Page 40 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 40
r^rwrasroicw
——
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5703 SlMBĂTÂ 12 MAI 1973
4
wmswsasmsKB
CBZF^7î^m53tm*93QEOTl^a
La întreprinderea comercială locală de stat
pentru alimentaţia publică din Hunedoara
Dezbaterile generale ale sesiunii Sesiunea Comisiei mixte Reuniunea
Comisiei Economice a O.N.U. de cooperare economică, multilaterală Ridicarea nivelului de pregătire
industrială şi tehnică
pentru Europa dintre România şi Italia de la Helsinki al salariaţilor-sarcină
HELSINKI 11 (Agerpres). --
ROMA 11. — Coresponden tru dezvoltarea în continuare Trimisul special, Dumitru Ţinu,
GENEVA 11. — Corespon care aceasta este chemată ţele de destindere politică pe tul Agerpres, Radu Bogdan, a relaţiilor economice şi a co transmite: Vineri, consultările
dentul Agerpres, Corneliu să-l joace în dezvoltarea eco arena europeană sînt încura transmite : Intre 8 şi 11 mai, operării industriale şi tehnice. multilaterale de la Helsinki in permanentă atenţie
Vlad, transmite: La Palatul nomică a ţărilor europene, in jatoare în ce priveşte extin s-au desfăşurat la Roma lu In acest sens, au fost conve consacrate pregătirii Conferin
Naţiunilor au continuat dezba perspectiva favorabilă creată derea, în viitor, a domeniilor crările celei de-a 4-a sesiuni nite o serie de măsuri pe li ţei pentru securitate şi co
terile generale In plenara ce de reuniunea de la Helsinki. de activitate a comisiei. a Comisiei mixte de coope nia informării firmelor din operare în Europa au conti
lei de-a 28-a sesiuni a Comi In discursul său, conducă Comisia poate şi trebuie să rare economică, industrială sectoarele construcţiei de ma nuat în grupuri de lucru. In ultimii ani, Ia I.C.L.S. şi trimişi la şcolile profesio
siei Economice a O.N.U. pen torul delegaţiei Uniunii Sovie constituie tot mai mult unul şi tehnică dintre România şi şini, chimiei şi petrochimiei, In şedinţa grupului de lucru pentru alimentaţia publică, nale comerciale. Astăzi In u-
tru Europa. tice, A. E. Nesterenko, a re din instrumentele majore ale Italia. Delegaţia română a siderurgiei, electronicii, elec pentru problemele cooperări din Hunedoara, se acordă o nitătile de alimentaţie publi
Schimbul de experienţă si marcat că lucrările actualei cooperării economice inter- fost condusă de Marin Trăis- trotehnicii, telecomunicaţiilor, culturale, participanţii au e- mare atenţie, o grijă necon că ale Hunedoarei muncesc
cooperare strinsă între ţările sesiuni se desfăşoară într-o puropene, a declarat ta rîndul taru, adjunct al ministrului industriei uşoare, agriculturii, xaminat propunerile pentru tenită bunei pregătiri a lu foarte mulţi tineri care do
membre ale Comisiei — a spus atmosferă de destindere spo său reprezentantul Elveţiei. Je- comerţului exterior, iar de industriei alimentare şi turis definitivarea textului pream crătorilor din toate unităţi vedesc dragoste fată de me
în cuvîntarea sa M. Hruza, rită, într-un climat politic sub rome Lugon. Pentru Elveţia, a legaţia italiană de Giulio Or- mului asupra acţiunilor care bulului la acest capitol. le. Anul trecut, ca să ne re serie, fată de această grea
ministru adjunct al afacerilor stanţial îmbunătăţit, în condi continuat el. este important lando, subsecretar de stat. la interesează ambele părţi, mă A avut loc o nouă şedinţă ferim la perioada cea mat şi frumoasă muncă de ser
externe al Cehoslovaciei, — ţiile afirmării crescînde a ca aceasta să favorizeze în Ministerul Comerţului Exte suri pentru organizarea ope a grupului de lucru însărcinat recentă, s-a desfăşurat o ac vire civilizată, corectă şi
trebuie să contribuie atît la principiilor coexistenţei paşni tr-o măsură sporită şi într-un rior al Italiei. rativă a unui schimb de infor cu elaborarea ordinii de zi şi tivitate intensă, o muncă sus cinstită a oamenilor.
