, la C.A.P.
acestor
acţiuni
In
fruntea
au consumat în plus cantităţi mari de cu­ nar circa 62 700 kWh — cantitate de energie s-au aflat comuniştii Nicolae 4 ha cu varză de vară şi din Hărău şi Şoimuş s-au De ce lucrările în livadă se
rent : „Avicola" Mintia — 733 MWh, „Aba­ electrică cu care pot funcţiona 3 fabrici de Avram, loan Cristea, Vasilc s-au însănrinţat 3 ha cu cas­ prăşit cite 10 ha sfeclă de
Iosif
Petru
Pletoian,.
Weiss,
zahăr, iar la C.A.P. Banpo-
torul" Haţeg — 113 MWh etc. capacitatea Fabricii de conserve Deva ! Vlăduţ şi Grigorc Podar. traveţi, 2 ha şi jumătate cu
fasole păstăi şi un hectar şl toc un hectar. De asemenea,
ră şl 2 ha cu sfeclă de za­ aplică cu jumătăţi de măsură?
jumătate cu dovlecei. Para­ cooperatorii din Cristur au
lel cu lucrările de plantare prăşit 5 ha cu sfeclă furaje­
şi însămînţare se execută si'
•r cele de întreţinere. Pină a- hăr. La cooperativele agrico­
cum s-au prăşit 6 ha culti­ le de producţie din Deva şl
vate cu varză timpurie şi
Noua fabrică de aglomerare un hectar cu morcovi. In a- Şoimuş s-au bilonat 30 şl res­ rod —, pe lîngă alte aproa­ altă natură, în esenţă ele
10 ha cultivate cu
pectiv
pe 100 ha plantaţie în sis­
celaşi timp, de aici se recol­ cartofi. La Deva, o suprafa­ tem obişnuit. vizînd modul cum se aplică
tează şi se trimit unităţilor ţă de 22 ha cartofi a fost er- lucrările de îngrijire. In afa­
Evident, avînd o asemenea
de la C.S.H. a atins înainte de de desfacere cantităţi însem­ bicidată. zestre pomicolă, este de aş­ ră de tratamentele fitosani-
tare şi de aplicarea tăierilor,
teptat ca producţia de fruc­ celelalte acţiuni de sezon se
te şi veniturile băneşti să se află într-un stadiu departe
termen parametrii proiectaţi În pagina a lll-a situeze la un nivel ridi­ de a putea fi considerat ca
cat, aşa asigurîndu-se recu­ satisfăcător. Spre exemplu,
perarea într-un timp scurt a pînă la începutul lunii mai
In entuziasta întrecere care şul ing. Dumitru Bobîrnea, şe­ investiţiei. Pentru anul 1973 a.c., arăturile s-au făcut nu­
se desfăşoară la fabrica nouă ful secţiei, a adus şi alte ar­ s-a planificat ca pomicultura mai pe jumătate din supra­
de aglomerare a minereurilor gumente care subliniază valoa­ să aducă unităţii un venit de faţa ocupată de livada inten­
de fier din combinatul hunc- rea succesului despre care
dorean, s-a obţinut un nou şi vorbim. 780 000 lei, ceea ce reprezintă sivă. De asemenea, este mult
important succes. I.a cea de-a — Mai întli aş dori să pre­ jumătate din totalul venituri­ întîrziată fertilizarea. îngră­
treia linie tehnologică s-au a- cizez faptul că au fost reali­ tytv lor băneşti prevăzute a se şăminte chimice administrîn-
tins parametrii proiectaţi cu 0 zaţi parametrii proiectaţi la
luni mai devreme. Succesul toţi indicatorii şi anume: pro­ realiza de cooperativă. Ţi- du-se doar pe 42 de hectare,
pe care-1 consemnăm are o du- ductivitate, calitate şi cheltu­ O parte din brigada de tine ret a lui Constantin Trifan (pri- nînd seama de potenţialul e-
b!ă semnificaţie: în primul ieli comune de fabricaţie. De mul din dreapta), de la E M. Ghelar, promotorul iniţiativei xistent, suma amintită este
rind se confirmă competenţa asemenea, şi celelalte instalaţii „Nici un abataj cu maşină de încărcat, sub randamentul de 6 N. TlRCOB
profesională a colectivului care aferente benzii nr. 3 de aglo­ tone de minereu pe post“. Foto: VIRGIL ONOIU modestă. Preşedintele coope­
deserveşte aceste instalaţii şi merare, cum sînt eleclroflltre- rativei agricole, loan Zaha- (Continuare In pag. a 2-a)
agregate complexe, şi apoi a- le de desprăfuirc şl electrofii-
tingerea parametrilor proiectaţi trul tehnologic de turarc a ga­
înainte de termen reprezintă zelor arse, funcţionează la pa­
îndeplinirea angajamentului rametrii prevăzuţi.
luat în Întrecerea socialistă. — Am dori, tovarăşe inginer, treprinderea minieră Bar­ şul“ Deva — croitorie băr­ nr. 2 Deva, care deţin bucătari pricepuţi din u-
Cum s-a ajuns la această să vă referiţi şi la eficienţa e- îmbunătăţiri ADUSE za a organizat o excursie baţi; Gheorghiţa Marines- ponderea (11), în echipa nltăţile respective, satis­ VREMEA
performanţă, am aflat de la conomicâ realizată prin atinge­ TRANSPORTULUI ia Cluj. Au pornit la cu, cooperativa „Mureşul“ judeţului. In continuare, fac exigenţele consumato­
tovarăşul maistru, Ion Posto- rea parametrilor proiectaţi. IN COMUN drum tineri din cadrul Deva — croitorie femei ; selecţionaţii se pregătesc Pentru 24 ore
De la intrarea în func­
—
lache: ţiune a benzii nr. 3 şl pînă unităţilor miniere subor­ Gheorghe Andreşesc, coo­ pentru primele confrun­ rilor.
