Page 53 - Drumul_socialismului_1973_05

Al
Proletari din toate fările, unift-vă 1

DEZVOITMII ECONOMICE SI SOCIALE A ROMÂNIEI

Sub preşedinţia tovarăşului Partidului Comunist Român, lui Suprem al Dezvoltării
Nicolae Ceauşescu, secretar Consiliul de Stat, Consiliul Economice şi Sociale s-a trecut
general al Partidului Comu­ de Miniştri; Marea Adunare la alegerea organelor de con­
nist Român, preşedintele Con­ Naţională j Uniunea Generală ducere a acestuia.
siliului de Stat al Republicii La propunerea tovarăşului
Socialiste România, la 16 mai a Sindicatelor din România, Ion Gheorghe Maurer, în func­
conferinţele pe ţară ale ca­
1973 a avut loc şedinţa de ţia de preşedinte a fost ales
constituire a Consiliului Su­ drelor de conducere din cen­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
prem al Dezvoltării Econo­ tralele industriale , mari între­ Propunerea a fost primită cu
prinderi , întreprinderi de
mice şi Sociale a României, vie satisfacţie, cu îndelungi
(
organ permanent de partid şi comerţ exterior Uniunea Na­ aplauze şi aprobată fn una­
de stat, creat în urma hotă- ţională a Cooperativelor Agri­ nimitate.
rîrii Conferinţei Nationale a cole de Producţie , Consiliul Ca prim-vecepreşedinte a
P.C.R. şi în baza Legii adopta­ National pentru Ştiinţă şi fost ales tovarăşul Ion
ANUL XXV Nr. 5 707 JOI 17 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI te recent de Marea Adunare Tehnologie, academiile de şti­ Gheorghe Maurer, iar vice­
Naţională. inţe, institutele de învătămînt preşedinţi — tovarăşii Iii*
aiBlIBWMMlMIII'llll Potrivit legii, membrii Con­ şi Consiliul Culturii şi Educa­ Verdeţ, Manea Mănescu,
siliului Suprem al Dezvoltării ţiei Socialiste, Uniunea Cen­ Gheorghe Cioară, Iosif Uglar,
Economice şi Sociale, în nu­ trală a Cooperativelor Meşte­
măr de 259, au fost desemnaţi şugăreşti şi CENTROCOOP.
la 1 8 4 8 de : Comitetul Central al După constituirea Consiliu­ (Continuare tn pag. a 4-a)
fiecare I fiecare
beneficiar
IPP , - J TTiiiiî TTmwiîil ïïïiTtTiTTÎI ccmstrycter MOMENT DE AFIRMARE A VOINŢEI DE Cuvintarea tovarăşului
; _ :> .Í è! DREPTATE SOCIALA, NEATÎRNARE SI
Beneficiarii sâ sprijine UNITATE NAŢIONALA A POPORULUI NICOLAE CEAUŞESCU

ROMÂN
efectiv activitatea de • Flăcări peste timp Dragi tovarăşi, Prin constituirea Consiliu­ seama de considerentele la

• Gînduri spre Cîmpia Libertăţii Constituirea Consiliului Su­ lui Suprerrî al Dezvoltării E- care m-am referit.
