Page 38 - Drumul_socialismului_1973_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5703 • SlMBĂTA 12 MAI 1973
ftYaraawaagEgggasBs mr?iXBBSSSX?2B*'Bm SB83&C£e¡59 &3EB

In cadrul măsurilor de can, Ion Marcu, secretar al gramul de activitate organi­ ca de propagandă mijloace Unele activităţi se fac şi
perfecţionare a învăţămîntu- Comitetului orăşenesc de zarea unui schimb de expe­ moderne, ca aparatul de fil­ cu sprijinul activiştilor şi
lui de partid şi propagandei partid Lupeni, s-au referit la rienţă cu alte exploatări mi­ mat, magnetofonul, aspecto- lectorilor Cabinetului jude­
prin conferinţe, a pregătirii îndatorirea colectivului de niere. Comitetul de partid a matul, epidiascopul. Scurt ţean de partid. Recent, cate­
politico-ideologice a comuniş­ conducere al cabinetului de atras în cadrul cabinetului metrajul prezentat, banda so­ dra de filozofie-istorie a or­
tilor, uteciştilor, a tuturor a fi la zi cu cele mai de sea­ cadrele tehnice ale sectoru­ noră a magnetofonului, cu ganizat pentru propagandiş­
oamenilor muncii, crearea mă probleme, de a desfăşura lui, mineri cu experienţă, toate criticile ce le-au fost tii din oraş simpozionul „U-
cabinetelor de ştiinţe sociale o activitate permanentă de care s-au documentat, însu- făcute, sînt totuşi dovezi că
ocupă un loc dintre cele mai îmbogăţire a fondului docu­ şindu-şi o bază solidă de cu­ acolo unde acţiunile sînt în­ nificarea politică a clasei
importante. Indeplinindu-şi mentar propriu şi să asigure noştinţe. In urma schimbului ţelese prin finalitatea lor, muncitoare din România —
menirea pentru care au fost clasificarea acestuia pe teme organizat a rezultat o meto­ aşa cum sublinia tovarăşul moment de o deosebită în­
semnătate".
constituite, cabinetele de şti­ ale muncii de propagandă dă nouă de exploatare şi ca Toader Rusu, directorul ca­ Participanţii la schimbul
inţe sociale din judeţul nos­ pentru a fi mai uşor la în- urmare sectorul este astăzi binetului municipal de partid,
de experienţă au subliniat că
„Dirijori“ lntr-un univers de metal, sau, aşa cum arată o Imagine obişnuită de lucru
tru sînt un important mijloc demîna celui ce doreşte să fruntaş pe mină. se pot realiza multe lucruri nu peste tot cabinetele de din atelierul de montare-demon tare a osiilor de vagoane din cadrul I.M.M.R. Slmerla.
prin intermediul căruia or­ studieze. Totodată, s-a arătat S-au întocmit, de aseme­ bune.
ganele şi organizaţiile de că punctele de informare şi nea, programe realiste în ba­ partid orăşeneşti au reuşit
partid asigură conducerea u- documentare trebuie să fie za cărora au avut loc mese Colectivul obştesc al să antreneze colective largi
nitară a activităţii politico- întotdeauna In posesia date­ rotunde, dezbateri, simpozi­ de lectori, că mai sînt cazuri În comuna Certeju de Sus
ideologice. lor privitoare la activitatea oane pe teme privind : orga­ cabinetului orăşenesc cînd se organizează acţiuni
Pentru îmbunătăţirea acti­ locală. nizarea lucrărilor în abataje de partid neinteresante, care nu răs­
vităţii în acest domeniu, Co­ Din dezbateri a reieşit ne­ cameră la sectoarele I-V ; pund cerinţelor oamenilor.
mitetul municipal de partid cesitatea de a oferi propa­ rolul maistrului ca diriginte Uneori colectivele obşteşti se Unităţile prestatoare de servicii să răspundă
Petroşani, sprijinit de Cabi­ gandiştilor, lectorilor, agita­ In creşterea răspunderii, O a doua problemă ce a rezumă doar la a controla
netul judeţean de partid, a torilor şi un anumit material competenţei şi întăririi disci- stat în atenţia participanţi- învăţămîntul de partid.
