Page 42 - Drumul_socialismului_1973_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5704 © DUMINICĂ 13 MAI 1973

mm ACTIVIÎĂŢII Ml TRIMESTRU Iniţiativele colectivităţilor de muncă —

puternică forţă mobilizatoare
i POATE fl REDUSĂ DOAR IA

acum facem toate pregătiri­
„fin apartament pe le necesare pentru ca ptnă
în decembrie să mai putem
COlilRU CU PRECĂDERE A SUCCESELOR raporta construcţia a 3 apar­
tamente din materii şi mate­
Acţionînd pentru reducerea consumurilor şl executarea unor riale economisite.
produse de calitate, echipa de confecţii tîmplăric metalică, din ... Glndurl de constructor,
In dezbaterea plenarei ac­ mlntlt cîteva lipsuri. Ca­ Pe rînd uteciştii au făcut cadrul atelierului mecanic al I. M.C. Deva, condusă de Petre trimestru—din economii“ de comunist 1 Gum altfel ar
Ungrur, obţine rezultate bune In activitate. Iată-1 pe cîţlva din­
tivului U.T.C. de la Liceul racterul oarecum festiv al cîte o scurtă trecere în re­ tre membrii formaţiei lucrind la maşina de ambutisat tablă. putea fl caracterizate „ambi­
,,Decebal" Deva 8-au situat plenarei s-a datorat, într-o vistă a faptelor petrecute ţiile“ lui Ilie Ştirbu şi oa­
activitatea desfăşurată de anumită măsură, prezenţei din felia de care a răspuns (Urmare din pag. 1) intervenit erori. Muncind menilor săi? Şi fără îndoia­
organizaţia de tineret în tri­ elevilor din anii IV care în fiecare. Doar doi sau trei în acest fel, la sfîrşitul pri­ lă transpuse în practică —
mestrul al doilea şcolar, curând vor absolvi liceul. au amintit, de asemenea, în In dezbatere publică mului trimestru am fost în şi cu siguranţă aşa va fi do
măsurile întreprinse pentru Acestora, organizaţia le-a o- treacăt, că în birourile or­ — La blocurile 1 şi 7 din măsură să raportăm o eco­ vreme ce în luna aprilie
■ materializarea sarcinilor pro­ ferit mici atenţii, s-au ros­ ganizaţiilor mai sînt tineri Simeria, la care am lucrat, nomie echivalentă cu valoa­ s-au obţinut noi economii
puse în plenara precedentă tit cuvinte calde, emoţio­ care nu-şi desfăşoară cum ne spunea Ilie Ştirbu, am de­ atît la instalaţii cît şi la con­
pe linia pregătirii politice, nante. Un gest frumos, de trebuie activitatea, limitîn- Proiectul de lege privind protecţia clarat puncte de lucru model, rea a peste 40 000 bucăţi că­ strucţii — aceste gînduri vor
profesionale, tehnico-produc- sinceră colegialitate. du-se din nou la aceeaşi e- urmărind cu precădere nu rămidă. Trebuie însă să fi în măsură să pecetluiască
recunosc
că
fără
sprijinul
tive. Cu acest prilej, s-au Dincolo de acest lucru, nunţare, fără însă a anali­ numai înscrierea în graficele celorlalte echipe n-am fi reu­ maturitatea care a pus stă
scos în evidenţă rezultate­ însă, nimic nu poate scuza za cauzele care generează mediului înconjurător de execuţie, dar şi diminua­ pînire pe modul de lucru
le bune obţinute de organi­ această stare de fapt, cum rea consumului de materii şit să obţinem acest succes, al şantierului. Este îngemă­
zaţiile din liceu, care nu­ poate fi ea curmată. şi materiale. In acest sens, iar acum, cînd îl purtăm pe nată în această speranţă po
mără aproximativ 700 de la fel ca în echipa lui Vasile umeri cu toată responsabili­ deplin realizabilă însăşi
membri, în domeniile amin­ Plenara activului Un caz aparte îl consti­ Mediul înconjurător Smeu, am ţinut zilnic, la tatea, ambiţiile noastre au înalta responsabilitate cu
tite, ca şi în cele sportiv, tuie clubul politic deschis nivel de echipă, evidenta ma­ crescut. Ne-am gîndit, cu