pe şantiere prin echipe ® Avram Iancu, 15 mai 1848 prem al Dezvoltării Economi­ nou pas în această direcţie. revine sarcina de a analiza
conomice şi Sociale facem un
De asemenea, Consiliului îi
şi de a-şi spune părerea a-
• Istoricul Jules Michelet despre ce Şi Sociale a României re­ Fără îndoială că va trebui supra planurilor cincinale şi
prezintă un moment impor­
să
acţionăm
în
continuare
proprii de montori • Lancea lui Horea tant în realizarea măsurilor spre a asigura condiţiile or­ a planurilor anuale, în con­
români
de perfecţionare a conducerii
ganizatorice cele mai cores­
text cu prevederile din prog­
cietăţii noastre socialiste, în
(Pagina a lll-a) şi planificării activităţii so­ punzătoare pentru participa­ noze, cu schimbările care au
rea maselor populare, a tu­
decursul
loc
activităţii
în
concordanţă cu hotărîrile turor oamenilor muncii la în­ practice de înfăptuire a sar­
Am subliniat adeseori în curcat“ cu un beneficiar Situaţia de^ la I.M.M.R. Congresului al X-lea şi ale treaga activitate de conduce­
cadrul acestei rubrici că unii căruia nu-i poate onora so­ Simeria pare paradoxală : do­ Conferinţei Naţionale a par­ re a societăţii noastre. A- cinilor stabilite, prezentînd
corespunzătoare
propuneri
factori care concură la în­ licitările. De fapt, noile ca­ cumentaţie predată în ter­ Astăzi, în j'urul orei 10,30, posturile noastre de tidului, din 1972. ceasta constituie o cerinţă de Comitetului Central, Consi­
făptuirea integrală a planului pacităţi trebuiau să intre în men, utilaje achiziţionate, radio şi televiziune vor transmite în direct, de la Din componenţa şi atribu- bază a făuririi societăţii so­ liului de Stat sau Consiliului
de investiţii pe acest an au funcţiune anul trecut. Be­ echipe de montori în aştep­ Blaj, adunarea populară, organizată pe Cîmpia ţiunile stabilite prin Legea cialiste multilateral dezvolta­ de Miniştri.
asigurat o puternică mobili­ neficiarul, şceptic, nu are tare, un constructor puter­ Libertăţii, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la Consiliului, se poate reţine te, a adîncirii democraţiei so­
zare a forţelor de care dis­ speranţe însă nici pentru nic ... şi cîteva hale şi un revoluţia din 1848 în Transilvania. faptul că acesta este o ex­ cialiste — factor de o deo­ Este prevăzut ca, totodată,
pun, în vederea respectării acest an. grup social nerealizate. în presie consecventă a politi­ sebită importanţă în întreaga Consiliul Suprem al Dezvol­
termenelor de punere în — Din planul de investiţii întregime. Să fie de vină cii partidului de atragere noastră activitate. tării Economice şi Sociale să
funcţiune a obiectivelor aferent primelor 4 luni n-am un astfel de beneficiar nu­ continuă la soluţionarea ma­ Prin Lege sînt stabilite prezinte direct Marii Adu­
productive. In alte cazuri realizat decît 45 la sută — mai 1 pentru că I.C.S. Hune­ rilor şi complexelor proble­ principalele sarcini şi atribu- nări Naţionale observaţiile şi
însă, invocîndu-se diferite ne spunea inginerul Gheor- doara are de executat lu­ me ale dezvoltării societăţii propunerile sale la planurile
motive, de cele mai multe ghe Temian, şeful biroului crări mult mai importante ? Vocaţia unei meserii noastre socialiste, a celor mai ţiuni ce-i revin Consiliului, anuale şi alte legi importan­
în viaţa economico-socială a
ori subiective, stăruie 'lipsa plan şi dezvoltare de la Am dori să ştim opinia con­ bune cadre din diferite sec­ te economice, în aşa fel, în-
de conlucrare între con­ I.M.M.R. Simeria —, ceea ce ducerii constructorului, cu toare de activitate, a repre­ societăţii româneşti. In pri­ cît Marea Adunare Naţiona­
structor, beneficiar şi proiec­ înseamnă materializarea a atît mai mult cu cît la ul­ fl onducătorul auto Vio- gur. Am absolvit o şcoală zentanţilor tuturor categorii­ mul rînd, el este chemat să lă să poată să judece planu­
tant, pe de o parte, şi slaba numai 6,4 la sută din planul tima adunare festivă (la I rel Moţoc, de la Au- profesională şi am devenit lor sociale. ajute conducerea de partid şi rile şi celelalte legi econo­
receptivitate a titularului de anual de investiţii. Ne-arn decernarea Steagului roşu tobaza T.A. Deva, ur­ lăcătuş mecanic. Am lucrat Totodată, componenţa şi a- de stat, Comitetul Central, mice mai importante pe baza
investiţii fată de solicitările rugat de constructor să ne şi, o Diplomei de onoare de că zilnic, de 14 ani, la vo­ la I.M.M.R. Simeria. Dar tribuţiunile Consiliului con­ Consiliul de Stat şi guver­ unor concluzii cît mai apro­
ce-i sînt adresate, pe de altă sprijine mai activ. Numai întreprindere fruntaşă pe lanul maşinii. Nimic spec­ gîndul volanului "nu mă stituie o expresie grăitoare a nul, în studierea diferitelor fundate, cît mai autorizate.