organizat recent în oraşul
Vulcan un util schimb de Ce trebuie să facem ?
experienţă pe tema : „Locul pe deplin cerinţelor oamenilor
şi rolul cabinetelor de ştiin­ Un valoros schimb de Vulcan
ţe sociale In ansamblul mun­ In timpul dezbaterilor şi
cii politico-ideologice. Colec­ din cuvîntul rostit la înche­ se găsesc meseriaşi. 'Evident
tivul obştesc al cabinetelor prelucrat, anumite analize plinei în muncă ; eficienţa lor la schimbul de experien­ ierea lor de către tovarăşul Certeju de Sus, veche aşe­ — Nu avem personal cali­ că această justificare nu re­
orăşeneşti de partid". Au teoretico-practlce ale unor fe­ aplicării în viaţă a iniţiati­ ţă a fost cea a rolului ce tre­ Nicolae Andronache, şeful zare minerească şi centru ficat în comună ca să-l pu­
participat activişti de partid, nomene economice şi sociale, vei „Brigada de producţie şi buie să-l joace cabinetul n- secţiei propagandă a Co­ muncitoresc în ascensiune, îşi tem recruta pentru unităţile zistă ! Şi iată de ce: consi­
secretari ai comitetelor oră­ Completarea pe această linie educaţie" şi altele. răşenesc de partid pe baze mitetului judeţean de partid, înnoieşte mereu înfăţişarea da­ prestatoare de servicii — ne liul popular a eliberat pînă a-
şeneşti de partid, secretari ai a compartimentului documen­ Acţiuni utile s-au conturat obşteşti. s-a desprins ideea că pentru a torită dezvoltării economico- spunea tovarăşul Remus Vîn- cum, în decurs de numai doi
comitetelor de partid din tar accentuează caracterul şi în activitatea cabinetului Pornind de la necesitatea asigura funcţionalitatea şi e- sociale, numărului mare de sa­ duţ, primarul comunei. Răs­ ani, un număr de 21 autorizai
marile unităţi economice, ştiinţific, modern,, al cabine­ de ştiinţe sociale din Vulcan. asigurării unui control şi a ficienţa cabinetelor de partid lariaţi ce lucrează azi în sec­ foind însă cîteva dosare mai ţii de funcţionare pe cont
responsabili ai cabinetelor de telor de ştiinţe sociale, le Tovarăşul Aurel Birlea a- unei îndrumări mai directe, şi a cabinetelor de ştiinţe so­ torul de exploatare a minere­ vechi rezultă că în cadrul propriu unor meseriaşi local­
ştiinţe sociale, ai punctelor sporeşte funcţionalitatea. To­ mintea în acest sens dezba­ eficiente, a în'văţămîntului de ului. Pentru cei 5 000 de locu­ fostei cooperative de consum nici cum ar fi cojocari, zu­
He informare şi documentare varăşul Petre Barbu arăta, terea în legătură cu forma­ partid şi a propagandei prin ciale sînt necesare desfăşura­ itori cit numără azi comuna din Certeju de Sus au (ost gravi. tîmplari, zidari, morari,
din cadrul exploatărilor mi­ bunăoară, că pot fi realizate rea trăsăturilor politico-mo- rea unor activităţi eliberate de s-au construit şi sînt în curs calificaţi, cu ani în urmă, din fierari etc.