cultural-artistic, de pregăti­ în cadrul liceului. S-a afir­ terialelor consumate şi a ce­ oamenii din lotul nostru, să care sînt materializate In­
mat că uteciştii lipsesc de
re pentru apărarea patriei. li.I.C. de la Liceul la şedinţele sale. De ce ? Nu poate să fie mai lor economisite. La sfârşitul transformăm iniţiativa pen­ dicaţiile tovarăşului Nicolae
Informarea prezentată a se ştie. Responsabilul lui lunii am confruntai această tru a-i da un contur şi mai Ceauşescu cu privire la în­
reliefat faptul că în perioa­ s-a „angajat" însă să se evidentă „internă“ cu cea precis. Aceasta ar urma să făptuirea exemplară a vastu­
da analizată un număr în­ „Oecehal“ Deva „deplaseze, din clasă în cla­ curat, mai primitor contabilă, de la nivel de lot, se numească: „In fiecare
semnat de elevi au partici­ să, pentru a afla pe cei ca­ stabilită după fişa limită an — 4 apartamente din eco­ lui program de investiţii din
pat la olimpiadele pe obi­ re au înclinaţii pe linie po­ pentru a şti precis că nu au nomii" . De fapt încă de pe acest an şi cincinal.
ecte. Premiile şi menţiuni­ litică". După cum se ştie, condu­ atît cît ' ar fi necesar la
le obţinute în întrecerea la canalizarea discuţiilor nu­ cerea partidului şi statului ora actuală, şi la alte agre­
nivel judeţean şl apoi cele mai spre evidenţierea re­ Considerăm că într-o ata­ nostru a iniţiat o serie de gate din cadrul combinatului şi aceştia, toţi la un loc,
şase menţiuni la faza repu­ zultatelor. Succesele trebuie, re situaţie, profesorii de acţiuni care au ca scop evita­ siderurgic se încearcă di­ constituie nucleul în jurul
blicană sînt expresia unei fără îndoială, arătate, pre­ ştiinţe sociale, toate cadre­ rea poluării naturii, iar de verse soluţii pentru evitarea „În muncă, familie, societate: căruia se plămădeşte noua
temeinice pregătiri profe­ cum şi modalităţile prin ca­ le didactice mai au mult curînd s-a elaborat şi un poluării atmosferei. De fapt, conştiinţă a oamenilor
sionale. S-au înregistrat, de re s-au obţinut pentru a de lucrat cu elevii pentru proiect de lege care urmează combaterea vicierii mediului, „Comunistul Gheorghe Că-
asemenea, rezultate însem­ trage foloase şi cei care ridicarea pregătirii lor po­ să reglementeze principalele care este acum o problemă tănici, rectificator la secţia
nate în pregătirea tehnico- mai întîmpină greutăţi. A litice, a înţelegerii şi utili­ probleme de care depinde de stat, se bucură de o aten­ conştiinţă socialistă, metalurgie, este o adevărată
productiwă desfăşurată în a- trece însă superficial peste zării unor fenomene şi ter­ ambianţa mediului înconju­ ţie apreciabilă şi în alte lo­ personalitate! — ne-a de­
ţelierele şcolare şi secţii a- neajunsuri înseamnă din meni. E necesar, de aseme­ 15* ' clarat tovarăşul Nicolae
le unor unităţi economice partea uteciştilor o redusă nea, ca organizaţia de rător. Paralel cu alte măsuri calităţi din judeţul nostru. Hanciu, responsabil cu mun­
din municipiu. La nivelul combativitate. Spre exem­ partid să cultive cu grijă care s-au luat pentru binele Fără îndoială că locuitorii ca de propagandă în cadrul
liceului s-au iniţiat şi orga­ plu, s-a consemnat în in­ spiritul critic şi autocritic, locuitorilor din oraşele şi Călanului vor saluta cu sa­ demnitate, onoare“ comitetului de partid. Este
nizat activităţi cu o reală formarea prezentată de se­ combativitatea în abordarea satele hunedorene, în ultimii tisfacţie momentul cînd vor un exemplu în muncă, îm­
