Page 41 - Drumul_socialismului_1973_05
P. 41
'.-y^ "
! '
WlunT'"”'"’ n6V! X
Proletari din toate Jările, unifi-vă! r~
< r
A apărut volumul
„OMAGIU TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU“
„ O m a g i u tovarăşului Partidului Comunist Român,
Nicolao Ceauşescu" — vo Consiliului de Stot şi Consi
lum care înmănunchează sem liului de Miniştri, consacrată
nele de dragoste, de preţui aniversării, scrisoarea adresa
re faţă de conducătorul par tă cu prilejul acestui eveni
tidului şi statului, cu prile ment de către cele mai înal
jul sărbătoririi, la 26 ianua te foruri ale conducerii parti
rie 1973, a cincizeci şi cinci dului şi statului, cuvintul de
de ani de viaţă şi patruzeci răspuns al secretarului gene
r.y-xy. de ani de activitate revoluţio ral al partidului sînt relatate
nară, a apărut, sîmbătă, in în primele pagini ale volumu
ANUL XXV Nr. 5704 DUMINICĂ 13 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI Editura politică, înfăţişindu-se lui, care poartă ca motto: Un
mr-iifi'H ca o vibrantă evocare a re vibrant omagiu omului, revo
zonanţei pe care a avut-o în luţionarului, patriotului, inter
conştiinţa naţiunii româneşti naţionalistului.
aniversarea celui mai iubit Document al gîndurilor şl
wmmmmmwmmm* fiu al poporului nostru. sentimentelor cu care poporul
Sarcinile anului 1973-realizate integral Ceauşescu, intitulată sugestiv: întreg a sărbătorit un om, un
Biografia tovarăşului Nicolae
comunist, pe cel ce ilustrează
„Un om pentru oameni”, des în cel mai înalt grad nobilele
chide această suită a emo aspiraţii ale României socia
ţionantelor dócilmente care liste, al ecoului pe care l-a
au consemnat în slove dra avut în străinătate aniversarea
gostea, solidaritatea de sen jubiliară a tovarăşului Nicolae
timente cu care a fost şi va Ceauşescu, personalitate pres
fi înconjurat cel mai de sea tigioasă a vieţii internaţiona
mă reprezentant al ţării, în le, volumul omagial se înscrie
crederea cu care o întreagă ca mărturie a istoriei timpu
T / naţiune urmează politica parti rilor noastre, a dragostei şi
dului, fapta cutezătoare de cinstirii de care se bucură, în
gîndire şi acţiune a secreta ţară şi peste hotare, omul,
rului său general. bărbatul de stat, comunistul
colectivităţilor de muncă - Ceauşescu, în cadrul şedinţei care şi-a făcut suprem ideal
Cinstirea tovarăşului Nicolae
din slujirea cu devotament a
comune a Comitetului Execu partidului, a patriei, a cau
O activitate intensă, ordonată şi disciplinată se desfăşoară şi tiv al Comitetului Centra! al zei socialismului şl păcii.