niere din Valea Jiului. studii asupra unor „,cazuri" rale şi profesionale aie con­ conferinţe, ca şi a sprijinirii festivism sau formalism, or­ de finisare un număr mare de rindul localnicilor, frizeri, Deci meseriaşi localnici ar
O primă problemă aflată care să reprezinte variante ducătorului ; simpozionul — efective a activităţii politico- ganizarea unor acţiuni orien­ unităţi comerciale şi de inte­ croitori, zugravi, cizmari. Me­ fi ! Dar în Ioc să se insiste
tate
care
spre
problemele
In dezbatere a fost aceea a de calcul pe baza unor ipo­ comunistul om de omenie; ideologice desfăşurate de or­ res obştesc. seriaşilor respectivi insă, în pentru încadrarea lor în uni­
cabinetelor de ştiinţe sociale. teze privind eficienţa activi­ cadranul — creşterea efici­ ganizaţiile de bază din între­ frămîntă colectivele, „nu ex­ Un lucru însă îi nemulţu­ loc să fie puşi la treabă li tăţile prestatoare de servi­
puneri teoretizante, fără con­
Participanţii la discuţii au tăţii economice, rentabilita­ enţei economice. prinderi şi instituţii, la indi­ meşte pe localnici. Este vor­ s-a dat drumul să plece în al­ cii, consiliul popular le-a .ac-
căutat să dea răspunsul la tea, stăvilirea fluctuaţiei for­ caţia biroului Comitetului ju­ ţinut, ci dezbateri vii, legate ba despre activităţile de pres­ te sectoare de activitate, fă­ ceotat să lucreze pe cont pro­
întrebarea: Ce trebuie făcut ţei de muncă şi altele. Dis- Cabinetele de ştiinţe socia­ deţean de partid, comitetele de preocupările oamenilor“. ră ca ei să se achite de obli­ priu." De unde se desprinde
ca rolul cabinetelor de ştiin­ punînd de asemenea materia­ le din Vulcan, Uricani, Lu­ orăşeneşti de partid Uricani, Participanţii la dezbateri tări servicii, care „...pur şi gaţiile contractuale pe care le faptul că în comuna Certeju
ţe sociale să sporească ? le, propagandiştii sînt în mă­ peni şi altele sînt locul în Lupeni, Vulcan, Petrila au au fost unanimi în aprecie­ simplu — ne relata un cores­ aveau. de Sus unităţile prestatoare
pondent
—
al
sînt
ziarului
care se reunesc frecvent agi­
sură să facă mai bine înţe­ tatorii. Li se furnizează cu organizat cabinete de partid, rea că se atinge mai bine inexistente“. Oamenii din comună au de servicii sînt inexistente nu
Informare şi lese Ideile unei teme, au un acest prilej material bogat, a căror activitate se desfăşoa­ scopul propus dacă se acor­ însă absolută nevoie de servi­ din motivul că nu s-ar găsi
plus de argumente care sti­ convingător. Tot aici au loc ră pe baze obşteşti. Activul dă importanţa cuvenită pre­ Ne-am deplasat la Certej ciile' acestor unităţi. Dar nu meseriaşi ci pentru că facto­
documentare operativă mulează gîndirea politică a multe din dezbaterile cursu­ obştesc al cabinetului este gătirii personale, dacă după pentru a ne edifica la fa­ numai de ele! Le-ar trebui rii de răspundere chemaţi să
participanţilor, le captează rilor din învăţămîntul de alcătuit din muncitori, tehni­ fiecare acţiune se pune În­ ţa locului asupra celor relata­ localnicilor să aibă şi o croi­ rezolve şi această problemă
nostru.
Cei prezenţi au subliniat interesul, sporesc eficiehţa partid, de aici încep acţiunile cieni, ingineri, cadre didac­ trebarea : cu ce au rămas te de deci corespondentul situaţia torie pentru femei, precum şi slringentă au lăsat-o nejuslî-
tice şi alţi oameni ai muncii
oamenii în urma acţiunii' în­
care
Iată
este
1
necesitatea punerii la punct, propagandei. menite să conducă la forma­ cu o bună pregătire politico- treprinse ? De aceea, să fie unităţilor prestatoare de una pentru bărbaţi, o coafu­ ficat pe un plan' -.secundar.