valoare educaţională, de cretara organizaţiei U.T.C. cu curaj de către utecişti ani s-a acţionat mai ferm înceta să mai lasă flăcări şi părtăşeşte tuturor din expe­
mare utilitate. Sînt de re­ pe liceu că unii elevi mani­ şi a aspectelor negative din pe linia evitării şi combate­ fum de la semiicocserie. Pen­ rienţa sa, ajută din inimă
marcat In acest sens întîl- festă abateri de la disciplL sînul organizaţiilor lor. Tre rii poluării mediului. La tru a evita, cel puţin parţial, (Urmare din pag. 1) supărat, însă cu timpul au pe fiecare să realizeze lu­
nirile cu muncitori fruntaşi, na şcolară, cei care răspuns buie educată elevilor ideea Combinatul siderurgic din neajunsurile pe care le pro­ văzut că aşa e just să se cruri bune. Aşa l-a crescut
cu activişti de partid şl de deau de staţia de radiofi- că limitîndu-se la a con­ Hunedoara au fost înlocuite voacă acum semicocserla din Au fost înfiinţate gazete de procedeze. Azi, după aproa­ şi pe fiul său, Gheorghe.
stat, excursiile tematice, care au neglijat pregătirea semna cu predilecţie succe­ locomotivele cu aburi care Călan populaţiei, se constru­ perete şi satirice la nivelul pe doi ani, roadele chemă­ care lucrează cu rezultate
schimburile de experienţă emisiunilor şi odată cu a- sele se creează o stare de degajau mult fum, iar în ieşte o centrală termoelectri­ secţiilor de bază, la locurile rii noastre sînt mari. Pe deosebite pe o modernă ma­
organizate în colaborare cu ceasta rolul educaţional pe automulţumire dăunătoare, multe sectoare din acelaşi că la care se vor utiliza de muneă au fost aşezate primele patru luni ale a- şină de electroeroziune. Şi
liceele industriale minier şi care ea trebuia să-l înde­ care nu poate să ducă în combinat se montează insta­ drept combustibil gazele de panouri cu sarcinile con­ cestui an am depăşit planul avem mulţi oameni dintre
de construcţii din municipiu. plinească. In această situa­ nici un caz la creşterea ro­ laţii pentru prevenirea poluă­ la semicocserie. Şi în alte crete de producţie, s-a re­ la producţia globală cu 3,5 aceştia — unul fiind şt
Drept urmare a măsurilor ţie se află gazeta satirică. lului organizaţiilor U.T.C.. rii. Acum la oţelăria Martin părţi se fac studii şî se ma­ organizat activitatea staţiei la sută, iar indicatorul de Stoian Manolescu, de la
întreprinse de organizaţia Şi analiza lipsurilor amin­ a aportului educaţional al nr. 2 se execută importante terializează unele măsuri de amplificare. productivitate a fost depăşit maşina de prelucrări în
U.T.C., în colaborare cu tite s-a oprit la stadiul e- adunărilor lor generale. Cre­ lucrări pentru asigurarea de pentru a păstra cît mai — La prima emisiune — cu 612 lei/salariat. De ase­ coordonate. De fapt, în
conducerea şcolii, a scăzut nunţiativ. dem că în perioada care electrofiltre la toate cuptoa­ curate apa şi aerul. De îşi aminteşte tovarăşa Ana menea, colectivul nostru a munca acestor oameni stă
simţitor numărul absenţe­ Luările de cuvînt au pă­ urmează aceste deziderate, rele. Terminarea montării curînd, la Livezeni a intrat Herlea, secretara comitetu­ dat peste plan 24 tone pig­ şi explicaţia depăşirii pla­
lor ; unii ani, cum ar fi de rut şi ele „fabricate" în prin eforturile comune ale electrofiltrelor şi funcţiona­ parţial în funcţiune o staţie lui de partid al uzinei — menţi metalici şi 14 tone nului la export, de la în­
exemplu anul III-C, criti­ sensul că „tu vorbeşti de­ tuturor factorilor, vor fi a- rea lor la oţelăria Martin pentru purificarea apelor me­ am făcut un apei către tot produse din mase plastice. ceputul anului, cu peste 11
