Page 43 - Drumul_socialismului_1973_05

BHBBEEgEaBGaBHfflB
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5704 9 DUMINICA 13 MAI 1973 3
wsmsmjmaagasmtm jmnmnBgnGK^!ausnxtnDM?n¡msvx5^^

{ 1
) „Plămădită în condiţii asemănătoare, des- J
| făşurîndu-se în aceeaşi perioadă, proclamînd J
ţ ţeluri comune, revoluţia de la 1848 a avut un
| caracter unitar în toate cele trei ţări romă- )
ţ neşti. Faptul că pe steagul revoluţionar din )
^ toate aceste provincii erau scrise aceleaşi ?
^ idealuri supreme — desfiinţarea servituţilor |
( feudale şi eliberarea ţărănimii iobage, cuceri- ţ
\ rea de libertăţi democratice, scuturarea domi- i
) naţiei străine şi realizarea unităţii şi indepen- ^
*1 denţei naţionale — ilustrează comunitatea de ^
\ interese şi aspiraţii ce-i unesc pe fiii aceluiaşi \
\ popor, în pofida hotarelor despărţitoare arti- )
^ ficiale şi vremelnice 4 \
\ l
(NICOLAE CEAUŞESCU : Cuvînîare
la adunarea populară de la laşi consa­
crată aniversării a 125 de ani de la re-
voluţia burghezo-democratică din 1843 în ^
România, 4 mai 1973). ^

Sub steagul înălţat

„Vrem să fim o naţie una, puternică şi liberă prin drep­
„...în neunirea lor, dară, trebuia să vedem izvorul tutuior
de revoluţia in 1848— tul şi datoria noastră, pentru binele nostru şi al celorlalte na­ mă acum poporul aşerbit — la sapă, la seceră, sau la alte nenorocirilor trecute, a căror urme încă pină astăzi sînt vii pe
„Poporul, că după ce-i scot pe iobagi — aşa se chea­
ţii, căci voim fericirea noastră şi avem o misie a implini tn
omenire ( . . . ) lucruri ii pun coardă spânii (administratorii de moşii — n.n.) pămîntul nostru. Departe de a fi părtinitorul unui sentiment
de ură către celelalte părţi a neamului meu, eu privesc ca pa­
spre viitorul de aur mânii să fie liberi, egali, proprietari de pămint şi de capital şi judeţii (judecătorii — n.n.) domneşti îi mină cu alunul din­ tria mea toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româ­
Revoluţia viitoare nu se mai poate mărgini a voi ca ro­
neşte, şi ca istorie naţională, istoria Moldaviei întregi, înainte
şi fraţi asoţiaţi la fapta unui progres comun. Ea nu să va dărăt de se înalţă pulberea în urma lor ca în urma carelor de sfîşierea ei, a Valahiei şi a fraţilor din Transilvania. Aceas­
mărgini a cere libertatea dinlăuntru, care e peste putinţă ce fug pe drumul ţerii ; cînd e bărbatul la cărat de griu, de tă istorie este obiectul cursului meu ; mtinzindu-mă cum se
al patriei socialiste a dobîndi fără libertatea dinafară, libertatea de supt domni- fin, de vin domnesc, au cu aratul în alodiul (pămintul — n.n.) înţelege de la sine, mai rnult asupra întîmplărilor Moldaviei,
rea streină, ci va cere unitatea şi libertatea naţională. Deviza
nu voi trece sub tăcere, şi faptele vrednice de însemnat a ce-
atunci, femeia e in curie la cernut, la dires (repa­
domnesc,
ei va fi : DREPTATE, FRĂŢIE, UNITATE. Ea va fi o revoluţie rat — n.n.), la scos de cînepă, la tors ; casa colonului (ioba­ loriaite părţi a Daciei...“.