înainte de toate, a comparti­ rea omului nou al societăţii ră, o frizerie ca lumea, un a- Sperăm însă că într-un timp
mentului informare-documen- înaltă eficienţă noastre. Pentru reuşita ac­ ideologică. Mulţi dintre cei făcut totul ca oamenilor să servicii în această comună. telier de tinichigerie, tîmplă- scurt cei răspunzători — con­
tare. In urma vizitei la se­ ţiunilor iniţiate, tovarăşul ce fac parte din colectivele li se dea ce ei cer. Studiul Pentru deservirea cetăţenilor rie, vărărie, fierărie etc. siliul popular şi cooperaţia
diul cabinetului din Vulcan Acţiunile organizate la ca­ Ionel Cazan, secretar al Co­ obşteşti sînt mem-bri ai co­ cerinţelor colectivelor de în scripte se menţionează că Nu s-a întreprins însă ni­ de consum — vor reanaliza
s-a observat că există preo­ binetul de ştiinţe sociale mitetului municipal de partid mitetelor orăşeneşti do partid. oameni ai muncii să fie pe ar fi: o frizerie, o cizmărie mic concret pentru înfiinţa­ cu exigentă şi acest sector,
cupare în acest sens. Biblio­ trebuie să fie cu ţintă preci­ Petroşani, menţiona necesi­ La Vulcan, colectivul ob­ primul plan. Şi, în fine, o şi un atelier de reparat radio rea acestor unităţi, deşi sar­ vor întreprinde măsuri con­
teca este înzestrată cu cele să, să servească producţiei, tatea ca fiecare om să-şi gă­ ştesc a fost împărţit pe cate­ ultimă idee : necesitatea a- — TV. Am menţionat „în cină pe această linie au avut crete, operative, pentru n-l
necesare studiului: documen­ educaţiei comuniste, sublinia sească răspuns la întrebările dre, în funcţie de specialita­ tragerii în jurul cabinetelor scripte“, pentru că în rea­ atît consiliul popular comu­ face să funcţioneze aşa cum
te de partid şi de stat, arti­ tovarăşul Andrei Colda. La ce le pune sau şi le pune sie tea şi cunoştinţele fiecăruia. de partid a unui număr cit litate aceste unităţi sînt în­ nal cît şi cooperativa de con­ îl doresc locuitorii din a-
cole şi expuneri ale tovară­ mina Lonea, comitetul de însuşi. „Să facem activităţi In cadrul cabinetului func­ mai mare de lectori din rin- chise. Atelierul de cizmărie sum. De fiecare dată cînd s-a
şului Nicolae Ceauşescu, re­ partid tocmai acest lucru ur­ cu adresă, concrete, dezba­ ţionează trei catedre: prin­ dul cadrelor inginereşti, di­ şi cel de reparat radio—TV pus problema înfiinţării unor ceastă veche aşezare mine­
viste, ziare, date statistice, măreşte. Astfel, la un mo­ teri creatoare şi nu şedinţe, cipii şi metode ale muncii de dactice, medicale, cărora să stau cu lacătul la uşă, pentru astfel de unităţi, factorii de rească.
grafice şi alte materiale. ment dat, într-un sector se formule, să folosim mai bine partid ; economia politică şi ii se încredinţeze sarcini că meseriaşii încadraţi acolo răspundere au motivat că nu N. PANAITESCU
Printre cei care au luat cu- ridica necesitatea schimbării potenţialul local, intelectua­ ştiinţa conducerii ; filozofie- concrete. sînt mai mult bolnavi, iar fri­
vîntul, tovarăşii Andrei Col- metodei de -exploatare, a in­ litatea". istorie. Fiecare membru din zeria funcţionează numai 2—3
da, secretarul comitetului de troducerii abatajelor frontale. A fost apreciată pozitiv de colectivul obştesc răspunde IONEL CODREANU
partid al E.M. Lonea, Aurel La solicitarea colectivelor de participanţi preocuparea Co­ direct de îndrumarea şi con­ şeful catedrei de filozofie zile pe săptămînă, fiindcă sa­ Înalte distincţii conferite
Birlea, secretar al Comitetu­ muncă, cabinetul de ştiinţe mitetului orăşenesc de partid trolul activităţii din unul sau de la Cabinetul judeţean lariatul ce lucrează aici fa­
lui orăşenesc de partid Vul- sociale şi-a propus în pro- Vulcan de a folosi în mun- două cursuri de învăţămînt. de partid ce naveta de la Brad.