parte. Or, este ştiut că fie­ că am rămas doar cu promi­ fără) se sublinia necesitatea taculos in asta, nimic părăsea. Şi m-am făcut şo­ politicii partidului de lărgi­ fenomene mai importante ale Aceasta va constitui o ga­
care decadă, fiecare zi au siuni. urgentării execuţiei şi pune­ deosebit. Deosebit este însă fer. îmi amintesc cu re continuă a democraţiei so­ societăţii noastre, în prezen­ ranţie în plus că legile adop­
devenit extrem de preţioase — Aţi alcătuit echipe pro­ rii, în funcţiune a capacită­ ]aptul că în acest timp el multă plăcere de primii cialiste. tarea unor propuneri, pe ba­ tate vor corespunde într-o
şi Irosirea lor poate cîntări prii de montori pentru a ţilor productive de la a parcurs la volan un mi­ paşi în această meserie, Este de înţeles că pe mă­ za studiilor efectuate, care să măsură tot mai mare cerinţe­
greu în balanţa rezultatelor sprijini Ia rîndul dumnea­ I.M.M.R. Simeria. lion de kilomeri, ceea ce e- pe care mi i-a îndrumat sură ce facem noi paşi pe ca­ ţină seama de cerinţele le­ lor obiective ale dezvoltării
Îndeplinirii planului anual voastră acest constructor Cînd are loc mai puţină chivalează cu înconjurul părinteşte comunistul Ion lea făuririi societăţii socia­ gilor obiective, de stadiul în în ritm înalt a societăţii
de investiţii. foarte solicitat ? vorbă şi mai multă muncă, pămîntului de 25 de ori., Rusu. liste multilateral dezvoltate, care se găseşte societatea noastre socialiste.
Un astfel de caz îl prezin­ — Rină în prezent n-a fost cum este cazul la întreprin­ pe la Ecuator. Deosebite — Şi sinteţi mulţumit... luăm şi măsurile corespunză­ noastră socialistă şi să asi­ Este de înţeles că în întrea­
tă I.M.M.R. Simeria — în­ nevoie. Montajul utilajelor derea poligrafică Deva, lu­ sînt şi roadele muncii sa­ — Foarte. Meseria de toare, creăm cadrul organiza­ gure astfel înfăptuirea în cît ga sa activitate Consiliul Su­
treprindere supusă la un va fi efectuat însă de noi. crurile prezintă o altă situa­ le, care îl recomandă ca conducător auto este fru­ toric adecvat pentru partici­ mai bune condiţii a progra­ prem al Dezvoltării Econo­
amplu program de moderni­ Avem în această direcţie ţie. pe .unul dintre cei mai moasă, dar şi grea, cere parea directă la conducerea mului de dezvoltare a Româ­ mice şi Sociale trebuie să se
zare— unde principalele lu­ alcătuite echipe de lăcătuşi, — De la bun început — ne bur.i oameni ai autobazei. dăruire, pasiune, curaj. societăţii, la elaborarea poli­ niei pe calea socialismului şi călăuzească permanent de
crări de dezvoltare a capa­ electricieni şi altele, spunea tovarăşul Constantin Să punctăm pe scurt suc­ Trebuie să ai chemare pen­ ticii interne şi externe a sta­ comunismului. hotărîrile congreselor parti­
dului, ale conferinţelor na­
cităţii productive sînt ter­ — Care stau în aşteptare ? cesele lui din 1972. care tru ea. vocaţie. Fiecare ple­ tului, a maselor largi popu­ In al doilea rînd, în mod ţionale, ale Comitetului Cen­
giversate fără nici un temei. —• Da. Pînă cînd construc­ II.IE COJOCARU i-au adus a patra steluţă care în cursă este o în­ lare, a celor mai de răspun­ expres, Consiliului îi revine tral al partidului, ţinînd sea­
Constructor puternic şi pres­ torul îşi va termina princi­ de fruntaş în întrecerea fruntare — cu tine însuţi, dere cadre din diferite sec­ sarcina ca, în cadrul acestor ma de faptul că întreaga o-
tigios, I.C.S. Hunedoara ... palele lucrări şi ne va crea socialistă: realizarea a dar şi cu neprevăzutul. toare de activitate, a repre­ studii generale, să elaboreze rientare a dezvoltării socie-
regretă acum că s-a „în­ front de lucru. (Continuare in pag. a 2-a) 425 000 tone kilometrice, e- AUREL MELIAN zentanţilor clasei muncitoa­ prognozele pe termen înde­ _____________________ 1_
conomisire.a unei cantităţi re, ţărănimii, intelectualităţii lungat privind dezvoltarea e-
de 1213 litri de benzină, şi ăi celorlalte categoHi so­ conomică şi socială, organiza­
întreţinerea ireproşabilă a (Continuare in pag. a 2-a) ciale. rea întregii activităţi, ţinînd (Continuare In pag. a 4-a)
autovehiculului.'