In această secţie a Fabricii „Vidra“ Orăştie, in care cele 28
puternică forţă ciuli de blană. Foto: VIRGIL ONOIU
muncitoare croiesc în 8 ore de lucru circa 80-100 gulere şl că-
„Un apartament pe „în muncă, familie, societate: Reglementări privind dreptul Decrete ale Consiliului
de Stat privind
trimestru-din economii“ de proprietate personală stabilirea normelor
conştiinţă socialistă, unitare de structură
Din iniţiativa lansată anul te şi le-am încorpora în
trecut de echipa de instala obiectivele pe care le con I 3 1 pentru unităţile
tori a lui Vasile Smeu, de la struim am putea să construim a ţăranilor cooperatori
şantierul nr. 1, colectivul cel puţin un apartament pe sanitare, de cercetare
Şantierului nr. 2 al T. C. Deva trimestru din economii“ — demnitate, onoare“
a preluat un „capitol“ pri arăta şeful echipei. Con şi proiectare şi
mordial, cu cel mai înalt structorii şantierului au cum îmbunătăţirea cadrului in răta că ţăranii cooperatori
grad de expresivitate în pănit bine vorbele lui Ilie stituţional, promovarea unor VIOREL OCOŞ au dreptul de proprietate nu pentru instituţiile
caracterizarea eficientei in Ştirbu şi le-au dat drept de Iniţiativa chimiştilor din Orăştie respiră larg aerul criterii juridice tot mai rigu preşedintele Uniunii judeţene mai asupra iar construcţiilor
gospodăreşti,
terenul
de
vestiţiilor, şi anume capito cauză. S-au angajat alături prezentului şi viitorului ! Ea s-a născut după o matură chib roase pentru organizarea şi a C. A. P. sub aceste construcţii era
lul referitor la gospodărirea de destoinicul şef de echipă zuinţă a colectivului întreprinderii, după multiple deliberări şi desfăşurarea relaţiilor socia proprietate cooperatistă. Sta de învăţămînt
reglementă
judicioasă, eficientă, a mate să declanşeze o amplă acţiu reformulări. Asumarea acestei sarcini deosebit de grele a le, simplificarea asigurarea u- tutul C.A.P. în vigoare stipu Consiliul de Stat al Repu
existente,
rilor
riilor şi materialelor. Aşa ne care să faciliteze obţine constituit, de fapt, răspunsul pe care comuniştii, ceilalţi se referă îndeosebi la cunoaş lează că în cazul cînd această
România
blicii
s-a născut iniţiativa „Un a- rea la sfîrşitul lunii martie oameni ai muncii din întreprindere au hotărît să-l dea chemă nei mai mari clarităţi a fie terea şi modul de interpreta suprafaţă depăşeşte 800 mp, adoptat Socialiste decretul pri a
adoptat,
înfăptui
text
recent
cărui
partament pe trimestru — din a apartamentului din econo rii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru inten rea cerinţelor primatului le re a dreptului de proprieta diferenţa se include în lotul vind stabilirea normelor uni
economii“, iniţiativă care dă mii. sificarea eforturilor în munca de formare a omului nou. gii în întreg sistemul norma te al ţăranilor cooperatori şi dat în folosinţă. De aseme tare de structură pentru u-
un răspuns concret indicaţiei Cînd a sosit timpul scaden înscrierea pe ..agenda" existenţei sale a obligaţiei de a tiv sînt coordonate impor la dreptul lor de folosinţă, nea, sînt cuprinse în proprie nităţile sanitare, decretul pri
secretarului general al par tei şi şeful şantierului, Dan deveni un colectiv model în toate sferele vieţii sociale a tante ale perfecţionării legis aspecte care Sînt reglementa tate personală animalele de vind stabilirea normelor uni
tidului nostru cu privire ia ... Cazan, a anuntat că s-au necesitat o organizare judicioasă, în primul rînd a muncii laţiei noastre, proces căruia te de Statutul cooperativelor producţie, inventarul agricol
„folosirea cu precădere a econoniisit importante canti politice, conform indicaţiilor date, încă din iulie 1972, de Conferinţa Naţională a parti mărunt, veniturile şi econo tare de structură pentru u-
nităţile de cercetare şi pro
fondurilor în scopul sporirii tăţi 'de fier-beton, ciment, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Vor fi extinse şi activizate dului i-a dat noi sensuri şi miile realizate prin muncă, iectare, precum şi decretul
producţiei materiale“. cărămidă, material pentru formele muncii politice de masă: activitatea agitatorilor, i-a adăugat semnificaţii so cit şi producţia obţinută ,de privind stabilirea normelor
...Totul a demarat la în instalaţii, ce însumează va a gazetelor satirice, a brigăzilor artistice de agitaţie, a ciale şi politice mai bogate. 0 înaltă îndatorire pe lotul atribuit în folosinţă. unitare de structură pentru
ceputul acestui an. cînd şe-' loarea unui apartament, zi diferitelor forme de agitaţie vizuală la locurile de muncă, „Principiile de drept — sub Referitor la animale, statutul instituţiile de învăţămînt.