ţinută pentru ridicarea nive
dezvoltarea economică a ţă ce a statelor cu sisteme so mod sistematic un schimb de Comisia mixtă a analizat maţii asupra posibilităţilor de a instrucţiunilor pentru orga lului de pregătire al tuturor Trebuie evidenţiată activi
rilor europene, cit şi la ame ciale diferite. Succesul confe experienţă şi informaţii asu stadiul realizării prevederilor cooperare economică, indus nismele viitoarei conferinţe ce tatea unor şefi de unităţi, ca;
liorarea relaţiilor dintre state rinţei general-europene, a pra tendinţelor si perspecti protocolului sesiunii a 3-a a trială şi tehnică, atît în cele se va ocupa de cooperarea e- salariaţilor. N-a rămas nici Moise Gros, Eduard Ştefă-
în vederea consolidării păcii spus el, ar deschide noi per velor economice ale tuturor Comisiei mixte româno-ita- două ţări, cit şi pe terte pie conomică, tehn ico-ştiinţificS şi un lucrător — de la debara- nescu, Ioan Pnntiloiu, Petru
satori la şefii de unităţi şi
liene, constatînd cu satisfac
în domeniul protejării şi a-
în lume. spective pentru extinderea co ţărilor europene din vestul şi ţie că au fost înregistrate re ţe, organizarea unui schimb meliorării mediului înconjură director să nu fie cuprins în Tat, Ioan Pascu, Margareta
de delegaţii economice etc.
Rclevînd că Austria, una din operării economice între sta estul continentului. zultate favorabile, mai ales Pentru o mai bună cunoaş tor. Cu acest prilej, s-a ajuns tr-o formă sau alta de şcola Cioponea, Dumitru Marcu,
tarile mici ale Europei, acor tele europene, în mod particu Conducătorul delegaţiei Fran în sectoarele siderurgic, in tere a posibilităţilor pe care ia un acord pentru înscrierea, rizare, în raport cu cunoş Suzana Fulea, Ioan Vidican,
dă cea mai înaltă atenţie şi lar in cadrul Comisiei Econo dustriei chimice şi petrochi le oferă legislaţia din cele în preambulul la acest capitol, tinţele, pregătirea şi vechi a şefei biroului personal. E-
tot interesul său activităţilor mice a O.N.U. pentru Europa. ţei, J. Dupral, a evidenţiat mice, . construcţiei de maşini două ţări, a formelor diferi a unei formulări în care se mea ce le avea. Aproape 100 lena Moga, şi a lui Costică
comisiei, şeful delegaţiei aces In acelaşi timp, lucrările ac experienţa comisiei în cîmpul şi electronice. De asemenea, te de cooperare, în special subliniază că viitoarea confe de lucrători îşi completează Fotache, şef serviciu comer
cial, a căror muncă de fie
tei ţări, R. Mariins, a subliniat tualei sesiuni pot contribui la relaţiilor economice Est-Vest, comisia a analizat stadiul re societăţi mixte de producţie rinţă va avea în vedere in studiile generale. 23 frecven care zi a fost îndreptată şi
cadrul excelent, bine organi crearea unei atmosfere favo eforturile sale viz.înd realiza laţiilor comerciale dintre cele şi comercializare, s-a conve teresele ţărilor şi ale regiu tează cursurile liceului, res spre creşterea şi educarea
zat, beneficiind de participa rabile desfăşurării reuniunii rea universalităţii organismu două ţări, relevînd că, în ul nit organizarea pnor mese nilor în curs de dezvoltare şi tul au fost cuprinşi în viitoarelor cadre do ospătari,
schimburile
ani,
timii
reci
rea tuturor statelor continen de la Helsinki. lui Naţiunilor Unite de co proce de mărfuri au marcat rotunde cu In firmele italiene efectele pozitive pe care lăr cursuri de calificare, ridica barmani, bucătari, pentru re
legătură
cu
interesate.
tului pe care le oferă comisia Reprezentantul Norvegiei, J. operare economică în Euro o creştere substanţială. A schimburile comerciale. au girea cooperării între statele re a calificării, specializare, ţeaua alimentaţiei publice a ■
de reciclare şi altele. Lucră
participante le va avea asu
şi rolul tot mai important pe Bovesen, a relevat că tendin pa ; el a semnalat largile po fost apreciată, totodată, ca fost evidenţiate posibilităţile pra relaţiilor economice mon torii din unităţile reprezen Hunedoarei, Călanului, Ghe-
sibilităţi care există în dome pozitivă colaborarea dintre de intensificare şi diversifica diale. tative au urmat şi cursuri larului, Teltuculut şi altor
niul cooperării industriale In Camera de ' Comerţ a Româ re a acestora, în special pe de învăţare a limbilor străi localităţi de pe cuprinsul mu
niei şi Institutul Naţional de linia creşterii exportului ro nicipiului.
