Page 39 - Drumul_socialismului_1973_05

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5703 ® SlMBĂTA 12 MAI 1973 3

Sărai timpla ds ar a ţării j ATELIER

Sărut timpla de aur a ţârii, :
sărut trandafirii ţi crinii, \ M O B Y
îngemănarea apei cu pâmintul, j
lumina de mai şi cîntul. Recent reeditatul roman al sărat, cu miresme de alge, de
j Mişcare de steaguri, de flăcări şi flori, lui Melville cucereşte întîi ape libere, nesfîrşite şl de oa­
nesomnul uzinei urcat între nori, prin motivul balenei albe ca­ meni mîndri, care iubesc via­
în mină sărut diamantul şi fierul, re domină toată această con­ ţa.
deasupra mingii tractorul şi cerul. strucţie grandioasă, revenind Evoluţia acestui roman nu
Sărut în patria-mi drapelul cel sfînt, cu diverse intensităţi, ca un poate fi comparată decît cu
în Ardeal veşnicia de mai a acestui pămînt. laitmotiv : e un semn şl o înaintarea solemnă a unei co­
Luna de aur răsărită a imn, chemare, o nebunie şl un vis, răbii cu toate pînzele desfă­
copile doinind, adierea de cînt,
HUNEDORENË sărut pe întinderea zării lumina, un simbol şl o fatalitate, un şurate, cu toate semnele unei
destin şl o iubire. Ce e de vechi şi glorioase experienţe,
pe oameni în mai cuprinzînd-o cu mina.
pe
ocean
unul
depărtările
fapt Moby Dick ? Ea nu su­
I VALERIU BARGĂU portă limitele unei formule : spre nu ştiu unde. Construc­
i I e fantastica balenă albă, mîn- ţia e masivă, solidă, cu o
I.......................................................................................................................... 1 dră, intangibilă, purtînd cica­ compoziţie subtilă, savantă,
tricele bătăliilor pe care le-a simbolică şi simfonică, poate
— dus ; e suficient atît ca să prea încărcată uneori pentru
explice strania frumuseţe a a- gustul firav şi pestriţ al aces­
După expoziţiile persona­ tematica cîtorva tablouri: mineaţa" şi „Fereastra“, cu cestei cărţi. E Imposibil a- tui veac, dar copleşitoare, u-
300 de ani d® !a naşterea iui Dimitrie Cantemir le de la Bucureşti (1969) şi „O tristeţe“, „Proiect pen­ acea visătoare şi ireală a- poi să nu-l iubeşti pe căpi­ luitoare şi inatacabilă.
„Moby Dick“ nu e un mo­
Petroşani (1971), pictorul tru monumentul unui miso­ pariţie feminină, în stare tanul Ahab, bătrînul, deznă­ nument pentru că acest ter­
monumentalist Horia Popp, gin", „Portret I" şi „Por­ să-şi închine la pămînt tru­ dăjduitul, încăpăţînatul, bra­ men sugerează rigiditatea şl
badurii. Frumoase în aceste
originar din Alba Iulia, este
„Hronicul e vechimii romano-moldo-vlahii“ prezent cu o a treia expo­ tret II", „Pregătiri de car­ două şi realizarea coloristi- vul, demonicul şi umanul A- răceala şi apoi, la urma ur­
compo­
tablouri
sînt
hab, fără de care lumea ar
melor, e prea convenţional şi
Din
„Carnavalul“.
naval“,
ziţia
ziţie personală la Deva, în
fl fără îndoială mal săracă.