întreprinderilor fruntaşe
LUCRĂRI
Reducerea cheltuielilor şi evidenţiate în întrecerea
LIVADA socialistă
(Urmare din pag. 1) du-se depăşirile prin cu­ de valorificare. Cheltuielile
(Urmare din pag. î) noaşterea operativă a chel­ planificate la 1 000 lei pro­ (Urmare din pag. 1) Tovarăşii Eugen Chirilă, A-
milioane lei. Neacţionarea tuielilor efectuate. S-a in­ ducţie marfă au fost dimi­ lexandru Scurtu, Petru Han-
cu mai multă fermitate în tensificat acţiunea de ur­ nuate cu 5,5 lei, înregistrîn- zintâ o inepuizabilă sursă de cheş — muncitori fruntaşi din
iar organice pe numai 10 direcţia îmbunătăţirii teh­ mărire şi elaborare a nor­ du-se economii la dotaţia creştere a eficienţei unităţii. F.I.L. Orăştie — şi loan Ză-
hectare, deşi cantităţi apre­ nologiilor de lucru,, a func­ melor de consum pentru de stat de 329 000 lei. De­ In continuare, tovarăşul huţ, directorul F.I.L. Brad, au
ciabile de gunoi de grajd ţionării instalaţiilor şi uti­ toate materialele care au păşirile de preţ de cost ce Pogea Brîncoveanu a in- subliniat, in cuvîntul lor, că
stau ncfolosite. O situaţie in­ lajelor din dotare în con­ norme stabilite prin planul se înregistrau la finele lu­ mînat colectivului fabricii disct-Şile primite conferă în­
tolerabilă se întîlneşte şi în diţii de maximă economici­ de stat şi pentru încă 23 de nii februarie au scăzut în Diploma de onoare pen­ tregului colectiv stima tuturor
ceea ce priveşte completarea tate a condus la depăşirea repere la care s-au elabo­ martie a.c. cu 1,2 milioane tru locul III ocupat în în­ colectivităţilor muncitoreşti din
golurilor. Deşi se prevăzuse consumurilor specifice la rat norme de consum uzi­ lei şi sînt premise certe ca trecerea desfăşurată pe ţară judeţ şi din ţară, simultan cu
ta în livada intensivă să fie ■lemn de mină, gaze natu­ nale. Se urmăreşte, de ase­ în cursul acestui trimestru între întreprinderile industriale, îndatorirea supremă de a-şi
«impietaţi pomii, acţiunea nu rale, energie electrică, acid menea, realizarea unei eco­ să fie recuperate integral, adresînd cuvinte de caldă a- continua activitatea în ritmuri
s-a realizat deoarece cînd clorhidric şi alte materiale, nomicităţi ridicate în folo­ asigurîndu-se obţinerea u- preciere pentru toţi oamenii şi mai înalte pentru realiza­
s-a găsit, material săditor, u- contravaloarea acestora fiind sirea energiei electrice, a nei eficienţe ridicate, o fo­ muncii din unitatea respecti­ rea cincinalului în 3 ani şi 9
nitatea nu a avut asigurată de 7,7 milioane lei. combustibililor, a materia­ losire mai bună a mijloa­ vă, arătind că înalta distinc­ luni, conform angajamentului
plata acestora, iar cînd co­ In mod evident, această lelor şi a forţei de muncă. celor de producţie de care ţie reprezintă o recompensă asumat.