tre ţările europene şi a sub ne de mare circulaţie, de
Comerţ Exterior al Italiei. mânesc de produse industria Roadele concrete ale mun
linia! necesitatea folosirii lor Cele două părţi au consta lizate şi, îndeosebi, de ma- Noul guvern cunoaştere a legislaţiei în cii de pregătire şi speciali
Încheierea deihaterilar din Bundestag într-o măsură sporită. tat că există perspective pen şini-unelte. vigoare ş.a. zare a cadrelor din toate u-
Subliniind că în ultimii ani
olandez s-au aplicat criterii mult mai nitătile de alimentaţie publi
că din Hunedoara se văd la
judicioase şi în selecţia ca
fiecare pas. De la o zi la
in legătură cu ratificarea tratatului HAGA 11 (Agerpres). — drelor viitoare pentru unită alta creşte gradul bunei ser
Conferinţa ministeria africană ţile întreprinderii, avem su viri, a atenţiei şi amabilită
Noul guvern olandez a depus,
ma aproape completă a preo
ţii fată de publicul consu
dintre R.L.G. si R.D.G. vineri, jurămintul în fata Re cupărilor ce există Ia mator. Astăzi 1n fiecare uni
Noua
ginei
echipă
Iuliana.
I.C.L.S.A.P.
din
Hunedoara,
ministerială, condusă de Joop de a forma cadre corespun tate clienţii întîlnesc o am
ABIDJAN 11 (Agerpres). — tea politica, arată documentul, In ceea ce priveşte contro Den Uyl, preşedintele grupu biantă plăcută, o servire ci
BONN 11 — Corespondentul tea tratatului şi a aderării la Lp cadrul primei conferinţe mi statele africane sînt hotărîte versata problemă a lărgirii lui parlamentar socialist, are zătoare ci o pregătire temei vilizată. atentă, ceea ce este
nică, pentru fiecare dintre u-
Agerpres, N. S. Stănescu, Carta O.N.U. pentru normali nisteriale africane, consacrată să-şi dobîndească în cel mai Comunităţii Economice Euro în componenta sa 16 min'ş- nitătile sale. şi rezultatul activităţii per
transmite: Vineri la prînz zarea relaţiilor R.F.G. cu alte dezvoltării economice a conti scurt timp posibil şi indepen pene si a posibilităţilor de a- tri — 10 apartinînd blocului Elevilor din ultima clasă manente depuse pentru buna
s-au încheiat în Bundestagul state ale lumii, pentru spori nentului, care se desfăşoară în denta economică — condiţie sormre la acest organism a denumit „progresist“ şi şase a şcolilor generale de pe pregătire, pentru specializa
vest-german dezbaterile asupra rea contribuţiei la . adîncirea capitala Coastei de Fildeş, dez esenţială pentru ta ele să poa unor noi state din Africa, ra celui „confesional“. raza municipiului li s-a vor rea si profilarea lucrătorilor
legii privind ratificarea „Tra procesului 'de destindere, la baterile sînt concentrate asu tă deveni membre cu drepturi portul propune organizarea La baza activităţii noului bii despre meseriile de ospă din întreaga reţea a între
tatului asupra bazelor relaţi cooperare şi securitate pe pra examinării raportului pre egale ale comunităţii interna urgentă a consultărilor nece cabinet olandez se află un tar, bucătar, barman, cofe prinderii comerciale locale
ilor dintre Republica Federa continentul european şi in lu liminar, alcătuit de un grup de ţionale“. sare pentru adoptarea unei program în 14 puncte, care tar, vînzător în alimentaţia de stat pentru alimentaţia
lă Germania şi Republica De me. experţi, în legătură cu prinr'- Raportul grupului de ex poziţii africane comune înain cuprinde, printre altele, jaloa publică. Cei care au manifes publică din Hunedoara 1
mocrată Germană“ şi a legii Rusă la vot, legea privind palele aspecte ale economiei, perţi apreciază că, pentru mo tea deschiderii negocierilor cu nele unei politici economice tat dorinţa de a se califica
aprobarea tratatului dintre comerţului, politicii bancare şi partenerii occidentali. In orice eficace — care să tină seama