cat la plenara precedentă, spre asta, tu despre asta“, tinse, iar tinerii utecişti vo nr. 2 din Hunedoara ar face najere, Iar la Coroeşti s-a colectivul de a răspunde cu In uzină au existat şi e-
1,
' şi-au ameliorat şi îmbunătă­ Una dintre uteciste, de pil­ acţiona în orice situaţie în să se recupereze anual circa amenajat un iaz de decantare tot elanul pentru materiali­ xistă numeroşi oameni îna­ la sută, asimilarea a circa
ţit situaţia la învăţătură. dă, luînd cuvîntul, s-a ex­ spiritul normelor cuprinse 40 000 tone minereu de fier pentru ape industriale. Mă­ zarea iniţiativei. La înce­ intaţi — adevărate modele 80 produse noi în fabricaţia
înscrierile la cuvînt au primat cam aşa : „După în programul educaţional al (care acum „zboară“ în at­ surile amintite şi multe alte­ put, cei criticaţi s-au cam de hărnicie şi probitate — de serie ş.a.".
avut „darul" de a accentua problemele înfăţişate de co­ partidului. mosferă) şi ar reduce totoda­ le se realizează cu importan­
şl mai mult rezultatele şi legii mei, mie mi-a rămas tă o parte dintre norii de te eforturi din partea sta­
doar foarte tangent s-au a- să vorbesc despre...". M. BODEA praf şi fum pe care-i degajă tului, din partea poporului.
•coşurile agregatelor side­ Nu-i deloc întîmplător fap­ Cabinetul judeţean de partid informează:
V J rurgice. Deşi nu se face tul că a fost elaborat un
proiect de lege care apără
puritatea mediului înconju­
Schimb de experienţă rător. A venit timpul ca toţi Materiale in sprijinul invăţămintului de partid
cetăţenii începînd de Ia in­
Penfru evacuarea apei
dividul oare fumează pînă la Pentru a veni in sprijinul cursanţilor, propa­ citanţilor li se pun Ia dispoziţie filme documen­
întreprinderi,
de
conducătorii
privind activitatea şi relacerea semănaturilor pînă la cei care realizează gandiştilor, lectorilor, studenţilor, elevilor, in tare cu aspecte din dezvoltarea judeţului nosj,
vederea închiderii invăţămintului de partid la
(Urmare din pag. 1)
tru, diapozitive, sinteze şi planşe cu teme de
proiectează
sau
construcţii
să ne gîndim serios la mediul oraşe şi ideologic al cadrelor didactice, pre­ economie politică capitalistă, economie politică
gătirii examenelor pentru studenţi şi elevi, ca­
s-au transportat 8 camioane de piatră şi saci cu pămînt
socialistă, construcţie economică industrială şi
comisiilor de Cruce roşi® pentru consolidarea malurilor văilor de hotar care au fost în care trăim şi să contri­ binetul judeţean de partid — prin centrul ju­ agricolă, probleme de organizare ştiinţifică a
buim la ambianta lui. Tre­
rupte de ape. Un număr de 30 de cetăţeni lucrau ieri la
deţean de informare şi documentare — pune
producţiei şi a muncii, filozofie, sociologie, so­
consolidarea malurilor Văii Boiului. Asemenea acţiuni s-au buie reţinut cu toată răspun­ la dispoziţia tuturor un vast fond documentar. cialism ştiinţific, probleme actuale ale politicii
derea că ceea ce s-a realizat
întreprins şi în celelalte localităţi unde există pericol de In acelaşi scop au fost organizate două expo­ interne şi externe a partidului nostru, ale con­
Vineri şi sîmbătă, la Deva, ganizarea donSrilor onorifice revărsare a apelor. pînă acum poate fi apreciat ziţii : „80 de ani de la crearea partidului po­
a avut loc un schimb de ex­ de sînge. Participanţii la Pentru înlăturarea cît mai grabnică a efectelor nega­ numai ca un început, iar ce litic al clasei muncitoare, 52 de ani de la crea­ strucţiei de partid şi de stat.