sala galeriilor de artă ale toate răzbate un obsesiv că. Impresionează şi „Pei­ Şl mai este pe urmă atmosfe­ sărac. „Moby Dick" e una
din cărţile de căpătîi ale li­
Fondului plastic. sentiment al neliniştii, al sajul“, cu linii, spaţii, to­ ra cărţii, lumina cenuşie, pei­ teraturii lumii, ea însăşi o
Dimitrie Cantemir poate Iată un fragment din a- cu numele Valahii rămî- Absolvent al Institutului invaziei materiei şi infor­ nuri coloristice orientale. „O sajul auster şi ceaţa miază- lume cu tot ceea ce Implică
ii considerat de fapt pri­ ceastă lucrare. ind. Ce pentru adeverinţa de arte plastice „Nicolae maţiei, al asaltării omului tristeţe“, „Portret I", „Pre­ nopţii de la Nantuket sau acest cuvînt. Traducătorul, Pe­
mul nostru istoric în sensul acestuia lucru, a noastră Grigorescu" din Bucureşti din prea multe planuri şi gătiri de carnaval", „Car­ limpezimea mărilor sudului, tre Solomon, care a păstrat cu
deplin al cuvîntului, dacă Cartea a cincea socoteală într-o parte dînd, — secţia pictură monu­ direcţii. navalul" dezvăluie prea miresmele Pacificului şl far­ fidelitate duhul Iul Melville,
ţinem seama de faptul că sirtgure mărturiile gheogra- mentală — clasa Simona pregnant tragismul ideii mecul acelor nume pline de şi editura Minerva se învred­
opera sa istoriografică nu „După schimbarea, sau filor şi aducem, şi pentru Vasiliu Chintila, pictorul a
este o simplă înşiruire a mai adevărata tălmăcire, noi ei să grăiască, scrie Io- fost prezent în mai multe lumii ca teatru, al omului sugestii ce vin de departe. Şi nicesc de recunoştinţă pentru
darul ce-1 fac cititorului de
marionetă a destinului.
peste toate, vîntul de nebu­
datelor şi faptelor ca In numele Dachiii în Volohia, han Bun, din Gloverie gheo- expoziţii republicane între Monumentala compoziţie nie ce flutură foile acestei
cronicile vechi, ci operă şti­ multă vreme, toate trei ţă- graful: „Lăcuitorii, zice, a- 1968-1969 şi a participat, în- „Rodul pămîntului“ păstrea­ cărţi, un vînt de deznădejde, RADU C1CBANU I)
inţifică prin analiza ele­ cestor ţări (adecă a Moldo­ cepînd cu anul 1970, la ex­ Expoziţie ză acelaşi stil propriu ar­ I
mentelor de conţinut ale lu­ vei, şi a Muntenii, şi a Ar­ poziţii colective cu caracter tistului asaltat şi dornic de
crărilor respective în raport dealului) mai denainte au judeţean şi interjudeţean. a spune prea multe în spa­
Artiştilor de pictură
cu sursele de informaţie, fost gheţi, cărora, după so­ Din 1971 este membru sta­ ţiul, totuşi limitat, al unei
prin analiza atentă a aces- coteala lui Plinie, romanii giar al Uniunii pînze.
. tora, conformă cu ceea ce li-au zis dachi; iară după Plastici din R.S.R. Atras Premiile Uniunii
am numi astăzi critică is­ aceia s-au despărţit Dachiia deopotrivă de ştiinţele e- Este interesant ciclul de
torică. aceasta într-alte numere xacte ca şi de artă, pictorul şi grafică grafică „Monere", cu cele
noaă. Deci cară de mult patru lucrări ..Pămîntul"^
Continuator pe plan su­ s-au fost chemind Dachia se dovedeşte, pe lîngă un artiştilor plastici
perior al cronicarilor, Dimi­ din mijloc, apoi s-au nu­ virtuos al spaţiului plastic „Apa", „Aerul", „Focul“, o’
trie Cantemir demonstrează mit Transilvania, adecă cum şi un bun colorist. Primul Horia Popp sinteză a haosului cosmic al
cu argumente ştiinţifice, zicem noi Ardialul"... contact cu lucrările sale devenirii, un ciudat moc! de La sediul Uniunii artiştilor Nemţeanu, pentru scenograf
convingătoare, originea da- Aşijderea acelaş gheograf, (poate prea îngrămădit ex­ a rezuma plastic istoria vie­ plastici din Capitală a avut fia pieselor „Sfînta Ioana diri
co-romană a poporului ro­ de Transilvania, cap. 9, ţii pînă la formarea omului. loc joi dimineaţa festivita­ abatoare" de Bertold Brecht