privind aderarea R.F.G. la dificarea situaţiei economice şi munci în alimentaţia pu (Material publicat la ce
R.F.G. şi R.D.G. a întrunit financiare a statelor Africii. şi monetare a ţărilor africana caz, recomandă raportul, vi de manifestarea unor tendin blică. pe baza aptitudinilor rerea I.C.L.S.A.P. din
Carta Naţiunilor Unite. In 268 voturi pentru, şi 217 îm Ideea centrală a acestui 'a- un mijloc sigur îl reprezintă itoarele relaţii ale Africii cu ţe inflaţioniste —, reforme cu dovedite, au fost selecţionaţi Hunedoara)
cursul dezbaterilor, au fost potrivă, obtinînd majoritatea port, relatează agenţiile Reu- accelerarea schimburilor inter C.E.E. trebuie să fie stabilite caracter social, precum şi sa
ascultate expunerile cancela necesară pentru ratificare. Le ter şi France Presse, este n- regionale, reducerea dependen cu „maximă supleţe“, pentru tisfacerea unor revendicări ale
gea privind aderarea la Car ceea că Africa trebuie să-şi a- tineretului. Programul preconi
rului Willy Brandt şi ministru tei fată de exterior şi stimu a nu fi afectată dezvoltarea
ta O.N.U. a fost aprobată cu sume în mod deplin controlul zează, de asemenea, o diminu
lui de externe Walter Scheel, 364 voturi pentru, şi 121 îm direct în sfera dezvoltării eco larea dezvoltării, între altele, independentă a statelor afri are sensibilă a cheltuielilor
care au subliniat lnsemnăta-; potrivă . nomice. „Cucerindu-şi liberta prin creşterea exporturilor. cane. militare. Tragere specială pronoexpres
roa la 13 mai 1973
Tenis
Se atribuie în număr nelimitat :
TURNEUL INTERNAŢIONAL
DE LA BOURNEMOUTH — AUTOTURISME: „Dacia 1300“ şi „Da
cia 1100“
LONDRA 11 (Agerpres).— — EXCURSII : „Goasta Dalmaţiei“ cu au
Un campion şi doi vicecampioni In turneu) internaţional de tocarul
tenis de la Bournemouth
s-au disputat „sferturile de — EXCURSII: în Bulgaria şi Grecia
naţionali la judo (copii) finală“ ale probei de dublu — premii în bani de valoare fixă şi variabilă
bărbaţi. Iile Năstase (Româ Se extrag 31 numere în 5 extrageri
nia) şi Juan Gisbert (Spa Se atribuie premii pe 24 categorii
In zilele de 3—6 mai 1973 au rtt titlul de campioni judeţeni nia) au întrecut cu 3-6, 6-3,
avut loc, la Timişoara, fina şt de zonă, au reuşit ca, prin- 8-6 perechea spaniolă Gime- Azi ultima zi cînd vă mai puteţi procura
lele Campionatului republican tr-o bună pregătire tehnică şi bilete pentru această tragere.
do judo, rezervat copiilor. fizică, precum şi animaţi de no-Munoz. S-a calificat pen
voinţa de a-şi învinge adver
Faţă de celelalte ediţii, cea sarii, şi în finale să aibă o tru semifinale şi cuplul Ion
din anul acesta s-a bucurat de comportare meritorie. Dor» Tiriac (România) — Adriano
o participare mal numeroasă, Sapta a cucerit titlul de cam
ridieîndu-se totodată şl la un pion naţional la catcg. 65 kg Panatta (Italia) învingător
înalt nivel tehnic, atrăgînd a- — copii I. iar Gabriel Sapta şi cu 6-2, 6-3 în fata cuplului
tenţia observatorilor federaţiei Daniel Văcăreţu au devenit vi iugoslav Franulovici-Jovano-
de specialitate, care intenţio cecampioni naţionali la categ.
50 kg, respectiv, 60 kg — co vîci. In celelalte două parti
nează să recruteze lotul ce ne întreprinderea minieră
pii II. de s-au înregistrat următoa
va reprezenta ţara în „Cupa
Pe această cale ii felicităm, rele rezultate: Case, Mas-
prieteniei“ (Cuba), la categoria urîndu-le noi succese in acti ters (Australia) — Maud
copii I (născuţi 1957—58). vitatea sportivă, precum şi la Hunedoara
învăţătură, unde cei trei sînt (R.S.A.), Pattison (Rhodesia)
Sportivii judoka. Dorn Sapta, printre cei mai buni.