operativa şi-a rezolvat pro­ situaţie nu putea să conti­ Funcţionarea compresoare- dispunem. meritată a muncii depuse pe
blema financiară, nu a mai nue ori să se repete, fapt ior pe bază de grafic, scoa­ Hotărîtor pentru creşte­ un întreg an de către fiecare A luat, apoi, cuvîntul tova­
găsit pomii (!). Dintr-o ase­ pentru care la anali­ terea de sub tensiune a rea continuă a eficienţei e- om în parte. răşul Vichente Bălan, care a
felicitat colectivul de muncă
menea încurcătură se pot za efectuată au fost sta­ posturilor trafo în zilele de conomiee rămîne, desigur, Inminînd harnicului colectiv sărbătorit, din partea biroului
trage măcar învăţăminte pen­ bilite o seamă de mă­ sărbătoare, raţionalizarea factorul conştient, omul, în Steagul roşu şi Diploma Comitetului judeţean de par­
tru toamnă. suri care vizează, în pri­ transporturilor, recuperarea care scop organele şi orga­ de unitate fruntaşă pe tid şi a Comitetului executiv
Şirul neajunsurilor care a- mul rînd, îmbunătăţirea la­ căldurii prin recuperatoare, nizaţiile de partid din ca­ ramură, pentru rezultatele al Consiliului popular jude­
fectează negativ faima pomi- turii calitative a întregii confecţionarea armăturilor drul I.M. Hunedoara des­ deosebite obţinute în anul ţean. Pe primele 4 luni ale
¿uiţorilor din Romoşel este noastre activităţi, creşterea şi bandajelor In mod cen­ făşoară o vastă şi intensă 1972, tovarăşa Georgeta Cher- acestui an — arăta vorbito­
Biai lung. Conducerea co­ eficienţei economice. între­ tralizat, fasonarea lemnului muncă politică pentru an­ ciu a adresat cuvinte de lau­ rul — producţia globală ob­
operativei agricole şi şeful gul colectiv a pornit hotă- la dimensiuni optime, re- trenarea tuturor salariaţilor dă şi felicitări tuturor sala­ ţinută in fabricile de industrie
fermei pomicole, răspunzînd rît la transpunerea in fapt condiţionarea pieselor ■ şi la acţiunea de identificare riaţilor de la F.I.L. Orăştie locală din judeţ este cu 10
nemijlocit de modul cum se a măsurilor respective. Ast­ creşterea randamentului la şi punere în valoare a re­ care, în frunte cu comuniştii, milioane mai mare decit cea
îndeplinesc indicatorii de fel, începînd cu luna mar­ maşinile de încărcat. zervelor interne de reduce­ au dovedit abnegaţie şi de­ planificată, ceea ce ne în­
£lan. au datoria să asigure tie a.c., controlul costurilor Rezultatele obţinute pe re a preţului de cost la fie­ votament în muncă, ridicin- deamnă să credem că toate
recuperarea grabnică a întîr- de producţie se asigură prin trimestrul I a.c. au confir- care loc de muncă, în fie­ du-şi strădaniile la nivelul ce­ colectivele sînt hotărîte ca
zicrilor existente la efectua­ stabilirea de planuri de ma’t în mare măsură efi­ care atelier, raion şi secţie rinţelor actuale ale societăţii. distincţiile acordate azi F.I.L.
rea lucrărilor de îngrijire in In cadrul laboratorului dc încercări pentru aparataj de chelt.uieli-limită la toate cienţa scontată şi existen­ pentru obţinerea unor re­ In cuvîntul său, tovarăşul Orăştie vor rămîne şi pe vii­
livadă, să valorifice eficient înaltă tensiune al I.R.E. Deva lucrează şi electricienii Leontin secţiile, raioanele şi atelie­ ţa, totodată, a unor rezer­ zultate economice cît mai ing. loan Chlrilescu a apre­ tor in cadrul judeţului nostru.
Întreg potenţialul de produc­ Furdean şl Vasile Sălăgean. El acordă o deosebită atenţie lu­ rele de producţie, evitîn- ve şi posibilităţi multiple bune. ciat că, în general, întreaga
te a pomilor. crărilor efectuate. Foto: VIRGIL, ONOIU industrie locală hunedoreană In încheierea festivităţii a
se situează la parametri fost adoptată, cu însufleţire
înalţi de producţie, Iar F.I.L. şl entuziasm, o telegramă a-
Orăştie trebuie considerată ca dresată C.C. al P.C.R., tova­
Nicolae
Ceauşescu,
răşului
formator-turnător. De 15 ani una din cele mai prestigioase prin care întregul colectiv îşi
dumneavoastră, lucrez în meseria aceasta şi iu simţul datoriei împlinite lui, cu largi perspective de exprimă ataşamentul şl pre­
unităţi economice ale judeţu­
pot
spun
că-mi
să
place
ţuirea faţă de politica parti­
foarte mult.
— Trecînd de la o pro­ dezvoltare, prin valorificarea dului, angajîndu-se să mun­
tuturor resurselor Interne de
cească şl p« viitor cu aceeaşi
fesie la alta, nu cumva a care dispune. abnegaţie şl devotament.
muncit
politicii
spiritul
— Pot spune da ! Ştiu că
1 fost borba de o instabilita­ partidului, în m-am considerat numai muncind simţi că
te ?
