Page 45 - Drumul_socialismului_1973_05

Proletari din toate fările, unlfi-vă! Tovorăsu!

NICOLAE CEÂUŞESCU
o primit un grup

de ziarişti italieni

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Răspunzînd întrebărilor ce
secretar general al Partidu­ i-au fost adresate de oaspeţi,
lui Comunist Român, pre­ preşedintele Consiliului de
şedintele Consiliului de Stat al Stat s-a referit la unele pre­
Republicii Socialiste Româ­ ocupări actuale şi de per­
nia, a primit, luni după-a- spectivă privind dezvoltarea
miază, un grup de ziarişti economică şi socială a Româ­
italieni, din care fac parte niei, a expus poziţia ţării
Ettore Petta, corespondentul noastre într-o serie de pro­
ziarului „Corriere della Se­ bleme ale vieţii internaţiona­
ra" la Viena, Domenico Sas- le.
soli, şeful secţiei externe a In cadrul convorbirii, şeful
ziarului „II popolo", Silvano statului român a subliniat
Goruppi, corespondentul per­ evoluţia favorabilă, pe multi­
manent al ziarului „L’Unita“ ple planuri, a relaţiilor tra­
la Bucureşti, şi Bruno Cam- diţionale dintre România şi
panini, corespondentul per­ Italia. In acest context, tova­
manent al agenţiei „ANSA" răşul Nicolae Ceauşescu a a-
ANUL XXV Nr. 5 705 MARTI 15 MAI 4 PAGINI - 30 BANI în Capitala ţării noastre. rătat că aşteaptă cu interes
La întrevedere au luat par­ şi plăcere vizita oficială în
te tovarăşii Cornel Burtică, Italia, exprimîndu-şi speran­
membru supleant al Comite­ ţa că ea va contribui la ex­
tului Executiv, secretar al tinderea şi diversificarea în
C.C. al P.C.R., şi Constantin continuare a bunelor rapor­
Beneficiarul direct al aplicării Mitea, consilier al preşedin­ turi existente, la întărirea
Activităţilor politico-ideologice şi cultural-educative, normelor unitare de structură telui Consiliului de Stat. cele două popoare, în al interesul
prieteniei şi colaborării dintre
ţări,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cauzei
ambelor
s-a întreţinut cordial cu zia­
riştii italieni. păcii şi cooperării interna­
ţionale.
în unităţile sanitare
un flux continuu ascendent, o eficientă concretă Starea de sănătate a
populaţiei judeţului
Programul de educaţie al ei forme şi mijloace de in­
partidului nostru, parte in­ DAVID LAZÄR fluenţare, este realizarea şi
tegrantă a programului de depăşirea prevederilor pla­ Menite să asigure o mai manifestărilor ei.
făurire a societăţii socialiste secretar al Comitetului judeţean nului de stat pe acest an, bună funcţionare a unităţi­ Tot prin aplicarea nor­
multilateral dezvoltate, sta­ Hunedoara al P.C.R. îndeplinirea cincinalului lor economice, a instituţi­ melor de structură unică va
bileşte ca un obiectiv fun­ înainte de termen — con­ ilor administrative şi socia­ fi posibilă o mai raţională
damental al activităţii orga­ centrarea şi orientarea con­ le, să perfecţioneze raportu­ folosire a cadrelor medica­
nelor şi organizaţiilor de menilor muncii, a le spori rificarea superioară a re­ ţinutului activităţii politice rile acestora cu populaţia, le, o accesibilitate sporită
partid, de masă şi obşteşti, surselor materiale şi uma­ spre problemele cele mai să apropie rezolvarea de a pacientului la medic. Un
al şcolii şi instituţiilor de eficacitatea. arzătoare de care depinde cerinţă, normele unitare de număr însemnat do ca­
cultură, formarea omului Este cunoscut că în ulti­ ne, accelerarea dezvoltării realizarea acestui principal structură se vor aplica pînă dre medicale şi medii sa­
care să se dăruiască cauzei mele săptămîni şi în între­ economico-sociale a jude­ obiectiv al activităţii între­ la data de 30 iunie a.c. nitare vor fi dirijate spre
socialismului şi comunismu­ prinderile şi centralele din ţului nostru. Astfel, comi­ gului nostru popor. şi în instituţii de ocro­ a asigura asistenţa medico-
lui, cu un nivel de cunoaş­ judeţul nostru s-a acţionat tetele de partid din C.S.H., tire a sănătăţii. Le­ sanitară în mediul rural, în
tere în continuă perfecţio­ cu energie pentru raţionali­ Uzina „Victoria" Călan, ex­ Rezultatele obţinute anul gat de aplicarea acestora, centrele muncitoreşti, în în­
nare şi un comportament zarea structurilor organiza­ ploatările miniere din Va­ trecut, precum şi în acest
conform principiilor eticii şi torice, pe baza hotărîrilor lea Jiului, minele Teliuc an de către C.S.H., I.C.S.H., tovarăşul doctor Theodor treprinderi.
echităţii socialiste. In acest plenarei C.C. din februarie- şi Ghelar, Deva, Certej şi industria locală şi chimică Rătiău, directorul Direcţiei — Aceste îmbunătăţiri se
context, Comitetul judeţean I.M. Barza, unităţile de Orăştie, de către Centrala sanitare a judeţului, ne-a vor obţine în sfera rapor­
martie a.c., şi prevederi­ cărbunelui din Valea Jiului răspuns la câteva întrebări : turilor sectorului sanitar cu
de partid a orientat şi o- lor Decretului 162 al Consi­ transporturi şi sectorul fo­ — Prin aplicarea norme­ populaţia. E nevoie de îm­
rientează întregul conţinut liului de Stat, în vederea a- restier, cele din industria şi I.M. Hunedoara, care pe lor de structură unică se va bunătăţiri însă şi în ceea ce
4
şi-au
al muncii politico-ideologi- sigurării unei conduceri di­ locală şi altele, s-au orien­ primele şi luni a.c. sarcinile produce o mutaţie a centru­ priveşte perfecţionarea ra­
realizat
depăşit
ce şi cultural-educative pen­ namice şi suple la toate ni­ tat pe linia angajării ple­ lui de greutate a activităţii porturilor între instituţiile
tru a răspunde cerinţelor, velurile economiei judeţu­ nare a muncii politico-edu­ de plan la principalii indi­ mcdico-sanitare ? sanitare Ia diferite eşaloane.
catori,
convingător
atestă
problematicii de muncă şi lui, soluţionării cît mai o- cative în acţiunea de expli­ contribuţia muncii politice — Da. Prin noile mă­ Ce astfel de îmbunătăţiri se
de viaţă ale făuritorilor şi perative şi eficiente a pro­ care a sensului şi raţiunilor în obţinerea acestor suc­ suri de organizare a acti­ vor obţine prin aplicarea
proprietarilor bunurilor ma­ blemelor complexe pe care social-economice ale noilor cese. vităţii sanitare, centrul de normelor de structură u-
teriale şi spirituale, rezol­ le ridică ritmurile înalte de măsuri adoptate de condu­ greutate al ei se va de­ nică ?
vării sarcinilor cu care sînt creştere a producţiei în u- cerea partidului şi statului. Experienţa organizaţiilor plasa către asistenţa mc- — Se vor simplifica rela­
confruntaţi oamenii, colecti­ nităţile noastre economice. In acest context, accentul de partid din unităţile evi­ dico-sanitară ambulatorie. ţiile dintre instituţiile şi u-
vităţile de muncă în etapa Pentru aplicarea acestor a fost pus ca fiecare om al denţiate arată că atunci nităţile sanitare. Se va a-
actuală. măsuri şi obţinerea în cel muncii să înţeleagă că de cînd această muncă este Atît în mediul rural junge la îmbunătăţirea con­
cît şi în cel urban se va a-
Sub îndrumarea Comite­ mai scurt timp a efectelor efortul personal depinde in strîns legată de realităţile sigura o asistentă curativo- ducerii, îndrumării, planifi-
locale, de problemele speci­
tului judeţean de partid, scontate, biroul Comitetului mod hotărîtor înfăptuirea profilactică mai calificată şi de Strungarii Constantin Dolces cu şi Victor Florea de la Fabrica
sînt
doi
Brad
industrie
locală
dintre
fruntaşii
secţiei
me­
marea majoritate a organe­ judeţean, organele şi orga­ măsurilor de perfecţionare fice fiecărei unităţi, fiecă­ mai rapidă. Se vor crea Convorbire consemnată de canice. Ei execută lucrări dc hu nă calitate. Atunci cînd este ne­
lor şi organizaţiilor noastre nizaţiile de partid din ju­ în spiritul concepţiei care rui loc de muncă, cînd e- deci posibilităţi spre a su­ ION CIOCLEI voie se consultă împreună în di ferite probleme ridicate de acti­
de partid au acţionat şi ac­ deţ au avut şi au în vedere l-a generat. xistă o selectare a priorită­ pune atenţiei medicului ori­ vitatea din secţie.
ţionează cu perseverenţă şi perfecţionarea modalită­ Un obiectiv central al ac­ ţilor — respectiv de a de­ ce afecţiune la începutul (Continuare in pag. a 2-a) Foto : VfRGIL ONOIU
pentru a da asemenea o- ţilor de desfăşurare a pro­ tivităţii organelor şi organi­ taşa cu discernămînt din
rientări, asemenea direcţii pagandei, a întregii munci zaţiilor de partid, sindicat obiectivele economice gene­
activităţilor politico-ideolo- politico-educative în scopul şi U.T.C. la care a fost şi rale sarcinile-cheie, într-un
gice şi cultural-educative, încorporării organice a a- este ferm solicitată propa­
pentru a le mări influenţa cesteia în efortul general, ganda, munca politică şi Lucrările agricole de primâvarâ
şi audienţa în rîndurile oa- avînd ca ţel principal valo­ cultural-educalivă, diversele (Continuare in pag a 2-a)
Deviza fiecárúi e munca Muncă intensă pentru evacuarea grabnică
a apelor şi încheierea însămînţărilor
Sîmbătă, duminică şi luni mijloace mecanice din afară. coloanei din Ilia, a ţinut să mod deosebit atenţia. Cineva
La adresa celor care au con­
în comuna Ilia s-au desfă­
remarce aportul şoferilor So-
a
anunţat la comisia locală
Generalizarea schimbului SI şi extinderea triîa în cadrul sectorului V j şurat amp'e acţiuni în vede­ tribuit la înlăturarea perico­ bastian Zbega, Zeno Popa, că pe sub şoseaua asfaltată,
PETRILA. La E.M. Pe- j
Vasile Rotar, Costică Oprean,
care are şi rolul de dig de
rea stăvilirii furiei apelor şi
lului de inundaţii — trans-
a intrat în funcţiune o i apărării localităţii de revăr­ portînd citeva mii de metri Andreica Laurean, Dumitru protecţie a localităţii, a în­
nouă combină pentru tăie- i sarea rîului Mureş. Sub con­ cubi de pămînt la supraînăl­ Stăniş, Iosif Filip — să a- ceput să se infiltreze apa spre
consolidarea
schimbului 191 să constituie rea cărbunelui din stratele j ducerea comisiei locale de a- ţarea — şi secretarul comitetului venire a inundaţiilor. N. PANAITESCU
mintim doar cîteva nume —
diguri­
N. TlRCOB
împotriva
părare
subţiri.
la succesul acţiunilor de pre­
lor
inundaţi­
primarul
comunal
partid,
ilor,
materializarea
de
urmărind
indicaţiilor şi măsurilor sta­ comunei Ilia, Teodor Vasiu, Un moment din lupta cu
bilite de comandamentul ju­ are de adresat numai cuvin­ furia apelor ne-a reţinut în (Continuare in pag. a 2-a)
0 nouă combină
o preocupare susţinută, permanentă deţean, s-au depus feri de te de laudă. Un exemplu de
eforturi
pentru
meritorii
a
dăruire şi abnegaţie a oferit,
pentru tăierea
orice
pericol
la
Adolf,
întreprinderea
materiale
nei, bunurile avuţia comu­ între alţii, excavatoristul Şulţ Au ferminat
de
ale
Indicaţiile date de condu­ nilor-unelte pentru prelucra­ baza unor analize făcute în cărbunelui gospodăriilor populaţiei. Bă­ de industrie locală Deva. In-
cerea de partid şi de stat, rea metalului în trimestrul I comitetele oamenilor muncii, tălia cu apele dezlănţuite fruntînd cu bărbăţie ploaia
in repetate rînduri, asupra al anului în curs a crescut cea mai mare parte a unită­ s-a desfăşurat pe multiple măruntă şi rece, de diminea­ semănatul porumbului
creşterii gradului de folosire faţă de anul 1972 de la 68,2 ţilor care au un parc însem­ fronturi, punctele cheie con- ţa pînă seara tîrziu, a lucrat
a potenţialului tehnic din la sută la 74,8 la sută. In nat de maşini-unelte, înţele- Sarcina de a lucra cu stituindurle supraînălţarea şi cu utilajul pe care-I are în
dotarea întreprinderilor şi-au secţiile de bază această îm­ gînd că sporirea gradului de noul, utilaj a revenit mi­ consolidarea digurilor de a- primire la încărcatul a sute Consiliul intercooperatist Brad
găsit un puternic ecou şi în bunătăţire este marcată de folosire al acestora contribuie nerilor din brigada Iui Mi- părare. Eficienţa acţiunilor de maşini cu pămînt destinat
rîndul colectivelor de muncă creşterea indicelui de folosi- nemijlocit la ridicarea nive­ hai Iszlay, care în perioa­ şi-a găsit expresie concretă în întăririi digului. Merită evi­ Toate cooperativele agricole de producţie care fac parte
din întreprinderile industriei re cu 3,8 la sulă, iar în lului calitativ al producţiei da scursă din luna mai au evitarea pagubelor de pro­ denţiaţi, de asemenea, excava­ din cadrul consiliului intercooperatist Brad au terminat insâ-
judeţului nostru. Astfel, indi­ secţiile auxiliare cu 7,6 la — deziderat important al depăşit sarcina de plan cu porţii, în ferirea localităţii de toristul Gheorghe Funaru şi mînţarea porumbului pe întreaga suprafaţă de aproape 800
cele de utilizare a fondului sută. Acesta este efectul di- etapei actuale. 5 Ia sută. revărsarea apei, fiind afecta­ buldozeristul Gheorghe Pin- ha. încheierea cu succes a acestei lucrări se datoreşte stră­
de timp disponibil al maşi- rect al măsurilor luate In Indici superiori de utiliza­ Prin dotarea minei cu te do-ar o parte din semănă­ tilie, de la Oficiul de îmbu­ daniilor depuse de mecanizatorii Avram Nicolae, Vasile Popa,
re, care depăşesc 80 la sută noul utilaj se face un im­ turi. nătăţiri funciare, care au Nicolae Pădureanu, Timofte Roca, Mircea şi Horia Cimpoaie,
şi care, în acelaşi timp au portant pas pe calea creş­ Ca şi în alte ocazii, şi de Gheorghe Pană, Vasile Groza, Petru Negru, Ion Sima, Vasile
1 marcat îmbunătăţiri pe aceas­ terii nivelului tehnic al muncit fără preget la finali­ Popa, Victor Drăgoi, Constantin Bulz, Vasile Pleşa, Pavel Basa,
dată
Mal multă fontă tă linie faţă de anul 1972, se producţiei de cărbune, spre această spiriţul s-a reafirmat zarea acţiunilor stabilite. Nicodim Petruţel, Ion Muntea, Troian Bănici, Ştefan Cioază şi
solidari­
de
puternic
înregistrează în secţiile de sporirea mai rapidă a pro­ tate umană, în sprijinul ce­ Cu prisosinţă şi-au îndepli­ alţii. O contribuţie însemnată la terminarea in timp optim şi
cu aceleaşi agregate bază ale unităţilor Centralei ductivităţii muncii. tăţenilor localnici fiind con­ nit datoria şi cei 40 de şo­ la un nivel calitativ superior a lucrărilor de pregătire a tere­
minereurilor Deva (83,5 la su­ feri de la I.T.A. Deva. Tova­ nului şi semănatului se datoreşte grijii şi preocupării manifes­
răşul Avram Anghel, şeful
HUNEDOARA. In perioada scursă din acest an, tă), Combinatului siderurgic centrate importante forţe şi tate de organele locale de partid şi de stat, de conducerile
hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de Hunedoara (80,8 la sută), Uzi­ unităţilor agricole socialiste, de specialişti. Maria Gorcea,
preşedinte, Maria Miheţ, inginer şef C.A.P. Ribiţa, Gheorghe
termen, colectivul secţiei I furnale de Ia C.S.H. a nei „Victoria“ Călan (84,1 la Groza, preşedinte, Cornelia Fechete, inginer şef C.A.P. Mes­
realizat peste prevederile de plan mai mult de 4 800 sută), întreprinderii mecani­ teacăn, Zaharie Vraciu, preşedinte, Avram Almăşan, inginer
tone fontă. Luna aprilie a marcat în activitatea fur- ce de material rulant Sime- şef C.A.P. Birtin, Tănase Andricău, preşedinte, Ion Pleşan,
naliştilor un succes deosebit, reducerea consumului ria (83,3 la sută) şi întreprin­ inginer şef C.A.P. Vaţa de Jos, Valeria lanc, inginer şef C.A.P.
de cocs cu 6 kg pe tona de fontă, realizîndu-se tot­ derii de industrie locală O- Rişca, Ion Suciu, inginer şef C.A.P. Brad, Ion Florea, inginer
odată economii de 000 000 lei. răştie(88,4 la sută). Şi în sec­ şef C.A.P. Cărăstău, şi alţii, precum şi ing. Mircea Oprişa, pre­
Atenţia furnaliştilor este orientată în continuare ţiile auxiliare au existat pre­ şedintele consiliului intercooperatist, şi ing. Vasile Siminie,
în direcţia reducerii consumului de cocs. ocupări, care se înscriu pe a- directorul S.M.A. Baia de Criş, şi-au adus o contribuţie de
ceeaşi linie, indici de folo­
sire superiori celor realizaţi seamă la reuşita insăminţării porumbului.
în anul 1972 înregistrîndu-se Acum toate forţele sînt mobilizate pentru terminarea plan­
în afara unităţilor citate mai tării in cimp a legumelor şi executarea lucrărilor de întreţi­
In pregătire—primul complex de sus la minele din Valea Jiu­ nere la culturile prăsitoare însămînţate în prima epocă.
lui (77,2 la sută).
Dacă enunţăm numai o parte C.A.P. Bomos
susfînere fabricat în Valea Jiului din preocupările întreprinse pe
această linie şi anume anali­ încheierea cu succes a insăminţării porumbului pe supra­
zele întreprinse în biroul exe­ faţa de 135 ha, cu 5 ha mai mult decit s-a prevăzut în planul
La Fabrica de stîlpi hi­ me sînt aşezate în curtea cutiv al centralelor din ju­ de producţie, la C.A.P. Romos, se datoreşte bunei organizări
draulici din Vulcan se pre­ fabricii, brigada dc mineri deţ, asupra posibilităţilor de a muncii, hărniciei cu care au lucrat mecanizatorii Ion Jurj,
găteşte pentru lucru nou! care va lucra cu el se ini­ ridicare a gradului de folosi- Mihai Binder, Petru Cozmoi, Vasile Olaru şi Ion Cocreanu,
complex de susţinere exe­ ţiază — sub îndrumarea şeful secţiei mecanizare. La obţinerea acestui succes şi-au
cutat aici. constructorului — în rnînu- M. ROVEANU adus contribuţia şi tovarăşii loan Suciu, preşedintele coope­
In prezent, cele 28 de ra­ irea complexului. Ferma legumicolă a C.A.P. Deva. De aici «e recoltează şi se trimit zilnic unităţilor de des­ rativei, Eugen Lăzărescu, inginer şef, Sofica Ştefan, brigadier
facere din oraş însemnate cantităţi de legume. Pînă acum s-au pus la dispoziţia populaţiei 6 S38
kg spanac şi 3 347 kg ceapă verde. In fotografie: un grup de femei lucrînd Ia recoltarea cepei. de cimp, Aurelia Ocolişan, cooperatoare şi alţii.
(Continuare în pag. a 2-a)
r
La I. O. S. Hunedoara r
SIMPOZION : vorba de începerea acu­ printr-o interesantă ex­ noastre, s-au adus şl doi frumoasă parcare de ma­ VREMEA
şini,
.TOVĂRĂŞIE, mulării — cu un debit de cursie, pe traseul : între­ pui de urs prinşi de cu- vaze 1 dotată cu în fintîţă, Pentru 24 ore
—
apei
salariaţii
electrocentrale
4,5
care
prinderea
ornamentale,
milioane
mc
de
rind
către
PRIETENIE, DRAGOSTE" potabile şi industriale des­ Deva — Combinatul side­ ocolului silvic din locali­ sînt plantate flori in cu­
Un indice nesatisfăcător tinate satisfacerii nevoilor rurgic Hunedoara — Fa­ tate. în masivul Retezat. lori pastel, precum şl Vremea se menţine fru­
La Hunedoara, a avut de consum pentru Valea brica „Vidra“ din Orăştie. bănci pentru odihnă. moasă cu cerul variabil.
din
potrivit
loc un simpozion pe tema Jiului. In total, la con­ Elevii claselor a VlII-a, De menţionat că întrea­ Vînt slab Ia Temperaturile
sud-vest.
de folosire a maşinilor-unelte „Tovărăşie, prietenie, dra­ strucţia barajului s-au fo­ împreună cu cci dintr-a IN FINISARE — ga lucrare a comunei făcută minime vor oscila înlre 1
fost
losit
de
700
cetăţenii
aroca-
mc
VH-a au avut prilejul de
mii
prin
goste“ organizat cu parti­
ciparea unor tineri de la mente, fiind primul baraj a cunoaşte specificul unor UN CĂMIN CULTURAL muncă voluntar-patriotică. şi li grade, iar cele maxi­
I.C.L.S. industrial şi ali­ de acest tip din ţară. Pen­ meserii. me intre 18 şi 23 de gra­
de. Dimineaţa izolat ceaţă.
La întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoa­ mentar din municipiu. In tru succes, constructorul Excursia s-a dovedit Sătenii din localitatea
ra, un număr de 73 maşini-unelte pentru prelucrarea me­ cadrul acestei acţiuni, cu — întreprinderea de lu­ deosebit de utilă, ne asi­ Cîrneşti execută prin BRIGADA ŞTIINŢIFICA Pentru următoarele
valenţe
educaţio­
evidente
hidrotehnice
Rodica
eleva
Maria
gură
crări
speciale
talului, din care 31 strunguri, au realizat un indice de nale, cei prezenţi au pur­ Bucureşti — merită mul­ Mircea, fiind un îndrumar muncă voluntar-patriotică LA GROŞI două zile
un
finisare
la
deosebit
de
tat
utilizare a fondului dc timp disponibil de numai 39,1 la utile, discuţii adresat întrebări ţumiri şi felicitări. sigur in alegerea viitoarei lucrări de cămin cultural,
modern
au
meserii.
Vreme
frumoasă
dar
u-
sută. Coeficientul mediu de schimburi în care se lucrează cadrelor procuraturii, din prevăzut cu sală de spec­ Membrii brigăzii ştiinţi­ şor instabilă în cursul du­
în cadrul atelierelor mecanice este de numai 1,2. învăţămînt şi sanitare in­ ORIENTARE OASPEŢI NOI tacole, bibliotecă, sală de fice a Casei de cultură pă amiezilor cînd în mori
repetiţii şi alte dependin­
Starea de lucruri existentă este nesalisfăcătoare şi nu vitate. ţe. din Hunedoara s-au întil- izolat sînt posibile averse
cu
nit
însoţite
de
ploaie,
locale
răspunde nici pe departe sarcinilor puse in faţa întreprin­ A ÎNCEPUT PROFESIONALA In cadrul rezervaţiei na­ din duminică cărora sătenii de descărcări electrice.
Groşi,
le-au
derilor, din toate ramurile producţiei materiale, de a folosi ACUMULAREA PE „VIU" turale din Haţeg pe lin­ răspuns la întrebările so­ Vînt slab pînă la potrivit
în mod raţional capacităţile de producţie în dotare. Fac­ LA VALEA DE PEŞTI gă „pensionarii“ mai vechi STAŢIE DE PARCARE licitate. In încheiere, for­ din sud-est şi sud. Tem­
artistice
maţiile
ale
casei
ce se găsesc în acest parc
torii de răspundere din cadrul întreprinderii au obligaţia La Şcoala generală Roş- cum ar fi de pildă zim­ dc cultură au prezentat peraturile minime vor os­
cila înlre 2 şi 7 grade, iar
să-şi înscrie pe agenda preocupărilor găsirea unor soluţii Sîmbătă, la Valea de cani ora de dirigenţie cu bri, căprioare şi alte ani­ La ieşirea din satul To- un bogat spectacol folclo­ cele maxime între 19 şi
reprezentative
male
neîntîrziate pentru ridicarea gradului de folosire a maşi- Peşti a avut loc un eve­ tema „Ce meserie îmi voi fauna munţilor patriei din teşti în dreptul consiliului ric. 24 de grade. Dimineaţa
alege 9« s-a continuat
niment însemnat. Este
popular s-a amenajat o
nllor-unelte izolat ceaţă.
j