Gabrlel Sapta şl Daniel Văcă- 6-1, 6-4; McMillan (R.S.A.),
reţu, de la Şcoala sportivă De cu sediul în comuna Teliuc, str. Minei nr. 1
In fotografie: De la stingă la Stone (Australia) — Cox,
va — antrenor prof. Ionel dreapta: Gabriel Sapta, Dorn
Drăgan —, după ce au cnce- Sapta, Daniel Văcăreţu. Lloyd (Anglia) 6-4, 6-4.
ANGAJEAZA
— 2 frezori pentru maşina universală de frezat
supra volumului „Omul, j
Cinema societatea, socialismul“ de ; şi strunjit tip „Bohrwerk".
Săptămina viitoare la televiziune Constantin Ionescu. Cărţi Salarizarea conf. H.C.M. 914/1968 şi Legii
despre care se vorbeşte
(volumul „Medicina con
:
DEVA: Organizaţia („Patria“);
: A fost odată un poliţist („Ar- temporană“). Curier edi- [ | 12/1971.
torial;
: ta“); SIMER1A: Capcană pen-
DUMINICA 13 MAI scară planetară privind apăra 19,30 Telejurnal. Cincinalul Îna 12,40 Municipalitatea răspunde : tru general („Mureşul“); HU 13.00 Telejurnal; Informaţii suplimentare se primesc la biroul per
rea sănătăţii. Inima şi bolile inte de termen — cauză a în bucureşteanului; 13,00 Telejur NEDOARA: Tecumseh („Side- 16.00 Telex;
8.00 Gimnastică pentru toţi; cardiovasculare; 20,45 Roman- tregului popor; 20.00 Teleobiec nal; 16,00—17,00 Teleşcoală. Fi ; rurgistul“); Aventurile unei 16.05 Cunoaşteţi legile 7 Necesi sonal al întreprinderii.
8.10 Pentru sănătatea dv.; 8,20 foileton: „Femeia în alb“. Pro tiv; 20,15 Finala „Cupei cupe zică (anul IV liceu): Optica : prinţese germane la curtea, re- tatea respectării riguroase (132)
Cravatele roşii; 9,50 Viaţa sa ducţie a studiourilor de tele lor“ la fotbal: A.C. Milan — geometrică; Istoria Român Mei: : gelui Soare („Constructorul“); a legii contractelor econo
tului; 11,00 Emisiune în limba viziune franceze, după roma Leeds United. Transmisiune di Vechi cetăţi de scaun; ¿7,30 : CALAN: Aleargă repede, a- mice — îndatorire a fie- j
maghiară; 12,30 De strajă pa nul lui Wilkie Collins; 21,35 rectă de la Salonic; 22.00 24 de Curs de limba engleză. Lecţia ! leargă liber („11 Iunie“); TE- cărei unităţi socialiste, a
triei; 13,00 Album duminical. Revista literară Tv. nr. 1; 22,35 ore. România în lume; 22,40 a 53-a (reluare); 18,00 Telex ; I LIUC: Adio, d-le Chipps, se- fiecărui om al muncii;
Muzică, satiră îşi umor cu Va- 24 de ore; 22,50 Luminile ram Muzică uşoară cu Luki Mari- 18.05 Tragerea loto; 18,15 Cum i riile I-II („Minerul"); PETRO- 16.20 Barzi şi rapsozi. Neculal
silica Tastaman, Ştefan Tapa- pei. nescu. vorbim; 18,35 La volan. Emi : ŞANI: Fata care vinde flori Popcscu — comuna Vic
lagă şi Dumitru Rucăreanu; siune pentru conducătorii auto; | („7 Noiembrie"); Cu mîihile toria, judeţul Brăila:
13,16 Microreeital: Mirabela MARŢI 15 MAI JOI 17 MAI 18,50 Teleconferinţă de presă ; ; curate („Republica"); LUPENI:
Dauer; 13,25 Invincibilul Mighty 19,20 1001 de seri; 19,30 Tele ■ Marea evadare. seriile I-II 16.30 Emisiune în limba ger întreprinderea elecfrocentrale
Mouse; 13,31 Trei interpreţi, 9.00 Teleşcoală. Fizică (anul 9,00 Curs de limba franceză. jurnal. Cincinalul înainte de : („Cultural“); Dragoste la zero mană;
trei melodii; 13.40 Antologie u- III liceu): Tranzistorul; Mate Lecţia a 55-a; 9,30 Prietenii lui termen — cauză a întregului : grade („Muncitoresc“); LONEA: 18,15 Ritm. tinereţe, dans;
moristică Tv.: Coca Andrones- matică (clasa a VlII-a): Pro Aşchiută: „Tigrişorul Petre“ popor; 20.00 Cîntecul săptămî j Eliberarea lui L. B. Jones 18,50 Un an de la semnarea Deva
cu; 13.50 Arii celebre din ope bleme recapitulative; Limba (I); 10,00 Telex; 10,05 Steaua nii. Ţara mea, de Ion Stavăr; : („Muncitoresc“); VULCAN: Am Tratatului de prietenie,
re; 14.00 înaintea debutului e- română (clasa a VlII-a): Pre polară. Emisiune de orientare 20.05 Studioul de poezie. Făp | încălcat legea („Muncitoresc“); colaborare şi asistenţă
chipei României în noua edi dicatul şi propoziţia predicati şcolară şi profesională (relua tura ta în stih o să trăiască; ! URICANI: Gentlemenii norocu- mutuală dintre R.S. Romă- ;
ţie a „Cupei Davis“. Reîntîlni- vă; 10,00 Telex; 10,05 Publici re); 10,35 Meridiane literare 20,30 Film artistic. Tată cu : lui („7 Noiembrie“); ORAŞTIE: nia şi R.D. Germană; A N G A J E A Z A
re cu tenisul in filmul „Flay... tate; 10,15 Teleenciclopedla (re (reluare); 10,55 Film artistic. de-a sila. O producţie a stu : Anonimul veneţian („Patria“) ; 19.00 Arc peste timp: „Oamenii
ready“, realizat de Constantin luare); 11,00 Telecinemateca Valsul nemuritor (reluare); diourilor cinematografice din ; Binecuvîntaţi animalele şi co- pădurilor“. Film; PENTRU SECŢIA C.E.T. GURA8ARZA
Vaent; 14.45 Autograf muzical: pentru copii (reluare). Detaşa 12.30 Telex tehnico-ştiinţific Iugoslavia. Ecranizare după : piii („Flacăra“); GEOAGIU-
Lutgi Ionescu; 14,52 „In subte mentul lui Trubaciov; 12,25 Cîn- (reluare); 12,50 Teleobiectiv ; Branislav Nuşici; 22,00 24 de I BAI: Bamby; HAŢEG: Bule- 19.20 1001 de seri;
ran în căutarea aurului ne tece şi jocuri populare, inter 13,05 Telejurnal; 18,00—17,00 Te ore; 22,20 Teleglob: Roma vă I vardul Romului („Popular“) ; 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna — sudor electric şi autogen
gru"; 15,02 Teatru de buzunar: pretate de Ansamblul folcloric leşcoală. Fizică (anul III li zută de 8 români; 22,50 Inter 1 BRAD: Adio, arme, seriile I-II inte de termen — cauză
„O durere de gilci“ de Geoi- „Mioriţa“ din Cluj; 12,45 52 de ceu): Tranzistorul (reluare) ; pretul preferat: Benone Sinu- : („Steaua roşie“); ILIA: Războ- a întregului popor; PENTRU C.T.E. MINTIA
ges Courteline; 15,08 „Mult Matematică (clasa a Vlll-a) : lescu. : iul lui Murphy („Lumina“).