mân, unitatea şi vechimea zice: „Care ţări acmu, cu puse) este destul de şo­ Există, la contactul cu tea decernării premiilor a- şi „Cher Antoine" de Jean
locuirii sale în jurul arcu­ cant. Ele nu vizează manie­ tablourile expoziţiei, impre­ cordate pentru activitatea de Anouilh ; critică — Nicolae
lui carpatic. deosabită numere se chea­ ra clasică de expresie pic­ O senzaţie acută a neîn­ sia dorinţei de integrare în­ creaţie desfăşurată în anul Argintescu-Amza, pentru cro­
mă Valahia şi Moldavia. In turală, ci recurg la jocul ţelegerii, a inadaptabilităţii
Lucrarea „Hronicul a ve­ vremurile mai vechi tot tr-un circuit mondial (nu 1972. nicile şi articolele de artă
chimii romano-moldo-vla- cu-n nume, Valahia, să che­ geometric al sugestiei şi răzbate din pînzele aminti­ naţional !) al valorilor plas­ In acest an, Marele Pre­ plastică. De asemenea, au
hii“ a fost redactată mai ma". transfigurării. Sentimentul te Granitic, trist şi dezolant, tice universale, deşi artistul miu al uniunii a fost acor­ fost atribuite „Premiul tine­
întîi de Dimitrie Cantemir Dimltrle Cantemir (după o Deci noi mai mult cuvîn- constant generat de tablou­ „Proiectul pentru monu­ refuză apartenenţa la vreun dat sculptoriţei Miliţa Pe- retului" lui Ion Grigorescu,
în limba latină în anul «tâmpă de epocă). tul nelungind, pentru aces­ rile expoziţiei nu este însă mentul unui viitor miso­ curent sau gen anume. De traşcu, pentru întreaga sa ac­ pentru lucrările de la Biena­
1717, şi tradusă apoi de au­ rîle pomenite, cu un nume ta a Valahiii de obşte neam, cel propus în motto-ul ca­ gin" are, fără îndoială, mul­ aici, posibilitatea mai re- tivitate de creaţie, desfăşu­ la de pictură şi sculptură
tor între 1719-1722 sub titlul ietului program şi aparţi- rată timp de o jumătate de
s-au numit, pînă adecă cînd cu mărturiia streinilor, pre tă putere de expresie, dar, strînsă de comunicare cu 1972, precum şi pentru ex­
complet : „Hronicon a toată domniia, dintr-una în cîoaă, cilitoriu îndestulii să fie nînd marelui Brâncuşi : un public larg şi uneori veac. In acest an, juriul a a- poziţia personală de la ga­
Ţara Românească, care a- s-au despărţit, pre care vre­ poftim, iară noi vom arăta „Nu căutaţi aici formule totuşi, e dezolant. Talentul senzaţia de „déjà vu" lăsa­ cordat următoarele premii : leriile „Orizont“ din Capita­
'^p&i s-au împărţit în Mol­ me, partea Valahiii cea mai pricina, cum streinii şi me- obscure sau mistere, eu vă portretistic, poate prea pu­ tă de unele .tablouri. Pictură — Pavel Ilie, pentru lă ; „Premiul Prototip" lui
dova, Muntenească şi Ar­ mare, de pe apa Moldova giiaşii de prin prejur, şi dau bucurie curată“. Şi a- ţin exploatat, reiese şi din compoziţia „Odihnă“ şi lucră­ Monica Damian Scurtu, pen­
dealul din descălecatul ei numele a toată ţara mu­ cînd au început pre aceste ceasta pornind chiar de la suavele tablouri „Bună di- ILEANA LASCU rile realizate anul trecut; tru creaţiile în sticlă : „Pre­
de la Traian împăratul Rî- ţind, s-au numit Moldova, ţări cu ale sale numere a sculptură — Vasile Gorduz, miul revistei „Arta" lui Ho»
mului". singura Ţara Muntenească, le chema... pentru lucrările prezentate ria Bernea, pentru lucrării»
la expoziţia din 1972, la Bie­ de pictură din ciclul „Dea­
nala de pictură şi sculptură lul" şi lucrarea „Curtea",
1972 şi expoziţia a dedicată întreprinse şi în pentru cercetările
precum
par­
Conferinţei
naţionale
ex­
domeniul
File dintr-un manuscris transilvănean Expoziţie de tidului ; grafică — Dumitru presiei picturale ; „Premiul
Galaţi)
(din
Cionca
pentru
Mircea
lui
criticii"
Spătaru