ful echipei de zidari, Ilie darii, fierar-betoniştii, instala linia t o v a r ă ş u l Nicolae patriotică—cunoaşterea, precizează că ţăranii coope
Ştirbu. de la lotul Simeria, torii, ceilalţi constructori atît în vederea popularizării şi generalizării experienţei Ceauşescu — trebuie să ex- ratori pot avea în proprie Prin aceste decrete - sînt
a arătat, în cadrul şedinţei ■yf-au 'simtit munca-şi străda pozitive, a realizărilor şi atitudinilor înaintate,-*’'-cit—şR'- *' ’prime schiTrtbările revoluţio-- respectarea şi aplicarea ( tate personală, pe o familie stabilite principii şi măsuri
de lansare a cifrelor de plan, niile răsplătite din plin. pentru combaterea activă a stărilor de lucruri negative”. nare produse in caracterul (soţ şi soţie împreună cu co menite a asigura -perfecţiona
că „ . . . nu mai poate fi to forţelor şi relaţiilor de pro legilor piii lor necăsătoriţi), pînă la rea organizării unităţilor sa
lerată risipa de materii şi ILIE COJOCARII MARIN MEGOIŢA ducţie, să permită o aşezare 3 bovine de producţie, 15 oi nitare dé toate categoriile, a
şi
de
cercetare
unităţilor
materiale pe şantiere. Dacă pe baze judicioase a raportu sau capre şi un număr neli proiectare, precum şi a insti
am aduna materialele risipi (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) rilor dintre întreprinderi, agricole de producţie în art. mitat de porci, păsări, iepuri
dintre diferitele organisme de casă, stupi de albine. A- tuţiilor de învăţămînt de
sociale, dintre cetăţeni, în 4 şi 5. Dreptul de proprieta dunarea generală poate a- toate gradele, astfel incit a-
cooperatorilor
al
personală
te
dubla lor calitate de produ-, proba ca, în funcţie de con cestea să-şi realizeze în cele
cători şi proprietari ai avu agricoli este garantat de Con diţiile şi posibilităţile locale, mai bune condiţii atribuţiile
noastre.
5
Art.
„Nici o echipă sub plan“ ţiei naţionale, să dea formă stituţia Statutul cooperativelor a- cooperatorii să deţină pe o ce le revin. vor fi publicate
ţării
din
Decretele
familie un număr mai mare
de
sistem
întregului
juridică
norme privind convieţuirea gricole de producţie din 1966 de bovine, ovine sau capri- în Buletinul Oficial al Re
socială în orînduirea socia şi actualul statut arată că ţă publicii Socialiste România.
Iniţiativa „Nici o echipă sub ză „sub plan", dar îl şi depăşesc de Ilie Ţăranu, Aurel Mateş, A- listă şi comunistă". ranii cooperatori au drept de
plan", declanşată de minerii de la substanţial. In sectorul Musariu II, vram Tomodan şi. alţii au înre Actele normative în vigoa- proprietate asupra casei de (Continuare în pag. a 2-a) (Agerpres) .