— încă de la intrarea în pro­ în prezent s-a realizat o pro­ Recent, conducerea Au­ donate întreprinderii. Se perativa „Drum nou“ Hu­ tări oficiale. Vremea se va inibună-L
fi
ducţie a noilor capacităţi, noi ducţie superioară sarcinilor de tobazei din Haţeg a luat vizitează Grădina botani­ nedoara — clzmari-tălpui- 154 DE EXCURSII tăţi treptat. Cerul va vor
Izolat
schimbător.
ne-ain preocupat pentru asigu­ plan, care se ridică Ia peste o serie de măsuri menite că, Muzeul Transilvaniei tori ; Mihai Hăncilă, coo­ NOUTĂŢI PE LISTELE
rarea condiţiilor optime de 5 700 tone de aglomerat auto- să ducă la îmbunătăţirea şi alte lăcaşuri de cul­ perativa „Mtfreşul“ Deva De trei ani Încoace, Li- mai cădea ploi slabe şi
funcţionare a tuturor utilaje­ fondant pentru furnale. Pro­ transportului de călători. tură. — mecanici auto. DE MENIU viu Ghişa lucrează la bi­ averse de ploaie. Tempe­
lor şi instalaţiilor care for­ ducţiile realizale pînă în pre­ Astfel, a fost deschis un Amatorii de fotbal vor roul de primire şi cazare raturile minime vor oscila
mează linia tehnologică nr. 3. zent şi Ia celelalte benzi de la nou traseu interurban pe urmări „pe viu“ întîlni- A FOST ALCÂTUITA In ultimele zile, listele a celor care vin la trata­ între 4 şi 8 grade, iar cele
In mod deosebit, am acordai fabrica noastră reprezintă o ruta Haţeg — Caransebeş. rea de fotbal C.F.R. Cluj SELECŢIONATA de’ meniu ale restaurante­ ment şi odihnă în staţiu­ maxime Intre 16 şi 20 de
o atenţie importantă creşterii garanţie certă că obiectivul De asemenea, s-au supli­ — „U“ Cluj. lor „Transilvania“, „Perla nea balneară Vata de Jos. grade. Vînt potrivit, cu
timpului electiv de lucru pen­ major al întrecerii socialiste — mentat cursele pe direcţii­ DE ATLETISM Cetăţii“ şi „Bachus“, din Dar activitatea sa nu se intensificări din nord şi
tru atingerea parameirilor pro­ îndeplinirea cincinalului înain­ le: Sălaşu de Sus, Ruşor, CONCURSUL A JUDEŢULUI Deva, s-au îmbogăţit cu rezumă doar la operaţiu­ nord-vest.
iectaţi înainte de termen. te de termen — va fi realizat Şerel, Băieşti, Coroeşti şî UCENICILOR noi specialităţi culinare, nile legate de primirea şl
— Acest obiectiv conduce la exemplar. Ohaba de sub Piatră. In In vederea alcătuirii e- mult apreciate de clien­ plecarea seriilor dc oa­ Pentru următoarele
o creştere importantă a pro­ felul acesta se asigură o Timp de două zile, la chipei de atletism a jude­ telă. Este vorba despre meni ai muncii. Se ocupă două zile
nostru
cam­
ţului
pentru
ducţiei. Intr-adevăr, acest angaja­ mai bună legătură a di­ Deva s-a desfăşurat con­ pionatul divizionar inter- „Miel cu verdeţuri", — la şi de organizarea dc ex­
Aşa este. Numai în luna a- ment se traduce în viaţă cu verselor localităţi rurale restaurantul „Transilva­ cursii pentru oaspeţi. Pi­ Vremea continuă să se
prilie, cînd banda nr. 3 a func­ fiecare schimb, cu fiecare zi cu oraşul Haţeg. cursul pe meserii al uce­ judeţean, recent a avut nia“; „Pul la frigare cu nă în prezent a organizat îmbunătăţească. Izolat vor
ţionat pentru prima dată la de muncă. Dc la începutul a- nicilor, organizat de U- loc, la Deva, concursul de mămăiiguţă“ şi „Cricală 154 de excursii, răcind do­ cădea averse slabe de
niunea
parametrii proiectaţi, am rea­ nului, la fabrica nouă de a- CU TINEREŢEA perativelor judeţeană a coo­ selecţie, care a reunit la ardelenească“ — la „Per­ vada unul veritabil ghid. ploaie. Temperaturile mi­
meşteşugăreşti,
lizat lin indice dc utilizare mai glomerare, prevederile de plan LA DRUM start pe cei mai buni a- la cetăţii“, „Batal ă la Cele mai frumoase ex­ nime vor oscila între 6 şl
O
m re cu 300 kg aglomerat pe ia zi au fost 'cpăşite i în colaborare cu Comite­ tlcţi din judeţ. avut-o bună Bachus“ şi „Crap â Ia Ba­ cursii în judeţul nostru 10 grade, iar cele maxime
tul judeţean al U.T.C. Au
ti­
au
comportare
niD şi zi efectivă decît sarcina chus“ — la restaurantul au fost la Haţeg şi la intre 16 şi 23 de grade.
prevăzută In proiect. In zilele de ieri şi azi, cîştigat tinerii Elena Pe- nerii sportivi ai secţiei de „Bachus“. Noile speciali­ monumentele istorice din Vînt slab pînă la potrivit
Prezent la discuţie, tovară­ MIRCEA NEAGU comitetul U.T.C. de la în­ treuş, cooperativa „Mure- specialitate a Liceului tăţi culinare, realizate de împrejurimile Bradului. din vest şl nord-vest.