e-
prin
Preocupări pe agenda fectuarea la timp şi de
de lucru a Fonduri fixe „pierdute“ bună calitate a reparaţi­
ilor, nici o reclamnţie din
proiectanţilor pe drumul punerii in funcţiune partea beneficiarilor. CORUL DIN PRAŞTIE LA ETAPA Â »S-A Â
Pe planşetele de lucru Autobaza respiră şi creş­
ale proiectanţilor de Ia te prin oamenii ei. Viorel
Institutul de proiectare Dacă la Centrala cărbunelui Petroşani, Combinatul
Hunedoara au prins con­ siderurgic Hunedoara, întreprinderea forestieră de Moţoc este unul dintre a- CONCURSULUI „C î N T A R E P A T R I E I “
tururi noi preocupări în­ ceşti oameni. Integritatea
dreptate spre obţinerea it- exploatare şi transport Deva, s-a acordat în primele 4 şi cunoaşterea meseriei
nei eficienţe sporite în luni ale anului o atenţie deosebită punerii în funcţiune
amplul program de inves­ a noilor capacităţi, nu acelaşi lucru se poate spune constituie inventarul său
tiţii în care este angrenat moral şi profesional.
judeţul nostru în acest despre direcţia judeţeană P.T.T.c. Deva, I.M. Barza, Zeci de mii de inimi hunedorene
cincinal. In afara progra­ I.M. Hunedoara, întreprinderea de reţele electrice — E adevărat că în a-
mului de proiectare obiş­ ceşti 14 ani de muncă ne­
nuit, proiectanţii hunedo- Deva şi alte unităţi. întreruptă pe maşină am
reni soluţionează în pre­ Astfel, întreprinderile miniere de la Barza şi Hu­
zent căi noi privind exe­ nedoara au materializat pînă în prezent doar 39,7, res­ învăţat multe lucruri bu­
cutarea terasamentelor pen­ ne, folositoare, am trăit
tru fundaţiile blocurilor pectiv 38,4 la sută din planul aferent pentru punerea multe satisfacţii, dar nu-s sînt alături de voii
de locuinţe cu 4 etaje, în funcţiune a noilor fonduri fixe, fapt ce atîrnă greu
modalităţile de armare a în balanţa realizării ritmice a planului de extracţie a mulţumit pe deplin cu ce
semipanourilor cu plase am realizat.