I.M. Barza, sintetizează dorinţa de pildă, echipele conduse de Vic gistrat luna trecută depăşiri în pro rb cer conducătorilor de u- locuit, anexelor şi curţii, a
harnicului colectiv mineresc de tor Grigoriu, Nicolae Gheaţă, Ioan cente de 10—25 Ia sută. In secto nităţi socialiste să aplice le căror suprafaţă totală nu
a-şi perfecţiona continuu activita Benea. Anghel Oprean, Ioan Vlă- rul Valea Morii-Brădişor, condus gile aşa cum sînt ele date şi poate depăşi 800 mp. Nici un
tea, prin eliminarea rămânerilor în gea etc., au obţinut pe aprilie de de inginerul Voicu Corinda, s-a să le aducă la cunoştinţa tu alt act normativ, înainte de Măsuri energice pentru
urmă şi extracţia unor cantităţi cit păşiri de plan cuprinse între 19—35 realizat indicatorul metal în pro turor pentru a le cunoaşte şi acestea, nu a reglementat
mai mari de minereu. In perioada la sută. Şi în raioanele „Măgura" porţie de 105,9 la sută, unele din
rare a trecut, iniţiativa s-a „matu şi „—120 m", din cadrul sectoru echipele care acţionează aici depă- respecta. In sesizările făcute dreptul de proprietate al ţă evacuarea apei şi
rizat", iar în prezent echipele de lui Musariu I, munca minerilor este şindu-şi sarcinile chiar cu 42 la şi problemele ridicate de că ranilor cooperatori. Statutul
mineri nu numai că nu se situea plină de roade. Echipele conduse sută. tre unii cooperatori, aceştia G.A.C. din 1953, în art. 4, a-
refacerea semănăturilor
Şoimuş,
In urma ploilor abunden Geoagiu, Băcia, oraşul Rapoltu
te şi topirilor masive de ză
Mare,
Sime
OM! MEII HUDOH OBŢIN ! Combinatul * ® REALIZAREA EXEMPLAR padă, debitele rîurilor şi ria, municipiul Deva şi în
alte localităţi. In zona co
pirîurilor au crescut. In ul
> : timele zile, în unele locali munei Dobra, de exemplu,
tăţi apele au ieşit din mat digul care apără satul Stre-
SUCCESE DE PRESTIGIU ¡N ÎNTRECERE | siderurgic k SARCi^lLOI ], CONTRIBUI!) UI1EZE că, acoperind suprafeţe în tea şi 150 ha de semănă
tinse
terenuri
turi a fost supraînălţat cu
ocupate
de
diferite
cu
lungime de 200 m. De a-
timp,
acelaşi
şi fineţe. In culturi, păşuni o jumătate de metru pe o
şi
afectate
unele
Hunedoara , ||jp| au fost materiale ale unită semenea, în satul Lăpuşnlc
bunuri
s-au închis, folosindu-se un
Certitudinea victoriilor TUOASA 1 SIDERURGIEI ţilor agricole socialiste şi tractor cu lamă, canalele
gospodăriilor populaţiei. prin care apa Mureşului
la... „Victoria“ Călan Prestigiosului colectiv de continuă a întregii activităţi Factorul determinant în ducţia marfă vindută şi în tura cit mai grabnic efec putea să pătrundă şi 40
Pentru a preveni şi înlă
să
inunde o suprafaţă de
n
porumb.
cu
obţinerea acestor rezultate, în
Dupâ-amiază de mai, la simţite în toate sectoarele. Pe muncă al Combinatului side viitoare. condiţiile complexe, ale C.S. ^ casată, 105 milioane lei bene- tele negative ale revărsării ha însămînţată legumicolă a
.