perienţa organizat de Comisia schimbul de experienţă au tive provocate de intemperii ile naturii, trebuie să se ac­ trebuie realizai în viitor se rea P.C.R." fŞi „Ştiinţă şi religie". Programul cabinetului judeţean se desfăşoa­
judeţeană Hunedoara a Crucii mai luat cunoştinţă despre ţioneze peste tot în mod operativ şi energic, foloslndu-se înscrie pe linia unor impor­ Pe lingă aceste materiale şi expoziţii, soli­ ră zilnic, inclusiv duminica, intre orele 8 şi 20.
roşii, la care au participat metodele şi formele de pre­ toate mijloacele şi forţele pentru ca întreaga activitate tante sarcini trasate de con­
pentru
partidului
ducerea
preşedinţi şi secretari de dare a lecţiilor teoretice şi să reintre cît mai repede în normal şi să se poată trece ridicarea nivelului de viaţă
comisii din judeţul Hunedoara, practice la cursurile de surori de urgenţă la eliminarea băltirilor de ape, la refacerea
precum şi invitaţi din judeţele de Cruce roşie din oraşele culturilor şi semănăturilor. Şi civilizaţie al poporului.
Alba, Arad, Oaraş-Severln, Brad şi Petrila. D. POPESCU Din experienţa colectivelor fruntaşe
Cluj şi Sibiu. Referatele şi informările
In cadrul schimbului de privind experienţa acumulată
experienţă au fost. prezentate de unele comisii de Cruce
mai multe informări privind roşie au fost urmate de fruc­
stilul, metodele şi rezultatele tuoase dezbateri.
obţinute în activitatea de Cru­ In cadrul dezbaterilor a luat în întrecerea socialistă
ce roşie a unor comisii pe cuvîntul tovarăşul David
întreprinderi, oraşe sau mu­ Lazăr, secretar al Comitetului
nicipii.
judeţean de partid, care a sub­ (Urmare din pag. 11 angajamentele, au creat pre­
Au împărtăşit din experien­ liniat însemnătatea schimbului men. Dacă perioadele anteri­
ţa lor: comisia municipală de de experienţă, pronunţatul ca­ misele obiective pentru depă­ oare pot fi caracterizate a
Cruce roşie Deva, privind racter de lucru al acestuia şi în scopul creşterii nivelului şirea sarcinilor de plan. A- „trepte de pregătire", din «-
organizarea şi coordonarea ac­ a făcut recomandări pentru de conştiinţă politică şi pro­ mintim în acest sens iniţia­ nul 1973, prin nivelurile canti­
corespunzător
fesională
sar­
tivităţii comisiilor de pe raza cinilor actuale. Aceasta şi-a tivele „întreaga cantitate de tative şi calitative stabilite
fontă peste plan, cu cocs e-
municipiului ; comisia Com­ îmbunătăţirea în continuare a găsit expresia în îmbunătă­ conomisit“, „Fiecare repara­ în plan, am intrat în etapa
activităţii comisiilor de Cruce
binatului siderurgic Hunedoa­ roşie, municipale, orăşeneşti ţirea şi diversificarea meto­ ţie lunară să se reducă cu hotărîtoare pentru realizarea
ra — despre organizarea, do­ delor şi mijloacelor muncii cel puţin o oră", „Fiecare in­ acestui măreţ obiectiv. In a-
tarea şi instruirea formaţiilor şi din unităţi. politice, în dezbaterea com­ giner si tehnician să rezolve cest sens au fost stabilite şi
necesare
care
să
sanitare j comisia oraşului Schimbul de experienţă a petentă cu toţi oamenii a anual cel puţin o problemă măsurile la înfăptuirea sa.