— Nu. pentru că pe mine cetă/ean al acestei ţări cu trăieşti, contribui la reali­
parcă m-a îmboldit ceva să drepturi, dar mai ales în­ zarea sarcinlor de produc­
— VS rog să începeţi că dacă îndrăzneam să ridic învăţ mai multe meserii, datoriri de care am căutat ţie. De aceea sînt mereu
prin a-mi destăinui mai ochii de pe lucru şi să mă pînă m-am legat de turnă­ să mă achit. Am intrat in prezentă lingă fiecare mun­ N O T A
întîi cileva date din... bule­ uit pe geam în stradă, mă toria de radiatoare. Aici. partid pentru că am dorit, citoare din subordine şi ori-
tinul dumneavoastră de trezeam cu perna de călcat după 15 ani de muncă, îmi m-am simţit matură. Am cind este nevoie dau lămu­
identitate ! în cap. Meşterul croitor nu dau seama bine că meseria vrut să fiu alături de cele­ riri, ajut efectiv. Parva Aquae
— Mă cheamă Dumitru greşea niciodată ţinta! e o artă fiindcă, după cum
Ciobanu, am 41 de ani, sînt După ce am terminat ar­ se ştie, la turnătoria pe lalte femei comuniste de — Simţiţi aprecierea to­
căsătorit şi am doi copii mata am simţit că mai tre­ sortimente nu se admite aici de la noi. Noi avem varăşelor din subordinea Nu este vorba de o nouă descoperire arheologică. Băi­
mari : un băiat şi o ţaţă. buie să învăţ o meserie. Am nici un fel de rebut. aici membre de partid care dumneavoastră ? le termale Călan sînt cunoscute Încă de.pe timpul roma­
— Ce meserie aveţi, to­ venit la Călan şi m-am an­ — Totuşi, în ce constă ne sînt permanent exemplu : — Mă respectă cu toate nilor. O atestă bazinul săpat în stînca naturală de aceşti
varăşe Ciobanu ? gajat ca muncitor necalifi­ că sînt tinără, am doar 23 moşi-strămoşi şi denumirea de Aquae a aşezării (adică o
— Păi, cu meseria, cum cat la uzina „Victoria". de ani. Eu le vorbesc întot­ denumire legată de apele tămăduitoare şi, care, atrăgea
să vă spun, e mai greu să Aici am urmat o şcoală de deauna deschis, sincer, u- atenţia, adică făcea reclamă turismului antic).
răspund, că am mai multe. 8 luni, la locul de muncă, răsc minciuna. îmi place să După 1700—1800 şi ceva de ani Oficiul judeţean de
Dacă ar fi numai una, ar şi m-am făcut macaragist. le învăţ să fie demne, turism (modern) ţine — după cum stau pregătirile de se­
fi simplu ca bună ziua, in Era o plăcere să stai sus, drepte, pentru că aceste lu­ zon — să-i adauge un „renume“ de Parva (sau pe româ­
trei cuvinte aş povesti tot, pe macara, şi să mişti tu arta ? In activitatea pe care o Margareta Ciocan, Valeria cruri le-am învăţat şi eu la neşte spus ceva între săraca, sărmana ori neajutorata sta­
dar sînt mai multe... greutăţile care încotro era — In mai multe, în toa­ desfăşoară salariatele secţi­ Ivănescu, Maria Stan. Am rindul meu de la comunis­ ţiune). Nu o merită, dar lucrurile sînt serioase din punct
— Luaţi-le pe rlnd şi nevoie. te operaţiile pe care trebuie ei din Hunedoara a Fabri­ învăţat de la ele şi am cău­ tele din secţie, care mi-au de vedere al dezinteresului, vorba hunedoreanului: oricine
spuneţi dumneavoastră ce Aflai, totuşi, că la turnă­ să le faci: iei miezurile de cii „Vidra" Orăştie, Sofica tat să le merit încrederea. fost ,.profesori de viaţă". ce-ar spune...