ceramică şi lucrări lucrările prezentate la expo­ din Cluj — creaţia sculptu­
Sava Săvoiu-Popovici este dată un trăznet zguduitor de duce pe bara de purtat, ei lo ziţiile din ţară şi străinăta­ rală „Horia, Cloşca şi Cri-
un nume mai puţin cunoscut pămînt ca cutremurul ne tăvăli de la podul intern te ; artă decorativă — Cos­ şan" ; „Premiul pentru crea­
în cultura românească. Năs­ făcu să ne ridicăm şi să ne ponă în curte şi ponă la uşia te! Badea, pentru lucrările ţia populară a meşterilor
cut la 11/23 octombrie 1818 uităm la fatala cetăţuie, care cazematelor, ca pre nişte bu­ din lemn prezentate în expoziţia per­ populari" — lui Nicolae Popa
la Rîul Sadului de lîngă Si­ zăcea într-un nor mare de toaie de rachiu. Cei în via- sonală de la galeriile „Gala- din Tîrpeşti, judeţul Neamţ,
biu, în 1845 îl întîlnim ca fum ; femeile cu ochii mai ţie au fost chemaţi în faţa In incinta Castelului teea" şi pentru lucrările cu
profesor de cînt la Şcoala buni văzură ştirbitura şi prin tribunalului, dar vina a căzut Corvineştilor din Hunedoa- care a participat la expozi­ pentru contribuţia adusă la
confgjşipjigjg _ greco-ortodoxă „ ceaţa, fumului eschiemară: au pe cei morţi (...)". i ra s-a deschis de curînd o ţiile internaţionale de cera­ conservarea şi înnoirea crea­
din Deva, unde l-au surprins crăpat cetatea !... In două. „...Se aştepta în această zi I expoziţie de ceramică şi mică de la Londra, Perugia ţiei' în domeniul măştilor
evenimentele revoluţionare de , trei impute fumul se înăl- (6/18 august) să treacă o par­ j lucrări de lemn, aparţinînd şi Faenza (Italia), Vallauris populare, şi Andras Balint
la 1848. Tînărul profesor s-a ţară şi cetatea jumătate era te din armata lui Iancu, caro j membrilor cercului de ce- (Franţa) : artă monumentală din 'cdrriuna Calnic, judeţul
situat atunci alături de inte­ păzea ţicrmurile drept al Mu­ I ramică de pe lîngă casa — Zoltan Kovacs, pentru Covasna, pentru creaţiile
lectualii înaintaţi legaţi de reşului, însoţind pe regele ; de cultură. Printre expo- mozaicul de piatră naturală populare realizate în orna­
popor, de aspiraţiile acestuia, Anul revoluţionar 1848 munţilor Iancu şl pre cei doi i nate se remarcă originale realizat la Universitatea din mentaţiile în lemn, în stil
rostind chiar în biserică „u- prefecţi Axente şi Balint, ca­ i vase din argilă roşie, in­ Cluj ; scenografie — Dan secuiesc.
nele cuvîntări populare faţie re aveau să se reprezentezie teresante măşti funerare
cu revoluţiunea ce era acum generalului rusesc în Deva. şi mascote, lucrări execu­
matură“. aroncată în aer cu tot ce fu Mal mare furnicare de oa­ tate din rădăcini.
In anul 1906 cîijd a murit, într-însa — apoi continuarâ meni în Deva şi în jurul De­ Expoziţia va fi deschisă
Sava Săvoiu-Popovici a lăsat a arde ce mai rămasă ; din vei încă nu s-a mai pome­ pînă la 25 mal a.c. P O Ş T A L I T E R A R Ă
un jurnal, însumînd nu mai 328 oameni cu totul, de abia nit, ca în această seară, cînd i
puţin de 45 de volume, cu scăpară Seanţ caporal cu Iancu cu prefecţii lui, trecînd
circa 22 000 de file, euprin- băiatul lui, iară nuicrea cu Mureşul, veni de a se pre­ D. I. C. — Sîntandrei. George Martin — Hune­
zînd evenimente din peste copila în braţie o ucisă la zenta generalismului rusesc ; De la cenaclul Indiscutabil, poluarea natu­ doara. Elanul liric pare re­
opt decenii. Reproducem uri poartă şi 17 soldaţi care e- rii poate constitui subiect ţinut. Se vede totuşi că ştiţi
rau ocupaţi despărţindu-se prefecţii şi viceprcfecţii se de poezie, numai să fie în- să mînuiţi slovele. Mai tri­
fragment din această cronică, de locuinţie cu facerea pa­ învîrteau cu Iancu în fronte tr-adevăr vorba.de poezie!... miteţi.