Există zile în viaţa unor meniile social-politice, fără naţională". MIHAIL KOGĂLNICEANU, din „Cu-
popoare, în care istoria pare deosebire de naţionalitate ; NICOLAE 8ALCESCU, „România vi­ gului — n.n.) e rămasă numai in grija pruncului din leagăn". vînt introductiv la cursul de istorie na­
că se condensează, ele repre- poporul suveran pe destine­ itoare", Paris, 16 septembrie, 1850, SIMION BÂRNUŢIU, discurs ţională" în „Foaie ştiinţifică şi litera­
zentînd împlinirea unor as­ le sale, forţa şl energia sa p. 7-15. ţinut la Blaj, 2/14 mai 1848. ră", laşi, 24 sept., Î844.
piraţii de mult visate şi în creatoare, eroismul cu care
acelaşi timp începutul, cadrul clasa muncitoare, ţărănimea
firesc al înfăptuirilor ce vor şi intelectualitatea edifică
urma. noua orfnduire reprezintă
Ideile care au însufleţit dovada elocventă a justeţei Vasile Alecsandrl Dl
mulţimile acum 125 de ani politicii marxist - leniniste a
— libertatea naţională şi so­ Partidului Comunist Român, E3 Naţiunea română, răzima- SI înarmarea poporului sau
cială —, idealul de la 1848 al care îşi îndeplineşte cu cin­ tă pe principiul libertăţii, ega­ gardă naţională pentru apăra­
unui întreg popor, au conti­ ste misiunea de călăuză a în­ 15 mas 1848 lităţii şi fraternităţii, pretinde
nuat să străbată deceniile ca tregii naţiuni socialiste pe independenţa sa naţională, cu rea ţării inlăuntru şi în afară.
forţa de nestăvilit a adevă­ calea progresului şi civiliza­ reprezentanţi în dietă şi în dre­ ta Comisie mixtă pentru ho­
rului. Evenimentul cu re­ ţiei. Fraţilor, nădejde bună I Fiţi cu toţi in veselie I gătorii, în proporţie cu numă­ tărnicirea pămînturilor urbariale
de cele alodiale.
zonanţă de seism de la 1848 România reprezintă astăzi Cerul însuşi ocroteşte scumpa noastră Românie I rul său.
a continuat, sub diferite for­ un detaşament activ al ma­ Azi e ziua de-nviere a românului popor, H Recunoaşterea limbii sale 0 Salarizarea clerului român
me, să zguduie lumea vechi­ relui front antiimperialist, al in toate problemele ce o pri­ asemenea clerului celorlalte
lor orînduieli şi a rodit în luptei generale pentru liber­ Care singur îşi urzeşte dulce, mindru viitor. vesc. confesiuni.
gg înfiinţarea de şcoli româ­
realizări "’Tfe /'ftiare însemnă- tate şi .progres. Respectarea Priviţi cerul cum se-ntlnde ca o mare-nseninată ; H Biserica română să fie li­ neşti in sate şi oraşe, de gim­
tatş‘“PodîîiFâ 9b 1 ' şi° naţională : independenţei şi suveranităţii beră şi independentă de orice nazii, institute militare şi teh­
!
unirea principatelor, cuceri­ ■naţionale, egalitatea în drep­ Priviţi soarele ce-aruncă o lumină-nflăcărată ; altă biserică şi egală în drep­
rea independenţei de stat a turi, neamestecul în treburile Priviţi vălle-nflorite, codrii, munţii înverziţi I turi cu celelalte biserici din nice, seminarii preoţeşti, şi a
României, făurirea statului interne şi avantajul reciproc, Cerul, soarele, pămintul, astăzi sint împodobiţi 7 Transilvania. unei universităţi româneşti, do­
naţional român unitar. Ţe­ renunţarea la forţă, la ame­ 0 Desfiinţarea iobăgiei fără tată din „casa statului", cu
lurile pentru care a luptat ninţarea cu forţa, la orice Căci e ziua mult dorită, căci e ziua mult măreaţă, drept de a-şi alege profesorii
generaţia de la 1848 au fost forme de intimidare şi pre­ Unde falnic se ridică România îndrăzneaţă I nici o despăgubire din partea şi a-şi alcătui programul de în-
preluate şi ridicate pe trep­ siune faţă de alt stat, drep­ Fraţilor, nădejde bună I Azi, sub cerul fără nori, ţăranilor, de asemenea, desfi­ văţămînt.
te superioare de mişcarea re­ tul fiecărui popor de a-şi ho­ inţarea dijmelor. E2 Suportarea comună a o-
voluţionară a proletariatului tărî singur soarta — iată Libertatea, România se-ntîlnesc pe cîmp de flori El Libertatea industrială şi bligaţiilor, potrivit cu starea şi
român, de partidul nostru principiile noastre care se Ş-innolesc în faţa lumel a lor veclnicâ-nfrăţire, comercială. averea şi ştergerea privilegiilor.