Da
ferma
apelor, la indicaţia Coman
furnalele Uzinei „Victoria“ cele cîteva zile care au tre rurgic Hunedoara i s-au con Rezultatele Obţinute în a- Hunedoara, a fost şi este îm ficii suplimentare, peste 19 damentului judeţean, în fie C.A.P. Dobra, echipele de
Călan. Sînt orele schimbului cut din luna mai au fost ob ferit, in cadrul actualului nul 1972 sînt consecinţa unei binarea strînsă şi armonioasă milioane lei valută livrată în care comună s-a trecut la intervenţie au lucrat la în
II. Pe vagonul-cînlar se află ţinute în plus 205 tone zgură cincinal, pentru a doua oară activităţi laborioase desfăşu plus la export. In aceste va luarea de măsuri, stabilin- dreptarea şi corectarea
dozatorii Ioan Crăciun şi Mi- granulată şi 3 tone semicocs consecutiv Ordinul Muncii rate sub conducerea comite a muncii politice şi organi lori sînt cuprinse însemnate du-se sarcini concrete pe cursului rîului Dobra, fe-
ron Dinişoni, care umplu du la bateria I, iar la turnătoria clasa I de către Consiliul tului de partid şi a comite zatorice în vederea creării cantităţi de cocs metalurgic oameni şi localităţi care să rindu-se de inundaţii cultu
blele, conform reţetei, cu sor de radiatoare prevederile au de Stat al R.S.R., iar de tului oamenilor muncii, cu condiţiilor tehnico-materiale şi aglomerat feros, 45 400 to conducă în cel mai scurt rile de legume. In acelaşi
turile de minereu necesare fost depăşite cu 3,1 tone — către Consiliul Central al sprijinul activ al organizaţi- de realizare ritmică a planu- ne fontă, peste 35 000 tone timp la înlăturarea strică timp, 120 de viţei din graj
încărcării furnalelor. în condiţiile reducerii rebutu U.G.S.R. — Steagul roşu şi oţel, 25 700 tone laminate fi ciunilor. Astfel, în comuna durile de la Stretea au fost
— Luna mai am inceput-o rilor cu 5 la sută faţă de me Diploma de onoare de între nite, 17 000 tone ţagle şi blu Ilia unde apele au rupt di
cu rezultate bune — ne de dia pe sortiment. Am consem prindere fruntaşă pe ţară Din experienţa colectivelor muri de relaminare. Ceea ce gul de apărare din afara duşi şi adăpostiţi, ca mă
clară comunistul Ioan Cră nat părerile a doi oameni. pentru rezultatele deosebite trebuie însă reţinut sînt nu localităţii, s-a trecut ime sură de precauţie, la C.A.P.
ciun. In 8 ore realizăm circa Ioan Vilceleanu, miezuitor : obţinute în ampla întrecere numai cifrele de sinteză, ci diat, sub conducerea comisi Roşcani.
40—45 şarje de încărcare, „Cu toate că materialele de socialistă, închinată finaliză fruntaşe in întrecerea socialistă acea activitate materială zil ei locale, la mobilizarea de La Simeria Veche, lo
respectind. întocmai reţetele amestec au fost cam slabe, rii actualului cincinal înainte nică, în care s-au angrenat forţe şi mijloace pentru calitate aparţinînd de o-
mărcilor de fontă ce ne sint noi ne-am străduit şi am rea de termen. cei aproape 7 000 de comu consolidarea şi supraînălţa- raşul Simeria, s-a lu
comandate. lizat miezuri de mai bună ca înaltele aprecieri ale mun lui şi angajamentelor, anga nişti, pentru cristalizarea o- rea digului care apără loca crat cu motopompele la e-
apei
din
curţile
vacuarea
întrecerii
fie
Sus, pe platformă, se află litate, ştiut fiind că acestea cii siderurgiştilor hunedoreni, ilor de sindicat şi U.T.C., jarea plenară • a capacităţii biectivelor de muncă, pe pentru litatea. In cursul zilei de cetăţenilor şi de la cam
loc
de către toţi oamenii muncii
care
la posturi furnaliştii Vjctor sint factorul determinant in făcute de conducerea superi din combinat în vederea în profesionale a oamenilor, în ieri, aici au fost mobilizate ping. De asemenea, pentru
Ştefănescu şi Gheorghe Hriţ- procesul turnătoriei". Ioan oară de partid şi de stat, de făptuirii exemplare a obiec creşterea cantitativă şi calita mobilizarea fiecărui salariat 40 de autocamioane, 2 ex înlăturarea băltirii apei pe se
cu. „Pe primele zile ale aces Tripon, formator-turnător: „Noi secretarul general al partidu tivelor Congresului al X-lea tivă a producţiei. COSTACHE TROTUŞ cavatoare, un buldozer, dife mănăturile din tarlaua Triaj,
tei luni — ne spun cei doi acordăm o mare atenţie pre lui nostru, tovarăşul Nicolae şi Conferinţei Naţionale a După cum se ştie, bilanţul preşedintele comitetului oame rite alte maşini şi utilaje, s-au săpat canale de scurge
oameni — am obţinut aproa gătirii formelor şi vitezei de Ceauşescu, constituie o mare P.C.R. din iulie 1972, pentru sintetic al anului trecut a în nilor muncii din precum şi mai multe sute re. In satele Rapoltu Mare,
pe 150 tone fontă in plus fa turnare a fontei, pentru a în bucurie pentru noi, un nou registrat depăşirea cu 115 mi C. S. Hunedoara de cetăţeni. Bobîlna şi Foit s-au format
ţă de prevederi. Ceea ce în lătura porozitâţile, suflurile, imbold pentru activitatea vi traducerea prin fapte a indi lioane lei a producţiei glo PETRU LUNGU Cu aceeaşi promptitudine echipe de intervenţii şi
seamnă că de la începutul pentru a elimina rebuturile. itoare, cit şi prilejul asumă caţiilor date de tovarăşul bale, cu 85 milioane lei a secretar al comitetului de partid s-a acţionat şi în comunele
anului avem un plus de circa Produsele obţinute trebuie să rii unei responsabilităţi spo Nicolae Ceauşescu cu prilejul producţiei marfă şi, respec Dobra, Brănişca, Burjuc, (Continuare in pag. a 2-a)
2 580 tone fontă, fapt deose fie de bună calitate, mai ales vizitei de lucru făcute aici în tiv, 172 milioane lei la pro (Continuare în pag. a 2-a)
bit ,de îmbucurător pentru noi că unele au pereţi de numai rite pentru perfecţionarea luna septembrie, anul trecut.
toţi".
Succesele colectivului Uzi 2 mm grosime şi rezistă la o r
nei „Victoria" Călan se fac presiune de 7 atmosfere". ţa de constituire va avea
SESIUNE Comunicările au abor două autocare şi au ple loc la ora 9, în sala ÎNCEPE campionatul re au totalizat cele mai
multe puncte (7), vor par
concluziile
desprinse
DE COMUNICĂRI dat teren, referitoare la cat într-o excursie de 3 IJECOOP, unde sînt in JUDEJEAN DE TENIS ticipa Ia tragerea urmă
zile — 11, 12 şi 13 mai.
din
O bază solidă pentru La clubul sindicatelor aportul tinerilor utecişti Un autocar . a plecat in vitaţi să participe crescă DE MASA toarelor premii: I — o cu
torii de păsări şi animale
pă şi un permis de libe
de Ia uzina „Victoria“ Ia
din Călan a avut loc se îndeplinirea sarcinilor de Nordul Ardealului, al mici din municipiul Deva. Astăzi începe campiona ră intrare la toate mani
tul pe traseul Sibiu — Si
siunea de comunicări a p r o d u c ţ i e , organiza ghişoara — Braşov şl re tul Judeţean de tenis de festările sportive din ju
succesele viitoare membrilor cercului de rea muncii în C.A.P. tur. Muncitori de la Uzi CONCURS PIONIERESC masă, cu participarea a 8 deţ, valabil pe un an;
ştiinţe sociale de Ia li Streisîngeorgiu, deservi na „Victoria“ Călan au echipe de băieţi şi 4 dc II — o diplomă şi o min
ceul de cultură generală rea populaţiei de către plecat, tot cu autocarul, La Sarmizegetusa a a- fete. ge de fotbal; III — o di
desfăşoa
se
Competiţia
Continuînd să acţioneze cu fermitate pentru realiza din localitate. Cu acest I.G.C.L., creşterea eficien la Timişoara, într-o ex vut loc, de curind, eta ră sistem turneu, cu eta plomă şi cărţi cu temă
elevii,
sub
rea exemplară a sarcinilor de plan, colectivul de mun prilej, prol. Ernest îndru ţei cooperaţiei meşteşugă cursie de două zile. Vor pa intercomunală a con pe săptămînale, în care sportivă, în valoare dc
marea
Uskar,
pînă la 100 iei.