conducă
Brad — referitor la organi­ cuprins, de asemenea, partici­ sarcinilor economice şi adop­ tehnică în afara sarcinilor
Rezultatele
pr;-
pe
obţinute
zarea activităţii de Cruce roşie parea la cursul de surori de tarea unor măsuri corespun­ de producţie", „Dirigenţia mele 4 luni ale acestui an
în şcolile de cultură generală ; Cruce roşie, organizat la Deva, zătoare care să asigure înde­ muncitorească“ şi multe alte­ vin să întărească convingerea
comisia municipiului Petroşani şi o vizită la Combinatul side­ plinirea acestora la un nivel le. Astfel s-au putut eviden­
— despre organizarea şi rurgic Hunedoara. superior. In practică, aceasta ţia în întrecere colective de întregului nostru colectiv că
desfăşurarea cursurilor de su­ La schimbul de experienţă a însemnat aplicarea unui muncă din combinat care şi de acum înainte vom rea­
a participat tovarăşul Mădu­ liza în mod exemplar toate
rori de Cruce roşie, iar co­ mare număr de măsuri poli­ fac prestigiul întregii unităţi sarcinile ce ne stau în faţă.
lare Mihalache, din partea tice, tehnice şi organizatorice — cocsificare, aglomerator 2,
misia oraşului Simerin a îm­ Consiliului Naţional al Crucii Mina I.onea — de unde vă prezentăm Imaginea de faţă — realizează zilnic peste 3 600 ton» care au vizat procesul de a- secţia I furnale, O.S.M. 2, li­ La sfîrşitul lunii aprilie, C..S.
părtăşit experienţa sa în or- roşii. de cărbune, care Iau drumul diverşilor beneficiari din ţară. provizionare tehnico-materia- nia de benzi, reparaţii side­ Hunedoara se prezintă cu o
lă, organizarea activităţii de rurgice, distileria de gudroa- depăşire de aproape 37 mili­
oane lei la producţia globală,
reparaţii, reducerea consu­ ne — iar peste 1 600 munci­ peste 10 milioane lei la pro­
murilor specifice, perfecţio­ tori au fost declaraţi frun­ ducţia marfă şi 30 milioane
(Urmare din pag. 1) bolnăvi. Mărimea loturilor se narea tehnologiilor de elabo­ taşi în întrecere, mulţi din­ lei la producţia marfă vîn-
tre aceştia, ca Florean Giurcă,
rare şi laminare a oţelurilor,
Reglementări privind dreptul stabileşte de adunarea gene­ asimilarea unor sortimente Victor Petroiesc, Ioan Şer- dută şi încasată, beneficiile
ne. Important de reţinut este rală. Aceştia nu pot fi obli­ realizate peste plan fiind de
că în cazul cînd unii coope­ gaţi să execute lucrări în co­ de produse cu performanţe ban, Andrei Petresc, Ştefan aproape 9 milioane lei. Co­
ratori deţin sau dobîndesc operativă. Pensionarii de stat calitativ-funcţionale superioa­ Tripşa, Nicolae Mărculescu, respondentul acestor indica­
case, terenuri, animale şi in­ cu limită de vârstă care lo­ re. In acelaşi context se în­ Nicolae Burtică, Alexandru tori se regăseşte în depăşirea
ventar agricol peste cele pre­ cuiesc în comune şi sînt scriu şi preocupările pentru Ungur, Titus Dănilă ş.a., fiind producţiei fizice — în cele
văzute, sînt obligaţi să le în­ de proprietate personală membri cooperatori, dacă au îmbunătăţirea condiţiilor de de mulţi ani în fruntea celor 19 700 tone cocs metalurgic,
străineze în termenul hotă- lucrat In cooperativă şi lu­ muncă şi de viaţă ale sala­ mai buni siderurgişti. 7 900 tone fontă, în peste
rît de adunarea generală. Du­ crează şl In prezent, au drep­ riaţilor, pentru ridicarea cali­ In ansamblul activităţii 15 800 tone oţel Martin şi e-
pă expirarea termenului, bu­ tul la lot în folosinţă. Nu ficării lor profesionale. combinatului nostru, obiecti­ lectric şi 10 700 tone lamina­
nurile deţinute în plus se va­ pot beneficia de loturi în fo­ In acest cadru adecvat, au vele fiecărei etape vizează în te finite pline, realizate pes­
lorifică de către cooperativa a ţăranilor cooperatori losinţă cei care sînt plecaţi apărut numeroasele iniţiati­ final îndeplinirea obligaţiei te prevederile planului.
agricolă în contul proprieta­ din C.A.P. şi sînt stabiliţi cu ve de muncă — izvoare vii majore de realizare a planu­
In urma analizei rezultate­
rului. domiciliul in alte localităţi, de energie, care au sprijinit lui cincinal înainte de ter­ lor, a propunerilor comuniş­
Este de menţionat că, în şi angajaţilor permanenţi ai dispoziţiilor art. 4 din Statu­ teren arabil, în raport de ca­ numai în situaţia prevăzută tilor, făcute în cadrul adună­
situaţia cînd la casa de locuit acesteia care doresc să-şi tul C.A.P. cu privire la drep­ tegoria de folosinţă a terenu­ de art. 15, alin 2, din Statu­ rilor generale deschise din
unde cooperatorul îşi are construiască o locuinţă şi tul de folosinţă al cooperato­ lui şi de clasa de fertilitate tul C.A.P. care precizează că luna aprilie, ne-am reevaluat
principala aşezare, suprafaţa care nu au loc de casă în rilor asupra lotului ajutător naturală a solului. în cazul cînd un cooperator, posibilităţile, îmbunătăţind an­
de teren nu ajunge la 800 proprietate personală. In ace­ se impun cîteva precizări. prin căsătorie sau din alte gajamentele pe anul în curs
mp, diferenţa nu se comple­ leaşi condiţii se pot atribui Astfel, adunarea generală In cazul unor familii cu si­ motive, îşi stabileşte domici­ după cum urmează : cocs me­
tează din altă parte, coope­ locuri de casă specialiştilor poate atribui lot în folosinţă tuaţii deosebite (incapacitate liul în altă localitate, el poa­ talurgic — 10 000 tone ; a-
ratorul fiind proprietar nu­ şi mecanizatorilor care lu­ fiecărei persoane care : este de muncă, femei cu mulţi co­ te deveni membru al coope­ glomerat feros — 25 000 to­
mai asupra construcţiei şi te­ crează în cooperativă şi do­ cooperator şi a realizat în a- pii minori), adunarea genera­ rativei pe raza căreia se mu­ ne; fontă — 16 000 tone; o-
renului existent unde îşi are resc să se stabilească în lo­ nul anterior volumul de lă poate hotărî, de la caz la tă. Pentru aceasta, este ne­ ţel — 22 000 tone şi la­
principala aşezare. Terenuri­ caz, menţinerea sau atribui­ cesară aprobarea adunării minate — 20 000 tone. In
le neconstruite din vatra sa­ calitatea respectivă. Deci, ve­ muncă stabilit de adunarea rea de loturi In folosinţă. generale a cooperativei agri­ mod corespunzător au fost
trele de casă neconstruite şi
tului, care sînt repartizate de generală în perioadele de Coooeratorii care ies la pen­ cole de unde pleacă, precum majoraţi şi indicatorii valo­
cerinţelor
conducerea cooperativelor u- date în folosinţa membrilor timp şi potrivit cooperator sie păstrează dreptul de fo­ şi a aceleia în care cere să rici, respectiv : 50 milioane
producţiei,
cu
pot
este
luate
fi
cooperatori
nor membri cooperatori ca aprobarea adunării generale, losinţă asupra lotului pe ca­ intre. Cooperatorul îşi păs­
lot în folosinţă, nu constituie aşa cum am arătat mai sus, repartizat să lucreze în uni­ re l-au avut. Lotul va fi fo­ trează toate drepturile pre­ lei la producţia globală, 20
milioane
la
producţia
lei
proprietatea acestora, unicul tăţi economice ale asociaţi­ losit numai pentru producţia văzute în statut, iar coope­
proprietar al lor fiind coope­ şi date cooperatorilor care lu­ ilor intercooperatiste agricole agricolă şi nu poate fi trans­ rativa de unde a plecat este marfă şi 20 milioane lei la
rativa. Aceste terenuri pot fi crează permanent în coope­ la care cooperativa s-a aso­ mis în nici un mod altor obligată să transfere coope­ beneficii suplimentare.