privitor la un eveniment din troanelor scăpară cu viaţa tot pe lîngă generali şl ofI- literar RITMURI Ioan Buştea — Ilia. Ver­
timpul revoluţiei poşoptiste — (...) Seanţ, caporal, care se ciri stabali ruşi, de la rezer­ suri de început,- şovăitoa­ Semen Avrigău — Brazi,
manuscris păstrat la familia afla in oraşiu cu rapoartele va ce rămase în oraşul ocu- re încă, în marginea caie­ corn. Rîu de Mori. Gînduri
Bucşa din comuna Sadu, ju- se lamenta despre (cei ne­ pîndu-se cu întemeierea unei Ieri s-a desfăşurat la De- telor şcolare, toată atenţia frumoase despre patrie, dar
. deţul Sibiu. disciplinaţi ; (ce) descarcă administraţii provizoră (...). j va o nouă întîlnire de lu- concentrată asupra rimei. care se pierd in van dato­
j cru a membrilor cenaclu-
„...Două zile după merge­ buţile cu praful de puşcă cu După vro cîteva zile, gar­ I lui literar „Ritmuri". Liviu In general, strofele sînt rită lipsei mijloacelor de
rea lui Bem la a sa armată pipa în gură (...) şi fac foc nizoana Devei fu ocupată de ; Nicola a citit pagini din simple constatări de felul : expresie.
spre Sibiu, mi se pare că era în curte şi-şi prăgeşte pita cu trupe împărătesei, pre care ; romanul la care lucrează, „I-atita cînt şi veselie/ In C. Atănăsoaie — Călan.
in ziua de Sf. Maria Mare la slănină. Nu-şi poate cugeta nu Ie văziusă nime de Ia în­ j Au urmat vii dezbateri pe primăvara ce-a sosit/ Şi pă­ Deocamdată, nu.
Apuseni 15 8, cu o zi mai alta, că descărcînd in acea ceperea războiului (...) ponă ; marginea fragmentelor pre- sările călătoare/ Se-ntorc la
curînd ori mai tîrziu — era zl între altele vreo 14 tone Ia încheierea păcii prin ar­ i zentate. cîmpul înverzit“/. Red.
o teribilă căldură — (...) deo­ de pulbere şi în loc de a le mele ruseşti (...)".
CARTEA ■ SCENA a DISCUL ■ ECRANUL i
@ Sofia Nădejde — Vic­
EdUoria’e: de teorie literari — de na­ o tor Vişinescu, colecţia „Evo- Pentru melomani telor Unite este foarte inte­ te, despre perfidia cu care
experienţe
tură
doar
resantă,
configureze
să
însumînd
yankeii au trădat cauza in­
posibilă „gramatică" viitoare .• cări“ a Editurii politice, de cele mai multe ori îndea­ dienilor. Fireşte, trădarea în­
a literaturii. Analiza ideilor 1973. juns de amare pentru indi­ făptuită de generalul Harri­
Ion Sîngereanu şi curentelor literare este în­ Este vorba despre viaţa ri­ © , C'întece patriotice ostă­ nescu : „Concertino în stil eni. Mai este apoi remarca­ son, guvernatorul statului
treprinsă într-o perspectivă nei femei-cetăţeap, militan­ şeşti". Este vorba de prhnul, clasic pentru pian şi or 'hes- bil şi faptul că povestea lui Indiana, îşi are semnificaţia
tă socialistă, publicistă, scri­ din seria de trei discuri, cu- tră", „Sonatina de pian pen­ Tecumseh este exemplul ti­ sa : politicienii porniţi pe că­
strict critică, istorică şi des­
româneşti
creaţii
prinzînd
tru mîna stingă“ — de Dinu
„Cu taxă inversă“ criptivă. Ea pregăteşte tere­ creatoare directoare de reviste, premiate la primul concurs Lipatti, şi „Bourree din Suita pic al trecerii unui personaj pătuială nu prea aveau
itoare,
la
real în legendă.
cluburile
mun­
nu
şi
scrupule
nul pentru viitoarea sinteză citoreşti. Este o operă închi­ şi festival naţional de muzi­ nr. 2 pentru pian", „Sonata După cîte se vede, filmul /îeapărat să-şi respecte ţineau
cu-
de istorie literară, dar nu se nată miilor de pagini tipă­ că ostăşească. Cîntecele sînt nr. 2 şi 3 pentru pian şi vi­ regizat de Hans Kratzert are vîntul dat. De asemenea,
( V E R S U R I ) interpretate de corul şi or­ oară“ de George Enescu. o motivaţie solidă, epuizînd este veridică înflăcărarea cu
substituie unei astfel de o- rite în care vibrează crezul chestra M.F.A., dirijor Dinu
peraţii, mult mai complica­ ^fierbinte în izbînda ideilor Stelian şi Sergiu Eremia. © Doina Badea — un nou aproape total arsenalul de care Tecumseh luptă pentru
Nu pentru că l-am cunos­ clipei, semnificaţiile unor te. socialismului. disc cuprinzînd melodii de argumente de care se poate drepturile neamului său.
cinema­
producţie
o
bucura
cut personal pe Ion Sînge­ gesturi şi momente esenţia­ © O casetă de discuri, ca­ Vasile Veselovschi scrise a- tografică : baza reală ; o Şi totuşi, în pofida unei
reanu, nici pentru că el este le. Există în aceste elanuri ★ re va face plăcere iubitorilor nume pentru ea : „Poate o- problematică serioasă legata aşa mari fidelităţi faţă de
fiul meleagurilor noastre şi poetice şi un ecou al pre­ muzicii simfonice, cuprinde dată vom trăi din amintiri", de această bază : motivaţie sursa inspiratoare, filmul are
nici pentru că întîmplător, lungitelor lecturi din Blaga ® Mica enciclopedie teh­ Scrisă într-un limbaj acce­ cinci înregistrări în interpre­ „Nebun mi-e sufletul", „Pen­ estetică, prin acel fenomen al unele scăderi. Incepînd cu
am asistat la momentul cînd (Elogiul satului românesc), nică ilustrată. (Traducere din sibil, pâstrînd însă rigurozi­ tarea pianistului Dinu Lipatti tru orice băiat" şi „Cine-i folclorizării de care amin­ un peisaj european natural,
volumul său a fost prezentat ceea ce conferă cărţii un limba germană, Editura En­ tatea ştiinţifică şi terminolo­ şi a violonistului George E- femeia". team mai sus ornamentat fantezist de către
cititorilor, în prezenţa auto­ grad de distincţie şi elevaţie ciclopedică Română). gia adecvată fiecărei specia­ scenografi, şi sfîrşind cu Goj-
rului într-o librărie din Cluj, culturală. Un alt aspect l-ar Lucrarea prezintă sub for­ lităţi, lucrarea se adresează Lucrurile sînt lămurite, ko Mitic, transformat prin
nu acestea sînt motivele ca­ putea constitui nota bacovia- mă de articole însoţite de unor cercuri largi de cititori deci, din punct de vedere arta grimajului în Tecumseh.
re m-au determinat să pre­ nă, mîngîietoare şi romanti­ planşe explicative în culori cărora le pune la dispoziţie teoretic. „Tecumseh" are, fă­ Şi mai este ceva care ţine tot
zint cartea de versuri — că, în care poetul transcrie Film : „Tecumseh“ ră îndoială, ambiţii nobile,
„Cu taxă inversă" — apăru­ peisajul citadin principiile de bază şi modul un mijloc rapid de informare voind să vorbească, prin o- de domeniul trucurilor.
tă recent în Editura Dacia. Deşi volumul cuprinde nu­ de funcţionare a unor dispo­ asupra principalelor reali­ vocarea şefului de trib, mort
Adevăratul motiv îl consti­ meroase poeme cu un ca­ zitive şi aparate tehnice zări ale tehnicii contempo-' în 1813, în timpul unei lup- AL. COVACI
tuie căldura, sinceritatea şi racter oarecum mai personal, frecvent întîlnite. rane. Este îndeobşte cunoscut semnat de cuplul Rolf Romer
emoţia reală — principalele poetul a ştiut să se integre­ faptul că filmele cu indieni — Wolfgang Ebeling nu este,
coordonate ce se desprind ze acelei poezii de admira­ au o deosebită priză la pu­ prin urmare, un univers fic­
din respectivul volum. ţie faţă de eroii neamului blic. Şi — ceea ce este mai tiv, ci unul real : însăşi is­
Tematic şi stilistic, vo­ nostru, care au trăit, au tre­ interesant — nu numai la o toria Statelor Unite. Intr-una
lumul se înscrie într-un te­ cut sau au murit în vestita anumită categorie de public, ,.din paginile acestei istorii
ritoriu liric a cărui sensibi­ Alba Iulia, cetatea simbolică Spectacole cum ar fi aceea a preado­ putem întîlni numele lui Te­
lescenţilor
şi
adolescenţilor,
cumseh, şef de trib puternic,
litate şi atmosferă aduc a- pentru care poetul vibrează ci şi la cea a oamenilor ma­ ager la minte şi cu certe dis­
minte elemente eseniene, patriotic şi profund. turi care, la vizionarea ori­
dar şi o asimilare a unei Dar ceea ce m-a surprins ponibilităţi diplomatice. Fap­
poezii ardeleneşti mai tine­ peste măsură în acest vo­ @ Orchestra de muzică populară „Cindrelul" a Filar­ cărei pelicule inspirate din tul demonstrează, în ultimă
re, autorul fiind într-o strîn- lum este nota originală, or­ monicii de stat din Sibiu prezintă azi la Hunedoara şi istoria pieilor roşii, fac o instanţă, că realitatea isto­
să filiaţie ca nuanţă şi su­ ganică, puterea de a emoţio­ Ghelar spectacolul folcloric „Să doinim ca la Sibiu“. trimitere activă, inconştien­ riei poate fi uneori mai pal­
net cu Ioan Alexandru (din na antologic, pe care o reu­ Acelaşi spectacol va fi oferit miine, 13 mai, şi spectato­ tă la cărţile lui Fennimore pitantă decît dezlănţuirea
primele sale cărţi), Gheorghe şeşte Ion Sîngereanu atunci rilor din Gurabarza şi Brad. Cooper şi Karl May. Viabi­ fanteziei scriitoriceşti şi că
Pituţ sau Ana Blandiana. litatea genului se explică, figura lui Tecumseh nu este
cînd, tematu', atacă zona li­ © „La vatra horelor străbune" se intitulează specta­
Decorul satului ardelean este nei poezii destul de rare în colul Ansamblului artistic „Maramureşul" din Baia Mare deci, prin firele sentimenta­ mai puţin interesantă decît
recompus şi dezbătut liric, literatura noastră — poezia ce va fi prezentat duminică la Deva, iar în 14 şi 15 mai le care conduc la vechi a- cea a lui Winnettou. luptei
episodul
esenţă,
In
contemplativ, cu o ciudată la Petroşani şi Lupeni. mintiri de lectură, pe de-o
despre mineri. parte, şi senzaţiile exotice şi duse de Tecumseh pentru
„lăcomie“ de a retrăi uni­ © La Hunedoara, mîine seară. Teatrul de stat din tonifiante ale descoperirii şi independenţa poporului său
versul copilăriei, puritatea VICTOR MIJA Sibiu prezintă piesa „Povestea unei iubiri“. redescoperirii, pe de altă este deosebit de interesant,
parte. colportînd semnificaţii exis­
© Teatrul „Ţăndărică" din Bucureşti, va fi azi oaspe­ tenţiale în destinul populaţi­
„Tecumseh“ nu se inspiră,
@ Dicţionar de idei lite­ Ni se prezintă un dicţio­ tele copiilor din Deva cu piesa „O poveste cu cîntec". însă, nici din operele lui Co­ ei băştinaşe din America. De
rare de Adrian Marino (Edi­ nar critic de idei literare — oper, nici din cele ale lui asemenea, în principiu, în­
tura Eminescu, 1973). în nici un caz un „tratat“ Karl May. Sursa scenariului treaga istorie a formării Sta­