mi-e dragă primăvara" cu Ana iniţiative în 52 de săptămînl Probleme recapitulative; Filo 20.00 Cîntecul săptămînii:
Toma şi Elena Merişoreanu; (reluare); 13,00 Telejurnal; 17,30 zofie şi socialism ştiinţific: Na „Viata-i frumoasă“; j — vulcanizator benzi transportoare
15,15 Jurnal de călătorie: „Pe Curs de limba rusă. Lecţia a ţiunea socialistă (consultaţie); SlMBATA 19 MAI Televiziune 20.05 Avanpremieră;
acropola Atenei“ de Corneliu 53-a (reluare); 18,00 Telex; 18.0f 17.30 Emisiune în limba ma 20.10 52 de iniţiative în 52 de — revizor tehnic auto
Leu; 15,27 Parada vedetelor : Publicitate; 13.10 Steaua pola ghiară; 18,30 Telex; 18,35 Pu 9,00 Curs de limba germană. săpiămîni. Cooperatori... j
Marcel Amont: 15,43 Concurs ră. Emisiune de orientare şco blicitate; 18,40 Univers Beetho Lecţia a 54-a. Prezintă lector la zece ani;
internaţional de gimnastică lară şi profesională; 18,40 Uni venian. Al treilea episod din univ. Grete Klaster-Ungureanu; 9,00 Curs de limba germană. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
modernă; 15.58 Formaţia „Sin versitatea Tv. Istoria civiliza serialul de educaţie muzicală, 9.30 A fost odată ca nicioda Lecţia a 53-a; 20,23 Tele-enciclopedia: Shakes
cron“ la întîlnire cu... primă ţiilor; 19,20 1001 de seri; 19,30 realizat de Televiziunea engle tă... Povestea micului cocoşat 9,30 A fost odată ca nicioda peare. Hapi. Weiscfluh- întreprinderii, biroul personal, mvăţămint salarizare,
vara; 18.10 Film serial pentru Telejurnal. Cincinalul înainte ză; 19,05 Artă plastică: „Pro (III); 10,00 Telex; 10,05 Publici tă... „Povestea micului co jaoch (II); : telefon 11150, interior 215.
tineret: Tunelul timpului; 17.00 de termen — cauză a întregu museo“ — pledoarie pentru un tate; 10,10 Ansambluri folclo coşat“ (II). Film artistic, 21.10 Film serial: „Mannix“;
Fotbal: Dinamo — Rapid (di lui popor; 20,00 Cîntecul săptă- muzeu de artă contemporană rice (reluare). Cununa de pe producţie a studiourilor 22.00 Gianni Morandt. înregis (131)
vizia A) — transmisiune directă mînii; 20,05 Avanpremieră; 20,10 românească; 10,20 1001 de seri; Someş; 10,40 De vorbă cu gos din R.D.G.; trări din cadrul concertu
de la stadionul ..Dinamo“; 18,45 Reflector; 20,30 Personalitatea 19.30 Telejurnal. Cincinalul podinele; 11.00 Selecţiuni din 10.00 Telex; lui prezentat de cîntăre- ¡
Publicitate; 18,50 Avanpremie domnitorului Alexandru Ioan înainte de termen — cauză a emisiunea „Seară pentru tine 10,05 Publicitate; tul italian pe scena Sălii ;
ră; 18,55 Ţinutul pădurenilor ; Cuza în literatură. Seară de întregului popor; 20,00 Cîntecul ret“; 11,50 Roman-foileton: Cîn- 10.10 Ansambluri folclorice: Palatului;
19,20 1001 de seri; 19,30 Tele teatru: „Povestea unirii“, de săptămînii; 20,05 Omul de lin tec la apusul soarelui. Relua „Floare bănăţeană“. Cln-
jurnal; 20.10 Reportajul săptă- Tudor Şoimaru. Regia artisti gă tine. Reportaj de Ana Ber- rea ultimului episod: „Cînte- tece şi jocuri populare 22.30 Telejurnal;
mînii: „Cascade de beton“ — că Dan Nasta; 22,00 24 de ore. teanu; 20,20 Comici vestiţi ai cul“; 12,35 Cărţi şi idei (relua din zona Caransebeşului ; 22,40 Concurs internaţional de j
reportaj de Galina Enişteanu; Contraste în lumea capitalului; ecranului: Charlie Chaplin. re); 13,05 Telejurnal: 16.00 Te 10.10 De vorbă cu gospodinele; gimnastică modernă. Se- ¡ Trustul de instalafii pentru
20,30 Film artistic’ Valsul ne 22,30 Gala maeştrilor: Marin „Charlot boxe““ „Charlot uce lex; 16,05 In actualitate, şcoala. lecţiuni înregistrate de la ;
muritor; 22.05 Trubaduri olan Constantin şi corul „Madri nic“; 21,10 Tinerii despre ei în Şcoala şl cerinţele economiei ; 11.00 Selecţiuni din emisiunea Sofia;
dezi —• formaţia de muzică u- gal“. şişi; 21,40 Imagini din Norve 16,20 Barzi şi rapsozi: Constan „Scară pentru tineret“; 23.10 Cîntece de pelrecere cu industria chimică
şoară Tumbleweeds; 22.25 Tele gia. O zi la Oslo — reportaj tin Stanciu — satul Grădinile, 11.30 Roman foileton „Cîntec Ia
jurnal; 22,40 Duminică sportivă: MIERCURI 16 MAI filmat de Mihai Lazăr şi Lucian comuna Studina. judeţul Olt; apusul soarelui“. Episodul Constanta Cimpeanu, Doi
‘Fotbal. Polonia — Iugoslavia. Penescu; 22,00 24 de ore. Din 16.30 Emisiune în limba ger V — „Secerişul“; na Spătaru-Olincscu. Cor- •
Selecţiuni înregistrate de la 9.00 Curs de limba engleză. ţările socialiste: 22.30 Lumea mană; 18,15 Ritm. tinereţe, 12.30 Cărţi şi idei. Discuţie a- nel Rusu, George Hazgan, j Bucureşti —şantierul 6 Arad
George Enache.