înstrăinate de adunarea ge­ rativă pentru a-şi construi ciat, este cooperator angajat persoane. De reţinut este că rativei în care a fost admis, Amploarea sarcinilor anu­
nerală a cooperatorilor nu­ casă, în cazul că nu au teren permanent al întreprinderii nu pot fi atribuite loturi în contravaloarea părţii sociale. lui 1973 — an hotărîtor pen­
mai în condiţiile stabilite de proprietate personală sau agricole de stat şi lucrează folosinţă cooperatorilor agri­ Consiliile de conducere din tru realizarea cincinalului
art. 6 din Statutul C.A.P. ca­ altă casă. Pentru a nu se ivi direct în sectoarele de pro­ coli care nu execută normele cooperativele agricole de pro­ înainte de termen — deter­
re prevede că adunarea ge­ neînţelegeri, c.onsiliile de ducţie ale acestei unităţi, stabilite de adunarea genera­ ducţie au obligaţia de a stu­ minată de cerinţele actualei
nerală poate da în proprie­ conducere ale C.A.P. au da­ este mecanizator sau meca­ lă ia începutul anului, potri­ dia, cunoaşte şi aplica corect etape de dezvoltare a ţării,
tate personală, cu plată, locuri toria ca la repartizarea te­ nic agricol al staţiunii pen­ vit volumului de lucrări re­ prevederile Statutului C.A.P. impune din partea întregului
de casă. în suprafaţă de cel renului să ţină cont de pla­ tru mecanizarea agriculturii partizate pe membrii coope­ şi legile statului nostru, fără nostru colectiv eforturi şi
mult 500 mp, din terenuri nul de sistematizare a comu­ şi lucrează în cooperativa a- ratori. Au dreptul la lot în nici o abatere, prin aceasta mai susţinute pentru desco­
proprietate a cooperativei a- nei şi repartizarea să se facă gricolă, este specialist agri­ folosinţă şi pensionarii de contribuind la educarea so­ perirea şi valorificarea tutu­
gricole, situate în perimetrul cu aprobarea comitetului c- col şi- lucrează în cooperati­ gradele I şi II de invalidita­ cialistă a cetăţenilor cu ca­ ror rezervelor interne şi so­
delimitat de planul de siste­ xecutiv al consiliului popu­ va agricolă. Mărimea lotu­ te, dacă sînt membri coope­ re vin în contact, la creşte­ luţionarea cît mai judicioasă
matizare a localităţii respec­ lar comunal. lui poate fi în suprafaţă e- ratori şi au lucrat în coope­ rea bunăstării materiale şi a problemelor majore legate
tive, membrilor cooperativei In legătură cu aplicarea chivalentă cu pînă la 15 ari rativă înainte de a se îm­ culturale a cooperatorilor. de procesul de producţie.