Page 46 - Drumul_socialismului_1973_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 705 © MARŢI 15 MAI 1973
&3&i>\ li'fîïï EWBMa¡s¡snEBBxanaBBmBBnBgmaRSBmWttnxMKBB0BÉm
9
^* '’
ÿSppsp? Generalizarea schimbului
£*&
Ô^IfW GOSPODĂREŞTI
ú extinderea schimbului III „Caravana gat de strungarul Gheorghc

liant urî ale hărniciei > muzeistică“ la Bersu Chituţă), programul brigă­
zii artistice de agitaţie cu
textul „Cu brigada prin la­
si constituie o preocupare Clej) ş.a.
<* boratoare” (regia Sabin
„Pentru continua înfrumuseţare şi buna gos­ cru între 16—20 mii de oameni. Din planul de Duminică după-amiază o
podărire a localităţilor se vor executa prin 60 milioane pentru acest an, în prima etapă — „caravană muzeistică", con-
muncă patriotică lucrări edilitar-gospodăreşti în încheiată aici la 1 aprilie — s-au realizat lu­ pusă din cercetători din ca­ Concursuri şcolare
valoare de 170 milioane lei, printre care 293 crări în valoare de 24 milioane lei. Printre a- susţinută, permanentă drul Muzeului judeţean şi
mii mp străzi şi trotuare, 830 hectare amenajări cestea amintim : reparaţii de străzi şi trotuare Filialei arhivelor statului
de parcuri şi întreţineri de spaţii şi zone verzi, pe 640 000 mp, întreţineri de parcuri şi zone din Deva, a poposit la că­ Duminică dimineaţa s-au
amenajarea a 130 baze sportive, solarii şi tere­ verzi pe 110 ha, plantat gard viu pe 20 km, minul cultural din Beriu. desfăşurat la Deva fazele
nuri de joacă pentru copii, plantarea a 390 mii plantări de arbori şi pomi — 11 000 bucăţi, (Urmare din pag. 1) mestru al anului pe ansam­ In faţa unei numeroase a- judeţene ale concursurilor
arbori şi arbuşti, realizarea a 176 km îndiguiri, sute de mii de flori pe străzi şl in parcuri şi blul industriei coeficientul sistenţe, simpozionul orga­ şcolare pe obiecte la Eco­
623 mii mp taiuzări şi consolidări de maluri“. multe altele. re a maşinilor-unelte, pregă­ numărului de schimburi al nizat aici a întrunit comu­ nomie politică şi Biologie.
Acesta e angajamentul judeţului nostru ca răs­ In localităţile municipiului Petroşani s-au exe­ tirea cadrelor pentru deser­ maşinilor-unelte a fost de nicările : „însemnătatea re­ La concursul rezervat, o-
puns la chemarea la întrecere, lansată de Con­ cutat pînă la începutul acestei luni astfel de virea acestora în meseriile 2,58 din care 2,69 în secţiile voluţiei de la 1848 din Ţă­ biectului Economie politică
siliul popular al judeţului Maramureş. lucrări în valoare de 54 milioane lei, din planul deficitare, lărgirea acţiunii de de bază şi 2,46 în secţiile rile Române“ — Mircea au participat 147 de fina-
însufleţiţi de aceste angajamente, cetăţenii pe acest an de 65 599 700 lei. auxiliare. Dan Lazăr, „Aspecte ale re­ lişti, remareîndu-se printre
din toate localităţile judeţului nostru au ieşit — In oraşul Orăştie, planul lucrărilor gospodă­ cooperare cu alte unităţi al Se menţin la un nivel ridi­ voluţiei de la 1848 In ju­ premiaţi elevii Aurelia Lu-
cu mic, cu mare, tineri şi bătrini, femei şi băr­ reşti pe acest an este de 3 026 000 lei. Valoa­ căror necesar de piese de cat schimburile neprogramate deţul Hunedoara" — A- ca (Liceul economic Orăş­
schimb este peste posibilită­
baţi — să participe, din primele zile ale pri­ rea celor efectuate pînă la 1 mai de harnicii ţile acestora, se desprinde şi ca atare se înregistrează un driana Rusu şi „Adunarea tie), Petru Muţiu (Liceul
măverii, imediat ce timpul a permis, la lucră­ locuitori al oraşului depăşeşte însuşi planul a- coeficient de schimburi sub de la Blaj din 3/15 mai „Avram Iancu" Brad), Ion
rile de interes obştesc iniţiate pentru gospodă­ nual, ridicîndu-se la 4 384 000 lei. mai ales perspectiva îmbu­ media pe judeţ la în­ 1848" — Vasile Ionaş. Cristea (Liceul nr. 1 Hune­
rire şi înfrumuseţare. Duminică de duminică, în Şi locuitorii Haţegului au realizări frumoase nătăţirii gradului de folosire treprinderea chimică O- doara), Ana Maria Hera
după-amiezele lor libere, zeci de mii de oa­ în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării, pînă a’ parcului de maşini-unelte răştie, întreprinderea me­ (Liceul pedagogic Deva),
meni, înarmaţi cu sape, cazmale, greble şi alte la 1 mal efectuînd lucrări în valoare de în toate unităţile industriale canică de material rulant Seară pentru Maria Buştea (Liceul din
unelte, au lucrat cu mult spor şi hărnicie in 1 948 000 lei. din judeţ. Această îmbunătă­ Simeria, întreprinderea elec- Ilia), Cristina Cîrpan şi Li-
cartiere, in jurul blocurilor, la locurile de mun­ Şi în celelalte oraşe ale judeţului — Deva, ţire trebuie privită în contextul trocentrale Deva şi altele. fruntaşii via Pavalescu (Liceul „De-
că, curăţind, greblînd, săpînd, plantînd flori, Brad, Colan, Simeria — precum şl In toate co­ sarcinilor trasate de secreta­ Stă în putinţa conducerii în­ cebal“ Deva). ,
pomi, arbori şi arbuşti, înfrumuseţîndu-şl ora­ munele s-au desfăşurat pînă acum ample lu­ rul general al partidului la treprinderilor să acţioneze cu în producţie La Biologie, concursul in­
şul sau comuna. crări de gospodărire şl înfrumuseţare. Pretu­ Conferinţa Naţională din iu­ toată răspunderea în direcţia titulat „Emil Racoviţă" a
Incercînd să facem un bilanţ după încheie­ tindeni, hărnicia şl spiritul gospodăresc şi-au lie 1972, care vizau creşterea folosirii raţionale a maşinilor- scos în evidenţă buna pre­
rea primei etape a lucrărilor, cîteva cifre — lăsat amprenta pe străzi, în parcuri, oamenii gradului de utilizare a fon­ unelte ca factor dinamizator gătire a elevilor de la li­
iniţiativa
Din
semnificative dealtfel — ne vor ajuta să con­ încercînd să-şi facă localitatea mereu mai cu­ Cu fiecare zi ce trece, noi dului de timp al maşinilor- al producţiei, pentru asigura­ sindicatului şi a comitetului ceele nr. 1 şi 2 din Hune­
comitetu­
turăm o imagine a ceea ce s-a făcut in unele rată, mai frumoasă. obiective prind contururi pe unelte la cel puţin 85 la su­ rea necesarului de piese de lui UT.C., din cadrul sec­ doara şi pedagogic din De­
oraşe ale judeţului nostru. Prima etapă a lucrărilor edilitar-gospodăreşti şantierul fabricii (ic ciment şt tă. Atingerea acestui nivel schimb în cantităţi suficiente ţiei „Laboratoare“ a combi­ va. S-au remarcat elevii
Hăr­
var
Ia
Chişcădaga.
Pentru început trebuie să relevăm hărnicia s-a încheiat, dar acţiunile patriotice continuă. nicia de oamenilor, competenţa este condiţionată de generali­ şi gama solicitată de nevoile natului siderurgic, sîmbătă Vasile Lebedy şi Nicolae
locuitorilor din municipiul Hunedoara, care au Se mal plantează flori, se întreţin zonele verzi, lor profesională au un cuvînt zarea schimbului doi şi ex­ proceselor tehnologice şi pen­ seara, la clubul „Siderurgis- Brănescu (Liceul nr. 2 Hu­
ocupat anul trecut locul II pe ţară la muncile se creează spaţii de joacă pentru copii etc. hotărîtor. tinderea schimbului trei la tru executarea la timp şi de tul" din Hunedoara, a fost nedoara), Dan Curiac (Li­
voluntar-patriotlce pentru gospodărire şl înfru­ Dar, cîte lucruri nu are un bun gospod'ar de Foto : VIRGII, ONOIU toate unităţile. In primul tri- bună calitate a întreţinerii u- ceul nr. 1 Hunedoara), Lu­
museţare şi care nu vor să se lase nici anul făcut în jurul casei sale, pentru a-şi crea o am­ tilajului tehnologic şi a efec­ organizată o seară dedicată
acesta mai prejos. Participarea hunedorenilor la bianţă cit mai plăcută. Şi hunedorenll sînt buni tuării reviziilor şi reparaţi­ fruntaşilor în producţie. In cia Ţiucra (Liceul pedagogic
Beltă
(Liceul
Deva),
Ligia
lucrările edilitar-gospodăreşti din această pri­ şi harnici gospodari !... ilor periodice în conformitate afară de dans, nu au lipsit „Avram Iancu" Brad), Eleo-
măvară a fost masivă, duminicile Ieşind la lu­ i DOINA COJOCARU cu graficele şi programele concursul „Cine ştie, cîşti- nora Pisariuc (Liceul din
gă" cu tema : Evitarea acci­
Discuţie organizată de redacţia întocmite în acest scop. dentelor în muncă“ (cîşti- Simeria).
revistei „Munca de partid se
Ihm iitensë pentru evacuarea grabnică
cu cititorii din zona Brad Vă răspundem la întrebare
a apeler si încheierea însămintăriior La Clubul sindicatelor din nărilor generale, instructaje­
Gurabarza a avut loc vineri lor). Utile se dovedesc consul­
{Urmare din pag. 1) Bobîlna, Valea Iul Slupetru, dat. La ora cînd inserăm a- o discuţie organizată de re­ taţiile pentru cei care predau Constantin Bobilcă — Hu­ deşi locuiţi în blocul A. I., N. O. —Deva. Redacţia zia­
6,-au năpustit zilele trecute ceste rînduri, culturile de pe dacţia revistei „Munca de in invăţămîntul de partid, ar­ nedoara. Constituie proprieta­ ap. 2, din slr. Cerbului, nr. rului nostru publică materia­
Bat. Deplaslndu-se la faţa lo­ vijelioase în malurile digului, cele 150 ha de teren, ce au partid", în colaborare cu co­ ticolele ce vizează acţiunile te personală a ţăranilor coo­ 12, Hunedoara, trebuie să vă le legate de pomicultură. Iată
cului, specialiştii au dat solu­ priu care altă dată curgeau fost în pericol de a fi inundate mitetele de partid orăşenesc iniţiate în sprijinul producţiei, peratori — aşa cum prevede achitaţi taxele şi impozitele cîteva din publicaţiile la ca­
ţia opririi infiltrării. S-a ac­ liniştite şi limpezi. In mersul de ape, sînt salvate. Şi cînd Brad şi de la I.M. Barza, cu al materializării programului art. 5 din noul statut al ce le datoraţi statului. Dacă re vă puteţi abona şi găsi ce
ţionat prompt şi eficient. A- lor vijelios puhoaiele au an­ cooperatorii de la Bobîlna le cititori din zona Brad privind educaţional al partidului, ce­ C.A.P. — casa de locuit şi aveţi mutaţia definitivă în vă interesează: Agricultura,
lături de şoferi, au lucrat cu trenat copaci, pietre cu care privesc şi le admiră cit sînt de îmbunătăţirea stilului şi meto­ le cu caracter teoretic. construcţiile gospodăreşti a- Hunedoara, atunci nu sînteţi săptămînal de ştiinţă^şi prac­
multă tragere de inimă lo­ au lovit nemilos In maluri, frumoase, gîndu'iile lor se delor de muncă ale organi­ Cei înscrişi la cuvînt au fă­ nexe, terenul pe care se află obligat să prestaţi sau să tică agricolă; Apicultura, re­
cuitorii satului, între care se reuşind în cele din urmă să opresc asupra celor 30 de zaţiilor de bază, a conţinutu­ cut recomandări privind nece­ acestea şi curtea, a căror su­ plătiţi in bani paza obşteas­ vistă lunară de ştiinţă şi
aflau Cornel Iştoc. Viorica A- spargă corsetul în care erau nume care-i reprezintă pe cei lui şi graficei revistei aminti­ sitatea publicării unor mate­ prafaţă totală nu poate de­ că. practică apicolă : revistele de
nueuţa, Lenuţa Petrescu, strînse şl să se reverse pe te­ mai curajoşi săteni de ai lor, te. Au participat secretari şi riale care să oglindească mai păşi 800 mp. Acestea pot fi A. N. — Vărmaga. Indicaţi horticultură şi viticultură, de
ştiinţă
horticolă,
şi
tehnică
Petru Lazăr, Ilarie Sorea şi renurile însămîntate cu po­ care prin eroismul lor le-au membri ai birourilor organiza­ pe larg munca desfăşurată de lăsate moştenire copiilor. In numele şoferului sau numă­ de zootehnie şi medicină ve­
rul maşinii, altfel nu se pot
chestiunea la care vă refe­
alţii. rumb, trifoi şi grîu. A fost salvat de la inundaţii. Spaţiul ţiilor de bază, propagandişti, organizaţiile de bază, în spe­ riţi trebuie să vă adresaţi U- verifica afirmaţiile dv. terinară, de sericicultură şi
Acum, cind localitatea es­ un moment greu pentru coo­ nu ne permite să-i cităm pe lectori, agitatori. cial cele din sectoarele ex­ niunii judeţene a C.A.P. şi Alexandru Bugă — Băniţa. ştiinţa solului şi altele. Pro­
te în afara oricărui pericol, peratorii de la Bobîlna. Cu toţi. Ne vom opri însă la Discuţiile au evidenţiat tractiv şi forestier, cum acţio­ Notariatului de stat jude­ După ce vă achitaţi în între­ punerile privind editarea u-
iar apele Mureşului au înce­ lopeţl, cu unelte de diverse cîteva nume : Ion Bretean, sprijinul substanţial pe care nează şi care este componen­ ţean Mehedinţi. gime împrumutul luat — adi­ nor broşuri de popularizare
put să scadă, centrul de greu­ întrebuinţări, cei mai curajoşi Petre Bretean, Ion Văleanu, il aduc materialele, rubricile ţa unor comisii pe probleme, Ioan Pîrvu — Unciuc, Au­ că încă 1 400 lei — puteţi să adresaţi-lc editurii Ceres.
tate al activităţii se deplasea­ cooperatori din sat s-au luptat Ion Florinca. inserate în paginile revistei modalităţi de lucru în dome­ rel Mihăilă — Romoşel. Nu solicitaţi cooperativei de cre­ Ioan lovan — Brotuna. Co­
ză spre evacuarea grabnică a şi la propriu şi la figurat cu Acţiuni asemănătoare de a activităţii desfăşurate de că­ niul educaţiei ateîst-ştiinţifice, aveţi dreptul. dit transferul părţilor socia­ operativa poate acorda unele
apelor şi refacerea semănătu­ furia apelor. salva culturile de inundaţii tre organele şi organizaţiile cum lucrează locţiitorii secre­ le la C.A.R. ajutoare in produse membri­
rilor pe cele cîteva sute de ŞI oamenii au învins I Au s-au desfăşurat şi In satul de partid, atît în domeniul tarilor organizaţiilor comunale Simcdrea Sicoe — Bucu- Ioan Lezine — Baia de lor săi în limita fondului
hectare afectate. plombat spărtura din dig, Foit, din comuna Rapoltu propagandei, cit şi in cel or­ de partid, din experienţa bri­ reşci. Timpul cît aţi urmat Criş. Drepturile ce vi se cu­ constituit în acest scop.
apoi au desfundat podeţele şi Mare, unde oamenii de aco­ ganizatoric (pregătirea adu- găzilor artistice de agitaţie. cursurile şcolii profesionale vin în calitate de proprietar Dominic Martin — Gcoa-
Apele tulburi ale plrîuluî, au făcut şanţuri de scurgere comerciale din sistemul coo­
numit de cetăţenii satului a apelor de pe terenul inun­ lo au dovedit acelaşi eroism. peraţiei de consum nu con­ trebuie să le reglementaţi cu giu. V-am trimis răspunsul
stituie vechime în muncă. secţia de reţele electrice solicitat prin poştă.
A. N. — Bîrcea Mare, ano­ Brad, care are calitatea de Marin Toma — Petrila.
nimi din Baia de Criş şi Gîn- chiriaş, însă nu puteţi pre­ Pentru a i se- stabili dreptu­
Starea de sănătate ţaga. Comunicaţi numele, a- tinde o chirie mai mare de- rile la pensie, mama dv. tre­
cît prevederile legale.
buie să se adreseze persoTial
dresa şi locul de muncă, pen­
tru a vă putea răspunde prin Dumitru Florea — Uric. la C.A.P. Cernetu, jud. Te­
a populaţiei Judeţului poştă. Dreptul la moştenire — pre­ leorman. este Conducerea coope­
Crăciun Jurcă — Crosuri.
rativei
să-i
văzut de art. 37 din Con­
în
măsură
Nu puteţi beneficia de pen­ stituţie — îl au toţi copiii. răspundă dacă are sau nu
sie de stat sau ajutor social Fratele dv., aşa cum vi s-a dreptul la pensie.
(Urmară din pag. 1) vor fi medici, circa 300 — pentru că nu îndepliniţi con­ spus şi la Notariatul de stat B. A. — Orăştie. Fiecare
cadre medii sanitare, dife­ diţiile prevăzute de lege. So­ Petroşani, nu poate lăsa moş­ membru al C.A.R.P. plăteşte
renţa reprezentînd-o cadre­ tenire întreaga avere actua­ contribuţia prevăzută în sta­
cării şi coordonării activi­ licitaţi consiliului popular
tăţii sanitare în 'teritoriu. le cu pregătire elementară. comunal un ajutor ocazio­ lei sale soţii. tut. Dumneavoastră nu sîn-
— Cîte cadre meclico-sa- — Se poate spune care nal. Lăscoi Gruiţă — Ocolişu teţi membru al C.A.R.P. şi
nitare vor fi redistribuite anume specialităţi medicale Iancu Zamă — Brad. Spu­ Mic. întreţinerea drumului ceea ce spuneţi nu se poate
cu ocazia aplicării normelor vor beneficia în mod ex­ neţi că nu aţi lucrat nici o la care vă referiţi cade în face. împrumuturile de la
unitare de structură pentru pres de pe urma acestor zi în C.A.P. din comuna Ţi- sarcina Consiliului popular C.A.R.P. se dau în raport cu
a obţine îmbunătăţirile de măsuri ? băneşti, jud. Iaşi. Ca urmare, comunal Orăştioara de Sus. suma pe care o are depusă
care aţi vorbit mai sus ? — La noi în judeţ asis­ nu vă puteţi bucura de nici La lucrările de reparaţii tre­ fiecare.
cetă­
participe
toţi
să
buie
—
Ion
Andrei-Văleanu
— Aproximativ 500 de cadre tenţa medicală de speciali­ unul din drepturile pe care ţenii care, în conformitate cu Căstău. Pentru a primi pen­
le au ţăranii cooperatori.
tate a fost asigurată echi­
medico-sanitare a căror ca­ librat pînă acum în toate F. A. — Hunedoara. Co­ legea 20/1971, sînt obligaţi să sie de la C.A.P., trebuia ca
pacitate nu era pe deplin şi localităţile care impuneau municaţi numele adevărat şi facă prestaţii cu braţele şi cu într-o perioadă de 5 ani să
raţional folosită în unele u- acest fel de asistenţă, aşa adresa exactă. Altfel nu pu­ atelajele. fi realizat numărul de zile
nităţi sanitare vor fi redis­ că modificări nu se vor tem verifica cele semnalate. Gheorghc Bogdănescu — şi norme stabilite de aduna­
tribuite şi dirijate către Ludeşti. Direcţia judeţeană rea generală şi să fi executat
la
că
lucrat
aţi
sectoarele sanitare prin ca­ produce aici, ci în ceea ce Spuneţi Chercuşa, jud. Satu agricolă este organul superior toate lucrările încredinţate.
C.A.P.
re se înfăptuieşte activita­ priveşte asistenţa de medi­ Mare. Acolo nu vă cunoaşte căruia trebuie să vă adre­ Nu îndepliniţi aceste condiţii.
tea curativo-profilnctică : la cină generală. nimeni sub pseudonimul de saţi, iar in ultimă instanţă Aţi lucrat însă într-o între­
In orice caz, cel mai ma­
operaţiilor
executarea
permanent
nivelului
Ridicarea
profesional
circumscripţii sanitare, dis­ re beneficiar de pe urma a- de lucru într-un timp scurt şi do printr-un îndeplinirea studiu individual, tuturor sarcinilor pri­ F. A. judecătoriei. Noi nu perce­ prindere şi primiţi un ajutor
răspundere
cu
calitate,
a
pensare de întreprinderi, în mite — au constituit şi motivele pentru care tînărul strungar David Dobrei, din secţia vagoane a pem nimănui nici un fel de social de 300 lei lunar.
cestor măsuri va fi starea I.M.M.R. Simeria, a fost primit, de curînd, în rîndul membrilor de partid. Petre Cruţan — Hunedoa­
policlinici. de sănătate a populaţiei ra. In calitate de proprietar plată pentru răspunsurile da­
Dintre acestea, circa 25 judeţului. de casă în comuna Unirea, te la această rubrică. N. ZAMFIR
LV — Ce probleme deosebite j
Pentru a conduce şi orga­ are in aceste zile in atenţie ;
niza este însă necesar a cu­
noaşte, a investiga, mai I colectivul dumneavoastră, to- |
varăşe inginer ?
9 ales în domeniul muncii
Şeful Uzinei de preparare j
cultural-educative, desfăşura­ a minereurilor Teliuc, ing. I
tă de instituţiile din siste­ Dumitru Ciofrîngeanu, ne-a j
mul cultural de masă. A- j răspuns prompt :
ceste sondaje, teste, inves­ j — Sprijinim energic între- j
tigaţii trebuie să aibă Insă \ cerea minerilor de a spori \
în obiectiv nu numai gus­ \ calitatea minereurilor de ■
turile şi preferinţele oame­ ; fler. Adică, în timp ce ei :
(Urmare din pag. 1) probleme ideologice, politi­ care să militeze cu forţă de numeroase elemente' şi e- colectivităţi în comparaţie tehnico-economică se face nilor, ci şi cerinţelor lor for­ luptă să dea minereu cu un i
ce şi economice, a proiec­ convingere pentru cunoaş­ xemple şi în municipiile cu alta, modul de angajare insuficient simţită contribu­ mative. In sfîrşit, se cere u- conţinut cît mai redus de ;
tului de norme ale vieţii şi Deva şi Hunedoara, în ora­ a oamenilor, creşterile în ţia cu noi idei a unor cadre tilizarea pe scară tot mai steril, noi ne străduim să re- j
anumit interval de timp —• muncii comuniştilor, ale e- terea sarcinilor, însuşirea conştiinţa lor, în gradul de care au urmat formele de largă a mijloacelor moder­ ducem cit mai mult pierde- [
munca de propagandă po­ ticii şi echităţii socialiste a experienţei înaintate cît şi şele Haţeg, Brad, Orăştie şi ne audio-vizuale, îndeosebi | rile de metal în steril, să {
litică de masă dobîndeşte pentru înlăturarea unor ne­ Călan şi în alte localităţi a înţelege — să spunem — perfecţionare şi reciclare, a în munca politică de masă. ; trimitem fabricilor de aglo- :
o forţă sporită de influen­ imprimat adunărilor un ajunsuri. In cadrul acestei ale judeţului nostru, care necesităţile reale care de­ comisiilor inginerilor şi Creşterile pe care tre­ : merare de la C.S.H. con- ■
ţare asupra conştiinţei oa­ plus de combativitate revo­ preocupări se remarcă, de definesc creşterile incontes­ termină politica economică tehnicienilor de pe lingă u- buie să le cunoască activi­
menilor, stimulează puter­ luţionară, de exigenţă şi asemenea, interesul crescînd tabile obţinute în activităţi­ a partidului şi statului nele sindicate, a unor oa­ tăţile politico-ideologice şi
nic iniţiativele înaintate, at­ responsabilitate, stimulînd din ultima perioadă pentru le politico-ideologice şi cul­ nostru, dacă acţiunile în­ meni de ştiinţă din judeţ ; cultural-educative — pen­
mosfera de emulaţie. critica şi autocritica, schim­ însuşirea şi aplicarea unor tural-educative din ultima treprinse au găsit o audien­ activitatea de râspîndire a tru a susţine eficient sarci­ Termenul de
ţă efectivă şi realmente au
Făurirea şi dezvoltarea bul activ de opinii, păreri iniţiative hunedorene valo­ perioadă, sub influenţa di­ adus servicii scopului urmă­ cunoştinţelor ştiinţifice şi nile acestui an hotăritor «
conştiinţei socialiste, Incor­ şi sugestii. Sînt notabile, de roase adresate conştiinţei. namizatoare a programului rit ş.a.m.d. culturale în rîndul maselor pentru înfăptuirea înainte reparafle va ll j
porarea organică în condui­ asemenea, preocupările Co­ educaţional al partidului s-a mărginit, într-o serie de de termen a cincinalului,
ta de zi cu zi a tuturor oa­ mitetului orăşenesc de par­ Aşa de exemplu, „Dirigenţia nostru. Factorul cel mai Pornind de la aceste cri­ cazuri, doar la ieşirile brigă­ măsurile stabilite de Ple­
menilor muncii a modului tid Brad sau ale comitetu­ muncitorească" a fost ge­ important ■— după mine — terii, de care uneori n-am zilor ştiinţifice, la unele ex­ nara C.C. al P.C.R. din redus cu
de a munci şi trăi în chip lui de partid de la Şantie­ neralizată la minele din care stă la baza acestei ţinut seama suficient, se puneri la casele de cultură, 28 februarie — 2 martie a.c.
comunist solicită o acţiune rul nr. 2 al T.C. Deva, pen­ Valea Jiului, la C.S, Hune­ realităţi este apropierea ac­ impune concluzia că activi­ cluburi şi cămine culturale, — presupun o muncă asi­
tăţile
şi
politico-ideologice
politică continuă, angrena­ tru folosirea, în cadrul adu­ doara şi în variante locale tivităţii organelor de par­ cultural-educative trebuie să la recenzii şi prezentări de duă, concretă, eliminarea 20 de zile
rea unitară a tuturor fac­ nărilor de partid, a mijloa­ — dar cu acelaşi conţinut tid, de masă şi obşteşti de se desfăşoare pe de o parte cărţi şi la alte cîteva for­ din tot ceea ce se între­ :
torilor educativi, a tuturor celor audio-vizuale (filme — la I.M. Hunedoara, I.M. locurile unde muncesc co­ me arhicunoscute de public. prinde (în propagandă, agi­
formelor şi mijloacelor documentare realizate „pe Barza, I.C.S. Hunedoara. La muniştii, muncitorii, ţăra­ într-un flux continuu ascen­ Şi se mai pot da şi alte e- taţie, activităţi culturale centrat de fler d calitate \
e
muncii politice şi de pro­ viu“, diafilme, anchete în­ fel, au fost extinse „Briga­ nii, intelectualii şi, prin a- dent, iar pe de altă parte xemple de acest fel : slaba etc.) a caracterului general, superioară. Dealtfel, aceasta j
pagandă. registrate pe bandă de da de producţie şi educa­ ceasta, participarea nemij­ tot ceea ce întreprindem să agitaţie vizuală în unele declarativ, a tendinţei de a este o sarcină permanentă a !
In Invăţămîntul de partid, magnetofon etc.), precum şi ţie“ (preluată şi de către locită a celor mai pregăti­ vizeze o eficienţă cît mai întreprinderi, şantiere, co­ iniţia acţiuni festiviste, de noastră. La ordinea zilei se j
concretă. Or, pentru aceas­
de exemplu — principala practica secretariatelor co­ organizaţiile U.T.C.), „De te cadre — activişti de ta, prima condiţie este să mune sau unităţi agri­ anvergură şi de a le da a- alflă şi intrarea în reparaţii I
formă organizată a activi­ mitetelor municipale de vorbă cu conştiinţa", „La partid, ai organizaţiilor de cunoaştem, să investigăm cole ; activitatea sporadică poi uitării. Datoria organe­ capitale — în 4 mai — a ;
tăţii ideologice — s-a pus partid Hunedoara, Petroşani pupitrul de comandă — masă, lectori, propagandişti, cum privesc oamenii, ce a unor brigăzi artistice de lor şi organizaţiilor de par­ cuptorului nr. 4.
un accent sporit pe extin­ şi Deva de a organiza anali­ conştiinţa socialistă", „Toată agitatori — la explicarea şi gîndesc despre acţiunile în­ agitaţie ; demarajul cu prea tid este de a imprima un — Care-i termenul d fi- j
e
derea cursurilor de studie­ zele în întreprinderi, pe fonta dată peste plan — cu difuzarea politicii partidului, treprinse, în ce direcţie multă întîrziere a unor ini­ spirit activ, perseverent şi nalizare a lucrărilor ?
munci
— Termenul este de 50 de j
re a politicii economice a şantiere, în instituţii. cocs economisit“ şi alte ini­ la conştientizarea maselor. trebuie să ne concentrăm e- ţiative ca. de pildă, cea combativ întregii de a e- zile, dar oamenii noştri s-ou j
o
ducativ-formative,
Partidului Comunist Român, Caracteristic activităţii ţiative. îmbunătăţirea activităţilor forturile, pe ce aspecte sau privind „Prietenii noilor subordona unor ţeluri preci­ angajat să-l reducă cu cel :
de educaţie moral-cetăţe- de propagandă şi politice politico-idcologice şi cultu­ probleme să insistăm la un angajaţi" a intelectualilor se : dezvoltarea, sentimentu­ puţin 20 de zile. Pentru a- :
nească, precum şi pe cele După vizita de lucru în ral-educative, eficienţa lor moment dat. Este vorba, din comuna Buceş şi altele. lui răspunderii personale ceasta am luat măsuri spe- \
de studiere a Statutului este că organele şi organi­ judeţul nostru din toamna în final, de perfecţionarea Iată, deci, cîteva direcţii faţă de îndeplinirea sarcini­ ciale de organizare a lucră- j
numai
aprecia
pot
P.C.R., ceea ce a imprimat zaţiile de partid din judeţ anului trecut a secretaru­ nu se rezultatele obţinute continuă a stilului şi meto­ orientative şi domenii în lor, exigenţă în întreaga ac­ torilor pe brigăzi, în acord j
după
învăţămîntului de partid o au căutat şi caută să re­ lui general al partidului, în îndeplinirea sarcinilor e- delor de muncă în aceste care ţrebuie acţionat pe un tivitate, preocupare pentru global, de aprovizionare la j
mai mare actualitate, o mai nunţe, în agitaţia politică tovarăşul Nicolae Ceauşescu, domenii. front mai larg şi cu mai dobîndirea unui larg ori­ timp cu materialele şi piese- j
puternică ancorare în reali­ de masă, ia tot ceea ce are în cadrul activităţii pentru conomice, deşi acesta este Cu toate rezultatele pozi­ multă perseverenţă în etapa zont de cunoaştere astfel ca le de schimb de care este j
cel mai important şi hotă­
tăţile ridicate de practica un caracter general, de pa­ transpunerea în viaţă a rîtor criteriu care exprimă tive obţinute, în munca po- următoare. fiecare cetăţean să înţelea­ nevoie, de repartizare a bri- j
găzilor p subansamble şi j
Ridicarea
conţinutului
şi
e
construcţiei socialiste, spo­ voazare, do simplu decor preţioaselor indicaţii, orien­ cea mai certă finalitate. litico-ideologică şi cultural- a eficienţei activităţilor po­ gă politica partidului şi să operaţii. Lucrările au dema- ;
cunoştinţă
în
de
participe
rind astfel eficienţa forma- şi să dea acestei importan­ tări şi soluţii date cu acest Criteriile de apreciere a e- educativă avem încă o sea­ litico-ideologice şi cultural- cauză la înaintarea tot mai rat foarte bine, se lucrează i
mă de carenţe. Astfel, acti­
tiv-educativă. te activităţi cu adresă ime­ prilej, munca politică şi ficienţei acestor activităţi vitatea unor colective de a- educative impune îmbunătă­ dinamică a României pe ir :ens şi se întrevede deja ;
posibilitatea respectării în- j
Dezbaterea periodică în a- diată în conştiinţa oameni­ cultural-educativă s-a îm­ sînt mult mai complexe, gitatori, a unor propagan­ ţiri calitative în stilul şi drumul civilizaţiei socialis­ tocmai a angajamentului de j
dunările generale ale orga­ lor un conţinut mobiliza­ bunătăţit continuu în Va­ mai numeroase, ca de pil­ dişti şi de chiar lectori este metodele de conducere şi te, al bunăstării şi fericirii a reduce cu 20 c'a zile fer- ;
şi
in­
desfăşurare â lor, în for­
destul
formală
nizaţiilor de partid a unor tor, specific şi diferenţiat, lea Jiului. Sînt, desigur, dă : starea de spirit a unei consistentă ; în propaganda mele şi mijloacele folosite. oamenilor. menul de reparaţii la acest ;
cuptor.