pionieresc
„7
vizita oraşul de pe malu
că al Fabricii de industrie locală din Orăştie obţine în au pregătit şi prezentat reşti, relaţia tlmp-deservi- rile Begăi, obiectivele tu cursului 7“, ne scrie prof. se vor confrunta cîte trei
contra
semnate succese în îndeplinirea indicatorilor sintetici de nouă referate, rod al cer re In unităţile comerciale. ristice din împrejurimile Elena Pojoga. echipe. VREMEA
concrete,
plan, în condiţiile creşterii continue a volumului de pro cetării lungul unei efectuate LA SFlRŞIT iul. Concursul s-a desfăşurat AZI, TRAGEREA LA
de-a
perioa
ducţie şi ridicării eficienţei economice la cote tot mai de întinse de timp, în u- Astăzi, elevi de la şco între pionierii şcolilor ge SORTI A PREMIILOR Pentru 24 ore
inalte. Depăşirile importante de plan obţinute in luna nităţi economice, comer DE SAPTAMINA lile din Deva vor face, cu nerale din Sarmizegetusa CONCURSULUI Vreme schimbătoare, cu
judeţu
autocarele,
turul
şi Toteşti.
ciale, instituţii de pe raza
aprilie 1973 fac ca pe primele patru luni de activitate oraşului Călan. De remar Pentru vacanţa dumini lui nostru. Bine pregătiţi şi avînd „CUNOAŞTER FOTBAL?" cerul variabil, temporar
precipita
prevederile la producţia globaiă să fie realizate în pro cat că la sesiunea amin cală a acestei săptămînl, printre ei pe • campionul Astăzi, în pauza meciu noros, favorabil formă dc
sub
ţiilor
secre
cros,
porţie de 108,3 la sută, producţia marfă — 100,6 la su tită au participat organiza O.J.T. Deva a organizat CONSTITUIREA FILIALEI judeţean la pionierii Ion lui Mureşul Deva — Mi ploaie. Vîntul va sufla
ai
tari,
membri
din
Dumbravă,
tă, producţia marfă vindută şi încasată — 103 la sută, ţiilor de tineret din uni o serie de acţiuni inte „AVIROM" DEVA Sarmizegetusa au cîşti- nerul Ghelar, va avea ioc slab, pînă la potrivit din
la
a
pre
tragerea
sorţi
export — 108,8 la sută etc. In aceeaşi perioadă, pro tăţile cercetate, care au resante, recreative. Astfel, gat concursul, mcritînd pe miilor concursului „Cu nord-vest. Tcmneratura
minimă va fi cuprinsă în
se
va
Azi,
Deva,
ductivitatea muncii a crescut cu 3,1 la sută şi au fost luat parte la un larg dia studenţi de la I.M. Pe constitui la filiala asociaţiei deplin aplauzele colegilor noaşteţi fotbal ?“. tre 4 şi 7 grade, iar cea
cercului
membrii
cu
log
Reamintim că cei 7 cîş-
produse cu 0,9 la sută mai multă mobilă, cu 20 la sută amintit. troşani s-au îmbarcat in Judeţene „Avirom“. Şedin care-i încurajau. tigători ai concursului, ca maximă intre 12 şi 14
grade.
cărămizi şi cu 32,8 la sută mai mult beton armat.
J