sudate, posibilităţile de a- minereurilor. O situaţie total necorespunzătoare o pre­ Am desprins din vorbe­
-
similare în execuţie a zintă Direcţia judeţeană P.T.T.c. Deva, unde planul Ne-am obişnuit să însoţim le de luat vederi ne vor trans­ ale „Paliei" şi nu vom uita Salariaţi ai întreprinderii
structurilor din panouri le lui dorinţa de autode- evoluţia artiştilor noştri ama­ mite în direct, pe micile ecra­ şcolile, tipăriturile şi asocia­
mari cu 3 straturi pentru punerii în funcţiune se prezintă îndeplinit pînă în pre­ păşire, de ascetisiune con­ tori, incepînd de la primele chimice Orăştie, renumitei fa­
locuinţe etc. zent doar în procent de 2,3 Ia sută. Zeci de echipaje tinuă pe scara împlinirilor. ne, evoluţia corului Casei de ţiile culturale ale Orâştiei, o- brici de blănuri „Vidra", ai
Ca urmare a acestor pentru telefonie, pentru noile oficii, prevăzute a fi lor ieşiri in public, cînd le cultură din Orăştie, aflat în prindu-ne la Reuniunea de şantierului de construcţii, spi­
preocupări, menite să du­ Anticipînd parcă între­ mulţumim pentru clipele de etapa a lll-a a concursului cintărl din Orăştie, pe a că­ talului, şcolilor, pensionari
că la creşterea producti­ puse în funcţiune în acest an — care încorporează peste barea pe care urma să i-o
vităţii muncii pe şantiere, 10 milioane lei — sînt... pierdute pe drumul punerii destindere şi plăcere artistică „Cîntare patriei". Ne vom re­ rei filieră evoluează şi astăzi sau casnice, membrii corului
se prevede ca pînă ia în funcţiune. Und.e se află aceste utilaje ? Prin ce măl- pun, Viorel Moţoc a con­ pe care ni le oferă, şi pînă la aminti atunci, şi cu noi în­ renumitul cor mai mult decit din Orăştie s-au închegat
sfîrşitul anului consumul tinuat : marile lor confruntări republi­ treaga ţară, crîmpeie de is­ centenar. de-a lungul anilor intr-un co­
de manoperă pe şantiere dăre de hîrtii stau ascu nse ? Cind vor intra în dreptul — Am îndrăgit maşinile
să scadă cu 30 la sută lor legitim de a produce O Iată ce am dori să aflăm cît cane, cînd trăim în egală mă­ torie, datini străvechi, pito­ Chipurile coriştilor — oa­ lectiv unit de aceeaşi dra­
încă din faza de proiec­ mai grabnic din partea unităţilor vizate. din copilărie. îmi plăcea, sură emoţia celor mai exi­ reşti încrustâturi in lemn ori meni ai muncii de diferite goste statornică pentru cîn-
tare. ca tuturor copiilor, să le gente evaluări. Vom fi din sobre cusături ale frumosului tec, pentru mesajul atît de
stric şi să le repar sin­ nou, duminică, 20 mai, zeci port local. Ne vom gîndi la profesii din Orăştie — înno­ profund uman ai artei. Pa­
bilate de fiorul artei, vor vorbi
de mii de inimi hunedorene, Orâştia medievală a iscusiţi­ duminică nu numai de tradi­ siunea şi dăruirea dirijorului
alături de artiştii noştri, de lor meşteşugari şi vom păstra ţiile aşezării dacice ori bur­ — profesorul ioan Popa, fost
cei care fac să nu se stingă momente de pioasă omagiere gului medieval ci, în primul elev şi corist al Liceului din
nicicînd flacăra artei pe me­ la rememorarea strălucitelor rînd, despre împlinirile con­
Lucrările agricole de primăvară leagurile noastre pirguite de tradiţii culturale ale Orâştiei. temporane ale localităţii ale ILEANA LASCU
tradiţii. De la Arad, camere­ Vom răsfoi filele îngălbenite cărei mesagere sînt. (Continuare în pag. a 2-a)
încheierea semănatului porumbului-deviza
de muncă a lucrătorilor de pe ogoare
• TIMPUL BUN DE LU­ culturilor, iar numeroşi me­
canizatori la prăşitul carto­
CRU IN CIMP - FOLOSIT Activitate intensă ia întreţinerea culturilor
filor şi altor culturi.
IN MOD CIT MAI JU­ La cooperativa agricolă de
DICIOS ! producţie din Ciula Mare, întreţinerea culturilor — 100 ha cartofi cultivate la
unde am avut ca interlocu­ una din lucrările de bază C.A.P. Toteşti, această lu­
• TOATE TRACTOARE­ care condiţionează obţine­ crare s-a făcut pe 85 ha.
tori pe tovarăşii Aron Păran,
LE Şl MAŞINILE - UTILI­ preşedinte, şi Ştefan Rîmpu, rea unor recolte cît mai Această cultură, pe care
ZATE CU RANDAMENT inginer ş'ef, activitatea pe bogate — este la ordinea mecanizatorul amintit o are
angajată în acord global, se
SPORIT LA PREGĂTIREA ogoare se desfăşura din plin. zilei pe agenda de lucru a
In numai două zile — 15 şi . ţăranilor cooperatori şi a prezintă foarte bine şi pro­
TERENULUI Şl SEMĂNA­ 16 mai — mecanizatorii mecanizatorilor din toate mite o recoltă bogată. In
TUL PORUMBULUI Gheorghe Alimpescu, Petru unităţile agricole socialiste. ziua de 16 mai, lucrînd cu
Opruţ, Simion Olărăscu, Pe­ Mecanizatorul Ion Mihuţoni mult spor, mecanizatorul Ion
Odată cu încetarea ploilor tru Paveloni şi Ion Dăbucea- a rebilonat în zilele de 15 şi Opric a terminat de rebilonat
şi amelioraitea timpului, ţă­ nu. au însămînţat 17 ha cu 16 mai o suprafaţă de 30 ha
ranii cooperatori şi mecani­ porumb şi au pregătit o su­ cartofi. Astfel, din cele (Continuare în pag. a 2-a) Corul din Orăştie, la o repetiţie.
zatorii au reluat, cu forţe prafaţă de 30 ha. In ajutorul L
sporite, munca pe ogoare. cooperatorilor din această -J
Peste tot undle pămîntul s-a unitate au mai venit două
zvîntat. s-a şi trecut imediat polidiscuri şi o semănătoare
la pregătirea terenului şi în- de la S.M.A. Baia de Criş. lui Ion Arleşanu, lansarea siei politlco-ideologice a ciştigă“, avlnd ca temă
sămînţarea porumbului pe In total, în această unitate, EXCURSIE LA ARAD noului său roman „Amin-, Comitetului municipal Hu­ paza contra incendiilor. In urmlnd ca, nu peste mul­ VREMEA
tă
întregul
vreme,
efectiv
Pă-
planeta
pe
ultinwîle suprafeţe destinate s-au însămînţat cu porumb Filiala Orăştie o O.J.T. mînt“. de „Cuvîntul introduc­ nedoara al U.T.C., recent, ordinea premiilor obţinu­ matcă să fie realizat.
tirl
acestei culturi. 139 ha. In două-trei zile bu­ organizează la 20 mai o tiv“ 11 va rosti scriitorul a avut ioc aici o reuşită te, iată şi numele câştigă­ Pentru 24 ore
„Dra­
pe
dezbatere
tema:
torilor:
Viorel
Munteanu,
Arad,
pentru
In raidul nostru întreprins ne de lucru în cîmp — ne excursie la la concertul Radu Clobanu. gostea — izvorul fericirii, Maria Lăscuş, Floarea Mo- ILUMINATUL... Vreme uşor instabilă,
participare
împreună cu tovarăşii Ion spuneau' interlocutorii — ter­ televizat, susţinut de co­ sentiment sublim al zile­ ga şi Leonid Mihonesc. Un fapt îmbucurător. mai ales după-amlaza,
averse
posibile
sînt
cînd
Bogdan, directorul S.M.A. minăm semănatul porumbu­ rul Casei de cultură din INCA UN VAPOR lor noastre“. A urmat un Concursul a suscitat un Faţă de trimestrul I 1972, slabe de ploaie. Cerul va
ştie,
„Cine
cîşti-
concurs
eta­
Orăştie.
promovat
in
Cirneşti, şi Dumitru Ifrim, lui pe întreaga suprafaţă. pa a III-a a concursului LA CINCIŞ gă“, Intitulat: „Pe meri­ viu interes în rîndul nu­ în condiţiile dezvoltării fi variabil, temporar no-
meroşilor
pre­
cetăţeni
preşedintele consiliului inter- Avem de însămînţat în a- coral „Cîntare patriei“. Pe lacul de acumulare dianele muncii unei ofi­ zenţi la desfăşurarea sa. impetuoase a tuturor sec­ ros. Vînt potrivit. Tem­
ciante“,
la
peraturile minime vor os­
care
concurs
economico-
toarelor
vieţii
asi­
Pentru
se
cooperatist Toteşti, prin uni­ ceastă primăvară — ne spu­ gură transportul cu auto­ Cinclş a fost lansat la au participat toate ofi­ sociale, pe primele 3 luni cila intre 6 şi 8 grade,
amatori
tăţile* agricole socialiste apar- nea tovarăşul Constantin Ba- carul, precum şi biletul apă un vapor cu capacita­ ciantele din oficiu. Cîşti- POPULAREA NOULUI din acest an s-a înregis­ iar cele maxime între 13
tea de 50 locuri, care va
ţinînd acestui consiliu, am beş, preşedintele C.A.P. Uni­ de intrare la spectacol. face zilnic curse de agre­ gătoarelor li s-au înminat COMPLEX ZOOTEHNIC trat un consum mai scă­ Şi 16 grade.
premii în cărţi, flori.
întîlnit o vie activitate. In rea — 250 ha cu porumb. ment cu cel care vin aici zut de energie electrică Pentru următoarele
toate unităţile se lucra cu Datorită hărniciei dle care ROMANUL să-şi petreacă o zl de o- PE TEME DE PAZA DE LA ORĂŞTIE la toate categoriile de ilu­ două zile
/
sîrguinţă la înlăturarea exce­ au dat dovadă mecanizatorul „AMINTIRI DE PE dihnă. CONTRA INCENDIILOR De cîteva zile s-a înce­ minat. Astfel, la ilumina­
cheltuit
public
s-au
tul
sului de umiditate iar spe­ Ion Ienulescu, la semănat, PLANETA PAMINT" INIŢIATIVA put şi se află în curs de mai puţin cu 1 074 992 Vreme în general fru­
dar
moasă,
cialiştii străbăteau cîmpul Traian Bîgu, Ion Livoni, Elevii Şcolii generale desfăşurare popularca nou­ kWh, iluminatul general după-amiaza, uşor instabilă
cînd
sînt
complex
lui
de
al
porci
comuna
Cerbăl
Centru] de librării şi di­
pentru identificarea parcele­ Mânase Dăb.uceanu, Ion Ce-, fuzare a cărţii, în cola­ LAUDABILA din parte, recent — an I.S.C.I.P. Orăştie, care are — 925 152 kWh, iar la ilu­ posibile averse de ploaie.
luat
ne
lor zvîntate. asigurînd buna her şi Vasilie Groşan, la pre­ borare cu cenaclul literar Din iniţiativa comitetu­ scrie Nicolae Lăscuş, se­ o capacitate de f>0 000 ca­ minatul comercial — cu Cer temporar noros. Vînt
organizare a muncii la exe­ gătirea terenului, s-au însă­ „Ritmuri“, organizează azi, lui U.T.C. de la Oficiul cretarul consiliului popu­ pete. In prima etapă s-au 391 270 k\V.. .nai puţin. slab din nord-vest. Tem­
peraturile minime vor os­
Hunedoara,
la ora 18,00, la Librăria
se­
cutarea lucrărilor de pregă­ mînţat 172 ha .Avem forţe şi „Mihat Eminescu“ din De­ P.T.Tc. Alexandra Fran- lar comunal — la cămi­ adus pentru populare 200 Aceste rezultate se răs- cila între 6 şi 8 grade, iar
cretar
nul cultural din localitate,
tire a terenului si semănatul va, In prezenţa scriitoru­ cluc, şi cu sprijinul comi­ la un concurs „Cine ştie, scrofiţe de. reproducţie, frîng pozitiv asupra eco­ cele maxime între 16 şi
din cele 5 000 planificate,
nomiei hunedorene.
18 ;rade.
porumbului. Sute dte coopera­
tori lucrau la întreţinerea (Continuare in pag. a 2-a)
i