credeţi că e mai important. toria de radiatoare meseria la miezuitori, aşezi suporţii Morcan s-a impus ca o pre­ Şi pînă a nu fi membră de — Aveţi satisfacţii ? Acum cîteva zile, pregătirile pentru noul sezon stăteau
— Aşa mai merge, că-mi era o adevărată artă. Tre­ pentru miezuri, aşezi mie­ zenţă activă, obţinînd re­ partid am avut sarcini con­ Da, pentru că muncesc, cam aşa : pomii de pe alei văruiţi, cabinele în stare bu­
dau eu seama ce vă inte­ buia să cunoşti multe lu­ zurile, torni pudra de talc zultate care au situat-o, lu­ crete. de răspundere: se­ iar rnunca îmi este aprecia­ nă, bazinele date cu o dungă de var (care pînă acum a-
resează, adică ce e mai im­ cruri la perfecţie, să lucrezi pentru planul de separaţie, nă de lună. fruntaşă în cretară a comitetului U.T.C. tă. Activitatea schimbului tenţionează doar broaştele să nu se izbească cu capetele
portant vreau să zic. încep cu multă migală ca să ob­ torni nisipul de model — producţie. Ca o apreciere a şi brigadieră, avind in sub­ ce-l conduc primeşte zilnic de pereţi...), aleea spre bazinul principal în uşoară tendin­
cu croitoria... Cind aveam ţii rezultate bune. Şi cum la care cel mai important muncii, a iniţiativei de care ordine. pe linie profesio­ din partea şefei de secţie ţă de gazonare, plaja din faţa bazinului aşişderea, panoul
14 ani. părinţii m-au dat era nevoie de oameni... am lucru e să aibă granulaţie dă dovadă a fost aleasă nală. pes'e 9t> tovarăşe. In cu topografia staţiunii neinteligibil, iar la intrare dova­
la un meşter să mă înveţe urmat o şcoală de califica­ fină şi rezistentă mare —, secretara organizaţiei U.T.C. procesul muncii am simţit calificativul ,.foarte bine". da celei mai elementare lipse de interes gospodăresc (mo­
croitoria de lux. Tata mi-a re la locul de muncă, de torni nisipul de umblătură... din secţie. marile răspunderi atît pro­ Sînt fericită pentru că am loz, gropi în drumul de acces, o clădire pe stingă ca du­
zis: Du-le, mă, şi învaţă un an, după care am ajuns — Mulţumesc, şi-aşa nu — Recent aţi intrat în fesionale cit şi politice. conştiinţa datoriei împlini­ pă inundaţii, rufe şi albituri puse peste tot la uscat ca în
să îmbraci oamenii frumos miezuitor. După ce-am în­ pot ţine minte totul. Mai rindul comuniştilor. Ce v-a Vreau să am ce împărtăşi te, că sînt utilă, că gindesc, grădină la ţară). Noroc că parcul de arini este frumos, de
de zile mari. ră altfel, tot vălui să lac miezurile, am am o singură întrebare : ce determinat să solicitaţi a- şi eu din experienţa şi via­ un verdo crud, şi bufetul destul de asortat...
ne zice nouă ..Ciobanu", du­ vrut, vorba aia. să pot face ştiţi despre dumneavoastră, cest lucru ? trăiesc şi muncesc ca o ii- Bufetul ..merge", deoarece „călătorului îi stă bine cu
pă oi te pun!“ Nu pot să şi.......cojile" ! Ca să fie trea Dumitru Ciobanu ? — Dorinţa de a învăţa şi ţa mea celor mai tinere ca nără comunistă. drumul“... Şoseaua este, dealtfel, animată... După cîte ştim
mint, mi-a plăcut la înce- ba completă, nu de allce- — Păi... nu v-am spus ? trăi ca un adevărat om. De mine. însă, turistului îi stă bine cu ospitalitatea, cu prima
' pvt. Şi am învăţat! Di.', u- ra. Şi am trecut în hala a- fapt şi pînă a nu fi mem­ — Vă mulţumeşte mun­ Discuţie consemnată de impresie. Şi această primă impresie de sărăcie în materie
ceniria asta ţin minte bine lăturată unde am devenit... MARIN NEGOIŢA bră de partid am trăit şi ca ? I. PADUREANU de gospodărire şi idei o culegi de la poarta staţiunii.
Oricine ce-ar zice...