Varşovia. Lecţia a 53-a: 9.30 Micii meş de mîine. dans. Teletop ’73; 19,00 Meda
teri mari. Construcţii... mon lion: Nicolae Grigorescu. „Cel
LUNI 14 MAI taje; 10.00 Telex: 10.05 Ancheta VINERI 18 MAI dinţii mare liric al picturii ANGAJEAZĂ IMEDIAT
Tv, (reluare). Medicamentul — româneşti“: 19.20 1001 de seri;
aliat sau duşman ?; 10,45 Film 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
17,30 Curs de limba franceză. serial: „Umbrele dispar în pli 9.00 Curs de limba rusă. Lec inte de termen — cauză a în - electricieni calificaţi categ. 1-6, pentru lucră
Lecţia a 54-a (reluare); 18,00 nă zi“: 11,50 La ordinea zilei: ţia a 54-a; 9,30 O viaţă pentru tregului popor: 20.00 Cîntecul rile de construcţii-montaj, la Combinatul chimic A-
Telex; 18,05 La ordinea zilei. Azi, judeţul Brăila: 12,05 Re o idee (reluare). Gheorghe Io- săptămînii. Ţara mea, de Ion L O T O
Azi, judeţul Brăila; 18,20 Că vista literară Tv. nr. 1 (re nescu-Şişeşti; 10.00 Telex; 10.05 Stavăr; 20,05 52 de iniţiative rad, Vladimirescu.
minul; 19.00 Ecranul; 19,20 1001 luare); 13.05 Telejurnal; 17,30 Publicitate; 10,15 Avanpremie în 52 de săptămînl; 20,20 Tele
de seri; 19,30 Telejurnal. Cin Curs de limba germană. Lec ră; 10,20 Teatru scurt (relua enciclopedia: 21 00 Film serial: Rezultatele tragerii din n mai 1973: Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute în Le
cinalul înainte de termen — ţia a 53-a (reluare); 18,00 Te re): „Pariul" de Ştefan Berclu; Mannix; 21,50 Maeştrii une) gea nr. 12/J971, iar condiţiile de salarizare conform
cauză a întregului popor: 20,00 lex; 18.05 Tragerea Pronoex- 10,50 Selecţiuni din emlsiuriea- arte milenare. Spectacol cu Extr 1 : 68. 46, 45, 41, 38. 19, 31, 37, 25.
Cîntecul săptămînlj: „Ţara pres; 18.15 Semnificaţii: 1848 — concurs „Cîntare patriei“; 11.30 artişti de circ din Sanhai: 22,50 H.C.M. 914/1968.
mea“ de Ion Stavăr. Text; idei regeneratoare. Documentar Filme documentare: „Pădurile Telejurnal; 23.00 Fotbal: R.D. Fond de premii : 398 309 Iei
George Popovici. Interpretează Tv.; 'lj. 10 Muzica. laşul muzi viitorului“ (reluare“): 11,40 Co Germană — R.P. Ungară. Se Relaţii se pot obţine la telefon 16750, interior 25,
Nicolae Niţescu; 20,05 Mai a- cal; 19.00 Timp şi anotimp în mici vestiti ai ecranului (re lecţiuni înregistrate de la Karl F.xtr a Il-a : 2, 29, 12, 14 16. 52, 17, 7, 63. sau la sediul şantierului din Combinatul chimic Vla
veţi o întrebare ? Proiecte la agricultură; 19,20 1001 de seri; luare); 12.30 Moment folcloric; Marx Stadt.
Fond de premii: 490 860 lei. dimirescu, Arad.
______________________________________________ (130)
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane; 72 138 (economic). 11588 (viata satului), 12138 (social-audienţe -scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva,