Page 50 - Drumul_socialismului_1973_05

aaw—MP»— mBmmmsammmmsmnBsssaaaamitam
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 706 © MIERCURI 16 MAI 1973

Z Ö Ö I E H N

■ ACŢIONAŢI P1II8 SPORIREA EFECTIVULUI DE ANIMALE SI A PRODUCŢIEI 1 LAPTE, Mil, II ?

Fruntaşi în creşterea animalelor
ACORDUL GLOBAL

cointeresează îngrijitorii în

creşterea producţiei de lapte

Zootehnia reprezintă un care, împreună cu plata cu­ baza experienţei anului tre­
sector de bază în producţia venită pentru gestaţiile cut s-a stabilit să facem
cooperativei agricole din diagnosticate, a realizat un circa 600 tone siloz din pri­
Dobra, fiind prevăzut ca în cîştig de peste 1 400 lei. De ma coasă rezultată de la
acest an, din valorificarea asemenea, Alexandru Birău lucernă şi orz masă verde.
produselor animaliere, să a cîştigat 1 300 lei. Şi alţi De asemenea, în vederea mm
obţinem peste 770 000 lei îngrijitori obţin rezultate producerii suculentelor s-au
venituri. Ferma dispune In­ asemănătoare. rezervat 20 ha pentru cul­
să de condiţii ca indicatorii Fireşte, interesului mani­ tura de porumb siloz. LENUJA SIMERIAN STELA LUPŞOR LINA BIRIŞ PUŞA FIBIA VOICU DRAŞOVEANU
de plan să fie depăşiţi, mă­ festat de cooperatori pen­ O grijă aparte se mani­ îngrijitoare, ferma zootehnică îngrijitoare, ferma zootehnică îngrijitoare, ferma zootehnică îngrijitoare, ferma zootehnică îngrijitor, ferma zootehnică a
surile stabilite privind asi­ tru creşterea producţiei şi a festă faţă de îngrijirea ti­ a C.A.P. Bobilna a C.A.P. Turdaş a C.A.P. Bobilna a C.A.P. Sălciva C.A.P. Vetel
gurarea bazei furajere, co­ indicelui de natalitate, con­ neretului femei, viţelele
interesarea îngrijitorilor în ducerea cooperativei i-a pentru reproducţie fiind lo­
obţinerea de producţii su­ răspuns şi cu alte măsuri. tízate şi furajate corespun­
perioare şi organizarea ju­ zător scopului urmărit. Vi­
dicioasă a reproducţiei con­ ţelele sînt hrănite primăva­ Referindu-se la necesitatea Oare preşedintele C.A.P., Vio-
stituind o garanţie că an­ ra pe culturile furajere de realizării exemplare a sar­ rel Pătrău, şi Inginerul şef
gajamentul asumat în în­ masă verde, iar apoi vor fi cinilor de dezvoltare a zoo­ Mihai Hoţea sînt mulţumiţi Cooperativele agricole
trecere se va materializa In Din experienţa întreţinute în tabăra de va­ tehniei, In cuvîntarea la Ple­ cu asemenea rezultate ? şi-au planificat să constru­
fapte. ră special organizată. nara C.C. al P.C.R. din 28 Tendinţa de scădere a pro­ iască in acest an adăposturi
Dacă în urmă cu clţiva Este demn de consemnat februarie — 2 martie a.c., to­ ducţiei medii şi îndeosebi a pentru mai mult de 1500 bovi­
ani, zootehnia era conside­ că pentru prepararea nutre­ varăşul Nicolae Ceauşescu a cantităţii de lapte marfă es­ ne şi 3150 ovine. Stadiul de
rată ca o cenuşăreasă, dato­ C.A.P. Dobra ţurilor vom construi o bu­ arătat că : „Eforturi deose­ MIICTIHMIA te vizibilă, de asemenea, în execuţie nu reflectă insă o
rită schimbării opticii con­ cătărie furajeră, acţiunea bite trebuie depuse în conti­ cazul cooperativelor agricole preocupare susţinută pen­
ducerii unităţii în legătură de tocare, saramurare şi nuare pentru creşterea pro­ din Sălaşu de Sus, Ciula Ma­ tru realizarea Ia timp a o-
cu aportul acestui sector la melasare fiind realizată de ducţiei zootehnice, ţinînd sea­ re, Rîu Bărbat, Densuş, Li-
consolidarea economlco-or- Astfel, s-a pornit la o selec­ o echipă permanentă de ma de faptul că în ultima vadia, Bărăşti, Pui şi altele. biectivelor, grajdurile pen­
ganizatorică a cooperativei ţie riguroasă a animalelor, cooperatori. Totodată, im­ vreme producţia medie de Spre exemplu, de la C.A.P. tru 550 locuri aflîndu-se
agricole, s-a reuşit ca o se­ pînă acum lnlocuindu-se portant de reţinut este că lapte a înregistrat o tendin­ Densuş în lunile ianuarie şi abia cu fundaţia terminală.
rie de probleme care condi­ din efectiv 42 vaci slab pro­ fînaţurile naturale sînt re­ ţă de scădere, iar indicele de februarie ale anului trecut Ba mai mult, la C.A.P. Lunca.
ţionează realizarea efective­ ductive. In acelaşi timp, se partizate cooperatorilor pe natalitate la vaci este încă s-au livrat la fondul de stat Riblţa, Gînţaga şi Sălaşu de
lor şi a producţiei să-şi gă­ urmăreşte producţia şi pro- mai mulţi ani, asigurîndu-se redus“. 115 hl lapte, iar în acest an, Sus nici nu s-au atacat o-
sească o rezolvare eficien­ duşii realizaţi de la fieca­ astfel îngrijirea şi recolta­ Această- constatare este va­ pe trei luni, s-au predat abia biectivelc stabilite. De a-
tă. Ce acţiuni s-au între­ re vacă, pentru a cunoaşte rea lor la timp, ceea ce se labilă şi pentru o serie de 122 hl (?). Aceeaşi situaţie se
prins pentru împlinirea u- cu precizie potenţialuD-.fie- reflectă în calitatea fibroa­ cooperative agricole din ju­ constată la cooperativa a- semenea, la C.A.P. Brănişca
nor asemenea deziderate ? cărui animal. Există create selor. Ca rezultat al măsu­ deţul nostru, unde rezultate­ gricolă din Sălaşu de Sus, u- rrr r,
Pe un prim plan al pre­ condiţii ca matca să se asi­ rilor iniţiate, în prezent de le de producţie obţinute în C.A.P. Băieşti nu cunoştea Orlea, care este condusă de nitate care nu şi-a onorat mwxwtUBBatssxmmmmstmmauKUi
ocupărilor s-a situat intro­ gure numai din prăsilă pro­ la vacile aflate în lactaţie fermele de animale sînt de­ probleme elementare : cîte inginerul Augustin Caliţoiu. nici 57 la sută din prevede­
ducerea retribuirii îngrijito­ prie. se obţine o producţie me­ parte de a putea fi conside­ fătări au fost la specia bovi­ Atît numărul redus al mon­
rilor pe baza acordului glo­ Maximă grijă se acordă die zilnică de 7,5 1 pe cap rate ca satisfăcătoare. Căror ne, cîte viţele erau planifica­ telor la viţele (9 faţă de 18 rile contractuale. Orice „ar­
ar
căuta
gumente“
inginerul
bal — oglindă fidelă a e- producerii furajelor şi ad­ de vacă. cauze se datoresc asemenea te la montă şi cîte s-au planificate) cît şi indicele una grija
forturilor depuse şi a ministrării lor numai în situaţii 7 Răspunsul la între­ montat, ce treceri au fost la scăzut de natalitate (doar 54 Nicolae Moldovan şi preşe­
rezultatelor înregistrate de stare preparată. Dacă în Evident, succesele dobîn- barea respectivă îl vom evi­ categorii superioare. Ce să fătări înregistrate faţă de dintele Romulus Vlad, aces­
activităţii
fiecare cooperator. Sta­ anii trecuţi unitatea era ne­ dite sînt oglinda îngrijitorilor denţia prin prisma „argu­ mai vorbim de producţii ? 93 prevăzute) reflectă o slabă tea nu pot acoperi nerealiză-
rile existente faţă de fondul
şi
hărniciei
bilind sarcini de produc­ voită să procure furaje din Vasile Bogdan, Alexandru mentelor" invocate de con­ Pentru edificare amintim că organizare şi conducere a ac­ centralizat al statului.
ţie concrete pe oameni, cît alte părţi, acum, datorită ducerile cîtorva cooperative în ceea ce priveşte montele tivităţii fermei, lipsă de in­ construirii
şi mărimea retribuţiei ce gospodăririi judicioase a su­ Birău, Ana Şindrea, Vaier la viţele şi trecerile la ju- teres şi preocupare din par­ Este momentul ca, ţinînd
se cuvine pe unitatea de prafeţelor afectate produce­ Boga, Ion Munteanu şi agricole mnei, la sfîrşitul primului seama de neajunsurile mani­
produs, îngrijitorii 6Înt co­ rii nutreţurilor, am ajuns altor membri de partid şi Deşi prin atribuţiile în­ tea conducerii cooperativei festate, organele comunale de
interesaţi să valorifice cît ca şi în luna mai să dis­ cooperatori care lucrează în credinţate inginerul şef din trimestru existau restanţe de agricole pentru a ridica ren­ partid şi de stat să ia mă­
mai deplin potenţialul fer­ punem de un stoc aprecia­ sectorul zootehnic al coope­ C.A.P. poartă răspunderea 23 şi respectiv 40 procente. tabilitatea sectorului zooteh­ suri energice pentru a deter­ adăposturilor!
mei. Tariful de plată este bil, inclusiv de siloz. Pe rativei agricole. Fără îndo­ pentru îndeplinirea indicato­ L.a producţia totală de lapte, nic. O mostră de felul cum mina conducerile C.A.P. să
de 40 lei pentru fiecare 100 1 cele 121 hectare afectate ială, mai sînt unele proble­ rilor în toate sectoarele de faţă de peste 250 hl prevă­ nu trebuie să se desfăşoare acorde maximă atenţie pre­
lapte obţinuţi şi 140 lei me a căror soluţionare ne producţie ale unităţii, se în- zuţi s-au obţinut abia 165 hl. procesul de producţie în sec­ gătirii de pe acum a unor
pentru un viţel. In plus, fermei avem cultivate nu­ preocupă în permanenţă şi tîlnesc cazuri cînd unii spe­ Restanţe îngrijorătoare — torul de creştere a animale­ temelii solide balanţei fura­
se mai acordă cîte 120 lei mai plante valoroase : tri- sîntem siguri că vom reuşi, cialişti ignorează în mod ne- peste 50 de procente — s-au lor este oferită şi de către jere, să desfăşoare o susţinu­
pentru diagnosticarea ges- foliene, mazăre şi sfeclă cu sprijinul conducerii permis controlul activităţii şi înregistrat la onorarea obli­ C.A.P. Sînpetru. Slabul inte­ tă muncă în scopul organiză­
taţiei. Fiecare îngrijitor are furajeră. De menţionat că C.A.P., să găsim cele mai cunoaşterea sarcinilor de gaţiilor contractuale, cantita­ res manifestat faţă de asigu­ rii şi retribuirii muncii în şi Sînpetru nu s-a început
cîte un lot format din 16 întreaga cantitate de semin­ eficiente rezolvări. plan în zootehnie, conside- tea .de lapte marfă fiind un­ rarea unei reproducţii cores­ baza acordului global şi a- construcţia saivanelor plani­
vaci. Folosind acest sistem ţe necesară pentru culturile 1 rînd că, chipurile, aceasta ar deva la jumătatea celei li­ punzătoare este ilustrat de plicării minimului garantat ficate.
de retribuire, în luna apri­ furajere, se produce în uni­ VICTOR HERBEI fi treaba numai a şefului de vrate în aceeaşi perioadă a faptul că la viţele s-au în­ — factori decisivi în ridica­ Darea la timp în folosinţă
lie a.c., îngrijitorul Vaslle tate. medic veterinar, fermă, a medicului veterinar anului precedent. registrat doar 10 monte din rea eficienţei activităţii fer­ a adăposturilor obligă con­
Bogdan a obţinut 2 000 1 In cadrul preocupării pen­ şeful fermei zootehnice sau a brigadierului. Numai Cu realizări sub orice cri­ 17 stabilite. De asemenea, melor zootehnice. ducerile C.A.P. să se preo­
lapte şi trei viţei, pentru tru asigurarea furajelor, pe a C.A.P. Dobra
aşa se poate explica de ce tică se prezintă şi ferma zoo­ din cei 19 viţei planificaţi cupe îndeaproape de asi­
Inginera Raveca Trif de la tehnică a C.A.P. Sîntămărla- nu s-au obţinut decît 15. T. NICOLESCU gurarea unul ritm alert de
execuţie, de procurarea
necesare,
ÎN FIECARE COMUNĂ .......... - ~TŞ? materialelor echipelor de con­
stituirea
lu­
IUI • J.VSÂ- crători şi urmărirea riguroa­
mÊÊtmsÊm ' ' ' oă îi ■ să a graficelor de realizare
Pot fi contractate şi “ ..... iifŞfŞ 1 o.h,.,^■ . ' . V ' ■ ’ \ ' a obiectivelor pe faze de
'y '
lucrări. In vederea reduce­
MM MHHH rii costului adăposturilor,
este necesar să se acorde
livrate cantităţi mai ...._________ à*s,••.................. \ '.¿h: ....... ' ÆA maximă atenţie valorificării
resurselor locale de materia­
le : nisip, cărămidă şi altele.
In acelaşi timp, nu tre­
mari de produse celor 45 de alimentări cu
neglijată
realizarea
buie
apă stabilite. In această
Consiliile populare comu- ceastă privinţă. Nici I.C.I.b. llipil? privinţă o situaţie aparte
se întîlneşte la C.A.P. Ll-
jle — aşa cum se arată în Simeria nu manifestă grija «
)cumentele primei confe- şl preocuparea cuvenită pen­ vadia, unde nici nu s-a
nţe pe ţară a secretarilor tru contractarea şl colectarea contractat cel puţin execu­
imitetelor comunale de par- laptelui, deşi de aceasta de­ In comuna Dobra au participat, alături de cetăţeni, aţa cum se vede ţl tn fotografia de faţă, sute de elevi şl tineri la curăţirea păşunilor. ţia lucrării. \
i şi primarilor — trebuie pinde realizarea sarcinilor sa­
manifeste o mal mare le de producţie. Da Bulzeşti ---------------------------------------
•eocupare pentru ca flecare
nu s-a amenajat punctul de
■tăţean al comunei să con-
ibuie, prin livrarea către colectare a laptelui. Nouă —
at a unor produse agricole, ne spunea tovarăşul Sabin La marginea oraşului Orăştle, spre Geoaglu, aproape de rlul Ameliorarea pajiştilor naturale
Cean, secretarul consiliului Mureş, se văd lucind frumos de curăţenie siluetele masive a
fondul central, îndeosebi unor hale. Construcţiile s-au ridicat acolo cu scopul de a creşte
î animale, produse anlma- popular comunal — I.C.I.D. şl ingrăşa în ele bovine pe scară industrială.
Simeria ne-a comunicat că Relaţii din munca tînărului colectiv ce s-a închegat de cu-
îre, plante tehnice, legume punctul de colectare a lapte­ rind aici, despre realizările lor, am primit de la medicul Ştefan
fructe. înfăptuirea aces- Danclu, directorul complexului. Am aflat de la Inter­ nn este o acţiune !
lui va fi amenajat la sfîrşi­ locutor numai lucruri îmbucurătoare. Deşi au trecut abia
r sarcini impune o mal te- tul lunii aprilie. Din aceas­ 10 luni de la darea In exploatare a complexului, tinăra unitate
einică organizare a între- a pornit de la început cu dreptul. „Cele 3 840 de capete bovine
i activităţi de contractări tă cauză nu s-a preluat nici — cîte se află acum la îngrăşat — se prezintă mai mult decît In scopul valorificării 'su­ înfăţişat şi tehnicianul Ioan riu şi altele. Fireşte, de pe mănător stau lucrurile la
mulţumitor“, ne spunea medicul Danciu. Cel 20 de îngrijitori reu­
achiziţii. un litru din laptele contrac­ şesc să obţină de la flecare animal un spor mediu zilnic de cir­ perioare a rezervelor de spo­ Strava, de la cantonul pasto­ păşunile păscute de oi nu C.A.P. Bărăşti, Vilcele şi Gîn-
Consiliul popular — organ tat, fapt ce a creat nemul­ ca 900 de grame. rire a producţiei de furaje, ral Ilia. Situaţii îngrijorătoa­ mai poate fi asigurată masa ţaga.
afirma
Directorul
succesul
că
ire răspunde de realizarea ţumiri în rîndul contractan­ hrânlrtl care se face raţional, ştiinţific. se datorează In primul rlnd în programul judeţean de a- re privind creşterea vegeta­ verde pentru bovine. Ieşirea Cu totul Intolerabilă este
mtractărilor şl achiziţiilor ţilor. Simt în această comu­ meliorare a păşunilor s-a ţiei lemnoase pe păşuni se din impas necesită măsuri atitudinea faţă de fînaţuri,
toate produsele agricole nă sate unde cetăţenii deţin prevăzut ca pînă în 1975, pe întîlnesc îndeosebi în raza hotărîte din partea conduce­ conducerile multor cooperati­
n raza sa de activitate — un număr mare de vaci. De 35 000 ha să se efectueze lu­ cooperativelor agricole din rilor unităţilor agricole, care ve agricole amintlndu-şi de
au datoria să stabilească uti­
ebuie să desfăşoare o actl- exemplu, la Tomnatic sînt crări în complex pentru a Leşnic, Zam şi Sălciva, unde lizarea cit mai eficientă a ele doar la recoltatul finu­
cît
atît
organizarea
acţiunilor
tate permanentă pentru în- 150, dar aici nu s-a organi­ Virtuţile noi asigura obţinerea a cel puţin şi calitatea lucrărilor efec­ pajiştilor. lui. Aşa se explică de ce la
17 000 kg iarbă la hectar,
iplinirea sarcinilor stabilite zat un punct de colectare şi ceea ce în total va reprezen­ tuate pe unele suprafeţe lasă Inginerul Iile Siladl şi teh­ C.A.P. Şerel şi Rîu Alb —
prelucrare. Fiind situat la să amintim doar două exem­
an planul de dezvoltare e- ta 50 Ia sută din necesarul de dorit. Aceasta denotă că nicianul Sergiu Paladian, de ple— sute de hectare de fîna-
mare distanţă de punctul de
momico-socială în profilul colectare din Bulzeşti, cetă­ ale unei vechi anual de masă verde. In a- nici consiliile populare comu- la cantonul pastoral Haţeg, ţuri sînt acoperite într-un grad
■ritorial al comunei. ţenii nu au unde să predea celaşi timp, In fiecare comu­ ridicat de vegetaţie lemnoa­
Care este situaţia reallză- nă s-au stabilit sarcini pre­ să. Este o situaţie cu totul
i sarcinilor la sfîrşitul pri- laptele şl, ca atare, nici nu cise privind execuţia lucră­ de neînţeles ca la C.A.P.
tului trimestru al acestui an încheie contracte. rilor de îmbunătăţire a pă­ Cum se poate ajunge de la excedent la... lipsă Rîu Alb, unde există peste
şunilor şi fîneţelor. Cum sînt
i ce priveşte contractările O situaţie nesatisfftcătoare însă ele finalizate ? 600 ha fînaţuri, să se cum­
pere anual zeci de tone de
i lapte de vacă ? In unele se întîlneşte şi în alte comu­ Tehnicianul de la cantonul fînuri (I).
imune, unde organele loca- ne. La Bala de Crlş nu s-au La întrebarea cum reuşe sc cel 20 de îngrijitori să se pastoral Orăştie, Nicolae nale nu se preocupă de mo­ sesizau o problemă cu Impli­ Deoarece fînaţurile nu se
bilizarea
crescătorilor
a-
caţii cit se poate de dăună­
de
> de partid şi de stat au ac- contractat decît 120 hl lapte, descurce cu un număr aşa de mare de animale, medicul Toderici, ne-a prezentat o si­ nimale la executarea lucră­ toare, Este vorba de superfi­ repartizează din timp pentru
onat cu răspunderea cuve- la Vaţa de Jos 105 hl, Iar la Danclu ne-a răspuns că datorită avantajelor tehnicii moderne. Şi tuaţie deloc îmbucurătoare.
Beriu 357 hl. Asemenea e- pentru a ne convinge, ne-a condus în cîteva adăposturi, pentru rilor de îmbunătăţire. Să nu cialitatea cu care se fac de­ îngrijire pe membrii coope­
ită, organizind şl desfăşu- a vedea pe viu modul cum se face furajarea animalelor. Pînă la începutul lunii mai mai amintim şi de faptul că frişările, urmărindu-se doar ratori, toamna rămîn supra­
nd o susţinută muncă de xemple pot fi date şl din întregul proces tehnologic: transportul hranei, aprovizionarea a.c., fertilizarea s-a făcut nu­ 'unele păşuni au fost trecute tăierea lemnului de folosinţă, feţe apreciabile nerecoltate,
alte comune. leslelor sînt mecanizate. Tot aşa se face şi adăparea, precum şi
învingere a cetăţenilor de- transportul dejecţiilor. Acestea sînt trimise din grajduri direct mai pe jumătate din supra­ la categoria de teren arabil nu distrugerea completă a iar unităţile, deşi şi-ar putea
Dre avantajele pe care le o- Este necesar ca organele în cîmp, prin conducte, pînă la o distanţă de 2.5 km de adă­ faţa stabilită, iar lucrările de (dar nu destinat plantelor fu­ vegetaţiei lemnoase de pe asigura excedent de fînuri,
locale de partid şi de stat, posturi. Toate reziduurile se administrează cu grijă in solul fer­ igienă s-au realizat pe mai sînt nevoite să procure fu­
■ră statul contractanţilor, mei vegetale ce funcţionează în cadrul complexului. puţin de 2 000 ha, din 4 400 rajere), trecerea „compcnsîn- pajişti (cazuri negative oferă
îzultatele sînt bune. Sînt împreună cu I.C.I.D. Simeria Ferma vegetală de care am amintit dispune de 871 ha de planificate. De asemenea, la du-se“ cu suprafeţe de deal, comunele Sîntămăria-Orlea, raje din altă parte.
Orăştioara de Sus şi altele).
îsă numeroase unităţi ad- să treacă la desfăşurarea u- teren arabil şi de 130 ha de fînaţurl. Pe terenurile respective, defrişări există o restanţă de care cîndva erau arabile, dar Dacă la Sarmizegetusa s-a Ca o necesitate acută în
se
pentru
porumb
cultivă
lucrările
tot
mecanizat,
fac
unde
se
acum sînt ocupate cu vegeta­
rinistrativ-teritoriale unde nel munci sistematice şl per­ siloz şi boabe, lucernă, trifoi, orz. Se obţin, datorită agrotehnicii peste 100 hectare. Interlocu­ ţie lemnoasă. făcut o lucrare de calitate pe discuţii s-a reliefat obilgaţia
conducerilor
unităţilor
agri­
nntractările de lapte sînt manente pe localităţi, formîn- avansate, care se aplică aici, producţii mari de furaje. recunoscut de­ torul a ţinut să evidenţie­ O practică cu efecte nega­ cele 80 ha defrişate, nu s-a
compartiment
aduce
care-şi
alt
Un
aportul,
du-se colective, aşa cum au altfel de toţi angajaţii complexului, este şi cel de asistenţă me­ ze preocuparea conducerilor cole, a cadrelor tehnice şi
iarte mici în comparaţie cu procedat alte comune, care dicală. Pentru apărarea sănătăţii animalelor, medicii de aici, tive — remarca ing. Eugen finalizat acţiunea prin dega­ consiliilor populare comuna­
osibilităţile existente. tehnicienii veterinari depun eforturi lăudabile. C.A.P. Orăştie, Turdaş, Cig- Cernelea, directorul între­ jarea terenului de martoane. le de a se preocupa în per­
răspund direct de realizarea Adunînd într-un singur tot strădaniile îngrijitorilor — Lldia mău şi Romos faţă de soar­ prinderii de execuţie a lu­ Bine s-a preocupat şi Consi­
Da Bulzeştîi de Sus — co- sai-cinilor la contractări şi a- Pîntea, Virginla Baran, Elena Muntean, Ana Bumb, ale celor ta păşunilor. Nu acelaşi lu­ manenţă — nu numai pri­
îună situată în zona necoo- care se ocupă cu producerea furajelor: tehnicienii agronomi Grl- crărilor de îmbunătăţire şi liul popular comunal Densuş măvara — de execuţia lucră­
chiziţii în fiecare sat. De a- cru se poate spune despre exploatare a pajiştilor — este (preşedinte Băiuţ Drăghin) rilor de îmbunătăţire a pa­
erativizată — nu s-au con- semenea, trebuie ca şi depu­ gore Pătraş, ion Cînda, ale medicilor veterinari Marin Dogaru, crescătorii de animale din păşunarea abuzivă, primăva­ de îngrijirea păşunilor.
ractat în primul trimestru taţii să fie mobilizaţi pentru Ion Curteanu şi ale altor muncitori care lucrează în cadrul com­ satele Cucuiş, Beriu, Sibişel ra devreme, a păşunilor şi fî- Sînt şi unele sate — Co- jiştilor. Gospodărirea judi­
a
menţionăm
ţinut
să
pe
care
dintre
plexului,
directorul
Iosif
1 anului decît 92 hl lapte, Homorodeanu — fochist, Ion Stănculescu — tractorist. Nicolae şi Vaidei, unde nici în săp- cioasă a acestor suprafeţe —
ca în circumscripţiile lor, Şarlea — mecanic — ele se conjugă în realizări de prestigiu pe naţurilor, cît şi lipsa de in­ roeşti, Rîu Mic, Sălaşu de în spiritul prevederilor lega­
ocuitorii acestei comune de- tămîna pentru îngrijirea pă­ teres pentru organizarea sis Jos şi Zăvoi — unde practic
fiind ei înşişi un exemplu care complexul le-a obţinut în cele abia 10 luni de activitate. ; le — reprezintă o pîrghie de
in un număr de 628 de vaci. personal, să militeze perma­ Prin sporurile medit zilnice realizate, s-a reuşit ca fiecare ani­ şunilor nu s-au întreprins ac­ tematică a păşunatului. Ast­ nu s-a făcut nimic pentru mare eficacitate în ansamblul
iacă fiecare ar fi contractat mal să fie îngrăşat la greutatea stabilită pentru livrare, 340 kg, ţiuni de amploare pe pajişti, fel, se constată ca o tendinţă creşterea producţiei păşuni­ măsurilor ce se întreprind
nent pentru ca cetăţenii să mai repede cu o lună. lăsînd ca totul să se desfă­
a medie doar 300 litri lapte, valorifice surplusurile de pro­ E un început bun, ce conflr mă că vechea îndeletnicire de a şoare la voia întîmplării. Nu inadmisibilă ocuparea păşu­ lor, invocîndu-se „motivul" pentru sporirea efectivelor şi
e puteau realiza 1 884 hl. creşte animale capătă virtuţi noi atunci cînd ca este sprijinită nilor din zona de şes de că­ că pînă la sfîrşitul anului a producţiei animaliere, pen­
duse agricole din gospodării­ de tehnica modernă şi cînd această muncă se face de oameni este deci de mirare de ce tre specia de ovine şi negli­ mai este vreme (?). Rău este tru îmbunătăţirea aprovizio­
lonsiliul popular nu s-a o- le lor prin sistemul de con­ pricepuţi şi ambiţioşi, aşa cum sînt de fapt toţi cei 45 de sa­ nici rezultatele pe care le ob­ jarea folosirii păşunilor de că o asemenea optică este ac­ nării populaţiei cu produse
lariaţi de la complexul de îngrăşat tineret bovin din Orăştie.
upat însă temeinic, gospo- tractări şi achiziţii. ţin în sectorul zootehnic nu deal şi montane, asemenea ceptată cu uşurinţă şi seni­ animaliere.
.ăreşte, de îndeplinirea sar- N. PALTIN sînt mulţumitoare. situaţii intîlnindu-se în co­ nătate de Consiliul popular
inilor ce-i reveneau în a- N. BADIU Aspecte asemănătoare ne-a munele Veţel, Gurasada, Be- comunal Sălaşu de Sus. Ase- N. TÎRCOB