E3 Ştergerea dării pentru vi­
tg Adunare constituantă care
comunist. bucură din ce în ce mai mult Dup-o luptă dureroasă şi fatală despărţire. tele ce pasc in ţările vecine. să facă o nouă constituţie, în­
adeziunea
de
Prin Partidul ~ Comunist mondiale. opiniei publice Fraţilor, nădejde bună I Viitorul ce urziţi Prefecţii revoluţiei din 1848- 184S : Avram lancu, loan Butea- El Desfiinţarea dijmelor din temeiată pe principiile de efrep-
Român, pe pămîntul nostru Vorbind despre aceste tra­ nu, Petre Dobra, Simion Balint şi Nicolae Solomon (în chenar); minerit. tate, libertate, egalitate şi fra­
şi
Turcu,
Bătrîneanu
Vasile
Roman,
Alexandrii
Vasile
Constantin
s-a înstăpînit timpul zidirii diţii, t o v a r ă ş u l Nicolae Va fi vrednic de trecutul a strămoşilor slăviţi I Moldovan (în cele patru colţuri). E3 Libertatea cuvîntului, a ternitate.
de ţară. Şi numai sub con­ Ceauşescu arăta la recenta Bărbăţia şl unirea intre voi de-acum domnească, scrisului şi tiparului, libertatea EJ Respingerea uniunii Tran­
ducerea sa, poporul eliberat, adunare populară de la Iaşi : Şi strigaţi în libertate : România să trăiască I personală şi a adunărilor. silvaniei cu Ungaria, hotărită
egal îndreptăţit la făurirea „...cel mai înalt omagiu pe 0 scrisoare a Sui Avram lancu cătra revoluţionarul 0 Tribunalele cu juraţi şi cu fără consultarea naţiunii ro­
istoriei, a pornit hotărît pe care-1 putem aduce memoriei procese verbale. mâne.
drumul edificării destinului acelora care au ridicat şi ţi­ maghiar lozsef Simonffy (15 iulie 1849)
său liber, mîndrindu-se azi nut sus, în acele vremuri gre­
cu tradiţiile de luptă ale ce­ le, steagul luptei pentru li­ ftaifestăr! dedicate aniversării a 125 de
lor mai înaintaţi fii ai săi. „Puternicul ataşament prima jumătate a secolului „Fraţilor! Spiritul de care hotărîţi din început a ne
bertate naţională şi socială,
Astăzi, împlinirea a 125 de pentru unitatea şi progresul dovedit de lancu faţă de al XlX-lea. Simpatia şi în­ e pătrunsă şi însufleţită bâitui sîngele pină ia cel ani de fa revoluţia din 1848
ani de la revoluţia din 1848 patriei, este de a ne angaja mase constituie trăsătura crederea reciprocă — tră­ Europa cu un impuls mai din urmă român. Insă a-
o aniversăm în condiţiile cu toţii să muncim cu toată sa distinctivă in compara­ sături caracteristice ale re­ elastic străbate la sufletul ceste principii Ie pretindem La căminul cultural din iul munţilor" şi „Alba Iulia".
cînd întregul nostru popor îşi energia şi priceperea pentru Banpotoc a avut loc de cu- ic
consacră energiile şi puterea înfăptuirea politicii interne ţie cu personalităţile care laţiilor dintre intelectuali şi nostru decît la a oricărei de la oricine, garantate pe rînd o expunere, susţinută Manifestări cultural-artisti-
de muncă înfăptuirii măre­ şi externe a partidului şi sta­ au jucat roluri asemănă­ ţărănime — s-au dovedit naţiuni care a mai văzut temeiul existenţei naţiunilor de profesoara Ida Ionescu, ce consacrate anului 1848 vor
ţului program elaborat de tului, pentru edificarea socie­ toare în Europa apusea­ din nou, în 1848, o inepui­ pină acum raza libertăţii ; privind semnificaţia anului avea loc şi astăzi în diferite
Congresul al X-lea al Parti­ tăţii socialiste multilateral nă. Deşi originală în zabilă sursă de forţă...". libertate, egalitate, frăţie­ şi nu sîntem îndestulaţi, revoluţionar 1848 în istoria localităţi rurale şi urbane
dului Comunist Român şi de dezvoltate în România“. văzînd însemnate numele ţării noastre. In continuare, din judeţul nostru. Astfel, la
Conferinţa Naţională, pentru Calea angajării, magistral multe privinţe, acţiunea Prof. univ. KEITH HIT- tate, aceste principii sînt elevii Şcolii generale din Hă- căminul cultural din Mes­
făurirea societăţii socialiste trasată de clarviziunea parti­ sa a fost în deplină con­ deviza noastră, acestea te­ lor pe scrisori private, nici rău au susţinut în faţa ce­ teacăn, învăţătorul Avram
multilateral dezvoltate în pa­ dului nostru, calea progresu­ cordanţă cu tradiţiile miş­ CHINS de la Universita­ zaurul şi ce! mai sfînt o- auzîndu-le numai sunetul lor prezenţi un program ar­ Pătroi va prezenta expune­
tria noastră. lui multilateral din următoa­ tea Illinois (S. U. A.) în tistic dedicat evenimentului. rea „Revoluţia din anul 1848
Societatea noastră socialis­ rele decenii, reprezintă la cării naţionale româneşti, „Avram lancu şi revoluţia biect, de aceste principii dulce pe la urechile noas­ ■k şi amintirea lui Avram lan­
tă asigură astăzi tuturor scara timpurilor de azi con­ aşa cum se dezvoltase în europeană din 1848" in lipsiţi, cu cea mai bărbă­ tre ca un echo fără de Un numeros public a ur­ cu“ ; Casa de cultură din.
membrilor ei egalitate în tinuarea acelor aspiraţii pen­ secolul al XVIII-lea şi în „Transilvania" nr. 5/1972. tească seriozitate sîntem simţire". mărit recent la clubul mun­ Brad în colaborare cu co­
drepturi, nelimitate posibili­ tru care au sîngerat inimile citoresc din Crişcior o evo­ mitetul orăşenesc al U.T.C,
tăţi de afirmare în toate do- marilor noştri înaintaşi. care istorică dedicată anului organizează în sala cinema­
revoluţionar 1848. Au pre­ tografului din localitate o
zentat expuneri profesorii A- dezbatere cu tema „Cadrul
na Lungu şi Ionel Golcea, iar istoric al desfăşurării revo­
sosească. Şl în ziua de 14
nul din momentele
Adunarea
la
de
a
Blaj
ce
avea
pre­
După
temeni
Simion
(greco-catolic),
Blaj
Bărnu­
Seara,
U semnificative ale re­ mal, duminică, piaţa Bla­ un aspect sărbătoresc. Pia­ cum şi cei doi vicepreşe­ ţiu a expus programul adu­ fost naţională şi prin parti­ un grup de tineri au recitat luţiei burghezo - democratice
oraşul
versuri
scriitori­
din
creaţia
din 1848 în România", dez­
profesorul
dinţi,
voluţiei din 1848 a
Simion
batere ce va fi urmată de fil­
Românească.
Ţara
ridicat în picioare şi au ros­
fost episodul intrat în isto­ jului — pe atunci neplanta­ ţa era luminată, iar în fe­ a- Bărnuţiu şi redactorul gaze­ nării, toţi cei de faţă s-a'h ciparea românilor din Mol­ lor paşoptişti. mul documentar „Avram lan­
au
seminarului
restrele
tă cu arbori —, toate stră­
şi
dova
In continuare, au rulat fil­
rie sub numele de Aduna­ zile, ce duceau spre ea, ge­ părut trasparente pe ca­ telor româneşti din Braşov, tit în numele lor şi al ce­ Papiu pomeneşte pe Gh. Si- mele „Avram lancu — cra- cu — craiul munţilor" ş.a.
rea naţională de la Blaj. meau de lume. re se putea vedea figura George Bariţiu. on, Al. Russo, Lascăr Ro-
Nu era pentru prima da­ In faţa fruntaşilor revo­ împăratului Traian. Acum, Au fost aleşi de către a- lor de acasă, în numele în­ setti, Teodor Moldoveana
tă cînd masele din Tran­ luţiei, profesorul Simion pentru prima dată s-a ar­ dunare un număr de zece tregii naţiuni, „jurămîntul ş.a., Bariţiu ştie de prezen­
silvania se ridicau să scu­ Bărnuţiu îşi ţine în cate­ borat un steag propriu na­ secretari, printre care Timo- de credinţă către împărat, ţa lui Alexandru loan Cu-
ture lanţurile iobăgiei. A- drală magistralul său dis­ ţional al românilor din tei Cipariu şl A. T. Lau- către patrie şi către naţiu­ za, alte izvoare vorbesc de­
mintirea răscoalei lui Horia spre Costache Negri, Petra-
era încă proaspătă, iar in che Cazimir şi Dimitrie
mai 1848 numele acestuia Brătianu. O dovadă a in­
era deseori pomenit de că­ fluenţei adunării de la Blaj
tre cel ce din toate părţile o constituie documentul
Transilvaniei au pornit „Prinţipurile noastre pentru
spre Blaj. Clasele exploa­ reformarea patriei", redac­
tatoare ţineau minte răs­ la Blaj, într-o zi de primăvară... tat cîteva zile după Blaj de
coala din 1784. Ilustrativ către patrioţii moldoveni,
este raportul comitelui care proclamă desfiinţarea
suprem al comitatului Tîr- boierescului, împroprietări­
navei: „Oamenii, cînd am rea ţăranilor, înlăturarea
voit să-i opresc să meargă curs. Arată nedreptăţile şl Transilvania, în culorile rian. Poporul era masat de nea română" (Jurămîntul privilegiilor, unirea Moldo­
la Blaj, mi-au spus: „De prigoanele pe care le-au su­ albastru, alb şi roşu (culo­ jur-împrejur, organizat în către împărat era obligato­ vei cu Ţara Românească.
ne-or frige, de ne-or fierbe, ferit românii de-a lungul rile predominante în portul „cete şi cărări“. Mărturiile riu la acea epocă). A doua Cu adunarea de la Blaj
noi tot om mere la Blaj“. veacurilor. ,/Pentru a se popular românesc), comple­ vremii relatează, că la în­ zi se votează cele 16 puncte se încheie un prim capitol
Şi veneau cu sutele, cu face dreptate, întîi de toa­ tate cu inscripţia „Virtutea demnul lui Avram lancu, ale programului într-o at­ al revoluţiei din Transilva­
miile, în veşminte albe, ca te naţiunea română, ca cea română reînviată". adunarea se potrivi asemă­ mosferă de mare entuziasm, nia anului 1848. Românii
în zi de cea mai mare săr­ mai veche şi mal numeroa­ Papiu liarían scrie că la nător unei tabere în formă se aleg două delegaţii (una aveau de-acum un program
bătoare, avînd în frunte să, trebuie recunoscută ca 15 mai, adunarea neputîn- de stea, iar un contemporan care să prezinte hotărîrile de luptă, nu numai pentru
dascăli, studenţi, preoţi. naţiune de sine stătătoare. du-se ţine în catedrală sau evenimentului, Meszâros Kâ- adunării de la Blaj împăra­ acest moment istoric, ci, în
Unele sate au trimis dele­ Naţiunea, întrunindu-se din în piaţa din faţa ei, şi fiind roly arăta : „Cît priveşte tului şi a doua Dietei din multe privinţe, pentru toată
gaţi, din altele au venit a- toate părţile la această săr­ peste putinţă a exclude pe aspectul exterior al acestei Cluj) şi un comitet perma­ perioada ce avea să urmeze
proape toţi bărbaţii. bătoare a libertăţii..., să cineva de la consultări, a măreţe adunări populare, nent, cu sediul la Sibiu, pînă la desăvîrşirea unităţii
Mărturiile scrise arată en­ proclame libertarea şi inde­ trebuit mutată pe o cîmpie aşa ceva n-a prea văzut format din 26 de membri. naţionale, din 1918. „Revo­
tuziasmul maselor popularei pendenţa- naţiunii române. largă din preajma rîului vreodată Europa. O masă După aprobarea progra­ luţia din 1848 — arăta to­
unii veneau cîntînd din flu­ Naţiunea română declară Tîrnava Mare. Hotărîndu-se populară fanatică, cu trăsă­ mului, Bărnuţiu, Bariţiu, varăşul Nicolae Ceauşescu la
ier, alţii horeau, alţii chiu­ sărbătoreşte că de aici îna­ mutarea adunării, se trase turile accentuate, caracteris­ lancu, Buteanu, Papiu şi recenta adunare populară de
iau, toţi erau bucuroşi că inte nu se va cunoaşte o- clopotul cel mare al cate­ tice, uşor de recunoscut ale alţi conducători au fost pur­ la Iaşi consacrată aniversă­
la Blaj se va anunţa şter­ bligată decît prin legile ca­ dralei şi mulţimea se-n- coloniştilor romani, oferea taţi pe umeri de mulţimile rii a 125 de ani de la re­
gerea iobăgiei. Entuziasmul re se vor pune în dieta ţă­ dreptă spre locul ce se va spectatorului în tumultul entuziaste. Alături de ţăra­ voluţia burghezo-democrati­
prinde în horă şi iobăgi- rii, unde va fi reprezentată numi de atunci Cîmpia Li­ sălbatic, tălăzuitor al pati­ nii români la Blaj au par­ că din 1848 în România —
mea maghiară şi săsească în- şi ea după dreptate şi cu­ bertăţii. milor politice, un tablou ex­ ticipat mulţi ţărani maghiari a continuat să fie într-o
tîlnită în cale. Desfiinţarea viinţă şi se va ţine datoare In' mijlocul cîmpiei a fost traordinar de interesant şi şi saşi. „Organul Naţional" formă sau alta trează. Po­
iobăgiei era în interesul tu­ cu ascultarea numai diregă- ridicată o tribună, în jurul de zguduitor". al lui Cipariu scrie: „Adu­ porul a ţinut sus steagul li­
turor iobagilor. Sîmbătă torilor aleşi din sînul său ; căreia au fost potrivite me­ Discursurile oratorilor de narea de la Blaj stete din- bertăţii şi independenţei
seara, în 13 mai, sosesc şi naţiunea română dă de şti­ se şi scaune pentru „cei mai la tribuna centrală nu pu­ tr-o mulţime de oameni din naţionale pînă la înfăptui­
moţii conduşi de lancu şi re naţiunilor conlocuitoare de frunte oameni ai naţiu­ teau fi auzite de toţi, din popor, nu numai români, ci rea revoluţiei socialiste, ca­
Buteanu. In frunte călărea că, vrînd a se constitui şi nii..." (Papiu). La tribună această cauză, urcaţi pe la­ şi unguri şi saşi. După adu­ re a adus adevărata liber­
lancu pe calul său prefe­ organiza pe temei naţional, au luat loc preşedinţii a- viţe, tineri intelectuali tăl­ nare, pe alocuri, ţăranii ro­ tate naţională şi socială pe
rat, Brutus. n-are cuget duşman în con­ dunării, desemnaţi de gu- măceau poporului ceea ce mâni şi maghiari au sărbă­ pămîntul României".
In noaptea de 13 spre 14 tra altor naţiuni şi cunoaşte berniul transilvănean, epis­ se vorbea la tribuna centra­ torit împreună evenimen­
mai, mulţimea continua să acelaşi drept pentru toate...“. copii Şaguna (ortodox) şi lă. tul“. C. DROZD
s^ssmssssssmsssss